CAIET DE SARCINI

1. MASURI NECESARE PENTRU STOPAREA DEGRADARILOR

GENERALE Masurile urgente ce trebuiesc luate sunt cele de consolidare a ansamblurilor structurale si anume: restabilirea integritatii si continuitatii Ia actiuni mecanice a structurii de rezistenta prin eliminarea cauzelor (unde este posibil) si respectiv diminuarea efectelor cauzelor, unde eliminarea nu este imposibila. Cladirile existente presupun o abordare diferentiata de cele nou construite atat in fazele de proiectare cat si in executie, astfel trebuie fixate ordini speciale de executie si tehnologii speciale pentru acest gen de Iucrari. Astfel: -Se consolideaza structura portanta existenta, se prevad sprijiniri -Se supraincarca, cu structuri portante sau auto-portante -Se finiseaza. Se asigura compatibilitatea interventiilor structurale cu cele ne-structurale. Exigenta de maxima importanta pentru orice interventie este compatibilitatea materiala si tehnologica a interventiei fata de structurile deja existente. Se va asigura tehnologic conlucrarea dintre elementul structural existent si cel nou executat. De exemplu: - indepartarea zonelor instabile si completarea lor cu zidarie de piatra - este necesar un compresor pentru curatarea prafului si a vegetatiei de pe suprafeteIe de zidarie si se curata rosturile in adancime - fisurile se impaneaza,se injecteaza, - pietrele forfecate sau distruse se inlocuiesc - rosturile se trateaza prin umectare cu lapte de var si se rerostuiesc cu mortar de var. -arcele de descarcare peste goluri se consolideaza, caramizile deteriorate se inbocuiesc si se reface subansamblul de descarcare a forteIor Se va asigura disciplina tehnologica pe tot parcursul executiei. De exemplu: - interventiile de dispunere a buiandrugilor si a zidurilor ce stau momentan in consola, trebuie sa se faca prin aplicarea unor sprijiniri provizorii, evitand pericolul de surpare; - este necesara impanarea zonelor in care zidurile sunt mai fragile; lipsa impanarii va duce Ia deformatii si fisuri de asezare; - sunt necesare a fi pregatite pentru interventii suprafetele de zidarii; astfel se vor desface tencuielile ramase, respectiv umpluturile in zonele umezite, pentru a facilita

uscarea zidariilor - realizarea sondajelor pentru identificarea conditiilor de fundare se va face sub supravegherea arheologilor - in functie de rezultatele cercetarilor se va trece Ia consolidarea fundatiilor asigurand incastrarea in terenul bun cu minim 20 de cm, respectiv adancimea de fundare sa fie mai mare decat adancimea de inghet de 90 cm. - daca cu ocazia dezvelirii fundatiilor se identifica fisuri, prabusiri locale, se completeaza, si pietrele forfecate si deteriorate se inlcouiesc - subzidirea fundatiilor se va realiza pe tronsoane de 1 m, in doua faze, din interior si exterior. Subzidirea se poate realiza din zidarie de piatra, sau din beton simplu. Se va restabili continuitatea diafragmelor din cladirea poarta prin: -Injectari, reteseri, inbocuiri de caramizi/pietre forfecate. Fisurile vor fi injectate pentru deschideri pana Ia 5mm, pentru deschideri mai mari ele vor fi matate respectiv intretesute. -Restabilirea Iegaturilor dintre diafragmele transversale si longitudinale in cazul turnului de colt -Refacerea spaIetilor, completari parapetii si buiandrugii; desfacerea zidurilor de umplutura sub arcuri. -Reactivarea tirantilor metalici, daca acestia exista

PROCEDEE DE REMEDIERE A FISURILOR

Caracterizarea deteriorarii

Procedeu de remediere

Crapatura intre 5-10mm, netraversand toata grosimea zidului

repararea crapaturilor Ia ziduri prin umplerea cu cu mortar identic din zidaria existenta, de obicei pe baza de var, folosita si impanari cu pene din Iemn de esenta tare, de asemenea efectuate intreteseri locale, in crapaturii se aplica lapte de var/ciment. reteta similara mortarului din zidaria existenta

Crapatura pe toata grosimea zidariei, peste 10mm deschidere

intretesere in mod obligatoriu, indepartarea blocurilor de zidarie / sau piatra naturala astfel incat sa se creeze praguri pentru introducerea blocurilor de zidarie intregi incastrate in zidaria existenta trecand peste deschiderea crapaturii, intreteserea se aplica combinat cu injectari respectiv armarea rosturilor, dupa caz. repararea crapaturilor in ziduri de piatra cu inlocuiri de blocuri din piatra bruta de cariera sau moloane cioplite idem, cu armarea rosturilor si injectarea lor

Crapatura pe toata grosimea boltii

impanarea deschiderilor cu pane de cioburi de tigla / pane de lemn de esenta tare, eventual otel necorosiv, repararea crapaturilor prin umplerea cu mortar si injectarea lor cu pasta de var/var-ciment, cu reteta similara mortarului din structura)

