Sunteți pe pagina 1din 49

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZARE Management financiar - bancar

Evaluarea i finanarea societii Vel Pitar

NDRUMTOR: Prof. univ. dr. FLORIN BUHOCIU

REALIZATOR: MANOLE LUMINIA FILIP VALENTINA MIHAELA ERBAN RALUCA LUIZA TODIC GINA CORINA An I, Forma de nvmnt: ZI

GALAI 2012

Cuprins

Introducere.................................................................................................... pag. 2 Capitolul I: Prezentarea generala a S.C. Vel Pitar S.A.pag. 3 1.1. Grupul Vel Pitarpag. 3 1.2. Prezentarea societatii Vel Pitar S.A..pag. 4 1.3. Obiectul principal de activitate.pag. 4 1.4. Structura organizatorica....pag. 5 CAPITOLUL II: Indicatorii economico financiari....pag.11 2.1. Rolul cifrei de afaceri n evaluarea performanelor economico-financiare ale unei societi...pag. 11 2.2. Nivelul si dinamica principalilor indicatori economico financiari...pag.20 2.3. Analiza cifrei de afaceri la S.C. Vel Pitar S.A.pag.26 Capitolul III: Proiectul de investiie...pag. 28 3.1. Indicatori de evaluare a eficientei investitiilor.....pag. 29 3.1.1. Indicatori statici..pag. 30 3.1.2. Indicatori actualizati...pag. 32 3.2. Metodologia Bncii Mondiale.....pag. 38 3.3. Volumul imobilizrilor....pag. 45 Capitolul IV: Conluzii i propuneripag. 45 Bibliografiepag. 48

Introducere
Fiecare ntreprindere, n conditiile tranzitiei tarii noastre la economia de piata, indiferent de forma de proprietate, obiect de activitate sau dimensiune, trebuie sa se adapteze n permanenta la cerintele pietei si ale mediului n care si desfasoara activitatea, sa-si mbunatateasca performantele economico-financiare si capacitatea de concurenta n raport cu alti agenti economici. Pentru realizarea acestor obiective este foarte utila analiza diagnostic a activitatii economico financiare a intreprinderilor, care, prin metodele si tehnicile utilizate, permit diagnosticarea starii diferitelor fenomene, cunoasterea cauzelor care provoaca anumite disfunctionalitati si luarea unor masuri corespunzatoare pentru reglarea si optimizarea rezultatelor economico financiare ale fiecarei firme. In acest fel, analiza diagnostic a activitatii economico financiare a societatilor comerciale reprezinta un mijloc important al managementului intern al fiecarei firme, care permite fundamentarea deciziilor privind strategia dezvoltarii si utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane si financiare in vederea cresterii valorii de piata, a rentabilitatii si a competitivitatii intreprinderilor. Fiecare intreprindere, indiferent de profil si dimensiune si de spatiul socio economic in care activeaza, trebuie sa-si verifice permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico financiara, aceasta cu atat mai mult cu cat mecanismele clasice ale economiei de piata se formeaza si urmeaza sa functioneze cu toate rigorile ce le presupun.

CAPITOLUL 1. Prezentarea generala a S.C. Vel Pitar S.A.


S.C. Vel Pitar S.A. este considerat un lider pe piata romaneasca in ceea ce priveste productia, comercializarea si distributia de produse de morarit si panificatie. Mai nou grupul Vel Pitar reprezinta un jucator deosebit de important in domeniul productiei si distributiei de biscuiti, napolitane, specialitati de cofetarie si produse de patiserie.

1.1.Grupul Vel Pitar


Cu cei 4600 de angajai, 5 mori, 12 centre de producie, ce asigura un volum zilnic ce depete 300 tone de panificaie proaspt, un lan de desfacere de peste 140 de magazine si o cifra de afaceri consolidata de peste 100 milioane Euro, grupul Vel Pitar este liderul pietei de panificatie din Romania si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de biscuii, napolitane, specialiti de cofetrie i patiserie. Povestea grupului incepe in momentul in care fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH), achizitioneaza doua mari companii de morarit si panificatie, Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj-Napoca si Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea. Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat in 3 societati autonome care au ca obiect de activitate panificatia S.C. Vel Pitar S.A., moraritul S.C. Sapte Spice S.A. si retailul S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activitati s-au dezvoltat continuu in ultimii ani, astfel incat acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a functiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifica mai bine opotunitatile oferite de piata in domeniile lor, gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza in mod direct veniturile obtinute. In prezent grupul Vel Pitar detine centre de productie in Bucuresti si in 10 judete din Romania (Valcea, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giugiu, Gorj, Olt si Dambovita), unitati de morarit si o retea de magazine in marile orase din Romania.

1.2. Prezentarea societatii Vel Pitar S.A.


Denumirea societatii este Societatea Comerciala Vel Pitar S.A.. Este o persoana juridica romana, avand forma juridica de societate deschisa pe actiuni si s-a constituit in baza Hotararii Adunarii Generale si Extraordinare din data de 14 decembrie 2001 prin fuziunea urmatoarelor societati: S.C. Mopariv S.A. Ramnicu Valcea (societate absorbanta), S.C. Berceni S.A. Bucuresti si S.C. Granpan S.R.L. Tecuci (societati absorbite). Afost inregistrata in Registrul Comertului J38/96/1991 si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si actul constitutiv. In octombrie 2002 Vel Pitar S.A. fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Arges Pitesti, detinand in momentul respectiv peste 2000 de angajati. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor doua companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizitionat o unitate de productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societatile Postavarul din Brasov si Panem din Giurgiu. In anul 2007 compania Vel Pitar se divide in trei societati autonome care au obiect de activitate panificatia panificatia S.C. Vel Pitar S.A., moraritul S.C. Sapte Spice S.A. si retailul S.C. VP Magassin S.A. La inceputul anul 2007, grupul Vel Pitar isi extinde reteaua de centre de productie si in judetul Dambovita, in orasul Targoviste. Capitalul social este in valoare de 7045255.10 RON, divizat in 70452551 actiuni cu valoarea de 0.10 RON pe actiune. Grupul Vel Pitar in cifre: 12 fabrici de panificaie, specialiti de panificaie, patiserie, biscuii i napolitane; uniti de morrit; o reea proprie de 157 de spaii comerciale n marile orae din Romnia; acoperire naional; 4.600 de angajai; peste 2 milioane de clieni zilnic. Lunar, n medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaie, 300 tone biscuii i napolitane i 14.000 tone produse de morrit.

1.3. Obiectul principal de activitate


Societatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre actionari, respectiv: a) producerea si comercializarea produselor de morarit; b) producerea si comercializarea produselor de panificatie; 4

c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor; d) prestarea de servicii.

