Metode de Repatatii Proiect Complet

Am incercat sa fac un proiect structurat pe 6-7 capitole care sa cuprindamajoritatea metodelor de reparatii utilizate in prezent si anumite scule saudispozitive speciale folosite in operatiile de reparare sau demontare.In primul capitol am prezentat cateva notiuni introductive pentru o mai bunaintelegere a proiectului.In al doi-lea capitol am vorbit despre sistemele de reparatii,pe ce se bazeazaele si in ce consta.In al trei-lea capitol intitulat Metode de reparatii ale utilajuluitehnologicam prezentat cele trei variante principale de reparatii.In al patru-lea capitol am prezentat notiunile generale a unui ciclu dereparatii.In al cince-lea capitol am prezentat procedeele de reconditionare ale pieselor uzate.In al sase-lea capitol am prezentat etapele demontarii unui utilaj in vedereareconditionarii si dificultatile care pot aparea in timpul demontarii acestuia.In cel de-al sapte-lea si ultimul capitol am prezentat cateva scule si dispozitivefolosite la demontare.Acest proiect duce la o mai buna intelegere a metodelor si sculelor folosite larepararea sau reconditionarea utilajelor industriale sau celor de atelier. Protectia munciiAmplasarea utilajelor Utilajele folosite pot fi de atelier (ateliere de prelucrare a lemnului,ametalelor etc.)sau utilaje si mecanisme de santier,deplasabile saumobile,necesare executarii mecanizate a lucrarilor de constructii,hidrotehnice,deextractive,forestiere etc.Masurile de prevenire a accidentelor de munca care ar putea fi provocate dediferite utilaje,masini,mecanisme,instalatii etc;trebuie sa fie cunoscute,iar aplicarea lor urmarita si de catre conducatorii locurilor de munca,chiar dacaacestia nu sunt mecanici sau specialist in utilaje.O prima masura de protectie a muncii consta in amenajarea atelierelor,astfelincat utilajele sa fie amplasate in functie de fluxul tehnologic cel mai rational,sase asigure un circuit cat mai scurt al materialelor sau al pieselor de prelucrat,evitandu-se incrucisarile;de asemenea,la transporturi trebuie sa se pastrezedistantele minime admise intre gabaritele de functionare,intre utilaje si pereti,stalpi etc.Aceasta se rezolva prin proiecte si planuri de organizare care seintocmesc in conformitate cu prevederile normelor de protectia muncii, precumsi cu instructiunile de utilizare ale masinilor.La amplasarea utilajelor de ridicat pe santierele de constructiimontaj se vatine seama de consistent terenului,respectandu-se distantele fata de santurideschise,cai de comunicatie,linii de transport a energiei electrice,de cladirileexistente etc Organizarea spatiului de lucru Organizarea locului de munca depinde,in cea mai mare masura deconducatorul direct al procesului de productie,adica de maistrul respectiv,dar trebuie verificata si controlata de seful ierarhic respectiv.Masurile de protectia muncii care se iau in cadrul organizarii locului demunca constau in:pregatirea locului de munca;curatenia;depozitarea rationala amaterialelor si a sculelor in ordinea indicate de desfasurare a procesuluitehnologic;impiedicarea caderilor de la inaltime etc;instalarea de indicatoare desecuritate la locurile periculoase de munca si la incrucisarile drumurilor sieventual,imprejmuirea zonei periculoase de lucru,instalarea balustradelor si podetelor peste santuri;acoperirea golurilor.Atat pe santier,cat si inateliere,locurile de munca se vor amenaja astfel incat sa asigure muncitorilor pozitii commode si sigure de lucru.La parasirea lucrului,se vor jua

