Sunteți pe pagina 1din 52

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CMINELOR DE BTRNI SI HANDICAPATI PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANT

Indicativ NP 023 - 1997

Cuprins
* I. GENERALITTI * II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND REALIZAREA SI EXPLOATAREA CMINELOR DE BTRNI SI HANDICAPATI * III. CONDITII FUNCTIONALE SI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR * IV. CRITERII PRIVIND AMPLASAREA CMINELOR DE BTRNI SI HANDICAPATI * V. CERINTE ESENTIALE PRIVIND PROIECTAREA CMINELOR DE BATRANI SI HANDICAPATI CONFORM PREVEDERILOR LEGII 10/1995. I. GENERALITTI
I.1. Obiect I.1.1. Prezentul normativ stabileste principiile privind proiectarea constructiilor si instalatiilor, precum si conditiile admisibile de calitate pentru cmine de btrni si handicapati, n conformitate cu prevederile Legii 10-1995 privind calitatea n constructii. I.1.2. Prin prezentul normativ se urmreste realizarea unui ndrumar functional de proiectare a cminelor de btrni si handicapati, cuprinznd o sintez a problematicii acestui tip de constructii, respectiv tehnologie si echipare, mod de exploatare, mentinerea la parametri adecvati a constructiei pe toat durata de exploatare. I.2. Domeniul de aplicare si conditii de utilizare I.2.1. Prevederile prezentului normativ se vor aplica la proiectarea cldirilor noi si extinderilor la cmine pentru btrni si handicapati si au caracter de recomandare pentru modernizarea, reamenajarea si consolidarea cldirilor existente. I.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de ctre initiatorii de investitii, investitori n domeniu, verificatori de proiecte si experti autorizati, elaboratori de studii si proiecte, persoane fizice sau juridice angajate pentru consultant sau urmrirea lucrrilor de executie. I.2.3. Prin prezentul normativ sunt reglementate conditiile admisibile de calitate (niveluri de performant), corespunztoare categoriei "C" de important (constructie de important normal). Se pot adopta si alte valori ale parametrilor calitativi de performant, dar n nici un caz inferior celor prevzute n prezentul normativ. I.2.4. La proiectarea cminelor de btrni si handicapati se vor respecta pe lng prevederile prezentului normativ, toate reglementrile tehnice n domeniu n vigoare la acea dat. [top]

II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND REALIZAREA SI EXPLOATAREA CMINELOR DE BTRNI SI HANDICAPATI


II.1. Cadrul general II.1.1. Cminele de btrni si handicapati sunt unitti de utilitate social destinate unor anumite categorii de populatie, respectiv btrni fr sprijin familial si persoane cu un anumit tip de handicap. II.1.2. Structurarea si organizarea n teritoriu a cminelor de btrni si handicapati se face sub ndrumarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a Secretariatului de Stat pentru handicapati, oricare ar fi natura fondurilor de finantare sau forma de proprietate. II.1.3. Realizarea cminelor de btrni si handicapati se poate face prin finantare din fondurile publice (de la bugetul de stat sau bugetele locale, credite garantate de stat) din fonduri private (persoane fizice sau juridice), precum si din fonduri mixte. Constructiile realizate din fondurile publice, integral sau partial urmeaz regimul investitiilor publice conform Ordonanta Guvernului nr. 12/1993 si se supun reglementrilor din Legea Finantelor Publice nr. 72/1996 privind aprobarea investitiilor. II.1.4. Executarea constructiilor pentru cmine de btrni si handicapati se autorizeaz de ctre administratia local conf. Legii nr.50/1991, indiferent de natura fondurilor de finantare. II.1.5. Realizarea cminelor de btrni si handicapati se face n conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea n constructii.

II.1.6. Amplasarea cminelor de btrni si handicapati se poate face pe terenuri apartinnd domeniului public, de stat sau privat, cu respectarea prevederilor legale privind utilizarea, concesionarea, transferarea, vnzarea sau exproprierea acestora (Legea 80/1994; Legea 33/94; Legea 19/1990, etc.). II.1.7. Proiectarea constructiilor pentru cmine de btrni si handicapati, finantate partial sau integral de la bugetul de stat, bugete locale, din fonduri speciale, din credite externe garantate de stat, se adjudec prin licitatie public sau ofert, n conditiile stabilite de Ordonanta Guvernului nr.12/1993; H.G. nr. 727/1993 si Ordinul Comun al Min.de Finante si MLPAT 1743/69/N/1996. II.2. Initierea, autorizarea si proiectarea lucrrilor II.2.1. Operatiuni si studii preliminare initierii investitiei II.2.1.1. Fundamentarea necesittii si oportunittii unor constructii noi de cmine pentru btrni si handicapati se va face de ctre administratiile locale, sub coordonarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si al Secretariatului de Stat pentru Handicapati, pe baza cerintelor n domeniu pe termene de perspectiv medii si lungi. II.2.1.2. Obiectivele noi de cmine pentru btrni si handicapati se vor cuprinde n planurile urbanistice generale (PUC) si de zon (PUZ) elaborate pentru localittile aferente, rezervndu-se pentru acestea amplasamente ce ntrunesc calitti de construibilitate, sigurant n exploatare si protectie sanitar. II.2.1.3. Alegerea terenurilor pentru amplasarea cminelor de btrni si handicapati trebuie s aib la baz studii geotehnice, topometrice si de ncadrare n mediul natural, prin care s se asigure conditiile corespunztoare acestui tip de constructii. II.2.1.4. Pentru determinarea profilului si capacittii viitoarelor cmine de btrni si handicapati, investitorul va initia studii prealabile cu specialistii n domeniul asistentei sociale, asistentei medicale si management, aceste analize fiind folosite la ntocmirea temei - cadru a viitoarei investitii. II.2.2. Initierea investitiei II.2.2.1. Initierea investitiilor finantate din fonduri publice se face pe baza "Studiului de prefezabilitate", care determin pe baza temei-cadru si a conditiilor de amplasare, tema de proiectare propriu-zis. La aceast faz se stabilesc toate caracteristicile functionale si spatiale ale viitoarei investitii precum si volumul cheltuielilor pentru realizarea obiectivului (proiectare, executie, dotare, echipare). "Studiul de prefezabilitate" se ntocmeste conform continutului cadru precizat n Ordinul Comun M.F. si MLPAT nr. 1743/69/N/1996, prin grija ordonatorului de credite, de ctre unitatea achizitoare n colaborare cu o unitate de consultant si/sau proiectare n domeniu. "Studiul de prefezabilitate" se aprob de ctre ordonatorul de credite (investitor). II.2.2.2. Pentru investitiile realizate integral din fonduri private, elaborarea 'studiului de prefezabilitate nu este obligatorie, dar se impune avizarea datelor de tem de ctre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Secretariatului de Stat pentru Handicapati si dup caz Ministerul Snttii sau organele competente subordonate. II.2.2.3. Concomitent se ntreprind demersurile necesare stabilirii statutului terenului de amplasament (concesiune, transfer, cumprare, expropiere, etc.). II.2.2.4. Pentru terenurile neincluse n PUG si PUZ se vor ntocmi la initiativa investitorului "planuri urbanistice de detaliu" PUD prin care se vor stabili toate caracteristicile amplasamentului similar PUG si PUZ. II.2.2.5. n toate cazurile, pentru amplasarea noilor investitii se va obtine "Certificatul de urbanism", document emis de autoritatea administratiei publice locale. Prin "Certificatul de urbanism" se stabilesc, pe lng regimul juridic, economic si de utilizare al terenului si avizele necesare din partea autorittilor responsabile. n cazul existentei mai multor terenuri de amplasare se poate initia un studiu de amplasament, obtinndu-se certificate de urbanism pentru fiecare din terenuri. II.2.3. Proiectarea cminelor de btrni si handicapati II.2.3.1. Pentru investitiile cu valoare total de peste 1 miliard lei se face prin licitatie public n conditiile stabilite de Ordonantele Guvernului nr. 12/1993 si 15/1993. Adjudecarea proiectrii pentru valori ale investitiei sub 1 miliard lei se poate face prin procedura cererii de oferta de pret n conditiile Ordonantei Guvernului nr. 12/1993 si 15/1993. II.2.3.2. Pe baza Temei de proiectare si a Studiului de prefezabilitate aprobate si a recomandrilor din certificatul de urbanism, proiectantul ntocmeste "Studiul de fezabilitate". n cadrul studiului de fezabilitate se definitiveaz conceptia spatial, functional si plastic-arhitectural, planul de organizare a incintei, solutiile tehnice pentru lucrrile de constructii si instalatii, principalele echipamente si dotri, se estimeaz costul investitiei. II.2.3.3. Pentru investitiile finantate din fonduri publice, "Studiul de fezabilitate" se aprob de guvern sau ordonatorii de credite conform Legii Finantelor Publice nr.72/1996 si Ordonantei Guvernului nr. 18/1995. Fr un studiu de fezabilitate aprobat este interzis elaborarea urmtoarelor faze de proiectare. II.2.3.4. n baza studiului de fezabilitate aprobat se elaboreaz "Proiectul tehnic" mpreun cu "caietele de sarcini", "liste cu cantitti de lucrri \ liste de materiale si utilaje", conform Ordin Comun MF si MLPAT nr. 1743/69/N/1996. Proiectul tehnic se elaboreaz de ntocmitorul "studiului de fezabilitate". Pentru

investitiile finantate din fonduri publice "Proiectul tehnic" se avizeaz de investitor pentru ncadrarea n indicatorii "Studiului de fezabilitate". Proiectul tehnic se supune verificrii privitor la cerintele de calitate conform Legii nr. 10/1995, verificarea fcndu-se numai de verificatori atestati conform H.G. 925/1995. II.2.3.5. Proiectul tehnic verificat si nsotit de avizele solicitate prin certificatul de urbanism constituie documentatia necesar eliberrii "Autorizatiei de construire" fr de care nu se poate ncepe executarea obiectivului. II.3. Executia lucrrilor de constructii si instalatii II.3.1. Lucrrile de executie ale investitiilor publice se adjudec pe baz de licitatie public n conditiile Ordonantelor de Guvern nr. 12/1993; 15/1993 si H.G. nr. 592/1993. Proiectul tehnic si anexele sale sunt parte component a documentatiei de licitatie pentru adjudecarea executiei. II.3.2. n concordant cu Proiectul tehnic se ntocmesc de ctre proiectant sau executant "Detaliile de executie. Elaborarea acestora se poate face nainte de nceperea lucrrilor de executie sau pe parcursul lor. II.3.3. Verificarea calittii executiei lucrrilor de constructii si instalatii pe faze si categorii de lucrri este obligatorie si se efectueaz de: investitor prin agenti de consultant si diriginti atestati conf. H.G. nr. 925/1995; proiectant prin specialistii si n baza programului de executie si la solicitarea expres a beneficiarului sau constructorului; executant prin personalul propriu tehnic pe toat durata executiei;

organele Inspectiei de Stat n constructii. II.3.4. "Receptia lucrrilor de constructii si instalatii" la terminarea acestora se face n conditiile H.G. nr. 273/1994 si constituie certificarea realizrii lor n conformitate cu documentatia de executie. II.4. Exploatarea constructiilor pentru cmine de btrni si handicapati. II.4.1. Urmrirea n exploatare a constructiilor se efectueaz pe toat durata lor de existent. Proiectantul stabileste prin documentatia elaborat (caiete de sarcini, instructiuni de exploatare si comportare n timp a constructiilor si instalatiilor) modul adecvat de exploatare a constructiei pentru ncadrarea n cerintele de calitate. II.4.2. Utilizatorul constructiei are obligatia de a respecta programul de exploatare a constructiei, de a efectua la timp lucrrile de ntretinere si exploatare, mentinerea prtilor de constructii si instalatii n conditiile de performant impuse initial. II.4.3. Interventiile la constructii pe durata lor de exploatare se vor face numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial sau pe baza unei expertize tehnice ntocmit de expert tehnic autorizat (conform H.G. 925/1995). II.4.4. Cartea tehnic a constructiei va fi pstrat de utilizator pe toat durata de existent a acesteia, proprietarul avnd obligatia de a o completa cu toate elementele si documentatiile tehnice referitoare la defectiuni, reparatii, remedieri, expertizri, modificri, etc. II.4.5. Reamenajarile, modernizrile, extinderile cldirilor pentru cmine de btrni si handicapati realizate din fonduri publice vor urma aceeasi cale legal de initiere, aprobare, proiectare si executie ca si constructiile noi. II.4.6. La dezafectarea, demontarea sau demolarea constructiilor se vor respecta prevederile Legii nr. 10/1995 privind postutilizarea constructiilor. Demolarea constructiilor se autorizeaz de ctre administratia public local conform Legii nr. 50/1991 (Autorizatia de desfiintare).

ANEXA NR. II.a LISTA AVIZELOR SI ACORDURILOR N FAZELE DE PROIECTARE A. n faza PUD (Plan urbanistic de detaliu). avize de principiu din partea administratorilor de retele publice pentru utilitti (ap, canalizare, energie electric, energie termic, telefonie, gaze naturale, etc.); avize de principiu din partea administratiei domeniului public, drumuri, retele de transport publice (dup caz); avizul comisiilor de specialitate pentru amplasamente situate n zone protejate (istorice, urbanistice, naturale). alte avize solicitate de autoritatea care aprob PUD. B. n faza "Studiu de prefezabilitate" si "fezabilitate" (n cazul investitiilor finantate din fonduri publice) si studii preliminare (pentru investitiile private): Certificatul de urbanism; Avizul Ministerului Muncii si Ocrotirii Sociale, Secretariatului de Stat pentru Handicapati, Ministerul Snttii; Avizele pentru asigurarea cu utilitti (dac nu a fost elaborat un PUD); Avizul Inspectoratului de Politie Sanitar (IPSMP); Avizul autorittii locale privind protectia mediului; Alte avize solicitate prin certificatul de urbanism; C. n faza "Proiect tehnic" avizul autorittii locale de aprare civil (H.G. nr. 531/1992 privind amenajarea de adposturi subterane);

avizul Inspectiei Teritoriale de prevenire a incendiilor. ANEXA NR. II.b DOCUMENTE TEHNICE CONEXE Legi: Legea 3 1978 - privind asigurarea snttii populatiei Legea 18/1991 rep. 1996 - legea fondului funciar Legea 50/1991 - privind autorizarea executrii constructiilor Legea 33/1994 - privind exproprierea pentru utilitate public Legea 72/1996 - legea finantelor publice Hotrri guvernamentale: HG 112/1993 - privind componenta, organizarea si functionarea Consiliului Interministerial de avizare a lucrrilor publice HG 592/1993 - Regulamentul privind procedurile de organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea investitiilor publice. HG 727/1993 - Regulamentul privind procedurile de organizare a licitatiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectrii investitiilor publice. HG 925/1993 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a executiei lucrrilor si a constructiilor. HG 261/727/1994 - Regulamentul privind controlul calittii n constructii HG 51/1992 - privind unele msuri de mbunttire a activittii de prevenire si stingere a incendiilor Ordonante guvernamentale: OG 12/1993 - privind achizitionarea de bunuri si investitii publice Ordine ministeriale: Ordin 91/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a constructiilor documentatiilor prevzute de Legea 50/1991. Ordin 170/1993 - MAPPM - procedura de emitere a acordului de mediu Ordin 1743/69/N/1996 - M F si MLPAT - continutul cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documentelor de licitatie, al ofertelor si contractelor pentru executia investitiilor publice. Ordin 45184/96 MF - Norme metodologice privind organizarea si desfsurarea licitatiilor pentru achizitiile publice de bunuri si servicii. [top]

III. CONDITII FUNCTIONALE SI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR


III.1. Date generale, tipuri de cmine pentru btrni si handicapati III.1.1. Cminele de btrni si handicapati sunt unitti cu caracter social destinate adapostirii de lung durat a persoanelor n vrst sau a celor cu diverse handicapuri, avnd n unele cazuri si rol de recuperare a acestora pentru reintegrarea n viata social. III.1.2. Tipuri de persoane cu handicap: Handicapati fizic: persoane cu dificultti de mers; persoane care nu se deplaseaz fr ajutor si nu pot depsi diferente de nivel; persoane blocate n scaun rulant avnd o autonomie relativ de miscare; persoane cu dificultti de miscare ale minilor; Handicapati cu probleme de vedere: persoane cu vedere slab cu cmp de vedere limitat si care percep doar contraste puternice sau contururi;

persoane nevztoare; Handicapati cu probleme de auz: - persoane cu auzul slab tributare aparatelor acustice; - persoane lipsite de auz; III.1.3. Dup modul de organizare se disting patru tipuri de solutii: 1. cele de tip spital (monobloc sau tentacular) avnd o pondere mai mare sectorul de asistent medical.