Principalele produse, marfuri si servicii prestate sunt: produse de morarit; produse de panificatie; marfuri diverse (dulciuri) prestari servicii

Compania Vel Pitar este certificata in: managementul calitatii (ISO 9001/2000), siguranta alimentara (HACCP ISO 22000/2005) siguranta si sanatate ocupationala (OHSAS 18004/2004), mediu (ISO 14001/2004).

1.4. Structura organizatorica


Organizarea reprezinta aportul in ceea ce priveste realizarea obiectivelor stabilite ca urmare a manifestarii functiei de previziune. Organizarea se poate defini prin ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor materiale, umane si financiare pe care le are la dispozitie unitatea. Pentru utilizarea eficienta a factorilor de productie , managerul trebuie sa initieze actiuni si sa adopte decizii menite sa asigure raporturi si proportii optime intre toate categoriile de resurse, sa elaboreze si sa aplice in practica structuri rationale de organizare si sa practice cel mai potrivit sistem informational. Dupa cum se va organiza din organigrama generala, activitatea societatii comerciale Vel Pitar este structurata pe urmatoarele compartimente: departamentul administrativ; departamentul resurse umane; departament productie; departament tehnic; departament aprovizionare; departament marketing care se compune din: 5

1. departamentul vanzari, care are ca atributii: studierea pietei, incheierea de contracte cu beneficiarii, gestionarea vanzarilor etc.; 2. departamentul aprovizionare (cunoasterea exacta a nevoilor unitatii, incheierea de contracte cu firmele furnizoare din tara, receptia marfurilor achizitionate). departamentul logistic.

Organizarea structurala
Structura organizatorica este definita in literatura de specialitate ca fiind ansamblul posturilor, al subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea astfle constituite si reglementate incat sa asigure premisele organizatorice necesare obtinerii performantelor prestabilite. Structura functionala a S.C. Vel Pitar S.A. este prevazuta in organigrama aprobata de Adunarea Generala a Actionarilor ( AGA ) si este formata din: Adunarea Generala a Actionarilor ( AGA) Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor se intruneste cel putin o data pe an, in maximum trei luni de la inchiderea exercitiului financiar precedent. In cadrul ei se discuta, aproba sau modifica bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor sau cenzorilor, se aleg administratorii sau cenzorii si se fixeaza remuneratia cuvenita acestora; se elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli; se hotaraste asupra contractarii de imprumuturi bancare si se stabileste nivelul garantiilor banesti ale gestionarilor si cenzorilor. Tot in cadrul acesteia se stabileste nivelul salariilor pentru personalul societatii, pe categorii de calificare, in raport cu studiile si munca efectiv prestata si se aproba structura organizatorica a societatii. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor se intruneste la solicitarea Presedintelui Consiliului de Administratie si ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare privind: prelungirea duratei societatii, dizolvarea societatii, emisiunea de obligatiuni sau orice alta modificare a contractului de societate a statului. Comisia de Cenzori Gestiunea societatii este controlata de actionari, prin deciziile Adunarii Generale si de catre Comisia de Cenzori formata din trei membri care trebuie sa fie actionari ai S.C. Vel Pitar S.A. cu exceptia cenzorilor contabili. 6

Cenzorii verifica, in cursul exercitiului financiar gestionarea ctivelor fixe si a activelor circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele societatii si informeaza Consiliul de Administratie asupra neregulilor constatate, iar la inchiderea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, verifica bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, prezentand Adunarii Generale a Actionarilor un raport scris. Director General Directorul General asigura conducerea generala si operativa a societatii, in conditii de rentabilitate si raspunde de realizarea tuturor obligatiilor ce decurg din contractele incheiate cu clientii la termenele stabilite, in concordanta cu politica si obiectivele in domeniul calitatii, precum si in conformitate cu cerintele de calitate impuse de legislatia in vigoare si clauzele contractuale, reprezinta societatea in relatiile cu persoane juridice sau fizice si cu organele publice, la intalniri de afaceri, aproba structura organizatorica a societatii, coordoneaza, indruma si asigura toate activitatile desfasurate de societate direct sau prin directorii din subordine, delegand acestora competentele necesare, analizeaza si aproba: a) bilantul si contul de beneficii si pierderi; b) bugetul de venituri si cheltuieli pe exercitiul urmator; c) contractarea de imprumuturi bancare interne sau externe, nivelul si conditiile

imprumuturilor respective; d) lista investitiilor si a reparatiilor capitale; e) incheierea sau rezilierea de contracte, operatiuni de incasari si plati, cumparari sau vanzari de bunuri, inchiriei; f) regulamentul de organizare si functionare si fisele posturilor pentru personalul societatii. Departament Marketing Departamentul de Marketing se ocupa cu desfacerea produselor obtinute, controleaza si imbunatateste periodic gradul de satisfacere al consumatorului/ clientului, controleaza si imbunatateste mercantizarea produselor in reteaua de magazine proprii si la clientii detailisti, prospecteaza piata privind preturi, produse, canale de distributie, concurenta, oportunitati, luand masurile ce se impun pentru cunoasterea si imbunatatirea imaginii societatii, pentru cunoasterea si implemenetarea marcii Vel Pitar pe piata interna.

Departament de Resurse Umane Departamentul de Resurse Umane se ocupa de recrutarea foreti de munca dupa criteriul competentei profesionale, cat si cu evaluarea muncii depuse de fiecare angajat si stimularea acestuia in vederea eliminarii timpilor morti si cresterii productivitatii muncii, dar fara a se neglija calitatea muncii, care se reflecta in rezultate obtinute. Departament Financiar Contabil Departamentul Financiar Contabil se ocupa de inregistarea si evidentierea tuturor fenomenelor economice ce au loc in cadrul societatii, iar prin analizele economice care se fac se obtin informatii utile, in timp oportun, pentru luarea celor mai bune masuri decizionale de conducere a societatii. Departament Vanzari Responsabilitatea Departamentului de Vanzari sunt urmatoarele: intocmeste si analizeaza rapoartele de vanzari si de incasari, trimite rapoarte financiare, de vanzari, retur, plati catre Directorul de Vanzari, intocmeste rapoarte de previziuni vanzari pentru optimizarea vanzarilor precum si o situatie a vanzarilor zilnic. Departament de Productie

Organigrama societaii

ADUNAREA GENERALA a ACTIONARILOR COMISIA de CENZORI

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR TEHNIC

DIERCTOR MARKETING

DIRECTOR RESURSE UMANE

DIRECTOR ECONOMIC

DIRECTOR LOGISTICA

DIRECTOR VANZARI

DEPARTAMENT de PRODUCTIE

DEPARTAMENT MARKETING

DEPARTAMENT FINANCIARCONTABIL

APROVIZIONARE

DEPARTAMENT VANZARI

DEPOZITARE MATERIALE

DEPOZITARE PRODUSE FINITE

TRANSPORT

DISTRIBUTIE

Societatea comerciala Vel Pitar S.A. nu recurge la servicii de logistica furnizate de vreo firma specializata in domeniu. Activitatea de logistica se realizeaza in cadrul firmei. Directorul de logistica este cel care organizeaza si permanent ia masuri pentru asigurarea completa si la timp a societatii cu bunuri materiale si servicii de transport folosind judicios fondurile financiare puse la dispozitie si mijloacele de transport existente. Tot directorul de logistica planifica, indruma si controleaza activitatea de contractare, aprovizionare, receptie, distributie si consum a materialelor, obiectelor de inventar si mijloacelor fixe necesare societatii urmarind legalitatea documentelor intocmite. 9