masurile de asigurare a lucrarilor executate ,amaterialelor depozitate;se va curata locul de munca,accesul la locul de muncaetc. In cazul executarii lucrarilor in mai multe schimburi,se va preda locul demunca, atragandu-se atentia schimbului care preia,asupra eventualelor greutati,defectiuni ale utilajelor,reparatii etc.Pentru a se preintampina provocarea de accidente de catre elementele cucare se lucreaza ,masurile de protective a muncii prevad si separarea,adicaintroducerea intre om si element (acesta putand fi utilaj,la loc de lucru,masina,material etc.)a unor mijloace care sa-l fereasca de actiunea periculoasa directa aacelui element.Aceste elemente pot fi: -imprejmuiri,ingradiri,plase de sarma,copertine etc,in special la lucrarile deconstructii;paravane,platform de lucru,covoare isolate etc,la lucrarile de instalatiielectrice;-carcase aparatori fixe sau mobile,paravane,dispositive din care uneleimpiedica accesul muncitorului in partile periculoase ale unei masimi sau inzona de actiune a acelei masini,iar altele ii feresc pe muncitori de pericolele prezentate de material,spanuri,pietre de polizor sau piese deteriorate etc,care sar in timpul prelucrarii;-izolarea acustica a utilajelor(capsulare antifonica,carcasefonoizolate,ecranare etc.)sau izolarea operatorilor respective in cabinefonoizolante;-ermetizarea(prin inchidere in spatii perfect etanse si cu izolatii speciale) proceselor tehnologice care utilizeaza material,procedee etc,ce constituie sursede radiatii ionizante sau de alta natura;-echipamente individuale de protectie care se folosesc in toate activitatile deexecutie,productie si exploatare,dupa natura operatiilor respective. Repararea utilajului tehnologic Capitolul 1. Notiuni introductive In timpul functionarii si exploatarii masinilor siutilajelor,acestea sunt supuse unui proces de degradare fizica prinuzare mecanica si prin corodare.In practica,s-a constatat ca poate fi prelungita durata de folosirea utilajelor daca prin anumite lucrari ,se inlatura degradarile produsesi se reconditioneaza piesele care au fost degradate.Aceste lucrari poarta denumirea de reparatii.Prin lucrarile de reparatie se urmareste :-restabilirea proprietatilor initiale ale materialelor din care suntexecutate piesele,sau aducerea acestor proprietati cat mai aproape decele initiale ;-restabilirea formei,dimensiunilor,pozitiei relativesi calitatiisuprafetelor pieselor ;-inlocuirea pieselor degradate care nu mai pot fi reconditionatesi a caror folosire,in continuare,ar compromite functionarea masiniisau instalatiei sau ar periclita securitatea functionarii. Capitolul 2.Sisteme de reparatii Sistemul de reparatie reprezinta un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice prin care se urmareste asigurarea capacitatii de lucrua parcului de utilaje dintr-o unitate industriala la care intretinereamasinilor si instalatiilor,intre doua reparatii, se face pe baza unui plan.Elementele de baza ale sistemului de reparatii sunt :-planificarea datelor scoaterii din functiune a utilajului,invederea repararii(periodicitatea reparatiilor) ;-planificarea volumului fiecarei reparatii si aprovizionarea cu piese de schimb ;-termenul pentru care se face planificarea reparatiilir,adicatermenul de ,,previziune.Sistemele de reparatii folosite in industria constructoare demasini sunt :-sistemul de reparatii pe baza de constatari prealabile (revizii) ;-sistemul de reparatii

preventive.In sistemul de reparatii pe baza constatarilor,se planificareviziile pe o perioada lunga de timp.Cu ocazia fiecarei revizii sestabileste: -daca utilajul mai poate fi pastrat in exploatare pana la dataurmatoarei revizii;-data scoaterii din serviciu a utilajului si volumul lucrarilor dereparatii.Sistemul de reparatii preventive cu planificare rigida se planifica:-datele la care utilajul se scoate obligatoriu din serviciu,indiferent de starea in care se afla;-piesele sau subansamblurile care se inlocuiesc la datarespectiva;-piesele care se repara obligatoriu cu aceasta ocazie;-tehnologia completa a reparatiei ,precum si metodele ce trebuieaplicate.Acest sistem prezinta avantajul planificarii reparatiilor dar nu iain considerare toate posibilitatile de prelungire a duratei defunctionare a utilajului.In sistemul reparatiilor preventive cu planificare controlata se planifica termenele si categoriile reparatiilor si reviziilor insa pe baza constatarilor facute dupa demontare,volumul fiecarei reparatiiconcrete poate sa difere de volumul planificat.Acest sistem este maielastic si permite ca,in unele cazuri,pe baza constatarilor facute,oreparatie prevazuta dupa grafic sa poata fi redusa la o categorieinferioara.Sistemul de reparatii preventive planificate cuprinde treicategorii de reparatii:-reparatii curente (RC)-reparatii mijlocii (RM)-reparatii capitale (RK)Reparatiile curente prevad remedierea pieselor sau a unor elemente dintr-o instalatie care nu cer demontari de subansamblurimari si care,in majoritatea cazurilor,sunt usor accesibile.Lareparatiile curente se executa :-curatirea,stergerea si ungerea masinii sau instalatiei;-demontarea partiala a unor elemente care in timpul exploatariisunt solicitate mai intens;-spalarea pieselor provenite de la elementele demontabile siremedierea defectelor de suprafata;-schimbarea sau repararea pieselor uzate;-razuirea suprafetelor de frecare,ajustarea penelor,inlocuireainelelor si a garniturilor;-spalarea,verificarea si repararea dispozitivelor de ungere,inlocuirea furtunurilor uzate;-verificarea si repararea aparatului electric;