La repararea crapaturilor si fisurilor se doreste refacerea continuitatii si rigiditatii zidariei existente si este strict interzisa crearea unor concentrari de rigiditate, astfel s-ar periclita structura existenta prin aparitia fisurii/crapaturii in afara zonei reparate/consolidate in cazul unei avarieri eventuale. De aceea se recomanda utilizarea blocuribor de zidarie cu caracteristici fizico-mecanice, identice sau similare cu cele din zidaria existenta, respectiv mortare de zidarie/injectare cu proprietati fizico-mecanice (retete) identice/similare su cel din zidaria existenta. In functie de masura in care se apreciaza ca este afectata nefavorabil comportarea in viitor a structurii, precum si de posibilitatea repetarii unor solicitari similare si necesitatea sporirii gradului de siguranta in exploatare, se va analiza daca este suficienta numai remedierea Iocala, sau se impune adoptarea de masuri suplimentare ca adoptarea de dispozitii constructive care sa asigure imbunatatirea modului de preluare al incarcarilor prin prevederea unor restrictii de exploatare. REPARAREA CRAPATURILOR a) - repararea crapaturilor Ia ziduri prin umplerea cu mortar respectiv cioburi de caramida si tigIe, se evita aglomerarile de mortar de grosimi si adancimi mai mari decat rostul normal din zidaria reparata, b) - idem, cu impanare cu pene din Iemn de esensa tare si injectare cu pasta/Iapte de var/var, asigurand reteta similara cu mortarul din zidarie, c) - idem, cu armare rosturi si injectare cu pasta/Iapte de var, asigurand reteta similara cu mortarul din zidarie, d) - repararea crapaturilor Ia ziduri de caramida, cu reintretesere, indepartarea si reinlocuiri de blocuri de zidarie, caramida/piatra si injectarea restului crapaturii cu pasta/lapte de var, asigurand reteta similara cu mortarul din zidarie, e) - repararea crapaturilor in ziduri de piatra cu inlocuiri de blocuri din piatra bruta de cariera sau moloane cioplite f) - repararea crapaturilor Ia zidarie de piatra, prin umplerea cu mortar de mortar respectiv cioburi de caramida si tigIe, se evita aglomerarile de mortar de grosimi si adancimi mai mari decat rostul normal din zidaria reparata g) - idem, cu armarea rosturilor si injectarea lor h) repararea crapaturilor pe intradosul si extradosul boltilor de caramida prin impanarea deschiderilor cu pane de cioburi de tigIe / Iemn de esenta tare, eventual otel necorosiv, repararea crapaturilor prin umplerea cu mortar si injectarea lor cu Iapte/pasta de var, asigurand reteta similara cu cea din structura existenta.

INJECTAREA CRAPATURILOR SI FISURILOR a.) Se verifica realizarea lucrarilor pregatitoare si a lucrarilor de reparare a zidariei (tencuielilor) prin umplerea cu mortar a rosturilor, prin refacerea zidariilor in zonele indicate in proiect b.) Se stabileste compozitia pastei de ciment, pnin incercari preliminare de baborator, urmarindu-se caracteristicile: -fluiditate . . . . 13...15 secunde

-sedimentare sub . . . 15 ml. Determinarea fluiditatii si segregarii se face Conform C 149 -87. c.) Prepararea pastei de ciment se face dupa cum urmeaza: - Cimentul cantarit in prealabil se introduce prin presarare lenta in cantitatea de apa stabilita; - Se malaxeaza timp de 7 minute. La prepararea fiecarei sarje de pasta de ciment, se va verifica fluiditatea, corectandu-se, astfel incat sa se mentina conditia de Ia punctul b) Pasta se poate pastra in vasul de preparare cel mult 60 minute cu conditia ca Ia fiecare interval de 10 minute sa se procedeze Ia o remalaxare cu o durata de 6 minute. d.) Operatia de injectare se executa astfel: d.1. Se Incepe injectarea de Ia orificiul amplasat cel mai jos si se continua din aproape in aproape pana se ajunge Ia orificiul amplasat cel mai sus . In cazul suprafetelor orizontale injectarea va incepe de Ia orificiul amplasat Ia o extremitate a defectului si continua din aproape in aproape, pana Ia cealalta extremitate. Lucrarea poate fi executata fie manual cu seringa, fie mecanizat, cu pompa. d.2. Injectarea cu seringa consta in urmatoarebe operatiuni: - se incarca seringa cu pasta de ciment; - se fixeaza capul seringii in stut si se impinge incet pistonul - operatiunea se considera terminata pentru un orificiu de injectare, dupa ce se constata aparitia pastei de ciment intr-unul din orificiile apropiate. Se astupa cu un dop orificiul respectiv si se continua prin orificiul imediat urmator; d.3. Injectarea cu pompa cu pasta de ciment consta in urmatoarele operatiuni: - se alimenteaza pompa cu pasta de ciment, Ia introducerea pastei de ciment folosinduse o sita cu ochiuri de 1.. .2 mm Iatura, pentru a indeparta eventualele impuritati existente in amestec; - se porneste pompa pana Ia aparitia pastei de ciment Ia capatul stutuIui, dupa care pompa se opreste; - se introduce stutuI in orificiul de injectare si se strange piulita de etansare; - se porneste pompa si se urmareste permanent manometrul acesteia, astfel incat sa nu depaseasca presiunea maxima de cel mult 20 at (presiunea maxima admisa de conditiile locale se va fixa de comun acord cu proiectantul cu ocazia injectarii de proba), caz in care se opreste functionarea ei. Daca dupa oprirea pompei presiunea scade, atunci injectarea decurge in bune conditii, se porneste din nou pompa cand presiunea atinge 5 atm. - operatiunea de injectare se considera terminata pentru un orificiu de injectare, dupa ce se constata aparitia pastei de ciment intr-unul din orificiile invecinate, se astupa cu un dop orificiul respectiv si se continua injectarea prin orificiul imediat urmator REPARAREA FISURILOR SI CRAPATURILOR LA ZIDARII IN BOLTI Fisurile cu deschideri reduse, sub 0,5mm, se vor trata similar fisurilor din elemente verticale din zidarie. Lucrarile de consolidare vor presupune urmatoarele operatii, ce se vor efectua in ordinea redata mai jos:

a). executarea schelei de sub bolti b). desfacerea tencuielii in dreptul crapaturilor, precum si pe suprafetele unde tencuiala este desprinsa si trebuie refacuta; c). impanarea crapaturilor cu pene din Iemn de stejar sau otel in punctele care se vor stabili de comun acord cu proiectantul; d). pregatirea suprafetelor de crapaturi in vederea injectarii cu mortar de var (raportul var pasta / nisip 0... 3 fiind de aproximativ 1/3, fluidizat corespunzator) si efectuarea injectarilor- injectarile se vor realiza incepand cu zonele mai joase, urmand sa se inainteze catre portiunile superioare, pornind simetric de Ia nasteri. Injectarea se va executa tinand cont de Caietul de sarcini predat in cadrul proiectului de executie si de Normativml C 149 / 87; e). tratarea extradosului boltilor cu lapte de var diluat (realizata cu un dozaj de 1/20 ... 1/10 - volum var pasta / apa); se va executa dupa o prealabila curatire a suprafetei boltite cu jet de aer si umectarea preababila a suprafetei superioare cu apa cu bidineaua sau cu pulverizator (cu 2-3 ore inaintea aplicarii laptelui de var, pe zone de 3-4 mp); tratarea cu lapte de var se va realiza in 3 - 5 faze succesive (avard continutul de var din ce in ce mai mare), pornind de Ia nasteri, concomitent (incarcarea simetrica, incepand de Ia 1- nasteri, 2 - cheie, 3- sferturi); g). aplicarea unui strat de mortar de var (raportul var/pasta / nisip 0... 3 fiind de aproximativ 1/3) de 3-5 mm grosime peste bolti, pus in opera prin presare cu ajutorul unor perii de radacina; se va executa dupa o prealabila umectare a suprafetei superioare (cu 2-3 ore inaintea aplicarii stratului de mortar, pe zone de 3-4 mp) cu lapte de var diluat; in vederea preintampinarii fisurarii mortarului, aplicarea stratului de mortar de var realizandu-se obligatoriu primavara sau toamna evitand Iunile calduroase ale verii: chiar si in aceste conditii mortarul va fi acoperit cu panza de sac, mentinuta in permanenta umeda timp de 5 zile si se vor aplica masurile de prevenire a aparitiei fisurilor prin frecarea periodica a suprafetelor tencuite. Pentru realizarea acestor lucrari sunt necesare materiale de calitate, astfel in cele ce urmeaza vor fi descrise unele prescriptii pentru diferite materiale. ZIDARII DE PIATRA Zidariile din piatra bruta se alcatuiesc din piatra de forma neregulata, asa cum se extrage din cariera sau din albia raurilor. La punerea in opera, blocurile se cioplesc usor cu ciocanul, pentru a indeparta pamantul, partiIe moi si colturile ascutite. Grosimea zidurilor portante va fi de cel putin 60 cm, pentru piatra bruta sparta neregulata si bolovari de rau si de cel putin 50 cm pentru bruta cu doua fete plane si paralele. Mortarul intrebuintat va fi de ciment-var tinandi-se seama de natura lucrarii. Zidariile de piatra bruta se vor utiliza Ia fundatii, socluri, pereti pentru cladiri, ziduri de sprijin, pereti bolti si se vor alcatui dupa cum urmeaza: Zidarie de piatra bruta cu mortar Ia care inainte de punerea in lucru, pietrele se vor curata de pamant si se vor uda. Golurile din pietrele mari se vor umple cu pietre de dimensiuni mici. Pietrele se vor aseza ordonat, in randuri orizontale, peste fiecare rand

asezandu-se un pat de mortar care se va indesa cu mistria pentru a patrunde in golurile dintre pietre. Randul urmator de pietre se va indesa in mortar prin batere cu ciocanul sau cu un mai de lemn. Rosturile verticale vor alterna (tese) Ia fiecare rand si vor avea grosimea de 2... 5 cm. Daca se intrebuinteaza pietre care au doua fete plane si aproximativ paralele, ele se vor aseza astfel ca stratificatia sa fie perpendiculara pe directia fortei data de greutatea proprie si incarcarile zidariei. Pietrele pentru acelasi rand se vor alege astfel ca sa aiba toate aceeasi inaltime. Randurile de pietre cu coada mai lunga vor alterna cu randuri de pietre cu coada mai scurta, iar rosturile verticale trebuie sa fie tesute CERINTE DE CALITATE PENTRU TEHNICI DE ALCATUIRE STRUCTURALA LUCRARI PREGATITOARE. Lucrarile ce se var executa inainte de inceperea lucrarilor de subzidire propriu zise, sunt in principal cele de sapaturi, demolari, amenajarea terenului si a platformei de lucru (de Ia caz Ia caz). Beneficiarul va asigura asistenta arheologica contractata. Inainte de inceperea demolarilor, se vor examina retele subterane ale instalatiilor de apa, canalizare, gaze, electrice, etc. dupa caz. Materialul rezultat din demolari va fi evacuat pentru a nu stanjeni lucrarile de subzidire. Daca in timpul lucrarilor de subzidire se intalnesc obiecte sau constructii de interes arheologic, lucrarile se vor opri. Executarea sapaturilor prin sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana Ia 1,25 m. Masuri de stabilite a malurilor: - terenul din jurul sapaturilor sa nu fie incarcat - pamantul tezultat din sapatura sa nu se depoziteze Ia o distanta mai mica de 1 m de la marginea gropii de fundatie - se vor lua masuri pentru inlaturarea apelor aleatorii. CONSOLIDAREA PROPRIU ZISA (este vorba de subzidirea pilei de sprijin a arcului de deasupra golului din turnul dreptunghiular) Tehnologia de executie presupune urmatoatele etape - realizarea sapaturii generale in zonele adiacente subzidirii - sapaturile in spatii limitate pe zone nu mai mari decat 1 m, si latime de 70-80cm in asa fel ca sa rezulte sapatura sub fundatie in latime de 20-30 cm. - se executa consolidarea fundatiilor prin subzidirea propriu zisa cu dimensiunile efective conform planselor de rezistenta. Intre fundatia veche si cea noua (cea noua realizandu-se din jos in sus) se va asigura impanare si injectare suplimentara. - pentru a asigura o conlucrare sporita intre fundatiile vechi si cele noi se vor scoate pietre cca. 2 buc / metru astfel realizandu-se a tesere suplimentara. - ordinea de executie a subzidirilor este materializata pe plansa de rezistenta. Tronsoanele notate cu acelasi numar se pot realiza concomitent.