Prin urmare societatea isi organizeaza, planifica si controleaza cursurile de marfuri impreuna cu cele de informatii legate de acestea incepand de la achizitionarea produselor pana la livrarea acestora pana la clienti. Gradul de implicare in activitati logistice este ridicat avand in vedere ca nu apeleaza la nici o firma de furnizare de servicii logistice. Activitatea logistica a societatii incepe odata cu primirea unei comenzi din partea clientului si continua cu procesarea comenzii (pregatirea facturilor si trimiterea de informatii cu privire la comanda), transmiterea de instructiuni catre depozit, depozitarea materialelor de constructii in halele de depozitare apartinand firmei si expedierea marfurilor solicitate.

10

CAPITOLUL II: Indicatorii economico - financiari


2.1. Rolul cifrei de afaceri n evaluarea performanelor economico-financiare ale unei societi Analiza cifrei de afaceri trebuie s se raporteze permanent la poziia strategic a firmei. O ntreprindere care dispune de o poziie strategic favorabil este, de regul, mai dinamic i mai profitabil dect alte ntreprinderi din acelai sector; o ntreprindere fr for strategic va avea, mai devreme sau mai trziu, rezultate negative sau mediocre. n istoria managerial a ntreprinderii moderne, poziia cifrei de afaceri n sistemul de performane economice este sensibil consolidat. n acest sens se remarc legtura dintre interesele generale ale managerilor, de care depinde politica general a firmei, i maximizarea cifrei de afaceri sau a vnzrilor. Evident, prioritatea cifrei de afaceri nu elimin profitul, fr de care perenitatea ntreprinderii nu este asigurat. Pe baza cifrei de afaceri se determin o serie de indicatori economico-financiari utilizai n evaluarea performanei agentului economic n termeni de rentabilitate i risc, performan cu care s-a ncheiat exerciiul anterior i cu care va ncepe altul. Totodat, se pot ntocmi situaii financiare care constituie surse importante de informaii privitoare la eficiena activitii desfurate de ntreprindere, informaii care sunt utilizate att pe plan intern, n cadrul ntreprinderii, ct i de ctre teri. Pe plan intern, analiza retrospectiv a cifrei de afaceri pune n eviden nivelul rezultatelor obinute de ntreprindere n exerciiile anterioare, gradul n care au fost ndeplinite obiectivele fixate, efectele perturbatoare intervenite, cauzele acestora i msurile care se impun pentru eliminarea lor. Pe baza acestor date se poate face o analiz prospectiv asupra cifrei de afaceri i a altor indicatori, se stabilesc cile de urmat pentru atingerea acestora i se fundamenteaz strategia general a ntreprinderii. n cunoaterea nivelului cifrei de afaceri i al altor indicatori ce caracterizeaz volumul produciei ntreprinderii sunt interesate i alte persoane cu care ntreprinderea vine n contact, i anume: investitorii, salariaii i grupurile respective de reprezentani, mprumuttorii, clienii, guvernele i reprezentanii lor, chiar i publicul. Pornind de la cifra de afaceri, se pot calcula urmtorii indicatori ce caracterizeaz performanele economico-financiare ale firmei: 11

1) productivitatea muncii, calculat prin relaiile: Wa =


CA Np

Wz =

CA z

Wh =

CA , h

unde: Wa, Wz, Wh productivitatea muncii anuale, zilnice, orare Np numrul mediu de salariai sau de muncitori z numrul total de zile-om lucrate ntr-un an de toi muncitorii sau de ntregul personal. h numrul total de ore-om lucrate ntr-un an de toi muncitorii sau de ntregul personal. Aceti indicatori reflect rezervele de sporire a volumului produciei pe seama utilizrii mai eficiente a timpului de lucru al muncitorilor. 2) eficiena utilizrii capitalului fix: Ekf =
CA . 1000, Kf

Kf valoarea medie anual a capitalului fix. Eficiena utilizrii capitalului fix caracterizeaz n mod sintetic rezultatele folosirii extensive i intensive a mijloacelor fixe i arat o cretere a eficienei n cazul sporirii relative a efectului util, respectiv a cifrei de afaceri.

3) cheltuielile aferente cifrei de afaceri se pot aprecia prin indicatorul: C/1000 =


qc 1000, qp

unde: q volumul fizic al produciei vndute p preul mediu de vnzare fr TVA c costul complet pe unitatea de produs. 12

Pentru o sporire a eficienei este necesar ca nivelul acestui indicator s fie ct mai redus. 4) cheltuielile ntreprinderii la 1000 lei cifr de afaceri: C/1000 =
Cv, Cf 1000, CA

unde: Cv, Cf cheltuielile variabile, respectiv cheltuielile fixe. n funcie de modificrile intervenite n mrimea cheltuielilor variabile sau fixe se pot face aprecieri cu privire la creterea sau scderea eficienei acestor cheltuieli. Analiza poate fi extins prin detalierea cheltuielilor variabile n cheltuieli cu materiile prime i materialele directe, cheltuieli cu salariile directe, cu dobnzile, iar cheltuielile fixe pot fi detaliate n cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale ale ntreprinderii etc.

5) profitul aferent cifrei de afaceri: Pr = qp - qc Prin analiza profitului se pot deduce cile de cretere a acestuia, respectiv creterea cantitilor fabricate i vndute, mbuntirea structurii produciei n favoarea unor produse mai rentabile, reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, creterea preurilor. 6) ratele rentabilitii: - rata rentabilitii resurselor consumate se poate calcula prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri la capitalul total investit (Kt), concretizat n capital fix (Kf) i circulant (Kc): Ra =
Pr q ( s ) p q ( s )c 100 = 100 Kt Kf Kc

- rata rentabilitii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri calculat ca raport ntre profitul aferent cifrei de afaceri i costul produciei vndute:

13

Rc =

q ( s ) p q ( s ) c Pr 100 = 100 q ( s ) c qc

- rata rentabilitii vnzrilor, calculat ca raport ntre excedentul brut de exploatare sau rezultatul exploatrii i cifra de afaceri: Rv =
EBE( RE) 100 CA

Ratele rentabilitii sunt printre cei mai importani indicatori prin care se apreciaz sub form relativ situaia profitabilitii ntreprinderii, deoarece reflect rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producie i desfacere. 7) numrul de rotaii ale activului total: Nr =
CA At