2. cele de tip sanatoriu (monobloc sau pavilionare) cu pondere pe sectorul terapeutic - baze de
tratament. 3. cele de tip hotelier - cu pondere pe sectorul social si cultural (cazare si servicii). 4. cele de tip locuint - organizate n sistem pavilionar avnd servicii comune. III.1.4. Cminele de btrni si handicapati se organizeaz de regul n localitti sau zone urbane si sunt dimensionate n raport cu populatia arondat n urma unui studiu de organizare teritorial a asistentei sociale si medicale (necesitate si oportunitate). Cminele de pensionari se afl n subordinea Ministerului Muncii, cminele de btrni n subordinea consiliilor locale iar cminele de handicapati n subordinea Secretariatului de Stat pentru Handicapati. Subordonarea, administrarea si finantarea acestor constructii se poate modifica n functie de schimbarea competentelor administrative. III.1.5. n functie de populatia arondat si de necesittile stabilite prin studiile prealabile n zon se determin capacitatea constructiei exprimat prin numrul de locuri de cazare (sau numr de paturi n cazul cminelor spital). Astfel se pot clasifica dup capacitate, dup cum urmeaz: unitti mici - 50 - 150 locuri unitti mijlocii - 150 - 300 locuri unitti mari - 300 - 500 locuri III.2. Organizarea functional si general Organizarea functional ca si structura cminelor de btrni si handicapati se face n functie de categoriile de utilizatori, tipul de activitate desfsurat ct si conceptul general de solutionare a functiunilor si circuitelor pentru toti utilizatorii. III.2.1. Principalele categorii de utilizatori sunt: a - pacienti sau persoane internate: persoane n vrst; persoane handicapate (pentru persoanele handicapate diferentierea se poate face dup tipul de handicap si dup vrst); b - personal medical si de ngrijire; c - personal tehnic - administrativ; d - vizitatori. Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate spatiile necesare, conditii de igien si microclimat si protectie fat de riscurile specifice la care sunt expusi n timpul stationrii sau desfsurrii activittii n interiorul sau exteriorul cldirii. III.2.2. Principalele tipuri de activitti sunt:

activitti medicale si cu caracter recuperatorii; activitti de ngrijire a persoanelor internate; activitti de conducere si administrare; activitti gospodresti;

activitti de exploatare si ntretinere a instalatiilor si echipamentelor. III.2.3. Principalele grupe functionale din competenta cminelor de btrni si handicapati. III.2.3.1. Structurarea spatiilor pentru cminele de btrni si handicapati se face pe compartimente, sectoare sau module functionale. Aceasta structurare corespunde n principiu tuturor cminelor de btrni si handicapati, indiferent de capacitate sau profil. Alctuirea n detaliu a fiecrui caz concret difer de la o constructie la alta n functie de datele temei program. III.2.3.2. Sectoarele si compartimentele functionale ale cminelor de btrni si handicapati sunt: A - Serviciul primire, internare, externare B - Sectorul cazare si/sau spitalizare C - Sectorul de asistent medical D - Sectorul ergoterapie si/sau activitti social culturale E - Spatii administratie, personal, vizitatori F - Servicii gospodresti G - Servicii tehnico-edilitare Amploarea fiecrui compartiment din cadrul unui cmin de btrni sau handicapati ca si modul lor de organizare si asamblare se stabilesc prin tema de proiectare elaborat pentru fiecare unitate n parte. III.2.4. Organizarea functional si tehnologic III.2.4.a. Serviciul de primire, internare, externare Acest serviciu are rolul de primire, receptie, nregistrare si internare a solicitantilor precum si ntocmirea formalittilor la prsirea sau iesirea din unitate si este specific constructiilor de tip spital, sanatoriu si hotelier, lipsind la cele de tip locuint. Serviciul primire, internare, externare se compune din: acces general si asteptare (0,5 mp/pers. Au). birou relatii si ntocmire forme (12 - 16 mp) depozit temporar efecte, valize (20 - 30 mp)

filtru igienizare pacienti (numai la cminele spital) prevzut cu dus (baie), grup sanitar, box depozitare temporar haine. Serviciul primire, internare, se va amplasa n zona accesului principal, n apropierea sau n legtura cu spatiile pentru conducere-administratie. III.2.4.b. Sectorul cazare Acest sector reprezint componenta de baz a structurii cminului de btrni si handicapati, asigurnd adpostirea si ngrijirea curent de lung durat a persoanelor internate. Modul de organizare a sectorului de cazare este dependent de categoria utilizatorilor astfel: a.- unitti de ngrijire tip spital de boli cronice (la cminele spital) cu capacitatea de cca. 50 paturi fiecare, cu camere de cazare cu 1-4 paturi si grup sanitar propriu; arie desfsurat minim/pat: 7 mp/pat cubaj minim de aer: 20 mc/pat

dotare sanitar minim: lavoar, WC, dus la fiecare salon; Pentru modul de organizare a sectiilor de cazare tip spital se va consulta si "Normativul privind proiectarea constructiilor si instalatiilor cldirilor spitalicesti". b.- cazare tip hotelier (pentru cmine de btrni) n camere un 1-3 locuri cu grup sanitar propriu, n garsoniere cu grup sanitar si oficiu- buctrie, grupate n unitti de locuit cu 20 - 30 locuri, ansamblate fie monobloc, tentacular sau pavilionar; c.- cazare n case tip pensiune sau case individuale (pentru pensionari) cu servicii comune. Acestea pot fi apartamente cu 1-2 camere sau locuinte individuale avnd ncperile si suprafetele necesare normate conform Legii locuintei nr. 114/1996. n cazul gruprii spatiilor de cazare n unitti de ngrijire la constructiile tip spital, fiecare unitate va beneficia de spatii anexe astfel: oficiu alimentar (16 - 18 mp); camer infirmiere (16,00 mp); camer medici (16,00 mp); camer tratamente (18,00 mp); box colectare rufe (4-6 mp);

ploscar (4-6 mp); camera de zi, primire vizitatori (40 - 60 mp); baie cu cad (12,00 mp); box curtenie (4,00 mp). La spatiile de cazare tip hotelier anexele unei unitti de cazare vor fi: camera de zi (40-60 mp); oficiu ingrijire (12-14 mp); box curtenie (4,00 mp); box colectare rufe (4-6 mp)

Prescriptii generale n proiectarea camerelor de cazare si anexele acestora Pentru constructiile tip spital sau hotelier se recomand: paturile se aseaz paralel cu frontul ferestrei; distanta ntre dou paturi trebuie s permit trecerea cruciorului rulant;

paturile vor fi accesibile pe ambele laturi; Orientarea favorabil - pentru spatiile de cazare este sud, sud-est, nord-vest. Pentru camerele de cazare tip locuint ca si pentru spatiile necesare cminelor de btrni si handicapati se vor respecta si prescriptiile "Normativului pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si locurilor publice la cerintele persoanelor handicapate" - C 239. III.2.4.c. Serviciul de asistent medical Acest serviciu asigur asistenta medical general (consultatii, investigatii si tratament) pentru btrni si handicapati, serviciul fiind mai restrns sau mai dezvoltat n functie de capacitatea si specificul unittii. n normativul de fat sunt prezentate spatiile si functiunile de asistent medical uzuale pentru cminele de btrni si handicapati. Alte functiuni medicale specifice unor cazuri aparte se vor preciza prin tema program, avnd ca orientare cadru "Normativul privind proiectarea constructiilor si instalatiilor cldirilor spitalicesti" si "Normativ privind proiectarea dispensarelor si policlinicilor pe baza exigentelor de performant" . Pentru cminele de btrni si handicapati spatiile necesare sunt: cabinet consultatii (16,00 mp); camer tratamente (18,00 mp); salon infirmerie cu 2 paturi si grup sanitar propriu (18,00 mp);

camer gard medic cu grup sanitar (18,00 mp) III.2.4.d. Sectorul ergoterapie si activitti social-culturale Acest sector este destinat recuperrii ocupationale n cazul cminelor pentru handicapati si petrecerii timpului liber n cazul cminelor de btrni. n cazuri speciale, a cminelor tip sanatoriu, sau cminelor spital poate fi organizat si o baz de tratament fizioterapeutic, ce va fi precizat prin tema-program conform elementelor din "Normativul privind proiectarea constructiilor si instalatiilor cldirilor spitalicesti" si "Normativ pentru proiectarea dispensarelor si policlinicilor pe baza exigentelor de performant". Baza de tratament poate contine toate tipurile de proceduri (hidroterapie, kinetoterapie, masoterapie, electroterapie, inhaloterapie, mpachetri, etc.) sau numai o parte din acestea, asociate tratamentului recuperatoriu specific fiecrui tip de handicap. Spatiile necesare acestui sector cu functiuni ergoterapeutice si social-culturale sunt: bibliotec cu depozit de crti (20 - 30 mp); club sau sal polivalent (60 - 100 mp); videotec filme (4-6 mp); ateliere ergoterapie; croitorie, tmplrie, lctuserie, artizanat (20 - 25 mp/atelier);

depozit materiale diverse (16- 18 mp); Observatie: n cadrul activittilor ergoterapeutice si de petrecere a timpului liber sunt si cele de legumicultur si grdinrit ce se desfsoar pe teren special amenajat n vecintatea constructiei. III.2.4.e. Spatii pentru administratie, personal, vizitatori Spatiile pentru conducere, administratie, personal si vizitatori depind ca mrime de capacitatea cminului si cuprind: 1. spatii pentru conducere si administratie compuse din birou director, secretariat, director economic, birouri personal administrativ (4,00 mp/pers. Au), casierie, arhiv si evident;

2. spatii pentru personalul medical mediu, de ngrijire si ajuttor compuse din vestiare separate pe sexe (organizate centralizat, pe corpuri de cldire sau pe sectii si servicii), n special la cminele spital. Dimensionarea vestiarelor se face n raport de capacitatea cminului si de numrul personalului. Pentru unele servicii vestiarele se amplaseaz obligatoriu n cadrul lor (buctrie, spltorie). Fiecare grup de vestiare va contine o camer pentru dulapuri haine (front de depozitare - 3 pers/ml de dulap); spatii igienizare cu dus, W.C., lavoar si spatii mbrcare-dezbrcare (1,00 mp/pers.) comun cu depozitarea hainelor. 3. spatii comune pentru personal, internati si vizitatori, sunt diversificate ca functiuni, au rolul de a asigura facilitti si servicii auxiliare pentru personal, internati si vizitatori si se amplaseaz de regul n zona accesului principal. Aceste spatii sunt: serviciu de informatii si relatii spatii asteptare - bufet si/sau puncte de vnzare produse alimentare, ziare, crti, timbre. sala de mese comun si/sau restaurant, bar. frizerie, coafur. garderob vizitatori. cabine telefonice.

capel. III.2.4.f. Servicii gospodresti La cminele de btrni si handicapati serviciile gospodresti sunt reprezentate de: 1.- blocul alimentar 2.- spltorie III.2.4.f.1. Blocul alimentar Prepararea alimentelor se face centralizat pentru persoanele internate si personalul ce ia masa n cadrul cminului, dimensionarea blocului alimentar fcndu-se n consecint. Blocul alimentar se solutioneaz n circuit nchis cu acces din exterior pentru primire materii prime alimentare, depozitare, preparare si expeditie hran la oficiile alimentare. n cadrul blocului alimentar se diferentiaz urmtoarele sectoare: a.- receptie si depozitare alimente si produse neprelucrate; Conditiile de receptie, depozitare si preparare a hranei sunt cele prevzute n normele si prescriptiile referitoare la unittile de alimentatie public. Spatiile pentru depozitare alimente si produse neprelucrate se dimensioneaz n functie de stocul necesar pentru fiecare categorie de produs, durata de pstrare si frecventa aprovizionrii. Spatiile de depozitare de durat sau de zi vor fi diferentiate si pe produse compatibile igienic; (rdcinoase, Iegume-fructe, pine, spatii frigorifice pentru carne, lapte, peste, depozite pentru paste finoase, zahr, conserve, etc.). b. - spatii pentru prelucrri primare vor fi de minim dou, recomandabil trei: preparare legume, preparare carne (pasri), preparare peste. Spatiile de preparate vor fi legate prin circuit orizontal sau vertical (cu ascensor) de buctria cald. c. - spatii de preparare final se prevd pentru tratamentul termic al hranei ca si preparrile reci, (buctria cald, buctria rece), organizate ntr-o zon comun cu separri pe compartimente. Anexat buctriei se amplaseaz camera pentru splarea vaselor pentru gtit. Produsele de cofetrie-patiserie se prepar separat, ntr-o ncpere distinct. d. - oficiul de distributie a hranei este spatiul n care se face portionarea pe sectoare a hranei si expedierea spre oficiile de sector sau zona de cazare. n cazul n care n oficiul blocului alimentar se face portionarea pentru fiecare persoan internat, acesta trebuie dotat cu linie special de portionare cu spltor pentru vesel si spatiu de pstrare si splare a crucioarelor termice de transport hran. n acest caz oficiile din sectii sau de sectoare se vor dimensiona la minim sau vor dispare. e. - spatiu pentru stabilirea meniului -i a dietelor este reprezentat de biroul dieteticianului (buctar sef) amplasat n apropierea buctriei calde si a oficiului. f. - anexele pentru personal vor fi: vestiare cu dus, WC, lavoar, separat pe sexe; sala de mese personal n apropierea oficiului. Observatie: Servirea hranei pentru persoanele internate se poate face si n sli de mese comune pe sectii sau sectoare (pentru cca. 30 - 50 persoane) fie ntr-o cantin comun tip restaurant n legtur cu blocul alimentar (la cminele organizate n tip hotel sau sanatoriu).