LUCRARI AJUTATOARE - daca se observa a cedare / sfaramare a mortarului din zidaria elementului portant in zonele adiacente sau in fundatii, subzidirea va fi precedata de injectarea zidariei. - dupa finalizarea subzidirii propriu zise se trece Ia compactarea pamantului din jur avard a latime de cca. 30 cm; compactarea se va face cu maiul de mana in straturi de max. 15-20 cm grosime. Inaintea executarii umpluturilor, se vor compacta pentru a se obtine un strat de baza cu portanta marita. Umpluturile din pamanturi coezive se vor realiza din straturi de grosime uniforma, astfel incat sa se realizeze gradul de compactare prescris prin proiect, pe intreaga grosme. MORTARUL DE VAR Verificanea calitatii nisipurilor din componenta mortarului se va face: Ia aprovizionare si nainte de utilizare. Transportul si depozitarea nisipunilor: - n timpul transportului si a depozitarii, nisipurile nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale; - depozitarea nisipurilor se face pe sorturi, n compartimente separate si pe platforme betonate cu pante si rigole de scurgene a apelor, iar n cazul unui volum mai redus de nisipuri se poate face si pe platforme din Iemn; - nu pot fi depozitate pe pamant sau pe platforme balastate. Controlul calitati mortarului Rostuirea zidariei de piatra se executa cu mortar de var, similar ca si componenta cu mortarul folosit pentru repararea, consolidarea sau completarea zidariei. Mortarul find mortar de rezistenta, se va supune obligatoriu testelor preliminare prevazute de prescriptiile tehnice in vigoare, cu care ocazie se va definitiva si reteta de amestec

Dozaje uzuale pentru mortare cu var folosit pentru consolidarea si rostuirea zidariilor Marca Mortarului M 10C Tipul mortarului Var Var pasta raport 6/30 mc Apa raport 5/30 mc raport I9/30 Nisip Mc 1,23 kg 1660

Prepararea mortarelor pe baza de var pasta se poate face pe cale mecanica sau manual. Dozarea componentelor se face gravimetric sau volumetric pentru lianti si agregate. In cazul In care prepararea mecanica a mortarelor se face Ia locul Ior de aplicare, ordinea de introducere a componentelor este urmatoarea : - se introduce mai ntai apa, apoi varul pasta, dupa care se pune in miscare tamburul pana ce se obtine un lapte omogen si numai dupa aceea se introduc agregatele.

Durata de amestecane a mortarului va fi de aproximativ 10 minute. Perioada maxima de utilizare a mortarului de var din momentul prepararii este 12 ore Consistenta mortarului pentru rostuire va corespunde cu tasarea de 5-7 cm a conului etalon. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrarile de rostuire si hidrofobizare se executa dupa terminarea lucrarilor de consolidare - injectari, reteseri, impanari -, respectiv dupa pregatirea suprafetelor de zidarie care nu necesita consolidare. Hidrofobizanea zidariei aparente (piatra sau caramida) se face pe toata suprafata peretelui, dupa terminarea riostuirii si intarirea mortarului. LUCRARILE DE PREGATIRE A SUPRAFETEI - curatirea zidariei si a rosturilor de pamant, vegetatie, depuneri, smoc, si mortar, curatirea cu scoabe a rosturilor de mortar desprins, degradat, sfaramicios, sau in surplus, in cel putin 5 cm adancime; - impananea blocurilor de zidarie daca adancimea rostului rezultat pericliteaza stabilitatea lor, cu pene din Iemn de stejar in punctele care se vor stabili de comun acord cu proiectantul; - spalarea zidariei cu jet de apa cu presiune pentru indepartarea tuturor impuritatilor; - umectarea cu apa a suprafetelor, cu 1/2 ora nainte inceperii rostuirii. ROSTUIREA ZIDARIEI - mortarul de var se introduce in rosturi presat, una sau doua reprize, astfel ca 1,5-2 cm din sa nu fie umplut cu mortar. Stratul exterior va fi netezit in plan adancit, paralel cu planul zidariei; -in vederea preintampinarii fisurarii mortarului, aplicarea stratului de mortar de var realizandu-se in masura posibilitatilor primavara sau toamna - evitand lunile calduroase ale verii: chiar si in aceste conditii mortarul va fi acoperit cu panza de sac, mentinuta in permanenta umeda timp de 5 zile; FINISAREA CORONAMENTULUI DE ZIDARIE La coronamentul zidariei rostuirea se va executa cu rosturi umplute pana Ia suprafata blocurilor de piatra. In vederea asigurarii unui plan inclinat pentru scurgerea rapida a apelor se permite completarea adanciturilor cu pietre batute in mortar, astfel sa se obtina suprafete cat de cat plane. - tencuiala se aplica in straturi de 1,5-2 cm suprapuse dupa caz. iar ultimul strat se prelucreaza prin apasare cu mistria pana Ia aparitia Iaptelui de var. - dupa uscarea mortarului in conditii similare de protectie suprafata coronamentului se protejeaza cu solutie de hidrofobizare. - este de recomandat cel putin Ia aceasta faza pentru prepararea mortarului sa se foloseasca var hidraulic. HIDROFOBIZAREA SUPRAFETELOR Hidrofobizarea suprafetelor de zidarie aparenta se executa in vederea protectiei zidului

