EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE

Cota unic de impozitare implic nlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de impozitare, n funcie de venit, cu un sistem conform cruia statul va declara o rat unic de impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit. n general, plafonul minim de impozitare este destul de sczut, astfel nct s ofere un stimulent cetenilor care s-ar putea eschiva de la plata taxelor. Astfel, venitul global este impozitat o singur dat. n ceea ce privete taxa pe profit, se va aplica acelai sistem o rat unic de impozitare pentru toate categoriile de profit. Ca o concluzie, succesul regimului cotei unice de impozitare depinde de nivelul acestei rate: cu ct aceasta este mai mic, cu att mai eficient tinde s devin. Cu toate acestea, experii atrag atenia asupra importanei competitivitii unui stat care este influenat i de ali factori, n afara cotei unice de impozitare. Dei o rat mai mic de impozitare conduce la fluidizarea fluxului financiar i crete dorina cetenilor de a-i plti taxele, impozitele sczute vor conduce inevitabil la scderea veniturilor la bugetul de stat. Mai mult, exist experi, printre care se numr i cancelarul german Gerhard Schoder i primul ministru suedez, Goran Persson, care au afirmat c economiile n tranziie din Estul Europei i pot permite reducerea taxelor, nu datorit creterii veniturilor la bugetul de stat, ci datorit subveniilor obinute din partea UE, argument disputat de ctre statele criticate n acest sens. n acelai timp, Germania, Italia, Austria, Finlanda, Danemarca i Grecia au decis reducerea taxelor n vederea stimulrii investiiilor i creterii consumului. Cota unic de impozitare a fost aplicat pentru prima dat n Estonia (1991), fiind urmat de Letonia (1994), Lituania (1994), Rusia (2001), Serbia (2003), Ucraina (2003), Slovacia (2003), Georgia (2004) i Romnia (2005). Dup cum se poate observa din informaiile de mai sus, dei cota unic de impozitare nu reprezint un leac universal la slbiciunile economice ale unui stat, o serie de state europene, printre care i cteva state membre UE, au introdus regimul o singur tax pentru toate tipurile de venit/profit. Multe dintre aceste ri se confrunt, ns, cu deficite bugetare substaniale, iar pentru unele se impune alinierea statutului economic la cerinele zonei euro. Caracteristicile cotei unice de impozitare: Reduce inegalitatea (aceeai rat de impozitare pentru toi), Reduce evaziunea fiscal, Ofer stimulente pentru cei ce doresc s economiseasc i s investeasc, Elimin toate tipurile de excepii i scutiri de la plata taxelor, Favorizeaz persoanele bogate n detrimentul celor srace, Favorizeaz investiiile n aciuni (obinerea de dividende), deoarece profiturile sunt impozitate o singur dat, la surs. Opinia Comisiei Europene Comisia European consider c nu este necesar uniformizarea sistemelor de impozitare ale statelor membre UE. Dac transpun i implementeaz corect reglementrile adoptate la nivel comunitar, statele membre sunt libere s aleag sistemul de impozitare pe care l consider cel mai potrivit situaiei economice existente.

Opinia Poloniei Odat cu adoptarea unui nou set de msuri privind politica fiscal, Polonia i-a propus introducerea cotei unice de impozitare la nceputul anului 2007 a afirmat Zbigniew Chelebowski, conductor adjunct al grupului parlamentar Platforma Civic din Polonia. Opinia Ungariei Pentru moment Ungaria prefer s nu urmeze acest capriciu, afirma Victor Orban, primul ministru al Ungariei. Opinia Republicii Cehe Republica Ceh are nevoie de un sistem de impozitare simplificat, ns, dei aceast ar are o rat de cretere economic de dou ori mai mare dect media zonei euro, nu va introduce cota unic de impozitare, a afirmat primul ministru ceh, Stanislav Gross. Poziia Romniei Conform Ordonanei de Urgen 138/2008 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepiile prevzute de lege. n ceea ce privete impozitul pe venit, conform aceleiai ordonane, cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activiti independente, salarii, cedarea folosinei bunurilor, pensii, activiti agricole,premii, alte surse este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din categoria respectiv. Fac excepie de la prevederile prezentate mai sus cotele de impozit prevzute n categoriile de venituri din investiii i din jocuri de noroc. Anul 2004 a fost momentul de graie al naterii cotei unice n Romnia. Proiectat n laboratoarele politice ale defunctei Aliane D.A., cota unic de impozitare a purtat, i pn n prezent, insigna de ultim bastion al politicilor economice de dreapta. Cci, pe fondul tumultos al crizei economice, pstrarea cotei unice era fluturat ca cel mai autentic (i de dreapta) succes de politic economic. n acelai an 2004, n suplimentul economic al ziarului Ziua, Varujan Vosganian - care avea s devin mai apoi Ministru de Finane - i fixa condeiul asupra virtuilor politicii fiscale liberale, una cldit pe i n jurul regimului fiscal al cotei unice. 1