g. - colectarea deseurilor menajere din blocul alimentar se face n recipiente nchise si transportate la platforma de deseuri din incint. Se recomand ca n apropierea buctriei calde s se amenajeze un spatiu frigorific special pentru pstrarea temporar a deseurilor alimentare perisabile. III.2.4.f.2. Spltoria Spltoria se organizeaz ca serviciu unic pe cmin si asigur operatiile de primire, triere rufe, splare, uscare, calcare si depozitare rufe si lenjeria comun ca si cea proprie a persoanelor internate. Colectarea rufelor murdare se face n saci etansi iar dup splare distribuirea rufelor curate se face din depozitul spltoriei prin depozitele sau boxele de rufe curate pe sectoare sau sectii. Dimensionarea si echiparea spltoriei se face n functie de capacitatea cminului, de numrul persoanelor internate, al personalului si a tipului de utilaj si tehnologie de splare adoptate. Amplasarea ncperilor spltoriei se face n flux continuu, astfel: a.- primirea si trierea rufelor murdare; b.- nmuiere si dezinfectie (n czi); c.- splare mecanic cu program; d.- uscarea si clcarea rufelor se face mecanizat ntr-o ncpere distinct, separat de partea de splare si stoarcere; e.- repararea rufelor se asigur ntr-o camer separat n apropierea depozitului de rufe curate; f.- depozitarea si expeditia rufelor curate se face ntr-o ncpere distinct n care se procedeaz si la ambalarea n saci curati de transport. Observatie: Camera surorii sefe (sau ngrijitoarei sefe) poate fi comasat cu depozitul de lenjerie si rufarie curat. g.- pentru personalul spltoriei se prevd urmtoarele anexe: vestiar personal (separat pe sexe) cu grup sanitar si dus; birou responsabil cu box depozitare detergenti si substante dezinfectie. III.3. Echiparea cu instalatii a cminelor de btrni si handicapati Prevederile prezentului normativ sunt caracteristice cminelor de btrni si handicapati si constituie o completare a normativelor de specialitate specifice (prezentate n anexele la cap.V). III.3.1. Instalatii interioare de alimentare cu ap si canalizare instalatiile de ap trebuie s mentin potabilitatea acesteia n limitele parametrilor prevzuti de standarde. instalatiile interioare se vor concepe astfel nct s elimine riscul transmiterii sau contaminrii prin intermediul lor cu agenti infectiosi sau poluanti de la o categorie de spatii la alta. III.3.1.1. Instalatii de ap rece instalatiile de ap rece trebuie s asigure alimentarea tuturor punctelor de consum menajer si incendiu ale cldirii, distributia fiind comun dar cu coloane separate. instalatiile vor fi astfel alctuite nct s nu permit stagnarea apei. Recircularea apei din coloanele de incendiu se asigur prin legarea lor la un obiect sanitar curent. conductele de distributie se monteaz de regul n subsoluri tehnice circulabile (h min. 2,10 m). coloanele de alimentare se vor monta n ghene nchise cu posibilitate de interventie n caz de avarie. conductele principale de distributie si conductele de legtur se vor executa din tevi de otel zincat sau alte materiale agrementate n Romnia, cu calitti egale sau superioare celor din otel. III.3.1.2. Instalatii de ap cald menajer si recirculare ap cald menajer se furnizeaz la obiectele sanitare curente si la utilajele ce functioneaz cu ap cald pentru asigurarea unui grad sporit de confort si igien. temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max. 60 C; se va prevedea recircularea apei calde att pe distributiile orizontale ct si pe coloane. conductele de ap cald menaier si de recirculare se monteaz paralel cu apa rece, n ghene nchise. pentru conductele de ap cald menajer sunt valabile toate prevederile referitoare la conductele de ap rece (alctuire, materiale, izolatii). III.3.1.3. Instalatii de stingerea incendiilor cldirile destinate cminelor de btrni si handicapati avnd un volum mai mare de 2000 mc se vor echipa cu instalatii de hidranti interiori. proiectarea si executarea instalatiilor de stingere a incendiilor a constructiilor pentru cmine de btrni si handicapati se va face conform Normativului l 9. la dimensionarea instalatiilor de stingere a incendiilor se vor respecta prevederile STAS 1478.

III.3.1.4. Canalizare menajer instalatia interioar de canalizare menajer preia toate apele uzate calde si reci de la punctele de consum ca si apele accidentale deversate pe pardoseli. apele uzate de la buctrie si spltorie se vor evacua prin retele separate de restul retelei de canalizare menajer interioar si evacuare n reteaua public, dup tratarea prealabil; (separatoare de grsimi, nisip, spume). colectoarele principale se amplaseaz n subsoluri tehnice, cu pante si diametre corespunztoare debitelor, sau n cazuri speciale n canale n pardoseala cu posibilitti de vizitare n punctele de racord si schimbare de directie. coloanele se vor monta n ghene nchise cu posibilitatea interventiei la piesele de curtire. conductele de legtura sau traseele de canalizare montate la tavan se vor masca cu tavane false sau rabituri. colectoarele principale si coloanele se vor executa din font de scurgere, iar conductele de legtur din font sau plumb. aerisirea coloanelor se va face cu conducte de font ridicate cu min. 0.50 m peste nivelul acoperisului. III.3.1.5. Canalizare pluvial instalatia interioar de canalizare pluvial se va separa de celelalte sisteme de canalizare interioar si va asigura preluarea apelor meteorice de pe acoperisurile tip teras. toate prevederile privind alctuirea, amplasarea si ntretinerea instalatiei interioare de ape pluviale sunt asemntoare celor prescrise pentru instalatia de canalizare menajer. III.3.1.6. Dotarea cu obiecte sanitare, armturi si accesorii toate ncperile cu activitti medicale se vor echipa cu un lavoar cu ap cald si rece. echiparea grupurilor sanitare obisnuite se va face cu obiecte sanitare curente (closete, lavoare, dusuri, bi, pisoare). n cazul prevederii unui grup sanitar comun la dou camere de cazare sau saloane, se recomand amplasarea closetului n ncpere separat. bile de sectie sau sector de cazare se vor echipa cu czi mari (l = 1,70 m), libere pe trei prti, cu WC si lavoar. armturile vor fi de constructie sigur, inoxidabile, cu baterii amestectoare. III.3.1.7. Dotri pentru buctarii si spltorii La buctarii: zona de depozitare frigorific se va echipa cu camere si dulapuri frigorifice distincte pentru legume si fructe, carne si preparate din carne, ou, lapte, peste. camerele de preparare primar vor fi echipate cu spltoare simple sau duble, mese de prelucrare, roboti de prelucrare, etc. din materiale rezistente si igienice (inox). spltorul de vase se va echipa cu evier, spltor-degresor, rasteluri de vase. buctria cald se va echipa cu: masini de gtit, grtare fripturi, cuptoare, marmite, baterii de cazanele (pentru ciorbe, supe, ceai, lapte), roboti universali, mese, spltoare. patiseria se va echipa cu cuptor de patiserie, spltor, robot de patiserie, mese, frigider. oficiul de distributie va fi echipat cu masa cald, dulap pentru tvi, crucioare transport. - la alegerea tipului de utilaj se vor avea n vedere: agentul disponibil, hrana preparat, capacitatea utilajului. oficiile alimentare de sectie sau sector se vor echipa cu aragaz (resou), frigider, spltor vesel, masa calda (dup caz), masa de lucru, dulap vesel. La spltorii: dotrile si utilajele principale sunt: czi de nmuiat, masini de splat, centrifuge de stors, uscatoare, calandre si prese de clcat, masini de cusut, mese de lucru. alegerea tipului de utilaj se va face n functie de energia disponibil (abur, energie electric) si de randament. III.3.2. Instalatii de alimentare cu ap si canalizare exterioar IIl.3.2.1. Alimentarea cu ap si gospodrirea apei alimentarea cu ap se face de regul din reteaua public. Calitatea apei va trebui s corespund prescriptiilor STAS 1342. se interzice folosirea apei industriale n cminele de btrni si handicapati.

pe bransamentele de ap, n cminele cu apometru se vor monta ventile de retinere pentru circulatia apei ntr-un singur sens. pentru asigurarea necesarului de ap, se recomand echiparea cu rezervoare de ap cu rezerv de consum pentru 1-3 zile si incendiu interior 10 minute iar pentru incendiu exterior 3 ore. pentru asigurarea debitului si presiunii necesare functionrii optime se va prevedea o statie de ridicare a presiunii (hidrofor). reteaua de incint va fi inelar si se va executa din teav de otel zincat, sau alte materiale agrementate n Romnia cu caracteristicile egale sau superioare celor din otel zincat. alimentarea cu ap cald menajer se face centralizat de la centrala termic sau punctul termic propriu. conductele de alimentare cu ap cald menajer si recirculare se monteaz de regula n acelasi canal termic cu retelele de nclzire (termice) si se vor executa din teav de otel zincat. III.3.2.2. Canalizarea exterioar si instalatii de preepurarea apelor uzate: apele uzate menajere de la cminele de btrni si handicapati sunt obisnuite (conventional curate) sau cu aport de nisip, grsimi, spum de la buctarii si spltorii si trebuie s corespund prevederilor normativului C - 90. pentru apele uzate neconforme prevederilor nomativului C- 90 se prevede o preepurare local n instalatii proprii. Se folosesc n acest caz separatoare de nisip, grsimi, spume si cmine cu grtar de retinere nainte de deversarea n canalizarea public. retelele de canalizare din incint, separate pentru apele menajere, meteorice si cele provenite de la buctarii si spltorii sunt racordate la retelele edilitare ale localittii fie n sistem divizor, fie n sistem unitar. absenta n zon a unui sistem public de canalizare se accepta numai pentru cmine de btrni si handicapati de mica capacitate, caz n care se vor prevedea instalatii proprii de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate si care s se nscrie n normele de protectie a mediului. III.3.3. Instalatii electrice III.3.3.1. Instalatii electrice pentru iluminat si prize iluminatul artificial din cminele de btrni si handicapati trebuie s asigure desfsurarea activittilor vizuale n bune conditiuni att a personalului ct si a persoanelor internate. n ncperile n care exist solicitri vizuale diferite se prevd mai multe sisteme dle iluminat pentru iluminatul general si pentru cel local. iluminatul general si local trebuie s asigure nivelele nominale prezentate la cap. V.4.1.d. (Igiena vizual). la proiectarea instalatiilor electrice de iluminat se vor respecta prevederile normativ I-7. Iluminatul n camerele de cazare: se prevede un iluminat general si un iluminat local la masa de lectur si la pat Iluminatul n cabinetele de consultatie si tratament: se asigur un iluminat general (200 Ix) combinat cu iluminat local (300 Ix) cu un indice de redare a culorilor de 90-100. Iluminatul n ateliere, sli de lucru: se combin iluminatul general (200 lx) cu iluminatul local (400 Ix). Iluminatul coridoarelor si scrilor:

se asigur att ziua ct si noaptea cu diferente minime de luminant la un nivel de 50-75 Ix. Pentru alte tipuri de ncperi se vor respecta ca nivele minime de iluminare valorile prevzute n normativul PE - 136. III.3.3.2. Iluminatul de sigurant Pentru iluminarea cilor de evacuare, marcarea hidrantilor de incendiu, iluminatul de veghe si iluminatul pentru continuarea lucrului se prevede un iluminat de sigurant proiectat si executat n conformitate cu normativul l - 7 astfel: iluminatul de evacuare se prevede pe coridoarele de circulatie, pe scri de evacuare si la accese. iluminatul de sigurant trebuie s fie alimentat independent fat de orice alt sistem de iluminat.

iluminatul de veghe se prevede n camerele de cazare, la nivelul pardoselii (2 Ix) pentru orientare. III.3.3.3. Instalatii de fort si automatizare Instalatiile de fort alimenteaz receptorii fixsi sau mobili, n sistem monofazat sau trifazat, n functie de planul tehnologic si tipurile de utilaje (ascensoare, ventilatoare, pompe, injectoare, etc.) III.3.3.4 Instalatii de telefonie

Instalatia interioar de telefonie se asigur fie prin cuplare direct la reteaua public (max.10 posturi fie prin centrala telefonic proprie). Prin tema tehnologic se vor stabili numrul si locul de amplasare a posturilor telefonice. Traseul circuitelor telefonice se pozeaz de regul ngropat, cu distributie din repartitoare de nivel. III.3.3.5. Instalatie de receptie colectiv RTv Pentru receptia emisiunilor RTv se prevede o instalatie de anten colectiv, cu amplificatoare si circuite de anten cu prize de receptie plasate n spatiile comune (camere de zi, holuri, camere personal, etc.) sau extinse la spatiile de cazare conform temei. III.3.3.6. Instalatii de semnalizare a incendiilor Pentru semnalizarea incendiilor n faza incipient se prevd instalatii de semnalizare cu butoane si detectori racordate la centrala de semnalizare incendiu plasat ntr-un spatiu cu supraveghere permanent (camera gard, portar), conform prevederilor I - 18. Pentru alarmarea utilizatorilor se va asigura un sistem de semnalizare optic si acustic. III.3.3.7. Instalatii de protectie Protectia mpotriva tensiunilor accidentale se realizeaz prin legarea aparatelor electrice la nulul de protectie conf. STAS 2612; 8275; 12608; 2604/4; 2605/5; I-7. Protectia mpotriva trsnetului se realizeaz prin instalatii speciale de paratrsnet conform normativului I-20. Priza de pmnt: se realizeaz fie priza natural prin legarea armturilor metalice ale fundatiilor la centura de mpmntare interioar, fie cu centura de mpmntare exterioar cu priza artificial conform normativului I-20. III.3.3.8. Alimentarea cu energie electric receptoarele consumatorilor de energie electric din cadrul cminelor de btrni si handicapati sunt de categoria II-a de important, respectiv ntreruperea alimentrii duce la ntreruperea activittii doar pe durata ntreruperii fr pagube materiale importante sau pierderi de vieti omenesti. pentru alimentarea cu energie electric se va adopta de regul o cale de alimentare cu durata maxim de ntrerupere de 4 ore. alimentarea cu energie electric se poate face din Sistemul Energetic National (SEN) fie prin bransament la reteaua de 0,4 kw prin firida de bransament, fie prin intermediul unui post de transformare propriu.

ncadrarea si solutionarea alimentrii cu energie electric a receptoarelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor se face n conformitate cu prevederile normativului l-7. Observatie: n cazul cminelor spital cu functiuni medicale complexe, clasificarea receptoarelor pe categorii de consumatori cu stabilirea duratelor admisibile a ntreruperilor n alimentarea cu energie electric se stabileste de proiectantul general mpreun cu factorii interesati. III.3.4. Instalatii de ventilare n cadrul cminelor de btrni si handicapati, crearea unor conditii suplimentare de igien este necesar n spatiile cu degajri de umiditate, temperatur si mirosuri, respectiv la buctarii si spltorii. Buctria - se doteaz cu un sistem de ventilare cu aspirarea si evacuarea aerului viciat din zona utilajelor calde prin hote cu filtre de grsimi si din restul spatiilor prin grile de aspiratie n sistem general. Aerul viciat este eliminat n exterior peste nivelul acoperisului. Instalatia de evacuare a aerului viciat poate fi completat cu linie de introducere aer proaspt, tratat si nclzit n sezonul rece cu debite calculate astfel nct s mentin buctria n regim de depresiune fat de spatiile nvecinate mai putin poluate. Spltoria - se doteaz cu un sistem de ventilare n care evacurile locale de aer se completeaz cu evacuri de tip general si introducere de aer tratat. Evacurile locale de la unele echipamente se realizeaz cu ventilatoare proprii iar evacuarea general se realizeaz prin tubulatura, guri de aspiratie si ventilatoare comune n centrala de ventilatie. n centrala de ventilatie (amplasat de preferint deasupra spltoriei) se recupereaz cldura din aerul evacuat asigurnd prenclzirea aerului introdus. Introducerile de aer tratat se fac de preferint n zone opuse evacurii cu presiuni care s asigure o functionare n depresiune a spltoriei fat de spatiile nvecinate. Observatie: n spatiile de categoria "C" pericol de incendiu (spatii de depozitare), la cile de evacuare fr iluminare natural (case de scri si circulatii orizontale comune) se vor prevedea dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbinti. III.3.5. Instalatii termice III.3.5.1. Instalatii de nclzire instalatiile de nclzire trebuie s asigure nivelurile de temperatur recomandate fiecrei functiuni corelat cu parametrii constructivi si climatici.

sistemul uzual este cel al nclzirii centrale cu elemente statice functionnd cu ap cald (max. 85 C). instalatiile de nclzire se prevd cu posibilitti de reglare a temperaturii interioare. distributia agentului termic se realizeaz prin racordul la sursa de ap cald pentru nclzire, conducte de distributie orizontal si vertical, armturi de nchidere, reglare, aerisire si golire, corpuri de nclzire (radiatoare). circulatia apei calde de nclzire se face fortat prin pompare. III.3.5.2. Instalatii de abur tehnologic instalatiile de abur au sarcina alimentrii echipamentelor de buctrie, spltorie si dup caz de ventilare. instalatiile de abur cuprind sistemele de conducte, armturi de reglare si nchidere, separatoare de condens, puncte de golire si aerisire. returnarea condensului se poate face direct prin curgere liber sau pompat cu colectare n rezervoare de condens, pornirea pompelor fiind automat. pentru alimentarea utilajelor de spltorie se foloseste abur de medie presiune iar pentru buctarii abur de joas presiune.