impotriva apelor din precipitatii si asigurarea scurgerii rapide a apei de pe orice fel de suprafata. Hidrobizarea se executa cu solutii pe baza de silicat, gata preparate, specifice pentru diverse materiale - piatra naturala, canamida, tencuieli. Se vor folosi numai solutii agrementate in tara. Solutiile se aplica pe suprafete plane, curate si uscate, prin pensulare sau pulverizarea in zonele greu accesibile, pana Ia saturatia stratului suport, in general 2-3 straturi. Intre aplicari se asteapta 2-3 ore. Solutia poate fi aplicata Ia a temperatura de 5 grade C - 30 grade C. Pentru aplicarea solutiei de hidrofobizare se va citi cu atentie fisa tehnica a produsului si se va cere asistenta de Ia reprezentatul fabricantului. Hidriofobizarea suprafetelor se repeta Ia cca 5 ani, in functie de garantia produsului folosit. SARPANTA (este cazul sarpantei noi si a planseului nou de la TURNUL DE COLT) Materialul lemnos pentru sarpante 1. Materialul lemnos nou, folosit va fi Iemn de esenta moale (Iemn de brad Abies alba), debitat fara zona de alburn si uscat, sub 18% umiditate. Matenialul lemnos nu poate avea defecte care sa influenteze negativ rezistenta Ia solicitari. Acestea sunt defecte de forma: defecte provocate de insecte si defecte provocate de ciuperci, sau defecte structurale. Piesele constitutive ale unei constructii se impart in trei categorii, dupa destinatia, dupa natura si marimea solicitarii: cat. I.: piesele ntinse sau intinse-incovoiate ale constructiilor, intre care piesele grinzilor compuse si piesele speciale ca: pene, dornuri, eclise etc.; cat. lI.:piesele comprimate si incovoiate ale constructiilor, intre care si podina de circulatie si piesele intinse si intinse-incovoiate cu o rezistenta de maximum 70% din cea admisibila; cat. Ill. :platformele de lucru, astereala acoperisului si piesele a caror deteriorare nu pericliteaza rezistenta si stabilitatea constructiei. La lemnul de categorie I. nu se admit urmatoarele defecte: putregai, noduri putrede, noduri partial putrezite, noduri longitudinale, fibra rasucita peste 10 cm / m, rascoacere, curbura peste 2%, crapaturi de ger de suprafata, daca depasesc 1/5 din diametru, crapaturi exterioare in zonele de imbinare si pe planurile de forfecare in zonele de imbinare, noduri concrescute si noduri sanatoase in afara zonei de imbinare, peste 1/4 din marimea diametrului. Materiale de protectie Se va proceda Ia protejarea materialului lemnos care se introduce in procesul de consolidare cu substante fungicide conform expertizei biologice si sub indrumarea expertului, care a intocmit expertiza. Pentru ignifuganea materialului lemnos se vor folosi numai solutii avizate de lnspectoratul general al corpului pompierilor militari. Lucrarile de ignifugare se vor executa conform Norimativ C 58 de catre personal anume atestat.

Caracteristici tehnologice Structura sarpantei va fi executata cu material lemnos de esenta moale, prelucrat mecanizat, cu mbinari traditionale: chertari, crestari, respectiv confectii metalice de rigidizare suplimentara. Caracteristici tehnice de alcatuire Sarpanta pe zona prabusita se va realiza din ferme secundare si principale, astfel ca numai fermele principale sa contina coarda continua, in cazul celor secundare sa se prevada grinzisoare prinse in longeroane. Deasupra anexei tehnice, structura va fi realizata dintr-o singura apa, din capriori asezati pe grinda si pereti. Suplimentar vor fi prinse prin confectii metalice. Consolidare de sarpanta TURNUL DREPTUNGHIULAR Sarpanta turnului dreptunghiular se va consolida. Se sectioneaza elementele degradate si se prelungeste utilizand lemn de aceeasi calitate utilizand mbinari de prelungire rigidizate prin elemente metalice. Panele dislocate se repun, nodurile desfacute se repun si se rigidizeaza suplimentar prin piese metalice. Datorita lipsei aruncatorilor nodurile capriori-coarda, capriorigrinzisori se prevad cu piese metalice suplimentare. Cerinte de calitate pentru materiale. Receptionarea materialelor Receptionarea materialului lemnos La receptionarea materialului lemnos se va verifica defectele redate in STAS 857 83: se verifica ca materialul lemnos sa se ncadreze in limita admisa pt. cat. II. de elemente. Nu se receptioneaza material cu defecte de forma sau structura ce depasesc limitele admise in normativ. Matenialul lemnos se receptioneaza verificand existenta certificatelor de calitate si continutul Ior. Se va asigura depozitarea corespunzatoare a materialului lemnos pana Ia prelucrare, respectiv punerea In opera. Cerinte de calitate pentru tehnologii de executie lnterventiile propuse in proiect se vor executa pe tronsoane de lucru, atat pentru consolidare, cat si pentru elemente noi. Ordinea si pozitia tronsoanelor se va stabili de executant in functia de tehnologia de executie propusa. Suprafata de lucru a unui tronson va fi functie de perioada de executie, se va proteja obligatoriu structura cu prelata in zona unde se desface invelitoarea. Datorita simplitatii structurii se propune asamblarea sarpantei noi peste plansee. Se va da atentie sporita verificarii dimensiunilor prelungind elementele brute cu cca. 20cm. - Lucrari pregatitoare Inaintea demararii executarii sarpantei noi se verifica cotele implicate. In cazul In care se toarna centura pentru sarpanta noua se vor prinde in centura elementele de fixare. Intre beton si cosoroaba se recomanda asezarea unui strat de izolatie hidrofuga. Se vor verifica toate piesele metalice inglobate sa fie realizate conform proiect