-grunduirea si vopsirea partiala a utilajului.Reparatii mijlocii sunt reparatiile care asigura pastrareacapacitatii normale de functionare a masinilor si instalatiilor panacand amsamblurile principale ale acestora ajung la limitele admisede degradare (uzura,coroziune etc)si trebuie trecut la executareareparatiei capitale.In afara lucrarilor prevazute in cazul reparatiilor curente,cuocazia reparatiilor mijlocii se mai executa:-inlocuirea rulmentilor;-repararea sau inlocuirea lagarelor;repararea sau reglarea sistemelor de comanda;-repararea ambreajelor;-inlocuirea bolturilor,suruburilor,bucselor uzate;-reconditionarea tuturor pieselor uzate;-reglarea completa a masinii sau instalatiei;-vopsirea suprafetelor cu vopsea de protectie.Reparatiile capitale sunt acelea care reconditioneaza complet unutilaj inlaturand toate degradarile aparute.Cu ocazia reparatieicapitale se executa demontarea completa a utilajului,se refac si seinlocuiesc partile deteriorate ale masinilor si ale aparatelor electrice,se reconditioneaza sau se inlocuiesc toate piesele uzate.Lareparatiile capitale se inlocuiesc 50% sau chear mai mult din pieselecomponente ale utilajului.Prin reparatia capitala, capacitatea delucru a utilajului trebuie adusa la valoarea sa nominala.Princapacitatea de lucru se intelege posibilitatea utilajului de afunctiona cu asigurarea principalelor caracteristici (deexemplu:debitul si presiunea unui compresor; debitul si presiuneaunei pompe;factorul de separare la o centrifuga etc).De mai multe ori,cu ocazia reparatiilor capitale,se aduc utilajuluisi unele imbunatatiri functionale,prin modernizarea acestuiaCapitolul 3.Metode de reparare a utilajului tehnologic

Cu toata diversitatea mare a utilajului tehnologic, sistemulreparatiilor preventive planificate permite trei variante principale dereparatii: Dupa efectuarea lucrarilor: -reparatii la locul de instalare si functionare a utilajului;-reparatii cu demontarea utilajului si transportarea lui in atelierulde reparatii,unde se efectueaza toate lucrarile necesare si secontroleaza calitatea acestora;-repararea piesei sau subansamblului de baza (batiu, suport,schelet)la locul de instalare,iar a altor subansambluri sau piese inatelierul de reparatii