aburul de joas presiune se poate utiliza si n bateriile de nclzire a instalatilor de ventilare. III.3.5.3. Surse de energie termic Sursele de energie termic ale cminelor de btrni si handicapati trebuie s asigure producerea urmtorilor agenti termici. apa cald pentru nclzire (max. 115 C); abur de joas presiune (max. 0.7 bar); abur de medie presiune (0,7 - 7 bar);

ap cald pentru consum menajer (max. 60 C). Pentru cminele de btrni si handicapati se recomand surse de energie termic proprii, centrale sau puncte termice. n anumite conditii locale se accept utilizarea unor surse primare cu administrare strin de tip termoficare urban sau de zon numai dac exist certitudinea asigurrii continuittii livrrii agentului primar la parametrii solicitati. n situatia amplasrii de surse independente se recomand gruparea acestora cu alte functiuni tehnico-gospodaresti (hidrofor, post trafo, atelier, etc.). n vederea asigurrii continuittii n livrarea de energie termic se va prevedea o surs suplimentar pentru fiecare agent termic. III.3.6. Instalatii de gaze naturale n cadrul cminelor de btrni si handicapati, gazele naturale sunt folosite pentru: prepararea hranei. n centrala termic.

arderea deseurilor. Pentru prepararea hranei se prevd instalatii de gaze naturale la buctrie si oficiile alimentare. n centrala termic, gazele naturale alimenteaz arztoarele cazanelor de abur si ap cald. n cazul adoptrii sistemului de incinerare a deseurilor (crematorii) arztoarele acestora se pot alimenta cu gaze naturale. Proiectarea si executia instalatiilor de gaze naturale se face conform normativului I-6. IIl.3.7. Instalatii frigorifice La cminele de btrni si handicapati, instalatiile frigorifice se prevd pentru depozitrile reci ale alimentelor la blocul alimentar si pentru pstrarea cadavrelor la serviciul de morg. Unittile frigorifice sunt de capacitti mici (10-15 mc) si functioneaz de regul n temperatura pozitiv. Agregatele frigorifice rcite cu aer se amplaseaz n apropierea camerelor frigorifice si functioneaz de preferint cu agenti frigorifici ecologici. Depozitarea alimentelor se poate face si n dulapuri frigorifice si frigidere - congelatoare. III.3.8. Instalatii de aer comprimat instalatia de aer comprimat se foloseste pentru comenzi pneumatice la utilajele de spltorie. compresorul poate fi nglobat n constructia utilajului sau poate fi amplasat ntr-o central proprie, n functie de tipul utilajului. centrala independent de aer comprimat se compune din compresor, conducte de distributie si instalatia la consumator. se recomand folosirea a dou compresoare (rezerv).

Instalatiile de aer comprimat vor respecta prescriptiile tehnice din normativul C-5 si "Normele de protectia muncii n sectorul sanitar" M.S.- nr. 425. III.3.9. Colectarea deseurilor solide si instalatii de tratare a acestora deseurile solide din cminele de btrni si handicapati sunt: deseuri reciclabile - hrtie, sticl, metal. deseuri nereciclabile - gunoi menajer, deseuri medicale (vat, tifon, seringi). deseurile reciclabile sunt colectate si depozitate temporar ntr-un spatiu distinct pe categorii de produs. gunoiul menajer se colecteaz la surs, se depoziteaz si se transport n containere nchise n ncperi special amenajate si dotate cu instalatii de ap si canalizare pentru igienizarea spatiului si a recipienlilor. deseurile medicale n cantitti mici se neutralizeaz chimic si se elimin odat cu gunoiul menajer. pentru capacitti mari ale constructiei si un volum important de deseuri medicale (la cminele spital) se vor prevedea instalatii proprii de incinerare (crematoriu).

instalatia de ardere a deseurilor solide se amplaseaz ntr-un spatiu distinct, n zona serviciilor utilitare. Combustibilul utilizat va fi gazul natural sau pcura, instalatia va avea sisteme de control a arderii si va corespunde normelor de protectie a mediului. [top]

IV. CRITERII PRIVIND AMPLASAREA CMINELOR DE BTRNI SI HANDICAPATI


IV.1. Dimensionare si form teren IV.1.1. Suprafata terenului necesar amplasarii cminelor de btrni si handicapati este dependent de mrimea sau capacitatea obiectivului cu toate anexele si constructiile asociate. Indicele folosit pentru determinarea suprafetei de teren necesar este exprimat n mp/pat sau mp/loc de cazare si se va folosi n special n faza elaborrii PUG sau PUZ, nainte de stabilirea datelor concrete ale temei cadru. Valoarea indicelui de suprafat de teren necesar n functie de solutia de organizare va fi: 70 - 120 mp/pat sau loc de cazare pentru organizrile tip spital (cmine spital); 120 - 150 mp/pat sau loc de cazare pentru solutiile tip sanatoriu sau hoteliere (cmine de btrni sau de pensionari).

150 - 200 mp/loc cazare pentru sistemul n case individuale. IV.1.2. n cazul n care s-a elaborat un studiu de tem prin care s-au stabilit ariile desfsurate ale viitoarelor functiuni se poate aplica pentru calculul terenului necesar indicele mp.teren/mp.Ad, care stabileste mai precis raportul ntre cele dou mrimi fizice. Valoarea acestui indice va fi de: 1,5 - 2,0 pentru solutiile tip spital; 2,5 -3,0 pentru solutiile tip sanatoriu sau hoteliere; IV.1.3. Pentru utilizarea eficient a terenului se recomand ca raportul laturilor sa fie 1/2 - 1/5 cu o latur adiacent unei artere de circulatie. IV.2. Conditii geo-fizice ale terenului IV.2.1. Pentru amplasarea cminelor de btrni si handicapati se recomand terenuri plane cu pante de max. 10%. Se vor evita terenuri impermeabile, cu pericol de alunecare sau inundare, cu risc de avalanse, cu degajri de gaze poluante, neomogene sau umpluturi. IV.2.2. Se recomand terenurile cu pnza freatic la adncimi de peste 3-5 m, favorabile realizrii de subsoluri tehnice sau functionale fr msuri constructive costisitoare. IV.3. Conditii de microclimat n zona amplasamentului IV.3.1. Cminele de btrni si handicapati se vor amplasa n zone nepoluate, ferite de curenti puternici de aer, de zgomote, vibratii sau mirosuri dezagreabile. Concentratiile maxime admise de substante poluante se vor inscrie n prevederile STAS 12574 si Ordin 462 - al Min. Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului. Nivelurile de zgomot exterior se vor inscrie n prevederile normativului P 116. n cazul depsirii acestor valori se vor lua msuri de atenuare. IV.3.2. Se recomand terenurile care s permit orientri favorabile a spatiilor de cazare (est, sudest, sud-vest). IV.4. Amplasarea n cadrul localittii IV.4.1. Terenurile favorabile amplasrii cminelor de btrni si handicapati se vor rezerva din faza PUG corelat cu perspectiva de dezvoltare a teritoriului.

IV.4.2. Pentru localittile mari si foarte mari se vor rezerva mai multe amplasamente. IV.4.3. n vecintatea amplasamentului vor fi asigurate pe ct posibil totalitatea retelelor edilitare pentru utilitti, dimensionate corespunztor preluari capacittilor initiale si cu posibilitti de extindere n cazul dezvoltrilor viitoare. IV.4.4. Se va evita amplasarea cminelor de btrni si handicapati pe terenurile n subsolul crora trec retele magistrale edilitare sau metrou. IV.5. Principii de organizare urbanistic a amplasamentului IV.5.1. Incintele cminelor de btrni si handicapati pot fi "nchise" sau "deschise" n functie de modul de organizare si administrare. Cminele spital se vor organiza de regul n incinte proprii mpreun cu anexele si constructiile asociate. Cminele de btrni se pot organiza n spatii libere care s participe la organizarea spatiilor publice. Anexele tehnice si gospodresti ale acestora se pot proteja n incinte proprii. IV.5.2. Terenul de amplasare trebuie s permit n toate cazurile zonificarea pe functiuni distincte astfel: zona ocupat de constructii; zona acceselor, parcajelor si aleilor de circulatie; zona de recreere bolnavi si sau zona de grdinrit (curte proprie la case individuale). zona verde si zona de protectie (dup caz);

zona rezervat extinderilor viitoare (dup caz); Observatie: pentru incintele cminelor tip spital se va consulta si normativul privind proiectarea constructiilor pentru spitale (n curs de aprobare). IV.5.3. Se va evita amplasarea anexelor gospodresti spre strzi principale de acces sau pe directia contrar vntului dominant n raport cu cldirea principal. IV.5.4. Se va evita amplasarea n imediata vecintate a unor cldiri nalte care s provoace umbrirea total. IV.5.5. Retragerile fat de aliniamentul strzii vor fi: min. 10,00 m pentru spatii de cazare; min. 5,00 m pentru servicii medicale si gospodresti. IV.5.6. Retragerile fat de vecintti vor fi: min. 6,00 fat de cldiri parter + 1 etaj; min. 1,5 H fat de cldiri cu parter + 2 etaje sau mai multe:

min. 3,00 m fat de limita terenului n zona fr ferestre si min. 6,00 m n zona cu ferestre; IV.5.7. Regimul de nltime pentru cminele de btrni si handicapati va fi parter, parter + 1 etaj pentru unittile cu capacitti mici si mijlocii si parter + 2 etaje, parter + 3 etaje pentru cele de capacitti mari (cminele spital de 200 - 500 locuri). IV.5.8. Sistemul de circulatie n incinta va fi compus din: alei carosabile alei pietonale si trotuare alei mixte Dimensionarea aleilor se va face n functie de trafic, astfel: alei carosabile ocazional minim 3,0 m ltime; alei carosabile cu trafic mic si stationri minim 4,0 m ltime; alei principale de acces minim 6,0 m ltime; la aleile carosabile de 6,00 m ltime se prevd trotuare pe cele dou laturi; la aleile carosabile de 4,00 m ltime se prevd trotuare pe una din laturi; se admite circulatia pietonala pe aleile de 3,0 m ltime;

cile de circulatie pentru masinile de interventie n caz de incendiu (pe cel putin dou laturi ale constructiilor) pot fi comune cu cile carosabile normale. IV.5.9. Parcajele pentru autovehicule se vor amenaja n zona accesului principal. IV.6. Amplasarea retelelor de utilitti lV.6.1. Pe amplasamentele cminelor de btrni si handicapati se prevd o scrie de retele pentru asigurarea cu utilitti astfel: IV.6.1.1. Retele termice pentru asigurarea ncalzirii si a apei calde de consum, fie de la centrala termic proprie fie din retelele localittii, pozate n subteran (STAS 8591/1; I-16).

IV.6.1.2. Retele de ap rece pentru consum menajer si incendiu, pozate n subteran si racordate la retelele localittii sau la surse proprii (STAS 9312; P 7; I 9). IV.6.1.3. Retele de canalizare menajer si pluvial pozate n subteran si racordate la retelele edilitare ale localittii. Sistemul de canalizare poate fi unitar, separativ sau mixt; Se consider c apele uzate provenite de la cminele de btrni si handicapati sunt "conventional curate", lundu-se msuri de epurare local pentru apele uzate provenite de la buctarii si spltorii (STAS 8591-1; C 90). IV.6.1.4. Retele de gaze naturale prevzute n incinta pentru alimentarea consumatorilor cu flacra liber (buctrii, oficii, centrala termic), pozate subteran si aerian, racordate prin statii de reglare la reteaua public (STAS 9312; STAS 8591-1; l 9; P 70. IV.6.1.5. Retele de alimentare si transport energie electric pozate subteran sau aerian sunt racordate la Sistemul Energetic National (SEN) conform normativului l 7. IV.6.1.6. Retelele de telecomunicatii pentru asigurarea legturilor telefonice cu exteriorul vor fi pozate subteran sau aerian si vor fi racordate la reteaua telefonica a localittii prin intermediul unei centrale proprii (I 18). [top]

V. CERINTE ESENTIALE PRIVIND PROIECTAREA CMINELOR DE BATRANI SI HANDICAPATI CONFORM PREVEDERILOR LEGII 10/1995.
Considerente generale Cerintele de calitate conform Legii 10/1995 privind calitatea n constructii, ce trebuiesc mentinute pe ntrega durat de existent a cldirii sunt urmtoarele: 1. Rezistent si stabilitate 2. Siguranta n exploatare 3. Siguranta la foc 4. Igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului 5. Izolarea termic, hidrofug si economia de energie 6. Protectia la zgomot. Categoriile de utilizatori specifici cminelor de btrni si handicapati sunt n ordine: a) - persoane internate si pacienti b) - personal medical si de ngrijire c) - personal tehnic-administrativ d) - vizitatori Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate conditiile minime acceptabile cu privire la: spatiile necesare echipamente si dotri conditii de igien si microclimat protectie fat de diverse riscuri specifice pe timpul stationrii sau activittii n cldiri sau incinte. Riscurile avute n vedere fat de utilizatori sunt: riscuri generale comune tuturor cldirilor riscuri specifice cminelor de btrni si handicapati ca: aglomerarea de persoane cu capacitti fizice si psihice diminuate: concentrarea de activitti medicale si de ngrijire cu risc potential de rspndire de germeni patogeni

aglomerarea de tehnologii, echipamente si instalatii cu potential de accidentare Prezentul normativ se refer n principal la exigentele utilizatorilor specifice cminelor de btrni si handicapati. V.1. REZISTENT SI STABILITATE V.1.1. Generalitti Constructiile pentru cmine de btrni si handicapati trebuie s asigure cerintele de rezistent si stabilitate pe ntreaga durat de exploatare. Prin aceasta se ntelege c actiunea ncrcrilor de orice natur sau eforturile la care este supus constructia sa nu produc unul din urmtoarele efecte: 1. prbusirea total sau partial a cldirii