Reflect randamentul utilizrii patrimoniului. Un numr de rotaii sub 1 reflect o organizare necorespunztoare, ntre 1-1,2 o situaie mediocr, ntre 1,2-1,4 reflect o situaie satisfctoare, iar peste 1,4 o situaie bun. 8) coeficientul de rotaie a stocurilor: Kr =
CA St

Permite aprecierea creterii sau reducerii stocurilor de materiale. St la baza adoptrii deciziei de constituire a unor stocuri optime, care s atrag dup sine cheltuieli minime i s asigure n acelai timp desfurarea fr ntrerupere a procesului de producie. n cadrul analizei se poate studia i corelaia dintre dinamica cifrei de afaceri i dinamica stocurilor. O situaie favorabil apare atunci cnd ICA>ISt. 9) viteza de rotaie a activelor circulante se apreciaz prin indicatorii: -numrul de rotaii: 14

Nr =

CA S

n care:

S soldul mediu al activelor circulante


-durata medie n zile a unei rotaii:
Dz =

ST CA

n care: T = 360 zile. O situaie favorabil se obine atunci cnd viteza de rotaie a activelor circulante crete, ceea ce se poate obine prin reducerea soldului activelor circulante sau creterea cifrei de afaceri.

10) durata medie a creditelor primite:

Dc =

Sc.360 CA

unde:

Sc soldul mediu al creditelor pe termen scurt primite.

Evolutie Cifra de Afaceri (2006-2010) Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania VEL PITAR S.A. in perioada 2006 2010. 15

Evolutia Cifrei de Afaceri in Raport cu Media Industriei Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri a companiei VEL PITAR S.A.in raport cu media cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte, incadrand societatea intr-unul din quartile-urile aferente.

Evolutie Total Active (2006-2010) Graficul prezinta evolutia activelor totale (calculate ca suma intre activele imobilizate si activele circulante) pentru VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010. 16

Evolutia Activelor in Raport cu Media Industriei Graficul prezinta evolutia activelor totale (circulante si imobilizate) raportata la media sectorului.

Evolutie Total Datorii (2006-2010) 17

Graficul prezinta evolutia datoriilor totale pentru compania VEL PITAR S.A. in perioada 2006 2010.

Raport Datorii Totale din Total Active (%) Graficul prezinta evolutia procentuala a raportului intre datoriile totale si activele totale detinute de catre VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010.

Evolutie Profit Brut (2006-2010) 18

Graficul prezinta evolutia profitului brut pentru compania VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010.

Marja de Profit Brut (%) Graficul prezinta evolutia raportului intre profitul brut si cifra de afaceri realizata de catre VEL PITAR S.A. in perioada 2006 - 2010.

Legenda: Linia mov: imparte rezultatele companiilor in doua jumatati: superioara si inferioara; Linia verde: imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile: "quartilul superior" si "quartilul inferior" Linia rosie: imparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile: "quartilul superior" si "quartilul inferior" Fundalul alb: reprezinta jumatatea superioara a fiecarui "quartil";

19

n concluzie, cifra de afaceri este utilizat pentru calculul unui numr mare de indicatori, pe baza crora se pot aprecia performanele ntreprinderii i se pot stabili decizii privind mbuntirea acesteia n viitor.

2.2. Nivelul si dinamica principalilor indicatori economico - financiari


Activitatea de productie si comercializare reprezinta obiective importante ale societatii comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta se realizeaza bunuri necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Orice activitate tehnico-productiva trebuie sa raspunda unei nevoi sociale. Prin comensurarea activitatii de productie si comercializare, in practica se poate folosi un sistem de indicatori valorici, fiecare, prin continut si mod de determinare, avand o anumita putere informationala. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cuprinzator, dar rezonabil, pentru a permite realizarea scopului informatiei, respectiv evaluare si decizie. Un sistem al indicatorilor operationali in diagnoza poate fi reprezentat de urmatoarea grupare: indicatori ai potentialului tehnico-economic; indicatori ai potentialului financiar; indicatori ai rezultatelor economico-financiare; indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar. Principalii indicatori economico-financiari utilizati pentru aprecierea eficientei activitatii societatii sunt: veniturile totale, cheltuielile totale, profitul, cifra de afaceri, productia marfa, active fixe, active circulante, viteza de rotatie a activelor circulante, numarul de salariati, productivitatea muncii, ratele rentabilitatii, marjele profitului.

Tabelele urmatoare prezinta evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada 2009-2011.

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari in perioada 2009-2011 20

NR. CRT. INDICATORI U.M. 2009

VALOARE 2010 2011

1 2 3 4 5 6 7

Venituri totale Cheltuieli totale Profit / Pierdere Cifra de afaceri Productia marfa Numar salariati Productivitatea muncii

Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Persoane Mii lei/ salariat

130.683.254 145.258.453 -14.575.199 120.988.712 124.423.520 3.820 31.672

180.759.286 190.014.260 -9.254.974 179.745.028 179.890.980 3.329 53.993

292.072.036 287.794.218 4.277.818 287.287.818 290.372.456 3.094 92.853

8 9 10 11 12 13 14 15

Active circulante Active imobilizate Active total Capitaluri total Capital social Datorii totale Viteza de rotatie stocuri Viteza de rotatie total active

Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei zile Nr. de ori %

26.980.530 78.941.590 105.922.120 54.350.620 12.230.000 50.961.060 25,4231 0,5238

28.177.816 81.598.660 109.776.476 56.435.282 10.000.000 53.340.816 19,3196 0,6537

29.375.6899 102.073.5781 131.449.267 58.783.409 9.898.670 72.852.381 12,2124 0,7137

16

Rata rentabilitatii comerciale

-12,0467

-5,1489

1,4890

17

Rata rentabilitatii resurselor consumate

-10,0339

-4,8706

1,4864

18

Rata rentabilitatii economice

-13,7602

-8,4307

3,2543

19

Rata rentabilitatii financiare

-26,8169

-16,3992

7,3004

Variatia procentuala si absoluta a principalilor indicatori economico financiari 21

INDICATORI

2010/2009 Absoluta mii lei procentuala mii lei 38,31 30,81 48,56 44,58 -12,85 70,48 4,44 3,37 3,84

2011/2010 Absoluta mii lei 111.312.750 97.779.958 107.542.170 110.481.566 -235 38.860 1.197.873 20.474.918 2.348.127 procentuala mii lei 61,58 51,46 59,83 61,42 -7,06 71,97 4,25 25,09 4,16

Venituri totale Cheltuieli totale Cifra de afaceri Productia marfa Numar salariati Productivitatea muncii Active circulante Active imobilizate Capitaluri total

50.076.032 44.755.807 58.756.316 55.467.370 -491 22.321 1.197.286 2.657.070 2.084.662