Sursa: www.euractiv.com

Bestjobs.ro a realizat recent o analiz privind evoluia pe piaa locurilor de munc pentru anul 2011 comparativ cu 2010. Cele mai importante aspecte A crescut numrul anunurilor publicate, +18% n 2011 fa de anul anterior, cea mai ridicat rat de cretere nregistrndu-se n luna mai (+44%). A crescut numrul joburilor n provincie, mai puternic fa de 2010. Alba Iulia (+44%), Sibiu (+43%), Deva (+42%), Braov (+40%) i Trgu Mure (+35%) sunt oraele fruntae n topul creterii numrului de anunuri disponibile n 2011. A crescut numrul de locuri de munc pentru strintate (+15%), vizai fiind specialitii din Inginerie, Sntate i Software. 1. Anunuri Anul 2011 a debutat cu o cretere semnificativ a ofertelor pe piaa muncii din Romnia. Numrul de anunuri publicate n februarie 2011 a nregistrat o cretere de aproape 27% fa de aceeai perioad a anului anterior. Creterea s-a accentuat n urmtoarele luni, atingnd maximul n luna mai, cu o cretere de 44% fa de aceeai perioad din 2010. 2. Tipul jobului Dac urmrim i evoluia joburilor n funcie de tipul acestora, putem observa o cretere de peste 28% pentru ofertele full-time". 3. Experiena n decursul anului anterior observm c au fost vizate att persoanele cu experien redus (de exemplu, studeni pentru call-center sau casieri pentru bnci), ct i persoane cu un nivel de experien de peste 5 ani, cu referire aici la posturi n management, de la poziii administrative pn la poziii de manageri de prima linie. Cei mai cutai candidai au fost cei cu o experien ntre 3 i 5 ani (40%) i sub 3 ani (30%). Analiznd indicatorii principali care reflect starea pieei muncii, i anume rata omajului, numrul de locuri de munc disponibile i nivelul salarial, putem afirma c situaia pe piaa muncii a fost una de cretere, mai puternic n primul semestru i cu o uoar scdere n cel de-al doilea. Evoluia pieei muncii n 2012 depinde n mod direct de evoluia economic. Dei prognozele pentru acest an sunt pozitive, i sperm c n Romnia s asistm la o cretere asemntoare celei din 2011 (18%), n funcie de evoluia la nivel european/ global a economiei pot interveni modificri. *Un anunt se poate regasi in unul sau in mai multe domenii, pe mai multe nivele de cariera sau in mai multe categorii de joburi. Evolutia numarului de anunturi dupa experienta solicitata 2011 vs. 2010 Fara experienta +10% Entry-level (<3 ani) +11% Cu experienta (Non-manager) +26% Manager / Executive +39% In ceea ce priveste nivelul studiilor, in 2011, aproximativ 9% din joburile publicate au vizat candidati cu studii superioare. 4. Domeniile si departamentele cu cele mai semnificative cresteri Domeniile cu cele mai multe oferte s-au mentinut in ultimii 3 ani. Top 5 domenii dupa numarul de anunturi Servicii