Dupa metoda pregatirii si efectuarii reparatiilor: -repararea individuala a utilajului cu demontarea acestuia pana laindepartarea tuturor pieselor deteriorate, conform volumului prevazut in categoria respectiva de reparatie. Piesele uzate se reparasau se inlocuiesc cu piese de schimb pastrate in depozit;-reparatii pe agregat cu inlocuirea unor complexe mari- denumiteagregate-cu altele din rezerva.In acest mod se pot schimbareductoarele morilor mari cu bile sau ale altor agregate cu tambur rotativ;sistemele de actionare ale amestecatoarelor etc;-inlocuirea masinilor uzate cu masini din rezerva.Reparareamasinii demontate urmeaza sa se efectueze in intervalul de timpdintre doua reparatii,deci nu este legata de oprirea instalatiei. Dupa planificarea reparatiilor in timp: -repararea utilajului cu repartizarea lucrarilor pe tot timpulanului.Aceasta permite esalonarea lucrarilor si incarcarea judicioasaa masinilor si a brigazilor de lucru;-concentrarea reparatiilor pentru o perioada scurta de timp cuintrerupere functionarii intregii instaltaii sau a majoritatii masinilor si aparatelor.Aceasta metoda se poate aplica in sectiile cu regimcontinu de functionare;-concentrarea reparatiilor pentru o anumita perioada a anului,atunci cand utilajul nu este incarcat sau are o incarcare mica.Astfel,este cazul termocentralelor,statiilor frogorifice, fabricilor dezahar,masinilor agricole etc. Capitolul 4.Ciclul de reparatii Pentru planificarea reparatiilor se folosesc ca date initiale periodicitatea reparatiilor si volumul acestora pentru fiecare utilaj.Prin periodicitatea reparatiei se intelege repetarea ciclica adiferitelor categorii de reparatii intr-un interval determinat de timp.Viteza cu care se produce uzura este diferita de la o piesa laalta,ea depinzand de o serie de factori constructiv-functional si deexploatare printre care:-marimea si natura solicitarilor in timpul functionarii masinii;-materialul si calitatea materialului piesei;-precizia si calitatea(rugozitatea)suprafetelor piesei;-modul de ungere;-actiunea mediului de lucru sau mediului ambiant.Pe langa faptul ca viteza de uzare difera de la o piesa la alta,insasi limitele admisibile de uzura sunt diferite in functie de rolul pecare acestea il indeplinesc in functionarea masinii.

Rezulta ca unele piese ale masinilor trebuie sa fie inlocuite maifregvent decat altele si din acest motiv au aparut categoriile dereparatii:revizii,reparatii curente,reparatii medii si reparatii capitale.Intervalul de timp intre doua reparatii capitale succesive senumeste ciclu .Intre doua reparatii capitale se prevad reviziile,reparatiile curente si medi.In figura 34.1 este reprezentat un ciclu dereparatii precum si categoriile de reparatii ce se executa intre douareparatii capitale.Din grafic rezulta ca dupa fiecare categorie de reparatie capacitateade lucru a masinii se restabileste partial.Singura reparatie carerestabileste integral capacitatea de lucru a masinii este reparatiacapitala.Dupa o reparatie capitala,ciclul de reparatie se reduce cuaproximativ 10%.Toate reparatiile efectuate se consemneaza incartea masinii(utilajului). Capitolul 5.Procedee de reconditionare a pieselor uzate In timpul exploatarii masinilor si aparatelor,piesele acestora suntsupuse solicitarilor mecanice si actiunilor termice sau chimice alemediului de lucru,precum si ale celui ambiant.In functie de rolul pecare il indeplineste utilajul,unele dintre acestea sunt preponderente.Astfel,la majoritatea masinilor,actiunile mecanicesunt preponderente,pe cand la majoritatea aparatelor sunt predominante actiunile termodinamice .La aceste actiuni se mai potadauga cele produse de tensiunile interne ale materialului pieselor,tensiuni care apar in procesul de elaborare asemifabricatelor acestora(turnare, forjare,matritare,sudare etc)sau intimpul asamblarii.In urma catiunii acestor factori se pot produce schimbari aleformei si dimensiunilor suprafetelor pieselor,precum si modificariale propietatilor fizicomecanice ale materialului acestora.Cele maifrecvente degradari ale pieselor in timpul exploatarii sunt:pierderea

preciziei,aparitia deformarilor, fisurilor,zgarieturilor,rizurilor etc.Inafara acestor degradari inevitabile,se mai pot produce degradari sauavarii datorita nerespectarii tehnologiei de fabricare a pieselor saude asamblare,precum si a regulilor si regimului de exploatare autilajului.Reconditionarea pieselor care si-au pierdut precizia dimensionalasau de forma ca urmare a uzarii mecanice sau in urma unor avarii,se poate face prin diferite metode.Cele mai raspandite metode de reconditionare sunt urmatoarele:A.Pentru piese cu degradari superficiale (in special uzuri):-prelucrarea la dimensiuni de reparatie;-metalizarea;-incarcarea prin sudare;-reconditionarea prin turnare;galvanizarea;-reconditionarea cu piese suplimentare.B.Pentru piese deteriorate:-sudarea;-lipirea;utilizarea unor adaosuri;-ajustarea. Prelucrarea la dimensiunile de reparatie consta in prelucrareamecanica a pieselor uzate pana la asa-zisele dimensiuni de reparatiecare au valori mai mici decat cele initiale in cazul arborilor si maimari in cazul alezajelor.Dintr-o imbinare a doua piese se repara piesa cea mai complicata si de regula,mai scumpa,urmand ca piesacea mai