Din punct de vedere contabil, veniturile unitatii patrimoniale sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii si avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca, executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor, veniturile exceptionale. In cadrul veniturilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului, se cuprind, de asemenea, veniturile din productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, pretul de vanzare a activelor cedate. Veniturile totale in anul 2009 au fost 130.683.624 mii lei, inregistrand anual, cresteri cuprinse intre 38% si 62%. Astfel, in 2010 veniturile au fost de 180.759.286 mii, iar in 2011 de 292.072.036 mii, acestea din urma fiind, din punct de vedere valoric, mai mult decat dublu fata de nivelul inregistrat in 2009. Aceasta crestere s-a datorat, in cea mai mare parte, procesului inflationist generat, pe de o parte, de cresterea preturilor la materiile prime din tara, iar, pe de alta parte, de deprecierea pretului in raport cu valutele convertibile. Cheltuielile unei intreprinderi reflecta, sub forma valorica intregul consum de factori de productie sau de resurse materiale, umane si financiare, efectuat pentru fabricarea si vanzarea productiei. Nivelul, dinamica si structura acestor cheltuieli reflecta, in mod sintetic, activitatea intreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar reducerea 22

nivelului lor trebuie sa reprezinte un obiectiv principal pentru toti agentii economici, in vederea sporirii eficientei intregii activitati desfasurate. Fata de 2009, cheltuielile totale au crescut in 2011 aproape dublu, devastand astfel ritmul de crestere a veniturilor in aceeasi perioada. Acest lucru a fost determinat de situatia tot mai grea prin care trece firma de cativa ani, datorita reducerii comenzilor, care au dus la o crestere cu 51,46% a cheltuielilor in 2011 fata de 2010, veniturile crescand cam cu acelasi ritm, fiind mai mari in 2011 fata de cele din 2010 cu numai 61,58%. Toate acestea au condus la aparitia pierderilor, care au atins in 2009 un nivel de 14.575.199 mii lei, in 2010 de 9.254.974 mii lei, iar in 2011 s-a inregistrat intr-un final un profit de 4.277.818 mii lei. Productia marfa fabricata exprima, sub forma valorica, rezultatele activitatii industrialproductive destinate vanzarii pe o anumita perioada de timp. Valoarea productiei marfa se determina prin insumarea urmatoarelor elemente: valoarea produselor finite livrate sau destinate livrarii in afara intreprinderii, valoarea semifabricatelor din productie proprie livrate in afara intreprinderii in cursul perioadei analizate, valoarea lucrarilor si serviciilor cu caracter industrial prestate pentru terti. La S.C. Vel Pitar S.A. productia marfa a crescut in anul 2010 cu 44,58% fata de 2009 si cu 59,83% in anul 2011 comparativ cu 2010. Asadar, in perioada analizata, productia marfa a crescut de la an la an, ajungand sa fie de 290.372.456 mii lei in anul 2011, deci de peste doua ori fata de cea inregistrata in 2009, primul an luat in calcul in analiza. Cifra de afaceri a crescut in 2010 comparativ cu 2009 cu 48,56%, in 2011 fata de 2010 cu 59,83%, si deci in anul 2011 fata de 2009 cu 137,44%, atingand un nivel de 287.287.198 mii lei. Evolutia cifrei de afaceri in raport cu productia marfa a avut un ritm de crestere mai mic, care s-a concretizat in cresterea stocurilor. In stransa legatura cu evolutia cifrei de afaceri trebuie avuta in vedere si valoarea activelor circulante si odata cu aceasta viteza de circulatie a lor. La S.C. Vel Pitar S.A. se constata o majorare a nivelului acestora, inregistrand in 2009 o valoare de 26.980.530 mii lei, 28.177.816 mii lei in 2010 si 29.375.689 mii lei in 2011, ceea ce inseamna o crestere procentuala cu 4,44% in 2010 fata de 2009 si cu 4,25% in 2011 comparativ cu anul 2010.

23

Viteza de rotatie a stocurilor in perioada 2009 2011 a inregistrat o scadere de la 25 zile in 2009 la 19 zile in 2010, iar in anul 2011 a scazut la 12 zile. Aceasta evolutie s-a datorat ritmului de crestere in aceasta perioada a cifrei de afaceri si, respectiv, a activelor circulante. Activele imobilizate, au atins in 2009, un nivel de 78.941.590 mii lei dupa care in urmatorii ani nivelul acestora a crescut, fiind in 2010 de 81.598.660, iar in 2011 de 102.073.578. Numarul de salariati exprima totalitatea persoanelor care au o legatura contractuala de munca (scrisa sau verbala) cu un agent economic, institutie sau organizatie care pentru munca depusa sunt platite. Se disting: salariati permanenti (cand sunt angajati pe o durata nedeterminata), salariati temporari (cand sunt angajati pe o durata determinata), salariati sezonieri (cand sunt angajati numai in cursul anumitor perioade). Referitor la numarul total de salariati, se constata o scadere continua a acestuia, in 2009 erau angajati 3.820 de salariati, in 2010, 3.329, iar in 2011, 3.094 salariati. Masura de reducere a personalului s-a datorat perfectionarii utilajelor folosite, dar si datorita dorintei companiei, in urma unor verificari, de a pastra angajatii cei mai productivi, pentru a obtine, desigur, un profit mai mare, prin micsorarea cheltuielilor cu personalul. Productivitatea muncii, unul dintre cei mai importanti indicatori sintetici ai eficientei activitatii economice a intreprinderilor, reflecta eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite in procesul de productie. Ea se calculeaza fie prin raportarea productiei la munca cheltuita pentru obtinerea acesteia, fie prin raportarea cheltuielilor de munca la productia obtinuta, in ambele situatii luandu-se in considerare si calitatea bunurilor economice. In primul caz, productivitatea muncii reflecta numarul de unitati de bunuri care revine la o unitate de munca, in cel de-al doilea, productivitatea muncii reflecta consumul factorului de munca ce revine la o unitate de bun economic. Productivitatea muncii se poate analiza pe baza cifrei de afaceri si a numarului de salariati. La S.C. Vel Pitar S.A. aceasta a crescut de la 31.672 mii lei, cat era valoarea in 2009 triplandu-se in 2011, cand valoarea a fost de 92.853 mii lei / salariat. Aceste sporuri se datoreaza atat cresterii cifrei de afaceri, cat si reducerii numarului de personal.

24

Pentru aprecierea eficientei muncii, se poate calcula indicele de corelatie intre dinamica productivitatii muncii si a salariului mediu, exprimat prin formula: Ic =
Is Iw

Unde: Is, Iw indicele salariului mediu, respectiv al productivitatii muncii.