Pentru trasarea sarpantei - si pentru verificarea dimensiunilor in plan se vor verifica obligatoriu urmatoarele cote: - cota streasinii cladirii si a cladirilor adiacente; - cota coamei cladirilor adiacente; - panta si deschiderea. Dupa care se consemneaza intr-un proces verbal, urmat de verificarea dimensiunilor in plan. In proces verbal se va consemna si pozitia acestor grinzi fata de situatia proiectata. - Interventii Ia nivelul sarpantei Elementele componente ale sarpantei se pregatesc si se asambleaza Ia inaltime. Pentru consolidarea sarpantei existente se va verifica starea fiecarui element in parte, dupa indepartarea invelitorii se poate verifica fiecare nod inclusiv cele inaccesibile, ca de ex. partea superioara a capriorilor cele in contact cu invelitoare. Aceasta verificare se va realiza cu participarea expertului biolog si a proiectantului de rezistenta, iar degradarile se vor consemna in procese verbale pe baza carora se finalizeaza interventiile printr-o dispozitie de santier. - Masuri de protectia lemnului in faza de executie a constructiei Se vor respecta masurile preventive prescrise in STAS 2925-86, privind depozitarea, protectia impotriva precipitatiilor, evitarea umezirii Iemnului. Cerinte de calitate pentru tehnici de alcatuire structurala. Prevederi specifice lucrarilor de reabilitare a structurilor de Iemn - se vor respecta dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor sarpantei, distanta intre ferme, materiale folosite, pozitia, alcatuinea si dimensiunile mbinarilor, inclusiv a accesoriilor; - se va urmari fasonarea corespunzatoare a capetelor de elemente ce urmeaza a fi mbinate pentru efectuarea nodurilor dulgheresti de calitate; - Portiuni si capete, noduri ale materialului lemnos introdus se vor trata in prealabil cu substante fungicide, pentru prevenirea contaminarii, de asemenea si unele zone din structumile zidite aferente. - Se va executa ignifugarea structurilor din lemn, conform normelor PSI pentru elementele sau tronsoanele indicate de proiectant. Verificari privind calitatea Iucrariilor executate - Verificarea pe faze determinante a categoriilor de Iucrari de dulgherie se va face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se proces verbal de verificare pe faze de lucrarii, respectiv proces verbal de lucrari ascunse dupa caz, inscrise in registrele aferente. - Verificarea Iucrarilori de dulgherie Ia receptia preliminara a ntregului obiect - se va face de catre comisia de receptie prin: a. examinarea existentei si continutului proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de Iucrari si ale proceselor verbale de lucrari ascunse dupa caz; b. examinanea directa a lucrarilor executate, prin sondaje - cate doua de fiecare tronson si referitoare Ia toate elementele; c. se va avea in vedere verificarea respectarii prevederilor tehnice de calitate, astfel ca

lucrarea de dulgherie sa indeplineasca calitatile structurale si functionale pentru care a fost conceputa. BOLTI DE CARAMIDA SAU PIATRA Lucrarile de consolidare vor presupune urmatoarele operatii: - executarea schelei de lucru, in zona prevazuta de a se ataca lucrarile de consolidare; - desfacerea tencuielii in dreptul crapaturilor, daca exista - impanarea crapaturilor cu pene din lemn de stejar sau otel in punctele critice - pregatiriea suprafetelor de crapaturi in vederea injectarii cu mortar de var (raportul var pasta / nisip 0... 3 fiind de aproximativ 1/3, fluidizat corespunzator) si efectuarea injectarilor - injectarile se vor realiza incepand cu zonele mai joase, urmand sa se nainteze catre portiunile superioare, pornind simetric de Ia nasteri; - tratarea extradosului boltilor cu lapte de var diluat (realizat cu un dozaj de 1/20 volum var pasta I apa); se va executa dupa o prealabila curatire a suprafetei boltite cu jet de aer si umectarea prealabila a suprafetei superiioare cu apa cu bidineaua sau cu pulverizator (cu 2-3 ore naintea aplicarii laptelui de var, pe zone de 3-4 mp); tratarea cu Iapte de var se va realiza in 3 - 5 faze succesive, pornind de Ia nasteri, concomitent (ncarcarea simetrica, Incepand de Ia 1 - nasteri, 2 - cheie, 3 - sferturi); se recomanda majorarea consistentei Iaptelui de var de Ia faza Ia faza in stricta concordanta cu permeabilitatea suprafetei boltite; - aplicarea unui strat de mortar de var (raportul var pasta I nisip 0.. .3 fiind de aproximativ 1/3) de 3 - 25 mm grosime peste bolti, pus in opera prin presare cu ajutorul unor perii de radacina; se va executa dupa a prealabila umectare a suprafetei superioarie (cu 2-3 one naintea aplicarii stratului de mortar, pe zone de 3-4 mp) cu lapte de var diluata; in vederea preintampinarii fisurarii mortarului, aplicarea stratului de mortar de var realizandu-se in masura posibilitatilor primavara sau toamna - evitand lunile calduroase ale verii: chiar si In aceste conditii mortarul va fi acoperit cu panza de sac, mentinuta in permanenta umeda timp de 5 zile si se vor aplica masurile de prevenirie a aparitiei fisunilor prin frecarea periodica a suprafetelor pentru tratarea ulterioara mentionata a suprafetelor se vor realiza schele corespunzatoare, evitand supunerea Ia actiuni mecanice a stratului de mortar inaintea intaririi. TENCUIELI POROASE Tencuielile poroase se prepara cu adaos de material, care in procesul de intarire creste porozitatea mortarului. Porozitatea crescuta permite evaporarea umiditatii din fundatii si pereti. Tencuiala imbunatatita este in acelasi timp hidrofoba fata de umiditatea atmosferica si fata de intemperii. Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var poroase se va face numai prin procedee mecanice si pe santier. La tencuieli de var si var ciment se foloseste numai var pasta. Dozarea componentelor se face volumetric pentru lianti si agregate, respectiv material de adaos. La prepararea mortarelor cu adaos de material ordinea de introducere a componentelor este urmatoarea: - se introduce Ia inceput 10 I apa si materialul de adaos