simpla sa fie inlocuita sau reconditionata prin incarcareasuprafetei.Dimensiunile modificate ale suprafetelor pieselor conjugate dupao astfel de reconditionare se numesc dimensiuni de reparatie.

Reconditionarea prin metalizare consta in pulverizarea cu un jetde aer a unui metal topit pe suprafata piesei de reparat.Metalizarea se face cu ajutorul unor aparate denumite si pistoalede metalizare.Partile principale ale unui astfel de aparatsunt:mecanismul de alimentare cu metal ce urmeaza a fi pulverizat,dispozitivele de incalzire si de pulverizare. Picaturile demetal topit sunt antrenate de jetul de aer comprimat sau de orice gazsi proiectate pe suprafata piesei de reconditionat.Adeziunea picaturilor de metal topit pe suprafata piesei se poateexplica printr-un proces molecular-mecanic.Contactul molecular secompleteaza cu aderarea mecanica a picaturii pulverizate lasuprafata rugoasa a piesei,formand,prin forta loviturii,o fixare puternica la metalul de baza.

Materialul de adaos poate fi sub forma de sarma sau pulbere.Un procedeu modern de realizare il constituie metalizarea cu plasma.Pentru metalizare se folosesc,de regula,plasmatroane* tipcombinat**,materialul de adaos prezentandu-se sub forma de pulbere.In figura 34.2 este reprezentata schema unei instalatii demetalizare cu plasma folosind pulbere metalica cu granulatiemare.Pulberea se presara pe suprafata de metalizat,in fata jetului de plasma prin intermediul unui alimentator.Avand greutate mare,pulberea nu este imprastiata de catre jetul de plasma si nici de catregazul protector.La temperatura jetului de plasma pulberea este topitasi fixata pe suprafata piesei de reconditionat.Gazul protector(amestec de argon si heliu)protejeaza topitura impotrivaactiunii aerului.Ca gaz plasmogen(generator de plasma) se folosesteargonul.Dezavantajul principal al acestei instalatii consta in faptul ca nu poate fi folosita decat pentru metalizarea suprafetelor plane, in pozitie orizontala.Instalatia de metalizare reprezentata in figura 34.3 are uncaracter mai universal.Aceasta instalatie foloseste pulbere degranulatie fina care se insufla in jetul de plasma

electrodul din wolfram;fluxul de transport al pulberii topiteimpotriva actiunii aerului. Reconditionarea prin sudare consta in depunerea de straturisuccesive de sudura pe suprafata piesei de reconditionat.Spredeosebire de metalizare,la reconditionarea prin sudare,in timpul procesului de incarcare se topeste atat materialul de adaos,cat sistratul superficial al metalului piesei,realizandu-se contopirea celor doua metale.In urma reconditionarii prin incarcare cu sudura,pe langarestabilirea formei si dimensiunilor suprafetei,se obtine si rezistentanominala a piesei,stratul depus participand la preluarea solicitarilor impreuna cu metalul de baza.Totodata, in urma incarcarii prinsudura se obtine un strat foarte rezistent la uzura.Printre dezavantajele metodei se numara:-posibilitatea