2. deformatii inadmisibile a elementelor structurale ale cldirii care s provoace avarierea unor prti ale acesteia, a instalatiilor si echipamentelor 3. avarii datorate unor evenimente accidentale tehnice V.1.1.1. Semnificatia termenilor utilizati n definirea cerintelor de rezistenta si stabilitate a) - prin "ncrcri susceptibile a actiona asupra structurii" se nteleg actiunile ce pot provoca deformarea sau degradarea cldirii n timpul executiei sau al utilizrii: Aceste actiuni pot ti: cu caracter permanent (ncrcri gravitationale, sarcini utile, zpada, vnt, vibratii). actiuni exceptionale cu probabilitate redus de aparitie (inundatii, cutremure, explozii, incendii); 2. prin "prbusire" se ntelege una din formele de cedare pentru care se definesc strile limita ultime ; 3. prin "deformatii inadmisibile" se ntelege deformarea sau fisurarea cldirii sau a unei prti a acesteia care atrage anularea ipotezelor de calcul privind rezistenta si stabilitatea si care provoac o reducere important a durabilittii cldirii. 4. prin "avarii datorate evenimentelor accidentale tehnice" se nteleg avariile provocate de accidente tehnice: explozii, incendii, cutremure, etc. sau a unei erori umane si care ar fi putut fi evitate sau limitate. V.1.1.2. Cerintele de rezistent si stabilitate se refer la toate prtile componente ale cldirii si anume: infrastructura: teren de fundare, fundatii, ziduri de sprijin, pereti si plansee subsol; suprastructura: elemente portante verticale si orizontale peste cota zero; elemente nestructurale de nchidere; elemente nestructurale de compartimentare; instalatiile functionale ale cldirii;

echipamente electromecanice V.1.1.3. Cerintele de rezistent si stabilitate se pot asigura n toate cazurile prevzute cu exceptia unor erori grave n fazele de proiectare, executie si exploatare ale cldirii sau n cazul unor situatii cu probabilitate deosebit de mic de aparitie si care au fost omise n faza de proiectare. V.1.2. Performante corespunztoare cerintei de rezistent si stabilitate Cerintei de rezistent si stabilitate i corespund urmtoarele performante: V.1.2.1. Rezistenta Rezistenta unei cldiri se refer la capacitatea portant a elementelor de structur rezultat din caracteristicile geometrice si mecanice ale materialelor, inclusiv din efectul degradrii n timp a acestei proprietti. V.1.2.2. Stabilitate Stabilitatea unei cldiri se refer la excluderea oricror avarii provenite din: deplasarea de ansamblu (de corp rigid); efecte de ordinul II datorate deformabilittii elementelor structurale;

actiuni care modific n timp structura prin ruperi succesive. V.1.2.3. Ductilitate Ductilitatea unei cldiri reprezint aptitudinea de absorbtie si disipare a energiei, respectiv capacitatea de deformare postelastic a elementelor si subansamblurilor structurale (deformatii si rotiri fr reducerea capacittii de rezistent la actiunile statice), fr pierderea capacittii de absorbtie a energiei (la actiuni dinamice inclusiv cele seismice. V.1.2.4. Rigiditate Rigiditatea unei cldiri presupune limitarea deplasrilor si deformatiilor produse de actiuni statice si dinamice inclusiv cele seismice precum si limitarea fisurrii n cazul elementelor de beton armat. V.1.2.5. Durabilitate Durabilitatea unei cldiri se refer la satisfacerea cerintelor de rezistent si stabilitate pe toat durata de exploatare precum si limitarea deteriorrilor premature a materialelor sau prtilor de constructie datorate proceselor fizice, chimice sau biologice. V.1.3. Metode si principii de verificare a cerintei "rezistent si stabilitate" V.1.3.1. Verificarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate se face n conformitate cu STAS 10100/0 si se mparte n dou categorii. 1. stri limit ultime (stabilitate, rezistent, ductilitate); 2. stri limit ale exploatrii normale (rigiditate). V.1.3.2. Verificarea cerintei de rezistent si stabilitate pe baza conceptului de stri limita impune stabilirea unor modele de calcul care s includ toti factorii ce pot interveni.

n raport cu strile limit structurile se proiecteaz si se execut cu un grad de asigurare corespunztor diferentiat dup natura cerintelor si cu acceptarea unor avarii locale. Aceste cerinte sunt: 1. structura ca si prtile ei componente nu trebuie s se prbuseasc sau s sufere avarii importante n timpul executiei si pe durata normat de exploatare. 2. accidentele tehnice n exploatare pot produce avarii locale dar nu trebuie s provoace degradri n lant cu consecinte disproportionate fat de cauza initial. 3. n timpul exploatrii trebuie efectuate lucrri de ntretinere si reparatii pentru evitarea degradrii elementelor structurale, a instalatiilor si echipamentelor (protectie mpotriva coroziunii, etanseitate, ctc.). V.1.3.3. n cazul n care metodele de calcul din prescriptii nu sunt suficiente, verificarea cerintelor de rezistent si stabilitate se poate face prin ncercri conform reglementrilor tehnice specifice. V.1.3.4. Respectarea cerintei de rezistent si stabilitate se asigura si prin msuri specifice referitoare la: conceptia general si de detaliu a cldirii; calitatea executiei si a lucrrilor de intretinere;

propriettile si performantele materialelor si produselor de constructie; V.1.3.5. Factorii ce intervin la verificarea cerintelor de rezistent si stabilitate pe baza conceptului de stri limit sunt: 1. actiunea agentilor mecanici 2. influenta mediului natural 3. propriettile materialelor de constructie 4. propriettile terenului de fundare 5. geometria structurii n ansamblu 6. metodele de calcul V.1.3.5.1. Actiunea agentilor mecanici Gruparea si clasificarea agentilor mecanici pentru calculul structurilor la cminele de btrni si handicapati se normeaz conform STAS 10101/01 - STAS 10101/2, n ncrcri permanente si de exploatare. ncrcrile din echipamente si instalatii speciale , greutatea peretilor ca si efectele dinamice, etc. se vor evalua separat nefiind incluse n norme. V.1.3.5.2. Influenta mediului natural Mediul natural intervine asupra constructiei prin: actiunea seismic - (Normativ P100) actiunea din vnt (STAS 10101/20 ) actiunea din zpad (STAS 10101/21)

actiunea din variatii de temperatur (STAS 10101/23) V.1.3.5.3. Propriettile materialelor Propriettile de rezistent, rigiditate, inertie si absorbtie de energie a materialelor de constructie sunt cele definite n standardul de verificare a sigurantei constructiilor (STAS 10101/0). Pentru materialele de constructii care nu sunt standardizate, valorile caracteristice se vor stabili prin agremente tehnice ale laboratoarelor abilitate. V.1.3.5.4. Propriettile terenului de fundare Propriettile terenului de fundare se stabilesc prin cercetarea geologica si geotehnica n conformitate cu STAS 1242/1. Caracteristicile fizico-mecanice ale pmnturilor se stabilesc conf. STAS 1243. Valorile normate si de calcul ale terenurilor de fundare se stabilesc conf. STAS 3300/1. V.1.3.5.5. Geometria structurii n ansamblu Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu ca si ai elementelor de constructie se vor ncadra n sistemul de tolerant conform STAS 8600. Elementele nestructurale se vor ncadra n sistemele de toleranta prevzute n reglementrile specifice. Elementele nestandardizate se vor ncadra n sistemele de toleranta prevzute n agrementrile tehnice aferente. V.1.3.5.6. Metodele de calcul Pentru cminele de batrni si handicapati se folosesc de regul aceleasi metode de calcul ca si pentru toate constructiile civile si industriale.

Metodele de calcul pentru elementele de structur din beton armat, otel sau zidrie precum si pentru terenul de fundare sunt cele bazate pe conceptul de stare limit. Principiile de baz ale metodelor de calcul sunt date n: STAS 10107/0 - pentru beton armat si precomprimat STAS 10108/0 -pentru otel STAS 10104 - pentru zidrie STAS 8316 - pentru terenul de fundare

STAS 856 - pentru lemn (pe baza rezistentelor admisibile) Pentru calculul cldirilor, n afara principiilor generale incluse n standarde se va tine seama de urmtoarele reglementari: P 2 - Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie; P 85 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor din diafragme de beton armat; V.1.4. Criterii si niveluri de performant corespunztoare cerintei de rezistent si stabilitate V.1.4.1. Nivelurile de performant pentru rezistent si stabilitate la cldirile cminelor de btrni si handicapati sunt cele corespunztoare clasei de important III conf. STAS 10100/0. Nivelul de protectie antiseismic n conformitate cu normativul P100 este cel corespunztor clasei II de important. V.1.4.2. Reguli de proiectare Pentru cldirile de cmine de btrni si handicapati regulile de proiectare sunt cele valabile constructiilor civile si industriale, completate cu prevederile prezentului normativ. Prescriptiile de fat sunt minimale si nu sunt limitative. V.1.4.2.1. n proiectarea antiseismic se admite ca sub actiunea cutremurelor constructia poate suferi: 1. la structura de rezistent : degradri locale, fr amploare , n care accesul pentru reparatii este usor si care nu pun n pericol vieti omenesti sau valori materiale importante. 2. la elementele nestructurale pe care sunt fixate instalatii si echipamente de valoare: degradri locale, limitate ca amploare, accesibile reparatiilor si care nu pun n pericol vieti omenesti; 3. la alte elemente nestructurale: degradri mai extinse dar care nu pun n pericol vieti omenesti V.1.4.2.2. Legturile dintre structura cldirii si elementele nestructurale trebuie s fie capabile s preia fr degradri eforturile generate de deformatiile cldirii sub actiunea seismic. V.1.4.2.3. Se vor prefera contururi regulate n plan, compacte si simetrice la care raportul laturilor s fie limitat la 3 : 1. Pe vertical se va pstra continuitatea elementelor portante evitndu-se retrageri la nivelele superioare n afara axelor structurii. V.1.4.2.4. La cminele de btrni si handicapati se recomand adoptarea de structuri mixte (cadre si diafragme rare) care s permit o anumit flexibilitate arhitectural favorabil unor refunctionalizri ulterioare (modernizri de fluxuri si aparatur). V.1.4.2.5. Traseele instalatiilor functionale si tehnologice vor fi concepute astfel nct s se evite traversarea elementelor de structur (stlpi si grinzi). Legturile si ancorrile instalatiilor si echipamentelor trebuie s reziste la solicitrile din timpul exploatrii si la solicitrile accidentale (seismice) V.1.4.2.6. Infrastructura constructiilor se va constitui ntr-un sistem spatial rigid (fundatii, pereti si planseu subsol) capabil s transmita la teren ncrcrile verticale si orizontale de calcul n limita eforturilor capabile unitare ale terenului. Acest sistem de constructie devine obligatoriu n cazul terenurilor slabe , sensibile la umezire sau contractile, precum si n zonele seismice A - C . Subsolul rigid va fi alctuit din pereti de beton armat pe contur si n interior dispusi n prelungirea diafragmelor structurii. Infrastructura rigid se reazem obligatoriu pe fundatii continue sau radier. Pentru cldiri pn la trei niveluri (P+2), cu structura n cadre amplasate n zone seismice D-F si teren de fundare bun, se admit subsoluri cu pereti pe contur si n interior cu stlpi. Se va evita fundarea constructiei n zone cu teren instabil (maluri, rpe, terenuri mlstinoase, inundabile, etc). n cazul terenurilor dificile se vor lua, dup caz, msuri de consolidare, stabilizare, compactare, drenare, etc. Fundarea se va face pe straturi de teren compacte si omogene, fr a depsi capacitatea portant a terenului, adncimea de fundare fiind mai jos dect limita de nghet. Se va asigura protectia armaturilor si betonului mpotriva factorilor agresivi din sol.

V.1.4.2.7. Stlpii trebuie proiectati astfel nct s prezinte caracteristici de rezistent, stabilitate, rigiditate si ductilitate; trebuie s preia eforturile ce apar n urma cedrii unui element structural invecinat; n cazul cedrii accidentale a unui stlp s nu se produc prbusirea cldirii sau a unei prti importante din ea. V.1.4.2.8. Grinzile trebuie s fie nzestrate cu caracteristici suficiente de rezistent, stabilitate, rigiditate si ductilitate. trebuie s preia eforturile suplimentare generate de o eventual cedare a unor elemente structurale nvecinate (grinzi, plansee); n cazul aparitiei eforturilor mari din cutremur trebuie s se plastifice naintea elementelor verticale adiacente;

n cazul cedrii accidentale a unei grinzi s nu se produc prbusirea cldirii sau a unei prti importante din ea. V.1.4.2.9. Peretii structurali trebuie s aib caracteristici suficiente de rezistent, stabilitate, rigiditate si ductilitate; s poat prelua ntreaga incarcare seismic orizontal, inclusiv eforturile suplimentare de torsiune de ansamblu a cldirii; s poat prelua eforturile suplimentare ce apar ca urmare a cedrii altor elemente structurale din vecintate; n cazul cedrii accidentale a unui perete structural s nu se produc avarierea grav a cldirii, prbusirea acesteia sau a unei prti importante din ea;

numrul, forma si dimensiunile peretilor structurali trebuie s permit obtinerea unor caracteristici de rigiditate cu valori apropiate pe cele dou directii principale ale structurii. V.1.4.2.10. Plcile (planseele) trebuie s prezinte caracteristici de rezistent, stabilitate, rigiditate si ductilitate att fat de ncrcrile verticale ct si fat de cele orizontale. s transmit ncrcrile verticale si orizontale la elementele structurale pe care se reazem (grinzi, stlpi, pereti structurali) s preia eforturile suplimentare generate de cedarea unui element structural adiacent; n cazul cedrii accidentale a unei zone de plac s nu se produc prbusirea cldirii sau a unei prti importante din ea; s permit accesul si circulatia pentru reparatii.

ANEXA V.1. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 10101/0A Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. STAS 10101/2 Actiuni n constructii, ncrcri datorate procesului de exploatare. STAS 10101/2A1 Actiuni n constructii, ncrcri tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. STAS 10101/20 Actiuni n constructii, ncrcri date de vant. STAS 10101/21 Actiuni n constructii. Actiuni date de zpada STAS 10101/23 Actiuni n constructii, ncrcri date de temperatura exterioar. STAS 10101/23A Actiuni n constructii, ncrcri date de temperaturi exterioare n constructii civile si industriale. STAS 10100/0 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. STAS 10107/0 Constructii civile si industriale, alctuirea elementelor structurale de beton, beton armat si beton precomprimat. STAS 10108/0,1,2 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. STAS 10109/1 Lucrri de zidrie. Calculul si alcatuirea elementelor. STAS 10104 Constructii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. STAS 856 Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii generale de cercetare. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. STAS 3300/1 Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe. STAS 8600 Constructii civile, industriale si agrozootehnice Sistem de tolerante.

P 2 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie. P 85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton.

V.2. Siguranta n exploatare Cerinta de sigurant n exploatare se refer la protectia utilizatorilor constructiei mpotriva riscului de accidentare n timpul utilizrii n spatiul interior si cel apropiat cldirii. Siguranta n exploatare se refer la: 1. Siguranta la circulatia pedestr 2. Siguranta la circulatia cu mijloace mecanice 3. Siguranta la utilizarea instalatiilor 4. Siguranta cu privire la lucrrile de ntretinere 5. Siguranta cu privire la intruziuni si efractii. Observatie: Prezentul normativ contine cerinte de sigurant n exploatare specifice cminelor de btrni si handicapati. Pentru prevederi comune tuturor cldirilor se va consulta "Normativul privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei de sigurant n exploatare". V.2.1. Siguranta la circulatia pedestr: Se refer la protectia utilizatorilor mpotriva riscului de accidentare n timpul deplasrii pedestre n interiorul cldirii . V.2.1.1. Siguranta cu privire la circulatia exterioar: a) Circulatia n incint - circulatia carosabil se va rezolva separat de circulatia pietonal; - pentru cile de acces paralele cu accesul pietonal se vor prevedea trotuare nltate fat de carosabil. - denivelrile mai mari de 2,5 cm pe traseele de circulatie se vor prelua prin pante de max. 8%. - locurile periculoase din punct de vedere al circulatiei vor fi marcate si semnalizate vizibil; - se va prevedea un iluminat corespunztor pe traseele de circulatie din jurul cldirii, n zona acceselor n cldire si n punctele periculoase. - parcajele se vor rezolva de preferint grupat n zona accesului principal. b) Siguranta cu privire la acces - accesele n incint (unde este cazul) vor fi limitate ca numr si cu posibilitatea de control. - accesele n cldire se vor diferentia n functie de categoriile de utilizatori astfel: - accese pentru persoane: - accese pentru servici gospodaresti. - n cazul accesului unic n incinta vor fi prevzute porti distincte pentru pietoni si autovehicule; - accesele n cldire se vor dimensiona n functie de fluxurile de evacuare n caz de incendiu. - pentru persoanele care nu se pot deplasa singure sau cele n crucior rulant, ltimea minim liber a accesului va fi de 1,10 m. - podestele de la intrare vor avea dimensiunile minime de 1,50 x 1,50 m. - pentru accesul cu crucior rulant se vor prevedea rampe cu ltimea minim 1,20 m. si pante de max. 8%. - accesele de serviciu se vor dimensiona pe criterii tehnologice. - accesele n cldire vor fi protejate contra intemperiilor cu copertin. V.2.1.2. Siguranta cu privire la circulatia interioar V.2.1.2.1. Dimensionarea cilor de circulatie - cile de circulatie se dimensioneaz n functie de fluxuri, necesitti tehnologice, gabarite si echipamente. - n toate ncperile n care au acces persoanele internate sau pacientii se va asigura ltimea necesar trecerii cu cruciorul rulant: - min. 0,90 m pentru deplasare n linie dreapt; - min. 1,00 m pentru ntoarcere n unghi drept; - min. 1,50 m pentru manevr. - ltimea coridoarelor se va determina n functie de categoria utilizatorilor : - min. 1,00 m pentru cile normale de circulatie si pentru evacuarea a max. 50 persoane. - min. 1,40 m pentru evacuarea a peste 50 persoane. - pe parcursul cilor normale de circulatie cu ltimi mai mici de 1,50 m se vor prevedea spatii de manevr pentru carucior rulant de 1,50 x 1,50 m. - naltimea liber: pe cile de circulatie principale va fi de min. 2,50 m.