- se introduce varul, cimentul, nisipul si restul apei. - durata de amestecare a mortarului va fi de aproximativ 10 minute. - pentru stratul vizibil amestecul se strecoara prin sita 2 mm Materialele preparate se utilizeaza integral in aceeasi zi. Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilori si cu suprafata pe care se aplica. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor trebuie sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon: - pentru sprit , aplicat manual 9 cm, idem aplicat mecanizat 12 cm - pentru grund , aplicat manual ,7 .. 8 cm, aplicat mecanic 10-12cm - pentru stratul vizibil 7-8 cm Conditii tehnice pentru executarea tencuielilor poroase Controlul si pregatirea stratului suport Se indeparteaza tencuiala veche deterioriata de pe suprafata zidariei, inclusiv pe o inaltime de 50 cm peste nivelul de umiditate aparenta. Daca grosimea zidului este mai mare de 60 cm decopertarea suplimentara se face pe o inaltime egala cu grosimea zidului. Este recomandabil ca nivelul de aplicare a tencuielilor poroase sa fie orizontala, sau sa urmeze o delimitare (nut, brau orizontal) a tencuielii exterioare sau interioare, chiar daca depaseste naltimea de garda de 50 cm. Rosturile vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice (neferoase sau de plastic sau radacini) pe o adancime de min. 2 cm, iar suprafetele de beton netede vor f aduse in stare rugoasa. Suprafata astfel curatata se spala cu jet de apa si se usca cu jet de aer sub presiune. Pentru executarea tencuielilor de buna calitate zidaria de caramida a peretilor trebuie sa fie sanatoasa, capabila de a purta stratul de tencuiala. In cazul unor suprafete suport mai slabe se aplica plasa de rabit sau din fibre de sticla. Acestea din urma trebuie sa fie bine intinse si fixate de statul suport. Aplicarea tencuielilor poroase se face in trei straturi - sprit, grund, tinci. Daca umiditatea zidariei este mai mare de 5% este obligatorie folosirea solutiilor pentru retinerea sarurilor. Acesta ori este introdus in sprit, ori se aplica prin stropire imediat nainte de aplicarea spritului. Spritul se aplica prin stropire pe intreaga suprafata, avand grija sa patrunda si in rosturi. Grundul se aplica dupa intarirea (1-3 zile) a spritului, In straturi de 1-2 cm grosime, fara compactare, nivelat cu dreptarul. Tinciul cu grosime de 0,5 - 1 cm se aplica dupa intarirea tencuielii, dar inaintea prizei totale, dupa 1-2 zile. Se prepara cu nisip de granulatie 2 mm. Stratul vizibil se finiseaza conform cerintelor din proiect. Tinciul va fi petrecut cu max. 50 cm peste tencuiala existenta. Grosimea stratului de tencuiala poroasa este min. 2,5 cm pe fatade si interioare bine ventilate, respectiv 3-4 cm in subsoluri. Dupa executia tencuielilor spatiile se ventileaza bine. La fatadele expuse Ia insorire se recurge Ia umbririe si umezire ulterioara, pentru a incetini uscarea rapida. La tencuielile aplicate in interior se va recurge Ia a aerisire fortata, pana Ia uscarea integrala a