deformarii piesei si deci necesitatea luarii unor masuri pentru micsorarea acestei tendinte;-aparitia de tensiuni interne,precum si unele modificaristructurale tipice procesului de sudare. Reconditionarea prin turnare se aplica,de regula,pieselor dinmetale antifrictiune,cum sunt cuzinetii lagarelor.Metoda poate fifolosita si la reconditionarea altor piese,ca de exemplu: pistoane,bucse etc.Cel mai simplu procedeu il constituie turnareafara presiune folosind piesa de reconditionat ca forma de turnare. Incazul reconditionarii cuzinetilor,corpul acestora are rolul de formade turnare,iar ca miez se foloseste un dorn special.Rezultate bune si productivitate sporita se obtin folosindreconditionarea pieselor prin turnare centrifugala sau in formevidate. Reconditionarea prin metode electrochimice consta in depunereaunui strat de metal pe suprafata piesei de reconditionat,prinincarcari galvanice.Datorita duritatii si rezistentei mari la uzura acromului precum si datorita proprietatilor saleantifrictiune,cromarea este mai avantajoasa decat depunerea altor straturi de incarcare.Cromarea in scopul cresterii rezistentei la uzura a pieselor dinfonta sau din hotel,se realizeaza in doua variante tehnologice sianume:cromarea dura si cromarea poroasa. Cromarea dura se recomanda in cazul pieselor supuse actiuniiabrazive si corozive a mediului de lucru(fusurile armaturilor,inelelede etansare ale armaturilor etc). Cromarea poroasa se recomanda in cazul pieselor care lucreazain conditii de frecare cu ungere(fusurile diferitelor osii si arborietc).

Grosimea stratului de depunere este de aproximativ 0,25 mm, incazul incarcarilor dure cu crom si de 0,5 mm,in cazul incarcarilor poroase cu crom.Din stratul depus se indeparteaza,de regula,0,10,15 mm prin prelucrare mecanica (rectificare).Cromarea se realizeaza in electroliti (solutii) pe baza deanhidrina cromica (CrO3)si acid sulfuric (H2SO4).Concentratia optima de anhidrina cromica este de 150g/l.In ceeace proveste concentratia acidului sulfuric,aceasta trebuie sa respecteraportul de 1/100 la cromarea dura si de 1/125 la cromarea poroasa.Deoarece electrolitul de cromare are puterea de patrundere foartescazuta,pentru realizarea unei depuneri uniforme este necesar sa seutilizeze dispozitive speciale de prindere si suspendare a pieselor in baia galvanica.Aceste dispozitive sunt prevazute cu anozi auxiliari(din plumb in cazul cromarii)cu configuratia corespunzatoareconfiguratiei piesei si cu ecrane de protectie care preiau densitatileridicate de curent de la varfurile si muchiile conturului. Reconditionarea cu piese suplimentare consta in adaugarea pestesuprafetele uzate a unor bandaje,bucse,camasi etc. ale caror forme sidimensiuni compenseaza uzura produsa si redau piesei forma sidimensiunile necesare.In figura 34.4 este reprezentat un fus dincapatul unui arbore care a fost reconditionat prin presarea unei bucse

unei bucse peste suprafata lui uzata,iar in figura 34.5 o roatamelcata a carei coloana a fost inlocuita cu o coroana noua. Reconditionarea prin sudare se aplica,de obicei,pieselor cudegradari sub forma de fisuri,crestaturi sau chiar ruperi de material.Repararea unor astfel de piese-in special din fonta-se face princuratirea locului degradat,incalzirea piesei si turnarea de metal topitin golul format.in cazul intrepinderilor industriale chimice care nudispun de turnatorii proprii repararea unor astfel de defecte se poateface prin sudare cu gaze sau cu arc electric. Reconditionarea prin lipire se aplica unor piese care nu suntsupuse la solicitari mari si deci nu trebuie sa aib rezistenta mare(bai de ulei sau vase mici de depozitare).Acestor piese trebuie ca,prin reconditionare,sa li se refaca etansietatea.Repararea consta in determinarea extremitatiilor crapaturii saufisurii,curatirea acestora si lipirea cu aliaj moale folosind adezivispeciali. Reconditionarea prin ajustare consta in finisarea suprafetelor prin lucrari de lacatuserie si ajustare si se poate realiza printr-oserie de procedee cum ar fi daltuirea,pilirea,razuirea,modelarea etc. Daltuirea este cea mai grosolana dintre lucrarile de ajustare si seexecuta manual cu dalta si ciocanul.