- gabaritele de trecere prin golurile de usi se stabilesc n functie de destinatia ncperii, gabaritele aparaturii, a utilajelor, mobilierului si mijlocul de transport. - ltimea liber a usilor va fi de minim 0,80 m pentru trecerea cu cruciorul rulant. - pentru cabinete de consultatii, camere de cazare si ncperi comune pentru persoane internate, ltimea minim a usilor va fi de 0,90 m. - naltimea liber a usilor va fi de 2,04 m. - n cminele spital, pentru transportul cu targa, ltimea coridoarelor va fi de minim 2,20 m iar a usilor de minim 1,00 m. V.2.1.2.2. Caracteristicile elementelor de constructie pe cile de circulatie a) Usile - pe traseele de circulatie vor fi vizibile, cu sisteme de actionare simple fr risc de blocare si nu vor avea praguri. - sensul de deschidere nu va limita ltimea normat de circulatie iar usile alaturate nu se vor lovi ntre ele la deschiderea consecutiv. - deschiderea usilor pe traseele cilor de evacuare trebuie s se fac n sensul evacurii cu exceptia celor prin care se evacueaz cel mult 30 persoane valide sau 7 persoane ce nu se pot evacua singure (bolnavi imobilizati). - pentru circulatia cu scaun rulant se recomand usi cu geam 2/3 din nltime si prevzute cu grilaje de protectie la partea inferioar; b) Pardoselile - s aib suprafata plan, neted, antiderapant. - s fie la acelasi nivel pe acelasi etaj; eventualele denivelri fiind preluate prin trepte si pante de max. 8% . - s fie realizate din materiale rezistente la uzur si s nu se deformeze la socuri dinamice sau statice. - s fie usor de ntretinut si s permit reparatii rapide n caz de deteriorare. - s nu produc scntei prin lovire si s aib un potential sczut de ncrcare electrostatic . - s fie rezistente la actiunea substantelor de ntretinere. . - s aib un coeficient mic de conductibilitate termic si electric. c) Pereti - peretii adiacenti cilor de circulatie vor fi plani, netezi, fr asperitti sau muchii tioase. - se vor evita elementele iesite din planul peretilor care s produc senzatia de lovire. - suprafetele cu geam ale peretilor vor fi protejate la lovire pn la nltimea de minim 0,90 m. V.2.1.3. Siguranta cu privire la schimbarea de nivel - diferentele de nivel sub trei trepte vor fi rezolvate cu plan nclinat cu panta de max.8%. - la denivelri mai mari de 0,50 m se prevd balustrade de protectie conform STAS 6131. - nltimea curent a balustradelor h = 0,90 m. - ferestrele fr parapet sau suprafetele cu geam peste 0,50 m fat de sol se vor proteja cu grilaje sau balustrade (h recomandat=1,00m). V.2.1.4. Siguranta cu privire la deplasarea pe scri si rampe. - pentru scri relatia ntre trepte si contratrepte va fi: 2h + 1 = 62-64 cm. STAS 2965 - dimensiuni uzuale h = 15-17 cm; l = 28-30 cm. - ltimi uzuale ale rampelor pe scri min. 1,15 m la scri principale si min. 1,00 m la scri secundare (recomandat 1,20 m pentru persoane cu dificultti de mers); - n cminele spital, pentru transportul cu targa scrile vor avea ltimea minim de 2,20 m la podeste si 1,40 m la rampe. - se vor evita treptele cu nas sau fr contratreapt; - nu se admit scri cu trepte balansate pentru cile de evacuare; - nltimea liber de trecere ntre dou rampe suprapuse va fi de min. 2,10 m la scri normale si min. 1,90 m la scri de serviciu (msurat la nasul treptei). - scrile vor avea mna curent fixat pe balustrad sau pe perete pe o singur parte la rampe sub 1,20 m ltime si pe ambele prti la cele mai late. - mna curent a balustradei trebuie s fie usor cuprins n palm (diam. max. 5 cm) si s nu prezinte pericol de rnire. - finisajul treptelor trebuie fcut cu materiale antiderapante. V.2.2. Siguranta circulatiei cu mijloace mecanice

- transportul pe vertical a tuturor categoriilor de utilizatori ca si al materialelor se face n cmine de btrni si handicapati si cu ascensoare. Observatie: Numrul redus de nivele recomandat pentru cminele de btrni si handicapati nu exclude echiparea acestora cu ascensoare. - ascensoarele pentru persoane se alctuiesc conf. STAS 2453. - numrul sau locul de amplasare al ascensoarelor n caminele de btrni si handicapati se vor stabili n functie de rezolvarea functional - arhitectural si a persoanelor deservite. - ascensoarele de persoane vor avea dimensiunile minime ale cabinei de 1,10x1,40m si golul usii de acces la cabin si put de minim 0,80 m (pentru trecerea cruciorului rulant). - viteza de deplasare va fi de max. 0,5 m/sec iar pornirea si oprirea se va face lin. - diferenta admisibil ntre cabina si palierul de oprire va fi de max. 2,5 cm. - platforma n fata ascensorului va fi de minim 1,50 x 2,40 m la dispunerea pe o latur si min. 1,50 x 3,30 m la dispunerea pe dou laturi a ascensoarelor. - butoanele de actionare se vor fixa la hmax. = 1,20 m pentru manevra din cruciorul rulant. - finisajul cabinei va fi rezistent la socuri, usor de ntretinut si fr elemente interioare ce pot produce rniri. V.2.3. Siguranta cu privire la instalatii Siguranta cu privire la instalatii presupune conceperea si execu-tarea acestora astfel nct utilizatorii s fie protejati fat de riscurile de accidentare provocate fie din manevrarea gresit, fie din functionarea defectuoas a acestora. - se vor respecta prevederile cuprinse n "Normativul privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei de sigurant n utilizare" cu precizrile din prezentul normativ pentru cmine de btrni si handicapati. V.2.3.1. Protectia mpotriva riscului de electrocutare a) alimentarea cu energie electric a aparatelor, echipamentelor electrice se va face cu respectarea instructiunilor de montaj ale furnizorului sau adaptate normelor romnesti n cazul n care aceste norme sunt mai severe. b) tablourile electrice cu aparatele de comutare, sigurant si control se vor amplasa si asigura astfel nct s nu permit accesul la ele dect a personalului tehnic instruit. c) pentru echipamentele si utilajele ce prezint riscuri la manevrarea gresit se vor afisa la vedere instructiuni de folosire. d) se va evita desfsurarea pe pardoseal sau pereti (sub h = 2,20 m) a cablajelor de legatur ntre diversele componente ale aparaturii, acestea pozndu-se n canale sau ghene. e) msurile de protectie la atingerea direct a instalatiilor electrice se vor alctui conform normativului I - 7. V.2.3.2. Protectia mpotriva riscului de arsur sau oprire a) agentii termici utilizati n cmine de btrni si hanficapati pentru nclzire si ventilare vor fi de natur s nu produc accidente n caz de avarie. - temperatura prtilor accesibile ale instalatiilor va fi de max. 70C. - temperatura apei calde menajere va fi de max. 60 C. b) instalatiile de ap fierbinte sau abur tehnologic vor avea conductele si echipamentele protejate, inaccesibile persoanelor neinstruite . c) n spatiile tehnice (centrale, subsoluri tehnice, canale vizitabile) conductele se vor marca prin simboluri si culori distincte. d) pentru instalatiile de nclzire se vor respecta instructiunile din normativul l - 13, iar pentru instalatiile si aparatele din spatiile cu functii medicale se vor respecta si Normele departamentale de protectia muncii n sectorul sanitar- MS - N/425. V.2.3.3. Protectia mpotriva riscului de explozie a) toate instalatiile, recipientii si echipamentele ce folosesc agenti sau fluide sub presiune vor fi prevzute cu dispozitive de sigurant pentru cazul cnd presiunea se ridic peste parametrii nominali (supape de sigurant, tablouri de control si alarmare, elemente de automatizare, etc) b) dimensionarea si amplasarea rezervoarelor de combustibil aferenti centralelor termice se va face conform cu normativul I -13. c) instalatiile de gaze naturale cu componentele lor ca si conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc spatiile n care acestea sunt folosite trebuie s se conformeze normativului l - 6. d) folosirea recipientilor sub presiune fie n statii centralizate se va face cu respectarea conditiilor impuse de normativul C - 4. V.2.3.4. Protectia mpotriva riscului de intoxicare

- intoxicarea se poate produce prin prezenta n aer a unor substante nocive n cantitti si concentratii duntoare snttii (monoxid de carbon, bioxid de carbon, formaldehid, etc.). - protectia se realizeaz prin ventilarea corespunztoare a spatiilor interioare cu degajri de noxe. V.2.3.5. Protectia mpotriva riscului de contaminare sau otrvire a) riscul de contaminare poate proveni de la utilizarea necorespunztoare a aparaturii medicale de investigare cu raze penetrante (raze X). Protectia se realizeaz prin msuri de izolare conform "Normelor republicane de radioprotectie si securitate nuclear" - 133 si "Normelor departamentale de protectia muncii n sectorul sanitar" MS-N-425. b) riscul de otrvire poate proveni din apa potabil care nu trebuie s contin substante nocive dup 48 ore de contact cu conductele transport. n acest scop se va evita stagnarea apei n reteaua de distributie (STAS 1342) V.2.3.6. Protectia mpotriva descrcrilor atmosferice - protectia mpotriva descrcrilor atmosferice se va face n conformitate cu normativul I - 20. V.2.3.7. Protectia cu privire la exploatarea, ntretinerea si repararea instalatiilor: se va asigura n conformitate cu prevederile din "Normele de protectia muncii n sectorul sanitar" MS-N-425. V.2.4. Siguranta cu privire la lucrri de ntretinere Se refer la siguranta personalului de serviciu n timpul lucrrilor de ntretinere, curtenie sau reparare n cldirile cminelor de btrni si handicapati. - se vor respecta prevederile cuprinse n "Normativul privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al sigurantei n utilizare" - CE - 1 si "Normelor de protectia muncii n sectorul sanitar" MS-N425. V.2.5. Siguranta la intruziune si efractie - Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia mpotriva actelor de violent, vandalism sau hotie precum si protectia mpotriva ptrunderii insectelor si animalelor. V.2.5.1. Pe lng prevederile cuprinse n "Normativul privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al sigurantei n exploatare" CE-1 sunt necesare unele msuri suplimentare n cazul cminelor de btrni si handicapati, astfel: - pentru spatiile de lucru si depozitare a substantelor periculoase (otrvitoare, toxice, inflamabile) - pentru spatiile tehnice a cror avarie ar pune n pericol utilizatorii constructiei. - msurile suplimentare de sigurant vor fi: - usi cu ncuiere fiabil - grilaje sau obloane pentru goluri - sisteme de alarmare. V.2.5.2. Protectia la ptrunderea insectelor si animalelor este necesar din motive de igien, roztoarele si insectele fiind un vehicul de propagare a infectiilor. Msurile de protectie ce trebuie avute n vedere la proiectare, executie si exploatare sunt: etansarea trecerilor prin pereti si plansee a diverselor tipuri de instalatii; ghenele, subsolurile tehnice si canalele vizitabile s fie accesibile actiunii de salubrizare.

ANEXA V.2. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 12400/1,2 Performante n constructii CE - 1 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei de sigurant n utilizare MS N-425 Norme de protectie a muncii n sectorul sanitar P - 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului N - 94 Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru unittile din ramur MS N - 133 Norme Republicane de Securitate Nuclear STAS 2965 Scri- prescriptii generale de proiectare STAS 6131 nltimi de sigurant si alctuirea parapetelor STAS 2453 Ascensoare pentru persoane STAS 2455 Ascensoare pentru spitale I - 7 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V. IS - 17 Normativ pentru proiectarea, executarea, verifi carea instalatiilor electrice n zone cu pericol de explozie. I - 20 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trsnetului.

PE - 136 Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial. I - 18 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii. I - 13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire I - 5 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare I -6 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale. STAS 1238/1 Ventilare mecanic I - 9 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. C - 31 Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de abur de joas presiune si a cazanelor de ap cald C - 4 Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, instalarea si verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune. PE 216 Regulament de exploatare tehnic a instalatiilor de cazane. STAS 2612 Protectia mpotriva electrocutarilor STAS 3417 Cosuri si canale de fum pentru instalatii de ncalzire central. P 92 Normativ privind dotarea cu ascensoare a cldirilor de locuit, social-culturale si administrative. C 239 Normativ pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si locurilor publice la cerintele persoanelor handicapate. V.3. Siguranta la foc V.3.1. Generalitti Cerinta privind siguranta la foc pentru cmine de btrni si handicapati va fi obtinut prin modul de realizare a constructiei cu scopul: - protectiei utilizatorilor si salvarea acestora. - limitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale. - mpiedicarea extinderii incendiului la vecintti. - prevenirea avariilor la vecintti, n cazul prbusirii constructiei incendiate. - protectia echipelor de interventie. - riscul de izbucnire a incendiilor este conditionat de existenta surselor de aprindere si a substantelor combustibile. - conditiile de performant specific pentru fiecare caz concret se stabilesc de ctre proiectantul investitiei pe baza scenariilor de sigurant la foc elaborate n conformitate cu reglementrile de specialitate. Observatie: Pentru constructiile cminelor de btrni si handicapati, capacitatea global de rezistent la foc va fi de gradul I - II. V.3.2. Criterii, parametrii si nivele de performant V.3.2.1. Riscul izbucnirii incendiului - reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului se face prin limitarea surselor potentiale de aprindere si existenta materialelor combustibile. - ncperile si spatiile din cldirile caminelor de btrni si handicapati se categorisesc n urmtoarele nivele de risc: - risc mic - densitatea sarcinii termice s fie mai mic de 420 MJ/mp (saloane, camere de cazare, cabinete de consultatii, tratamente, laboratoare n care se manipuleaz lichide inflamabile cu volum sub 10 l, depozite de butelii cu volum sub 50 l). - risc mijlociu - densitatea sarcinii termice este cuprins ntre 420 si 840 MJ/mp (centrale de ventilatie, laboratoare, buctrii, ateliere, laboratoare si/sau farmacii n care se manipuleaz lichide inflamabile cu volume ntre 10 l si 40 l, arhive cu volume ntre 50 mc si 100 mc, depozite butelii sub presiune de oxigen cu volum ntre 50 l si 200 l). - risc mare - densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/mp (crematorii, depozite butelii sub presiune cu capacitate peste 200 l, arhive cu volum peste 100 mc; depozite lichide inflamabile cu volum peste 40 l. - densitatea sarcinii termice se calculeaz de la caz la caz conform prevederilor STAS 10903/2. - se recomand reducerea densittii sarcinii termice rezultat din dotri si echipamente la max. 420 MJ/mp iar a densittii sarcinii termice totale la 620 MJ/mp. - materialele utilizate se vor ncadra n clasele de combustibili-tate si limitele de rezistent la foc , astfel nct constructia s fie de gradul I - II rezistent la foc. - se interzice folosirea sau depozitarea lichidelor si gazelor combustibile n alte locuri dect cele special amenajate, fr respectarea msurilor de prevenire si stingere specifice.