tencuielilor. Trasarea se executa cu stalpisori de mortar, cu scoabe metalice lungi, sipci de lemn, repere metalice de inventar, astfel ca sa se asigure grosimea prescrisa a tencuielii stabilita prin prioiect. Zugravirea tencuielilor poroase se face numai cu vopsele minerale pe baza var, respectiv de silicati. Executia tencuielilor se face numai in intervalul de temperatura exterioaria ntre 5-25 grade Celsius. URMARIREA CURENTA A COMPORTARII IN TIMP A CLADIRILOR ISTORICE Urmarirea comportarii este in raspunderea proprietarului si administratorului monumentului iar scopul urmaririi consta in: -Asigurarea aptitudinii monumentului pentru a comportare normala, corespunzatoare mentinerii si exploatarii acestuia -Prevenirea accidentelori prin depistarea deficientelor dintr-o faza incipienta si luarea masurilor necesare de reparatie, reconstructie, sprijinire, consolidate -Urmarirea comportarii este activitatea sistematica si perioada de culegere si valorificare a informatiilor rezultate din observarea / depistarea defectiunilor ce necesita remedieri -Operiatiunile de urmarire a comportanii se executa prin: -lnspectii periodice, Ia interivale de 6 luni (daca nu exista prevederi speciale pentru reducerea interivalului de observarie) -lnspectii dupa producerea unor fenomene deosebite (seisme, explozii, incendii, alunecari de terien, vijelii, caderi abundente de zapada, inundatii si altele) -Observatiile efectuate se inscriu in formulare de inspectie si pe copii de documentatie desenate cu localizarea lor (ax / intre axele, cota de nivel) -In cazul unor deficiente ce pot fi rezolvate prin reparatii curente, acestea se vor efectua cu respectarea tehnicilor originare -In cazul unor deficiente ce nu se pot remedia conform celor de mai sus, acestea vor face obiectul unei expertize tehnice care va stabili masuri obligatorii ce trebuie aplicate -In situatia in care urmarirea comportarii pune in evidenta producerea sistematica a unor deteriorari sau aparitia unor abateri grave, acestea vor face de asemenea obiectul unei expertize tehnice. EXAMINAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 1.Terenul inconjunator constructiei, terenul de fundare, fundatii -Se va urmari stagnarea apei in apropierea constructiei pe distanta de 3 m de Ia perimetrul acestuia -Se va urmari dezvoltarea radacinilor de copaci situate in vecinatatea fundatiilor, pe distanta de 3 m de Ia perimetrul cladirii -Se va verifica efcienta sistemelor de indepartare a apei din fundatii (functionanea si deversarea canalelor, rigolelor, si drenajelor din amplasament) -Se va semnala aparitia fisurilor si a planurilor de rupere a trotuarelor -Se va urmari fisurarea rostului dintre trotuare si soclul constructiei -Se va observa aparitia de fisuri in soclul / fundatia constructiei si se va urmari evolutia

acestora 2. Elemente din zidarie de caramida sau piatra stalpi, pereti, bolti - Se va verifica daca apar pete de umezeala in soclul cladirii - Se vor semnala modificari ale finisajului si tencuielii sub forma de pete, exfolieri, desprinderi, - Se va verifica aparitia si evoluarea fisurilor in elemente de zidarie - Se va urmari aparitia de fisuri sau deformari ale buiandrugilor - Se va observa aparitia de fisuri sau deformari ale zidariei in jurul tamplariei - Se va observa deformanea sau fisurarea pervazurilor si solbancurilor - Se va observa fisurarea rosturilor Ia elementele din zidariie cu caramida aparenta 3. Elemente structurale din beton - Se va observa deformari sau fisurari ale pardoselilor in jurul stalpilor - Se va observa aparitia de pete pe suprafetele din beton acoperite sau nu de tencuieli - Se va observa integritatea muchiilor elementelor din beton - Se va observa integritatea stratului de beton de acoperire a armaturilor, in cazul elementelor din beton armat - Se vor observa si urmarii fisurile elementelor din beton (acoperite sau nu de finisaje) 4. Elementele structurale din Iemn - Se va observa aparitia de modificari ale aspectului lemnului sub forma de umeziri, pete, ciuperci, putregai distructiv, urme de larve - Se vor consemna modifcari ale geometriei elementelor structurale: ncovoieri, indoiri, curbari, deplasari, inclinari - Se vor observa deformarile mbinarilor elementelor liniare Ia noduri executate prin chertare, cepuri, scoabe, buloane, eclise, cuie - Se va observa corodarea elementelor metalice de mbinare a pieselor metalice: scoabe, cuie, buloane, eclise PLANSEE Plansee din Iemn - Se va observa aparitia de modificari ale intradosului planseului sub forma de pete, umezire, ciuperci, ciuperci cu putregai distructiv, urme de larve si termite ce ataca lemnul; se va observa in acest sens si formarea de rumegus fin ce cade din planseu - Se va observa schimbarea aspectului lemnului pe intrados in zonele de rezemare pe elementele portante alcatuite din alte materiale (zidarii de caramida sau piatra si elemente din beton) - Se vor consemna modificari ale geometriei / planeitatii intradosului si extradosului planseului - Se vor observa modificari in elasticitatea si flexibilitatea planseelor sub circulatie si deformari remanente fata de geometria initiala

URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR IN TIMP In timpul exploatarii normale a constructiei, se va urmari in mod sistematic comportarea constructiei, verificandu-se periodic starea constructiei, verificandu-se cel putin odata pe an, prin vizionare, toate elementele de constructii in special zonele de consolidare. Se va acorda atentie verificarii starii tehnice ale acoperisurilor, invelitorii si tinichigeriei si instalatiilor purtatoare de apa, luanduse masuri imediate pentru eliminarea defectiunilor constatate. Se vor controla elementele de constructii din Iemn, verificandu-se daca nu cumva sunt umede, atacate de ciuperci sau insecte xilofage. Va fi verificata starea ignifugarii elementelor din lemn, conform prevederilor din caietul de sarcini. In cazul aparitiei unor fisuri sau crapaturi in peretii sau planseele cladirii, in zonele respective vor fi montati martori din fasii de sticla lipiti cu ipsos pe pereti, urmarindu-se daca crapaturile sau fisurile se accentueaza, daca sunt active in timp. Vor fi verificate periodic constructiile si confectiile metalice, verifcandu-se in mod special mbinarile intre elementele metalice componente Ia noduri, precum si starea protectiei anticorosive (vopsitoriei), remediindu-se imediat defectiunile constatate. La elementele tensionate (tiranti), se verifica starea de tensiune in elementele respective, in caz de nevoie fiind stranse elementele de tensionare (mansoanele de strangere). Se vor efectua controale privind starea constructiei in urma evenimentelor speciale cum sunt: cutremurele, incendiile, inundatiile, ploile torentiale, caderile masive de zapada, prabusirile sau alunecarile de teren, etc. Pe baza constatarilor facute se vor executa lucrari de intretinere, de reparatii curente si de reparatii capitale.