Pilirea se utilizeaza la ajustarea suprafetelor plane,precum si a celor profilate,in special la imbinarile mobile ale pieselor. Pilirea reclamaun volum mare de timp,dar poate asigura precizii de ordinul a0.050.1 mm. Razuirea este o prelucrare manuala prin care se obtin suprafetecu un inalt grad de precizie si finete si se utilizeaza in special,incazul suprafetelor a caror pozitie nu permite aplicarea altor procedee.Razuirea se executa cu ajutorul unei scule specialedenumita razuitor si care poate avea sectiunea dreptunghiulata sautriunghiulara.pentru verificarea preciziei si a rugozitatii asuprafetelor dupa razuire ,se folosesc etaloane de controlnumite:placi sau rigle de tusat pentru suprafete plane, cilindri sauconuri pentru alezaje.Etalonul de control se vopseste cu un stratsubtire de vopsea alba dupa care ,asezat pe suprafata razuita,lasa unnumar de pete.Calitatea prelucrarii se stabileste in functie denumarul de pete lasate pe o anumita arie a suprafetei.

pentru a se putea strange gub actiunea conului interior al corpului.Capatul conical tijei se insurubeaza pe prezon.Prin rotirea piulitei cu manere 3,tija 2 se ridicasi astfel partea ei conica,fortata de conul interior al corpului,se strange pe prezonsi il desurubeaza o data cu rotirea cheii. Demontarea rulmentilor in lucrarile de reparatii poate fi necesara inurmatoarele cazuri:-cand rulmentul a fost deteriorat;pentru repararea sau inlocuirea altor piese.In primul caz,la demontarea rulmentului trebuie luate masurile necesare pentru protejarea fusului arborelui si a carcasei lagarului in care este montat. Incel de-al doilea caz,trebuie luate masuri pentru evitarea deteriorarii rulmentului.La demontarea rulmentilor trebuie ca efortul necesar scoaterii acestora sa fieaplicat numai asupra inelului care se demonteaza.Una din metodele folosite lademontarea rulmentilor fixati pe arbori de dimensiunu mici este reprezentata infigura 34.11.Forta necesara extragerii rulmentului 5 de pe arborele 2 este realizata de catresurubul 4,care se insurubeaza in traversa 3 si se sprijina pe capatul arborelui.Prininsurubare,surubul 4 deplaseaza traversa 3 si prin intermediul tijelor de legatura1 se trage flansa 6 care,impingand inelul interior al rulmentului,il extrage de pe palierul arborelui.Flansa 6 se sprijina pe inelul interior al rulmentului.Cele mai raspandite dispozitive folosite la demontarea rulmentilor suntdispozitive cu ghidare si surub denumite si extractori de rulmenti

Extractorul din figura 34.12 folosit pentru demontarea rulmentilor de pearbori,se compune din surubul de presare 1 prevazut in capat cu o bila cu care sesprijina in capatul arborelui si se centreaza in gaura de centrare a acestuia.Surubul se insurubeaza in traversa 2 pe care sunt montate cele doua brate cugheare 3.Ghearele bratelor se fixeaza pe inelul interior al rulmentului 4. Prinrotirea surubului in sensul insurubarii,acesta va ridica traversa si impreuna cuaceasta,bratele cu gheare care la randul lor,vor antrena rulmentul pana lascoaterea lui de pe palierul arborelui in care a fost montat.Extractorul din figura 34.13 se utilizeaza la extragerea rulmentilor dincarcasa.In acest caz,ghearele bratelor se sprijina si se fixeaza pe inelul exterior alrulmentului.

Memoriu justificativ..pag 3Protectia muncii.pag 4Repararea utilajului tehnologicCap.1.Notiuni introductivepag 7Cap.2.Sisteme de reparatii.pag 7Cap.3.Metode de reparare a utilajului tehnologic...pag 10Cap.4.Ciclul de reparatiipag 11Cap.5.Procedee de reconditionare a pieselor

uzate..pag 12Cap.6.Demontarea pieselor in vederea demontarii..pag 18Cap.7.Scule si dispozitive pentru demontarepag 19 Bibliografie Protectia muncii-Stefan Pece;Stefan Silviu Mitrea;Aurelia Dascalescu;IonBarla EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA R.A.-BUCURESTI,1996Utilajul si tehnologia meseriei lacatus cconstructii de masiniV.Jinescu;V.Marginean;V.Chiriac;I.Oprean;C.Tanase;R.Iatan;D.Teodorescu EDITURADIDACTICA SI PEDAGOGICA,R.A.-BUCURESTI,1992