Rata rentabilitatii este o marime relativam, care exprima gradul n care capitalul, n ntregul su aduce profit. n ansamblul indicatorilor economico financiari, rata rentabilitii se situeaz printre cei mai sintetici indicatori de eficien a activitii ntreprinderii. Indicatorul rata rentabilitii poate cpta forme diferite, dup cum se ia n considerare profitul brut sau net la numrtor sau se schimb baza de raportare care exprim efortul sau cheltuiala (resurse consumate, capitaluri, costul unui factor al procesului de producie sau costul mai multor factori, valoarea produciei vndute la pret de vnzare etc.). Diferitele modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilitii au putere informativ diferit, oglindind eficiena diferitelor laturi ale activitii economice a ntreprinderii. Rata rentabilitii comerciale, se determin ca raport ntre rezultatul aferent cifrei de afaceri i cifra de afaceri evaluat n preuri de vnzare, exclusiv TVA. A crescut de la 12,0467% n 2009 la -5,1489% n 2010, ca urmare a creterii profitului cu 5.320.225 mii lei, precum i a creterii cifrei de afaceri, iar n 2011 a nregistrat o valoare poztiv de 1,4890%. Rata rentabilitii resurselor consumate, se exprim ca raport ntre rezultatele aferente activitii de exploatare i cheltuielile efectuate pentru obinerea acestuia; a nregistrat i acesta o cretere de la 10,0339% (2009) la 4,8706% (2010), iar in 2011 are o valoare pozitiv ca i rata rentabilitii comerciale de 1,4864%. Rata rentabilitii economice, este definit ca raport ntre rezultatul exploatrii i activele de exploatare. A crescut de la -13,7602% n 2009 la 3,2543% n anul 2011, att datorit creterii rezultatului din exploatare, ct i datorit creterii la o scar mai mic a activelor de exploatare, n special a celor circulante. Rata rentabilitii financiare, se stabilete ca raport ntre profitul aferent cifrei de afaceri i capitalul total investit (fix si circulant). A crescut de la -26,8169% (2009) la 7,3004% (2011), sub influenta cresterii profitului si a cresterii, dar intr-un ritm mai lent, a a activelor circulante. 25

2.3. Analiza cifrei de afaceri la S.C. Vel Pitar S.A.

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma intr-o perioada de timp detreminata (exclusiv veniturile financiare si exceptionale).

Interesul oricarui intreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit cat mai mare. Multe firme isi diversifica oferta de produse si servicii, pentru a-si diminua riscurile care apar pe segmentele de piata pe care activeaza, avand astfel o structura variata a veniturilor. In analiza surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea intreprinderii in functie de modul de operare, respectiv daca opereaza pe o singura piata sau mai multe, intrucat fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influiente asupra rezultatelor obtinute de firma. Sursele de venituri sunt necesare in evaluarea potentialului de crestere a veniturilor. De asemenea pentru marirea profitului este utila cunoasterea evolutiei veniturilor in ultima perioada de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elementele componente precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru regalrea activitatii. Astfel, modificarea acesteia se reflecta asupra principalilor indicatori economico- financiari, precum si asupra eficientei activitatii societatii comerciale.

26

Marimea cifrei de afaceri se determina prin insumarea veniturilor provenite din activitatea de baza a intreprinderii (Vb) cu veniturile provenite din alte activitati (Va): CA = Vb+Va,

unde: Vb reflecta cifra de afaceri din activitatea de baza a intreprinderii; Va reflecta cifra de afaceri din activitati cu caracter industrial sau din executarea unor lucrari si prestarea unor servicii catre terti.

In procesul de analiza este necesar sa se calculeze modificarea absoluta si procentuala intervenita in marimea cifrei de afaceri din perioada curenta fata de cea prevazuta sau din perioada de baza, astfel: CA=CA1- CA0 ; CA% =
CA CA0

CA% = ICA-100

27

Capitolul III: Proiectul de investiie


Dup gradul de complexitate, proiectul realizat este simplu, avnd finanare privat, fiind pe termen lung, cu o durat de finalizare de 5 ani. Firma S.C. Vel Pitar S.A. a decis deschiderea unui nou punct de lucru n ora. Deschiderea se va face cu banii obinui din profitul realizat n anii trecui.

Venituri anuale: Franzel alb: { Pine neagr: { Pine graham: { Pine fr sare: { Pine intermediar: { Pine cu cartofi: { Rulade: { Biscuii: { Napolitane: {

TOTAL VENITURI ANUALE : 6.024.600 lei

Cheltuieli materii prime : Fin: 80000 kg * 0,8 lei = 64000 lei Sare: 1200 kg * 0,6 lei = 720 lei Drojdie: 2000 kg * 4,5 lei = 9000 lei Ameliatori: 15000 lei

28

Cartofi: 10000 kg * 0,5 lei = 5000 lei Cacao: 650 kg * 7 lei = 4550 lei Arome i emulgatori: 15000 lei Ulei: 3000 l * 3,2 lei = 9600 lei Lapte: 2500 l * 1,3 lei = 3250 lei Zahr: 10000 kg * 2,8 lei = 28000 lei Margarin: 650 * 7,5 lei = 4875 lei Tre: 55000 kg * 0,5 lei = 27500 lei

Total cheltuieli materii prime : 186.495 lei/an Cheltuieli cu angajaii : 30 angajai * 1200 lei/lun = 360000 lei/lun 360000 lei * 12 luni = 4320000 lei/an Taxe i impozite : 50000 lei Cheltuieli de ntreinere : 150000 lei Alte cheltuieli: 60000 lei TOTAL CHELTUIELI ANUALE : 4.766.495 lei PROFITUL ANUAL : 1.258.105 lei

3.1. Indicatori de evaluare a eficientei investitiilor

Valoarea investiiei }

Nr.Crt.

INDICATORI

V.M. v1

VARIANTA v2 520000 810 v3 540000 840

1. 2.

Val. Invest. Capacit. Prod.

lei t 29

500000 795

3. 4. 5.

Venit. Anuale Chelt. Anuale Durata func.

lei lei ani

6024600 4766495 5

6100000 4800000 5

6300000 4900000 5

3.1.1. Indicatori statici


a) Investiia specific:

Solutia optima dintre cele trei variante este Isv1 = 629

b) Termenul de recuperare:

Varianta optima este Tv3 = 0,38

c) Coeficientul de eficien economic:

Varianta optima dintre cele trei este Cev3 = 2,59

30

d) Randamentul economic al investiiei:

Varianta optima este Rv3 = 11,95 Form investiie Ealonat I II III IV 180000 195000 125000 180000 200000 100000 40000 200000 180000 60000 100000

v1 500000

v2 520000

v3 540000

k=1 a) Volumul indicatorilor : =

= 180000(3 1 + 1) + 195000(3 2 + 1) + 125000(3 3 + 1) = 1055000 = 180000(4 1 + 1) + 200000(4 2 + 1) + 100000(4 3 + 1) + 40000(4 4 + 1) = 1560000 = 200000(4 1 + 1) + 180000(4 2 + 1) + 60000(4 3 + 1) + 100000(4 4 + 1) = 1560000 Varianta optima dintre cele trei este Imv2, Imv3 = 1560000

b) Imobilizarea specific/medie: = = = 351666,6 = 390000

31

= 390000

Varianta optima din cele trei este Imv1 = 351666

c) Pierderea de venit ca urmare a imobilizrii de fonduri: = 0,1 * 1055000 = 105500 = 0,1 * 1560000 = 156000 = 0,1 * 1560000 = 156000 Varianta optima este Piv1 = 105500