- spatiile cu aparatur de valoare ca si depozitele cu materiale sau substante combustibile si pericol de exploazie, se vor echipa cu instalatii de detectare a incendiilor, evacuarea fumului si gazelor fierbinti, dup caz. V.3.2.2. Intervale de timp asigurate n corelare cu actiunile de interventie si salvare fat de dezvoltarea incendiului V.3.2.2.1. Timpul de alarmare Este intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului si semnalizarea acestuia diferind n functie de sistemele folosite : - n cazul sistemelor automate - max. 30 sec. - n cazul sistemelor manuale - max. 60 sec. V.3.2.2.2. Timpul de alertare Este intervalul de timp dintre momentul alarmrii si cel al alertrii echipelor de pompieri si depinde de sistemul utilizat: - sisteme automate de alertare - max. 30 sec. - sisteme manuale de alertare - max. 2 min. V.3.2.2.3. Timpul de supravietuire Este intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului si limita mentinerii n viat. Acest timp depinde de tipul constructiei, combustibilitatea si gradul de rezistent la foc. Timpul minim de supravietuire trebuie s fie - min. 15 min. pentru gradul I-ll rezistent la foc. V.3.2.2.4. Timpul de evacuare Este intervalul de timp dintre momentul alarmrii utilizatorilor si evacuarea acestora n exterior sau n spatii special amenajate si depinde de gradul de rezistent la foc al cldirii, lungimea cii de evacuare si viteza de deplasare (V = pentru persoane n vrst sau handicapate, viteza de deplasare este de cca. 0,10 m/sec) T=L/V Gabaritele si lungimea cilor de evacuare n cazul cminelor de btrni si handicapati (n constructii de gradul I-II rezistent la foc) vor fi: - ltimi minime coridoare - 1.40 m. - lungimea maxim a cii de evacuare: - n dou directii diferite - 30 m. - ntr-o singur directie (coridor nfundat) - 20m. - ltimi usi: - pentru cile normale de evacuare - 0,90 m. - pentru transportul cu targa -1,00m. Se recomand evitarea coridoarelor nfundate si posibilitatea evacurii n dou directii diferite. V.3.2.2.5. Timpul de localizare si stingere a incendiului Acest timp este conditionat de echiparea si dotarea cu instalatii de prevenire si stingere a incendiilor si trebuie s fie cuprins ntre 10 minute si 45 minute (la cldiri de gradul I-II rezistent la foc). V.3.2.2.6. Timpul de propagare la cldirile nvecinate Acest timp se determin prin calcul si este functie de. - distanta dintre cldiri; - gradul de rezistent la foc a cldirii vecine; - conditii atmosferice; n cazul cldirilor amplasate n sistem pavilionar acest timp trebuie s fie de min. 30 minute pentru gradul I-II rezistent la foc. V.3.2.3. Asigurarea performantelor constructiei si a prtilor ei componente V.3.2.3.1. Timpul de incendiere total Este intervalul de timp dintre momentul alarmrii si generalizarea combustiei la toate elementele si materialele cldirii. Acest timp trebuie s fie de minim 30 minute pentru constructii de gradul I-ll rezistent la foc. V.3.2.3.2. Etanseitatea la aer a constructiei Etanseitatea la aer a constructiei este dat de raportul ntre volumul de aer ce intr prin golurile fatadei (usi, ferestre deschise) si cel care iese din cauza diferentei de presiune. Volumul schimburilor de aer dintre interior si exterior trebuie s fie de max. 2 schimburi/or. V.3.2.3.3. Compartimentarea antifoc a constructiei

Cldirile se vor compartimenta antifoc prin elemente de constructie n functie de gradul de rezistent la foc, numr de niveluri, arie construit la sol, echipare cu instalatii automate de semnalizare. Aria maxim construit la sol a unui compartiment de incendiu pentru cminele de btrni si handicapati va fi de maxim 2500 mp. V.3.2.4. Limita de rezistent la foc a elementelor de constructie, de compartimentare sau separare a spatiilor: Este intervalul de timp n care elementele de separare si epuizeaz capacitatea de rezistent la un incendiu standard. V.3.2.4.1. Rezistenta la foc a peretilor antifoc din grupa CO va fi de 3-7 ore n functie de densitatea sarcinii termice a compartimentului de incendiu. Celelalte elemente de separare vor avea rezistenta la foc normat prin reglementri de specialitate. V.3.2.4.2. Durata de sigurant la foc a refugiilor Siguranta la foc a refugiilor este dat de rezistenta la foc a elementelor de delimitare si trebuie s fie cel putin egal cu timpul de supravietuire respectiv 15 minute. V.3.2.4.3. Durata de sigurant si capacitatea cilor de evacuare Timpul n care cile de evacuare pot fi utilizate n conditii de sigurant trebuie s fie cel putin egal cu timpul de evacuare. V.3.2.2.4. Capacitatea cilor de evacuare "C" (50 persoane/flux) va asigura trecerea numrului de fluxuri (F) determinate prin calcul. F (numar de fluxuri) = V.3.2.4.5. Accesibilitatea vehiculelor si serviciilor de pompieri Dispunerea, traseele si gabaritele cilor de acces functionale trebuie s permit interventia pe cel putin 2 laturi a cldirii, pentru echipele si vehiculele de interventie. Drumurile si aleile normale de acces si circulatie n incintele sau pe amplasamentele cminele de btrni si handicapati vor servi si drept ci de acces pentru masinile de interventie la incendiu (cap. IV.5.8.) V.3.2.4.6. Dotarea cldirilor cu mijloace fixe si mobile de interventie. Echiparea si dotarea cu mijloace de prim interventie se va face conform anexei V.3.a., n functie de tipul constructiei si caracteristicile spatiilor interioare si exterioare. V.3.2.4.7. Asigurarea accesului echipelor de interventie Conformarea constructiilor trebuie s asigure trasee scurte marcate, usor de recunoscut si dimensionate corespunztor pentru echipele de interventie, conform scenariilor de sigurant. V.3.2.5. Performantele elementelor si materialelor de constructie V.3.2.5.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor de constructie. Se admite utilizarea materialelor de constructie din clasa C0-C2 de combustibilitate. V.3.2.5.2. Contributia la evolutia incendiului este influentat de densitatea sarcinii termice. Aceasta se calculeaz conf. STAS 10903/2 iar riscul izbucnirii incendiului se clasific conform cap. V.3.2.1. V.3.2.5.3. Propagarea flcrilor pe suprafata elementelor si materialelor de constructie Alctuirea si felul materialelor de constructie trebuie s limiteze viteza de propagare a flcrilor pe suprafata lor la mai putin de 45 cm n 10 minute (STAS 113357). V.3.2.5.4. Degajarea fumului si gazelor toxice Se va limita folosirea materialelor, mobilierului si echipamentelor care prin ardere pot degaja substante, fum si gaze toxice. Se vor lua msuri de evacuare a fumului si gazelor de ardere din spatiile de categoria "C" pericol de incendiu, din casele de scri si din circulatiile orizontale comune fr lumin natural. V.3.2.5.5. Gradul de rezistent la foc a constructiei. Se recomand alegerea unei capacitti globale de rezistent la foc a cldirii pentru a rezista incendiului, stabilindu-se pentru cminele de btrni si handicapati gradul l-ll de rezistent la foc. ANEXA V.3.a DOTAREA CU MIJLOACE DE PRIM INTERVENTIE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR ANEXA V.3.b. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. Ordin 381/1219 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor -completare la NG - 1977 HG 51 - 1992 Privind unele masuri pentru mbunttirea activittii de prevenire si stingere a incendiilor.

STAS 10903/2 Determinarea sarcinii termice n constructii. C - 58 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate n constructii. I - 20 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trsnetului n constructii STAS 6168 Scri de interventie si salvare. STAS 6647 Elemente de protectie a golurilor. STAS 6793 Lucrri de zidrie. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. STAS 297/1,2 Indicatoare de securitate. Culori si forme. STAS 2965 Scri interioare n constructii STAS 3081 Cutii metalice pentru hidranti interiori. N - 94 Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru unittile din ramura Ministerului Snttii. V.4. Igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Cerinta privind igiena, sntatea oamenilor si protectia mediului presupune conceperea si executarea spatiilor ale cminelor de btrni si handicapati astfel nct s nu pericliteze sntatea si igiena ocupantilor, urmrindu-se n acelasi timp si protectia mediului nconjurtor. Criteriile de performant n cazul acestor cerinte se refer la: 1. Igiena mediului interior 2. Igiena apei 3. Igiena evacurii reziduurilor lichide 4. Igiena evacurii reziduurilor solide 5. Protectia mediului. V.4.1. Igiena mediului interior Se refer la: a. Igiena higrotermic b. Igiena aerului c. Igiena finisajelor d. Igiena vizual c. Igiena auditiv. V.4.1.a. Igiena higrotermic Asigurarea unei igiene higrotermice minime acceptabile presupune asigurarea unei ambiante termice interioare corespunztoare att iarna ct si vara, n functie de destinatia spatiului si activitatea desfsurat. V.4.1.a.1. Temperatura ambiant '"ta'" - (se msoar n centrul ncperii la 1,5 m de la pardoseal cu termometru cu glob) - n perioada rece (conf. STAS 1907/2) - min. 20 C - camere de zi, circulatii, grupuri sanitare, ateliere, bibliotec. - min. 22 C - saloane si camere de dormit, cabinete medicale, tratamente - min. 24 C - bi, dusuri - n perioada cald -Tmax. - 26 C (max. 28C la o vitez a aerului de 0,27 m/sec pentru 1C). V.4.1.a.2. Viteza relativ a aerului n perioada rece - max. 0,15 m/sec n perioada cald - max. 0,275 m/sec V.4.1.a.3. Umiditatea relativ a aerului Va fi corelat cu temperatura ambiant ("ta"). UR = 30 - 60 % V.4.1.a.4. Asimetria temperaturii ambiante - se calculeaz n raport cu un plan vertical situat n zona ocupat la 0,60 m de la pardoseal. - fat de ferestre sau suprafete reci - max. 10 C. - fat de un planseu ncalzit - rnax. 5 C. V.4.1.a.5. Diferenta de temperatur pe vertical (STAS 13149) - ntre cap si glezne - max. 3 C V.4.1.a.6. Temperatura suprafetelor interioare n contact direct - pardoseli - iarna - min. 18 C

- vara - max. 28 C - pereti - iarna - min. 16 C - vara - max. 30 C ANEXA V.4.1.a. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 1907/1,2 Calculul necesarului de cldur. Temperaturi interioare de calcul STAS 6472/3 Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirii. I - 5 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. Documente interpretative CEE - nov.93 Igiena, sntatea si mediul nconjurtor MS N- 425 Normativ de protectia muncii n sectorul sanitar NP 200 Instructiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor de nchidere a cldirilor. STAS 13149 Fizica constructiilor. Ambiente termice moderate.Determinarea indicilor PMV si PPD si niveluri de performant pentru ambiante. V.4.1.b. Igiena aerului Cerinta privind igiena aerului implic asigurarea n spatiile interioare ale cminelor de btrni si handicapati a unor parametri de calitate care s nu pericliteze sntatea utilizatorilor prin agenti poluanti de aer . Anumite spatii, prin natura activittii lor necesit o ventilare (conditionare) fortat pentru asigurarea parametrilor calitativi ai aerului (buctrii, spltorii). Cminele de btrni si handicapati se ncadreaz n clasa III de asepsie N < 500 germeni/mc aer. V.4.1.b.1. Asigurarea unor concentratii maxime admisibile de substante poluante Substantele poluante pot proveni din materialele de constructie, instalatiile tehnice, aparate de ardere, etc.; Valorile maxime admisibile de substante poluante se vor ncadra n prevederile "Normativului departamental de protectia muncii n sectorul sanitar - MS N-425" si "Normativul privind puritatea aerului n ncperi cu diverse destinatii - INCERC 96" . V.4.1.b.2. Asigurarea ventilrii aerului a) - ventilare natural: - camer cazare, cabinete consultatii, spatii ergoterapie, circulatii grupuri sanitare, etc. - 0,5 schimburi/or ; - 1 schimb/or - buctrii, spltorii; b) ventilare mecanic - este necesar n spatiile cu degajri de cldur, umiditate sau substante poluante; - ventilare mecanic cu introducere aer proaspt si evacuare aer viciat se prevede la spatiile pentru spltorii. - ventilare mecanic cu evacuare de aer viciat la buctrii. - calculul instalatiilor de ventilare mecanic pe categorii de functiuni se va face n conformitate cu normativul I - 5. ANEXA V.4.1.b. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 10813 Puritatea aerului. Determinarea pulberilor n suspensie. STAS 11322 Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice. STAS 12051 Aer. Determinarea continutului de radon 222. STAS 9081 Poluarea aerului. STAS 12574 Aer din zone protejate. Conditii de calitate. STAS 1238/1 Ventilare mecanic. Debitul de aer proaspt. Normativ n curs de editare (INCERC) Normativ privind igiena compozitiei aerului n spatii cu diverse destinatii n functie de activittile desfsurate n regim de iarn-var. Documente interpretative CEE - nov. 93 Igiena, sntatea si mediul nconjurtor. M S. N-425 Normativ departamental de protectia muncii n sectorul sanitar. DIN 1946 - fila 4 Ventilatii n institutii spitalicesti. l - 5 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare.

V.4.1.c. Igiena finisajelor Cerinta privind igiena finisajelor const n asigurarea calittii suprafetelor interioare ale elementelor de delimitare a spatiilor astfel nct s nu fie periclitat sntatea utilizatorilor. Materialele de finisaj trebuie s aib urmtoarele calitti: s fie lavabile; s reziste la dezinfectanti; s nu retin praful; s nu produc prin uzura particule n suspensie; s nu permit dezvoltarea de organisme parazite;

s prezinte calitti estetice; Observatie: Scopul pentru care sunt folosite, diversitatea furnizorilor si a calittilor materialelor de finisaj impune ca folosirea acestora s se fac n baza unor documente de agrementare si calitate. V.4.1.d. Igiena vizual Cerinta privind igiena vizual const n asigurarea iluminatului natural si artificial, astfel nct utilizatorii s-si poat desfsura activitatea n deplin sigurant. V.4.1.d.1. Asigurarea iluminatului natural a. Iluminatul natural se asigur prin suprafetele de ferestre si orientarea acestora n raport cu punctele cardinale si se exprim prin raportul arie pardoseal/arie fereastr; consultatii, tratamente, spatii de lucru, bibliotec, ateliere: 1/4-1/6 camere cazare, saloane cu paturi, circulatii, buctrii, spltorii 1/6- 1/8 gr. sanitare, depozite: 1/8- 1/10 b factorul de uniformitate raportul dintre iluminarea minim si cea maxim: ncperi de lucru curente- 0,20

holuri, coridoare, anexe sanitare- 0,10 V.4.1.d.2. Asigurarea iluminatului artificial a. Nivel de iluminare artificials (valori minime) conf. PE 136 si STAS 6546/1 - camere locuit, saloane cu paturi: - iluminat general 50 Ix - iluminat local 300 Ix - consultatii, ateliere, tratamente, bibliotec: - iluminat general 200 Ix - iluminat local 400 Ix - buctrii, spltorii: - iluminat general 200 Ix - holuri, coridoare, scri: - iluminat general 75 Ix - anexe sanitare: - iluminat general 30 Ix Observatie: Msurarea iluminrii se face: - iluminat general- 0,85 - 1,00 m de la pardoseal - iluminat local- 0,50 m de la planul de lucru b. Factor de uniformitate; - ncperi de utilitate general- min. 0,65 - circulatii, anexe- min. 0,25 c. Evitarea sau limitarea orbirii - prin msuri de amplasare si ecranare a corpurilor de iluminat; - prin alegerea de finisaje mate sau dispersante de lumin care s evite reflexia. ANEXA V.4.1.d. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 8313 Iluminatul n cldiri si n spatii STAS 6621 Iluminatul natural al ncperilor Ia cldiri civile si industriale. STAS 6646/1 Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminat n cldiri civile.