3.1.2. Indicatori actualizati


a) Investiia actualizat

VARIANTA 1 = = = 180000 = 488,50

= 557300

= 180000

= 180000 = 895600

Varianta optima este Imv1 = 488,50 VARIANTA 2 = = 428200 = = 180000

= 180000 = 631400

32

= 180000 = 1007400

Varianta optima din cele trei este Imv1 = 42820 VARIANTA 3 = =440600 = = 200000 +

= 200000 = 649800 = 200000 = 1044400

Varianta optima este Imv1 = 440600 b) Beneficiul actualizat VARIANTA 1 = = =

= 7674440

= 4793380 = 7674440

= 3595035

Varianta optima este VARIANTA 2 = =

= 4953000

= 3368040

33

= 7930000.

= 7930000

Varianta optima este

VARIANTA 3 = = =

=8540000.

= 5334000 = 8540000

= 3627120

Varianta optima este

c) Randamentul actualizat VARIANTA 1 = = = -1 = -1 = -1 = 1 = 6,36 1 = 7,6 1 = 7,56

Varianta optima este VARIANTA 2 = = = -1 = -1 = -1 = 1 = 6,86 1 = 6,84 1 = 6,87

Varianta optima este 34

VARIANTA 3 = = = -1 = -1 = -1 1 = 7,23 1 = 7,2 = 1 = 7,17

Varianta optima este d) Termenul de recuperare VARIANTA 1 :


= =A

|:

A=

= 0,51

B = 1 aA B K= = T= : A= = = 1,05 =

= 0,5 = |:

=A

= 0,44

B = 1 aA B K= T= = = 1,04 =

= 0,25

35

=A

|:

A= K T= aA

= 0,71 = = 0,5

Varianta optima este VARIANTA 2 :


= =A

|:

A=

= 0,48

B = 1 aA B K= T= : A= = = = 1,04 =

= 0,25 =

|:

=A

= 0,48

B = 1 aA B K= T= = = 1,04 =

= 0,25

36

=A

|:

A= K T= aA

= 0,77 = = 0,5

Varianta optima este VARIANTA 3 :


= =A

|:

A=

= 0,46

B = 1 aA B K= T= : A= = = = 1,04 =

= 0,25 =

|:

=A

= 0,46 = 0,96

B = 1 aA B K= T= = = 1,05 =

= 0,5

37

=A

|:

A= K T= aA

= 0,74 = = 0,5

Varianta optima este

3.2. Metodologia Bncii Mondiale


VARIANTA 1 Nr. crt 1. SPECIFICAIE Val. Investiiei I II III 2. 3. 4. 5. Venituri anuale din exploatare Cheltuieli anuale Coeficientul de actualizare Durata de funcionare Ani 5 Mii lei % 4766495 10 Mii lei UM Mii lei VALORI 500000 180000 195000 125000 6024600

PER

VNAT

38

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

- 180000 -195000 -125000 -4766495 -4766495 -4766495 -4766495 -4766495 6024600 6024600 6024600 6024600 6024600

- 180000 -195000 -125000 1258105 1258105 1258105 1258105 1258105

0,90 0,82 0,75 0,68 0,62 0,56 0,51 0,46

-162000 -159900 -97350 855511 780025 704538 641633 578728 3144785

VNAT =

- venitul net actualizat total

Raportul venituri costuri:


( )

= 8,03

VARIANTA 2 Nr. crt 1. SPECIFICAIE Val. Investiiei I II III IV 2. Venituri anuale din exploatare Mii lei UM Mii lei VALORI 520000 180000 200000 100000 40000 6100000

39

3. 4. 5.

Cheltuieli anuale Coeficientul de actualizare Durata de funcionare

Mii lei % Ani

4800000 10 5

PER 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. - 180000 -200000 -100000 -40000 -4800000 -4800000 -4800000 -4800000 -4800000 6100000 6100000 6100000 6100000 6100000

0,90 0,82 0,75 0,68 0,62 0,56 0,51 0,46 0,42

VNAT -162000 -164000 -75000 -27200 806000 728000 663000 598000 546000 2912800

- 180000 -200000 -100000 -40000 1300000 1300000 1300000 1300000 1300000

Raportul venituri costuri:


( )

= 9,2

40

VARIANTA 3 Nr. crt 1. SPECIFICAIE Val. Investiiei I II III 2. 3. 4. 5. PER 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. - 200000 -180000 -60000 -100000 -4900000 -4900000 -4900000 -4900000 -4900000 6300000 6300000 6300000 6300000 6300000 Venituri anuale din exploatare Cheltuieli anuale Coeficientul de actualizare Durata de funcionare Mii lei Mii lei % Ani 0,90 0,82 0,75 0,68 0,62 0,56 0,51 0,46 0,42 UM Mii lei VALORI 540000 200000 180000 60000 100000 6300000 4900000 10 5 VNAT -180000 -147600 -45000 -68000 8068000 784000 714000 644000 588000 3157400

- 200000 -180000 -60000 -100000 1400000 1400000 1400000 1400000 1400000

Raportul venituri costuri:


41

= 4,5

3.3. Volumul imobilizrilor

VARIANTA 1 = 180000 (3 1 + 1) + 195000(3 2 + 1) + 125000(3 3 + 1) = 1055000 ( ) ) + 195000 ( ) + 125000( ) = 535000

= 180000 ( = 180000 (

) + 195000

+ 125000

= 555000

VARIANTA 2 = 180000(4 - 1 + 1) +200000(4 2 + 1) + 100000(4 3 + 1) + 40000(4 4 + 1) = 1560000 = 180000 ( ) = 940000 = 180000(4 - 1) +200000(4 2) + 100000(4 3) + 40000(4 4) = 1040000 ) + 200000 ( ) + 100000( ) + 40000(

VARIANTA 3 = 200000(4 - 1 + 1) +180000(4 2 + 1) + 60000(4 3 + 1) + 100000(4 4 + 1) = 1560000

42

= 200000 ( ) = 1290000

) + 180000 (

) + 60000(

) + 100000(

= 200000(4 - 1 ) +180000(4 2) + 60000(4 3) + 100000(4 4) = 1020000

VNAT = VNAT = - 180000 1258105 +(

)+( ) + 1258105 ++

= 3352629,9

Tabel Indicatori

Formula

Varianta 1 629 0,39 2,51 11,55

Varianta 2 642 0,4 2,5 11,5 1560000 390000 156000 428200 631400 1007400 3368040

Varianta 3 643 0,38 2,59 11,95 1560000 390000 156000 440600 649800 1044400 3627120

= = =

1055000 351666,6 105500 488,50

= = =

557300 895600 3595035

43

= =


= -1

4793380 767440 6,36 7,6 7,56 0,5 0,25 0,25

4953000 7930000 6,86 6,84 6,87 0,25 0,25 0,5

5334000 8540000 7,23 7,2 7,17 0,25 0,5 0,5

= -1

T= T= T=

n urma analizei pe care am efectuat-o asupra acestei investiii, am ajuns la concluzia c cea mai eficient variant ar fi VARIANTA 1.

Finanarea investiiei
Acest proiect a fost finanat din sursele proprii ale societii Vel Pitar. Aceste surse interne provin din profitul net, si anume, dividende i fond de dezvoltare. Adunarea General a Acionarilor a decis ca, dup plata tuturor datoriilor ctre stat s aloce resursele fiananciare rmase pentru finanarea unui proiect de dezvoltare propriu, i anume deschiderea unei noi filiale.

44

Capitolul IV: Concluzii i propuneri


La S.C. Vel Pitar S.A. exist o situaie favorabil a echilibrului financiar, ceea ce constituie un punct forte pentru companie. De asemenea, dispune de o solvabilitate mare, iar politica de marketing este una agresiv, ceea ce a dus la creterea cifrei de afaceri i a cotei de pia. Nivelul i dinamica cifrei de afaceri sunt influenate de o serie de factori naturali, tehnicoorganizatorici, economici, structurali. In economia rii noastre, n prezent, se pune problema modernizrii i retehnologizrii, stimulat de relaiile de proprietate privat i de aciunea legilor economiei de pia, crendu-se condiiile favorabile pentru creterea productivitii muncii i a eficienei economice, asigurnd integrarea n economia de rilor europene dezvoltate.Cile principale de cretere a cifrei de afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicarea calitii produselor, perfecionarea metodelor de marketing. Introducerea progresului tehnic constituie principala cale de cretere a productivitii muncii, de economisire a muncii vii i materiale n fiecare ntreprindere.In cadrul analizei, se urmrete situaia introducerii progresului tehnic sub toate formele sale, precum i a consecinelor acestuia. In acest sens trebuie s se studieze situaia mecanizrii, dotarea ntreprinderii cu maini i utilaje de nalt nivel tehnic, precum i introducerea procedeelor tehnologice avansate. Promovarea metodelor moderne de management reprezint o cale important de sporire a produciei i a cifrei de afaceri, ea realizndu-se pe trei laturi principale : perfecionarea metodelor de conducere, perfecionarea managementului produciei i perfecionarea organizrii muncii.Mobilitatea fenomenelor economice specifice tranziiei, caracterizat prin schimbri rapide i, uneori, imprevizibile ale cererii de mrfuri, ale raportului cerere-ofert, ale nivelului preului etc., impun cunoaterea aprofundat a mecanismului pieei. In acest context, devine esenial orientarea ntregului management spre creterea capacitii de adaptare a firmei la fluctuaiile mediului economic, respectiv subordonarea tuturor strategiilor realizrii funciei obiectiv : satisfacerea la un nivel superior a cerinelor de consum i maximizarea, pe aceast cale a profitului. SC Vel Pitar SA i propune prin programele de marketing o readaptare a opiunilor strategice ale firmei i elaborarea unor politici rspuns adecvate pieei actuale romne din 45

domeniul panificaiei.Fundamentarea obiectivelor strategice reprezint o atribuie esenial permanent a managementului firmei. Mutaiile intervenite n ultimul timp n conjunctura economic impun anumite corecii n ealonarea opiunilor strategice elaborate n anii anteriori. SC Vel Pitar SA i-a propus ca obiectiv pe termen scurt (2-3 ani), dezvoltarea activitii de producie, creterea vnzrilor, precum i dezvoltarea sistemului de instruire i motivare a personalului. Acest obiectiv este esenial pentru redresarea economic a firmei i presupune printre altele : - Definitivarea, aprobarea, ealonarea i punerea n aplicaie a programului de restructurare economic a firmei. Scopul principal l constituie mbuntirea structurii costurilor de producie, respectiv scderea cheltuielilor convenional constante, mbuntirea eficienei economice i creterea competitivitii comerciale. Se va avea n vedere mbuntirea funcional i reducerea costurilor structurii organizatorice. - Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru utilizarea capacitilor de producie disponibilizate i care nu vor putea fi valorificate prin vnzare ; - Dezvoltarea activitii de marketing ; - Elaborarea unui program de asigurare a personalului de nalt calificare n activiti deficitare; - Identificarea de parteneri credibili care s participe la finanarea principalelor obiective strategice. O alt strategie de cretere a cifrei de afaceri a S.C. Vel pitar S.A. ar fi ridicarea calitii produselor.Calitatea reflect capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface gama de utiliti crora le sunt destinate. Ea se formeaz n procesul de concepie i execuie i se verific n cel de consumare a bunurilor i serviciilor. In lumea factorilor de specialitate este unanim acceptat ideea c o calitate competitiv se construiete pe tot parcursul procesului de proiectare, execuie i realizare (desfacere) a produselor, controlul final confirmnd-o sau infirmnd-o, fr mari posibiliti de a o mai influena. Mecanismul mbuntirii calitii n economia de pia este format, pe de o parte, sub aciunea concurenei, iar pe de alt parte, sub cea a statului, prin modaliti variate, inclusiv legislative, care vizeaz cu precdere protecia consumatorului.

46

Nivelul calitii se reflect nemijlocit n cifra de afaceri prin volumul vnzrilor i pre. Prin raportarea la pia, producia se mparte n producie de calitate superioar, de nivel concurenial i cu nivel calitativ satisfctor.Imbuntirea calitii produciei se reflect n mod favorabil asupra principalilor indicatori ai performanei economico-financiare prin volumul produciei i preul de vnzare sau numai prin volumul sau preul de vnzare n funcie de nivelul calitii i poziia pe pia.

47

Bibliografie
Cri:
1. Isfnescu Aurel; Robu Vasile, Analiz economico financiar, Editura ASE, Bucureti; 2. Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, Editura Economic, Bucureti, 1997 3. Mrgulescu Dumitru, Diagnostic economico financiar, Editura Romcart, Bucureti; 4. Buhociu F. Eficiena investiiilor, Editura Fundaiei Universitare Dunrea de Jos, Galai, 2004; 5. Buhociu F., Vrlnu F., Evaluarea i finanarea proiectelor de investiii, Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti, 2005.

Site-uri:
1. www.doingbusiness.ro; 2. Bilan S.C. Vel Pitar S.A.;

3. www.velpitar.ro

48