PE - 136 Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial n utilizri casnice. Documente interpretative CEE - nov 93 Igiena, sntatea si mediul nconjurtor. MS N 425 Normativ departamental de protectia muncii n sectorul sanitar. V.4.1.e. Igiena auditiv Cerinta privind igiena auditiv se refer la realizarea spatiilor interioare astfel nct zgomotul perturbator s fie mentinut la un nivel care s nu afecteze sntatea oamenilor. Ambianta acustic interioar, conditiile de zgomot c performantele elementelor de delimitare a spatiilor sunt prezentate la cap. V.6. "Protectia mpotriva zgomotului. Nivelul de zgomot echivalent interior (limite admisibile nivelului sonor) datorat unor surse exterioare este de: - 30 dB 5 dB - n plus ziua - n minus noaptea Msurile generale pentru protectia acustic sunt: - amplasarea cminelor de btrni si handicapati la distant de vecinatti productoare de zgomot sau vibratii. - separarea spatiilor interioare productoare de zgomot fat de cele cu cerinte deosebite de protectie (spatiile tehnice, edilitare si gospodresti fat de spatii de cazare si medicale) - msuri locale de protectie luate asupra generatorilor de zgomot (fundatii izolate, izolatii fonice, viteze reduse de vehiculare a fluidelor, etc.) V.4.2. Igiena apei Cerinte privind igiena apei se refer la conditiile de distributie acesteia la un debit suficient si la puritatea impus apei potabile V.4.2.1. Calitatea apei-potabilitatea n cladirile cminelor de btrni si handicapati se va folosi numai ap potabil. Potabilitatea apei va fi conform cu prevederile STAS 1342 V.4.2.2. Asigurarea cantittii de ap necesar a) Necesarul curent de ap pentru cminele de btrni si handicapasi raportat la loc de cazare si zi este calculat n functie de capacitatea si mrimea constructiei astfel: - igiena persoanelor internate 240 l/loc-zi. - igiena personal 40 l/loc-zi. - splare inventar moale 110 l/loc-zi. - preparare hran - 100 l/loc-zi. - igiena spatiilor interioare - 40 l/loc-zi. - dezinfectie, splare instrumentar - 25 l/loc-zi. - igiena spatiilor exterioare - 10 l/loc-zi. - consumuri nenormate -. 10% Total consum ap - cca. 650 l/loc-zi. b) n perioadele cu deficit sau ntreruperi de ap trebuie asigurat un minim de 80% din necesarul pe timp de 12 ore. ANEXA V.4.2. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 6322 Ap potabil. Determinarea culorii STAS 6323 Ap potabil. Determinarea turbidittii. STAS 6324 Ap potabil. Determinarea temperaturii, mirosului si gustului. STAS 6325 Ap potabil. Determinarea PH-ului. STAS 6329 Ap potabil. Analiza biologic. STAS 3001 Ap. Analiza bacteriologic. STAS 1342 Ap potabil. STAS 3026 Ap potabil. Determinarea durittii. STAS 3002 Ap potabil. Determinarea substantelor organice. STAS 12650 Ap potabil. Determinarea continutului de pesticide. Documente interpretative CEE - nov.93 Igiena, sntate si mediul nconjurtor.

M.S.N- 425 Normativ departamental de protectia muncii n sectorul sanitar. V.4.3. Igiena evacurii reziduurilor lichide Cerinta privind igiena evacurii reziduurilor lichide implic organizarea unui sistem de eliminare a acestora fr a prezenta pericol de contaminare a oamenilor sau a mediului. Reziduurile lichide de la cminele de btrni si handicapati sunt: - apele uzate menajere obisnuite (conventional "curate".) - ape uzate cu nisip, grsimi, spume (de la buctrii si spltorii). - ape pluviale. V.4.3.1. Asigurarea evitrii polurii solului, subsolului sau a aerului a) Conditii de rezolvare a evacurii - apele uzate din cminele de btrni si handicapati se evacueaz de regul prin reteaua de canalizare public a localitatii. - n lipsa unui sistem public de canalizare, n cazul amplasamentelor din mediul rural se vor prevedea instalatii proprii de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate. b) Asigurarea conditiilor de calitate a apelor uzate. - apele uzate cu continut mare de impuritti (nisipuri, grsimi, spume) provenite de la buctrii si spltorii vor fi tratate local nainte de deversarea n canalizarea public (decantoare, separatoare de nisip, grsimi, spume) - concentratiile de substante nocive din apele uzate trebuie s respecte prevederile normativului C 90. c) Asigurarea conditiilor de calitate a retelelor de canalizare Retelele de canalizare trebuie s indeplineasc urmtoarele conditii de baz: - s reziste la solicitri mecanice. - s fie impermeabile. - s reziste la actiunile agresive ale apelor uzate. - s aib rugozitate redus. - s respecte cotele de montaj (diametre, pante) pentru evitarea colmatrii V.4.3.2. Evitarea emisiei de mirosuri dezagreabile - prevederea de gard hidraulic la receptorii de ape uzate. - evitarea uscrii sifoanelor de pardosele prin legarea lor la un obiect sanitar curent (lavoare) - asigurarea unei dilutii corespunztoare a apelor uzate - etansarea cminelor de racord si de vizitare din apropierea cldirilor. V.4.3.3. Evitarea contaminrii retelei de ap potabil - se asigur prin proiectarea si executarea corect a canalizrii si alimentrii cu ap conform STAS 8591/1, l - 9, STAS 1795, STAS 4163/1. ANEXA V.4.3 DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 1795 Canalizare interioar. STAS 1846 Canalizri exterioare. Debite. Prescriptii de proiectare. STAS 3051 Sisteme de canalizri. Canale ale retelelor exterioare. Prescriptii de proiectare. STAS 2448 Canalizri. Cmine de vizitare. Prescriptii de proiectare. STAS 6701 Canalizri. Guri de scurgere cu sigon si depozit STAS 10859 Canalizri. Statii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate. STAS 12278 Canalizri. Bazine de fermentare a nmolurilor la statiile de epurare a centrelor populate. STAS 12594 Canalizri. Statii de pompare. Documente interpretative CEE - nov 93 Igiena, sntatea si mediul nconjurtor. MS N 425 Normativ departamental de preotectia muncii n sectorul sanitar. V.4.4. Igiena evacurii reziduurilor solide Cerinta evacurii reziduurilor solide implic asigurarea cu sisteme corespunztoare de colectare, depozitare si evacuare a gunoaielor n conditii de igien, fr riscul de poluare a solului, apelor sau aerului. V.4.4.1. Deseurile solide provenite din activitatea cminelor de btrni si handicapati sunt: a) deseuri reciclabile - hrtie, ambalaje, carton. b) deseuri nereciclabile - gunoi menajer.

V.4.4.2. Asigurarea colectrii, depozitarii si evacurii deseurilor solide a) deseurile reciclabile - se colecteaz si se depoziteaz distinct platforme special amenajate si ferite de intruziuni. b) deseurile nereciclabile - gunoiul menajer se colecteaz la surs n recipienti nchisi si se depoziteaz n ncperi special amenajate prevzute cu instalatii de ap si canalizare pentru curtenie si igienizare. Gunoiul menajer poate fi evacuat prin serviciul de salubritate public. Observatie: n cazul cminelor spital, pentru neutralizarea deseurilor metalice, n functie de cantitatea colectat, se recomand prevederea unui crematoriu de incinerare, proiectat si executat n conformitate cu normele de protectie a mediului. Deseurile alimentare, la capacitti mari ale blocurilor alimentare se colecteaz n recipienti speciali si se pstreaz n spatii frigorifice pn la evacuare sau valorificare n gospodrii anex. V.4.5. Refacerea si protectia mediului Cerinte de refacere si protectie a mediului presupune realizarea constructiilor pentru cmine de btrni si handicapati, astfel nct pe toat durata de viat (executie, exploatare, postutilizare) s nu afecteze echilibrul ecologic, s nu duneze snttii, confortului si linistii oamenilor. Factorii supusi protectiei mediului sunt: - aerul. - apele. - solul si subsolul V.4.5.1. Asigurarea evitrii polurii aerului exterior a) Poluantii emisi n atmosfer prin activitatea din cmine de btrni si handicapati nu trebuie s depseasc concentratiile maxime admisibile conf. STAS 10574. b) Msurile preventive mpotriva polurii aerului sunt: - limitarea emisiei de poluanti din gazele de ardere a centralelor termice si crematoriile prin controlul arderii si disiparea n atmosfer . - filtrarea aerului evacuat prin utilizarea sistemelor specifice de purificare. V.4.5.2. Asigurarea evitrii polurii solului si apei. Apele uzate se vor evacua numai prin retele proprii de canalizare. nainte de evacuarea n retelele publice de canalizare se va proceda (unde este cazul) la tratarea apelor uzate prin procedee de preparare n functie de natura poluantilor. Apele uzate trebuie s ndeplineasc prevederile normativului C - 90. ANEXA V.4.5. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE Legea 137/95 Legea protectiei mediului. Legea 5/1989 Legea privind protectia si asigurarea calittii apelor. Legea 3/1978 Legea privind asigurarea snttii populatiei. Decret 466/1979 Decret privind regimul produselor si substante toxice. Decret 414/1979 Decret privind stabilirea valorilor limit admisibile principalelor substante poluante din apele uzate. Ordinul 462/1993 Conditii tehnice privind protectia atmosferei. STAS 10574 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate. STAS 10331 Puritatea aerului. Principii si reguli generale de supraveghere a calittii aerului. STAS 10194 Puritatea aerului. Determinarea continutului de bioxid de sulf. STAS 10329 Puritatea aerului. Determinarea bioxidului de azot. V.5. Izolarea termic, hidrofug si economia de energie Cerinta privind izolarea termic, hidrofug si economia de energie presupune o conformare general si de detaliu a constructiei astfel nct pierderile energetice s fie minime iar consumurile de energie n vederea obtinerii unui confort minim admisibil s fie ct mai limitate. V.5.1. Asigurarea performantelor higrotehnice ale elemen-telor perimetrale de nchidere trebuie s limiteze pierderile de cldur. V.5.1.1. Rezistenta termic specific necesar (Ros) a elementelor de inchidere trebuie sa fie mai mare sau egala cu rezistenta minima necesara la transfer termic (Ronec.) calculate conform STAS 6472/3. V.5.1.2. Diferenta de temperatur (Ti) dintre fatele interioare a elementelor de nchidere si temperatura aerului interior (conf. STAS 6472/3) s fie de maxim. Temperatura Umiditatea Diferenta de temperatur Ti (K)

interioar 18 C 22 C

relativ 60% 50%

pereti 4 6

acoperis 3 4,5

pardoseli 2 3

V.5.1.3. Rezistenta la permeabilitatea aerului a elementelor de nchidere perimetrale trebuie s fie mai mare dect rezistenta minim calculat conf. STAS 6472/7. V.5.2. Evitarea aparitiei condensului se obtine prin: - realizarea elementelor de nchidere astfel ca temperatura pe suprafata lor interioar s aib n orice punct o valoare peste temperatura punctului de rou , corespunztoare temperaturii si umidittii relative a aerului interior conf. STAS 6472/3. - umiditatea materialelor componente n perioadele reci s nu depseasc valorile normate conf. STAS 6472/4. - cantitatea de ap acumulat n masa elementelor de nchidere, provenit din condensarea vaporilor n perioada rece s fie mai mic dect cantitatea de ap evaporat n perioada cald, (ma < mv). V.5.3. Asigurarea economiei de energie: - se obtine prin realizarea elementelor de constructie pentru nchideri ca si conceptia general a constructiei astfel nct pierderile de cldur s fie minime. V.5.3.1. Coeficientul global de izolare termic "G1" - pe ansamblul cldirii trebuie s fie mai mic sau egal cu coeficientul global de izolare termic de referinte G1ref. (W/m3k) determinat conform Normativului pentru calculul coeficientului global de izolare termic la cldiri cu alte destinatii dect cea de locuit. Necesarul global de caldur pentru nclzire al cldirii "G" trebuie s fie inferior valorii de referint "Gref" (W/m3k). V.5.3.2. Consumul anual de energie pentru nclzire se determin astfel: Q = 24/1000 x G1 x N12 (Kwh/mc) Qref = 24/1000 x G1 ref. x N12 (Kwh/mc) (N 12 se determin conf. STAS 4839) V.5.3.3. Eficienta instalatiilor de nclzire se determin prin calcularea consumurilor specifice pentru nclzire, respectiv raportul ntre necesarul de energie termic pentru nclzire si randamentul total al instalatiei calculat cu relatia: T = S x R x ii ; n care: S = randamentul sursei de energie R = randamentul retelei de distributie ii = randamentul instalatiei interioare La determinarea energiei necesare nclzirii s-a fcut abstractie de: - nclzirea electric. - prepararea apei calde de consum. - energia pentru iluminat si alimentare aparatur electric. - sistemele de climatizare. - aporturile nsoririi si al ocupantilor. ANEXA V.5. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 6472/2 Fizica constructiilor. Higrotermia. Parametrii climatici exteriori. STAS 6472/3 Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirii. STAS 6472/4 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa. Prescriptii de calcul. STAS 6472/6 Fizica constructiilor. Higrotermia elementelor de constructii cu punti termice. STAS 6472/7 Fizica constructiilor Termotehnica. Calculul permeabilittii la aer a elementelor si materialelor de constructii. STAS 4839 Instalatii de nclzire. Numrul anual grade-zile. STAS 9791 Rosturi Ia fatadele cldirilor executate cu panouri mari prefabricate. Clasificare, terminologie si principii generale de proiectare.

NP 200 Instructiuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termic, a elementelor de nchidere a cldirilor. Prescriptii tehnice n curs de editare (INCERC) Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termic la cldiri cu alt destinatie dect cea de locuit. C - 107 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii. STAS 6472/10 Fizica constructiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala. Clasificarea si metoda de determinare. STAS 13149 Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV, PPD si nivele de performant pentru ambiante. STAS 1907/1 Instalatii de nclzire. Calculul necesarului de cldur. Prescriptii de calcul. Reglementri n curs de editare (INCERC) Normativ privind igiena compozitiei aerului la cldiri cu diverse destinatii n regim de iarn-var. P 68 Normativ privind gradul de protectie termic a cldirilor si de reducere a consumului de energie pentru nclzire. Documente interpretative CEE - nov. 1993 Economia de energie si izolare termic. V.6. Protectia mpotriva zgomotului - Protectia mpotriva zgomotului presupune conformarea spatiilor si elementelor de constructie astfel nct zgomotul aerian sau impact din exteriorul cldirilor s fie perceput de ocupanti n limite fiziologice normale cu un confort acustic acceptabil (conf. cap. V.4.1.e. - igiena auditiv). V.6.1. Asigurarea izolrii acustice si protectia la zgomot aerian sau de impact ale elementelor de constructie, n functie de destinatia ncperilor si de exigentele utilizatorilor se stabilesc conf. prevederilor STAS 6156. Solutiile constructive ale elementelor de constructie utilizate la realizarea cldirilor pentru cmine de btrni si handicapati cu scopul asigurrii cerintelor de rezistent si stabilitate, sigurant la foc si confort higrotermic trebuie s satisfac si cerintele de izolare acustic stabilite prin "Normativul departamental de protectia muncii" al Ministerului Snttii. - MS N-425. Izolarea fonic a unor ncperi speciale (boxe, audiometrie) se va face pe baza unui calcul conf. STAS 6661. V.6.1.1. Indicele de izolare a peretilor exteriori: I f [E f] = 26 (-26) dB V.6.1.2. Indicele de izolare a peretilor interiori: Ia (Ea) = 46- 56 dB V.6.1.3. Indicele de izolare al planseului: Ia (Ea) = 50- 60 dB ANEXA V.6. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE STAS 10009 Acustica n constructii. Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 6156 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social-cullurale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustic. P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea msurilor de protectie acustic la cldiri socialculturale. C 125 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonic a cldirilor Documente interpretative CEE - nov. 93 Protectia la zgomot.

ANEXE GENERALE Scheme functionale si de organizare a spatiilor