Vanzari IT / Telecom Marketing Inginerie Departamentul Administratii / Institutii a avut parte de o evolutie spectaculoasa fata de 2010, +50%, urmat indeaproape de Educatie, Industrii / Productie, Intretinere / Infrumusetare / Sport si Hostess / Promoteri. Departamentul IT Hardware, Inginerie, Software / Programare si Retail / Comert au inregistrat o rata de crestere mai scazuta, dar peste media anuala, de 18%. Departamentele Financiar / Contabilitate, Farmacii, Asigurari, Soferi, Automobile si Legal le regasim pe lista celor care nu au inregistrat o evolutie pozitiva. *Un anunt se poate regasi in unul sau in mai multe departamente, pe mai multe nivele de cariera sau in mai multe categorii de joburi. 5. Joburile dupa locatie In 2011 orasele din provincie au inregistrat o crestere a numarului de anunturi publicate mai semnificativa fata de Bucuresti. Astfel, orasul Alba Iulia conduce topul cu o crestere de 44% fata de aceeasi perioada a anului anterior, urmat de Sibiu (43%), Deva (41%) Brasov (40%) si Targu Mures (35%). Bucuresti a inregistrat o crestere de 16%, sub media anuala. Diferenta mare de crestere dintre orasele din tara si Bucuresti este motivata atat de intensificarea investitiilor si infiintarea de noi companii in orasele mari din provincie, cat si de faptul ca in Bucuresti criza nu a afectat atat de puternic numarul de locuri de munca disponibile, fapt care a condus in restul tarii la o scadere dramatica in anii trecuti. A crescut numarul companiilor ce recruteaza pentru `Strainatate` personal specializat din Romania. In 2011 joburile pe `Strainatate` au crescut cu 15% comparativ cu 2010. Pe langa joburile pentru strainatate ce nu necesita o pregatire speciala pentru indeplinirea atributiilor, de exemplu joburile sezoniere in agricultura si servicii, au pair, intretinere, vanzari, chiar soferi, a crescut numarul de anunturi pentru pozitii specializate in IT, sanatate, new media, inginerie (cu diverse ramuri: constructii, exploatare, usoara, aeronautica, telecomunicatii, etc). Astfel, pe langa pozitiile clasice din Software, pentru unele dintre cele mai mari companii din strainatate, a crescut numarul de anunturi ce vizeaza personalul medical si anume pentru rezidenti, medici specialisti, asistenti, veterinari, stomatologi, dar si numarul de anunturi pentru ingineri. De asemenea, si aria geografica e mai dispersata, nu mai discutam doar de locuri de munca in tari din Europa, ci de diverse pozitii in Kuweit, Afganistan, China sau Puerto Rico. Top locatii dupa numarul de anunturi Bucuresti Timisoara Cluj Napoca Iasi Brasov *Un anunt se poate regasi in unul sau in mai multe domenii, pe mai multe nivele de cariera sau in mai multe categorii de joburi.

6. Ce joburi cauta romanii? In 2011, lunar s-au inregistrat in medie peste 750.000 de aplicanti si peste 15 milioane de aplicari. In top cuvinte cheie folosite la cautari s-au regasit posturi de sofer, bucatar, inginer, contabil, vanzatoare. Joburile cu cele mai multe aplicatii 13.677 - Responsabil Dezvoltare Livrari - Domeniu: Vanzari, Departament: Vanzari, Retail / Comert 11.245 - Consultant vanzari - Domeniu: Telecomunicatii, Departament: Vanzari 11.189 - Client misterios - Domeniu: Marketing, Departament: Marketing, Media, Publicitate, PR, Cercetare de piata 9.778 - Agent vanzari - Inginerie, Departament: Vanzari 8.822 - Sef magazin - Domeniu: Vanzari, Departament: Vanzari, Retail / Comert Domeniile cu cei mai multi aplicanti au fost Vanzari, Marketing /Programare si Inginerie. 7. Stabilitate si crestere economica? Numarul de aplicari a urmat de asemenea un trend ascendent, de +5%, insa mai redus fata de acum 2 ani (+15% in 2010, comparativ cu 2009). Astfel, in 2011 un candidat a aplicat in medie la 21 joburi, cu 25% mai putin fata de aceeasi perioada din 2010 (28 aplicari /candidat), iar numarul mediu de aplicari pe un job a scazut cu 15% fata de anul anterior. Evolutia pozitiva puternica o regasim mai ales in primul semestru din 2011, cu o crestere de 23% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Trendul ascendent s-a reflectat si in rata somajului, care la sfarsitul lunii aprilie 2011, la nivel national, a fost de 5,41%, mai mica cu 2,6% fata de aceeasi perioada a anului 2010. Suntem in continuare intr-o perioada de instabilitate si din acest motiv multe salarii sunt inghetate, mai ales ca exista pe piata specialisti ce pot fi atrasi cu salarii mici. Vor exista mariri salariale mai ales pe domeniile unde exista o concurenta ridicata in atragerea candidatilor. Pentru unele domenii (de ex. vanzari) angajatii foarte buni vor fi recompensati si printr-un comision, pe langa salariul fix. Analizand indicatorii principali care reflecta starea pietei muncii, si anume rata somajului, numarul de locuri de munca disponibile si nivelul salarial, putem afirma ca situatia pe piata muncii a fost una de crestere, mai puternica in primul semestru si cu o usoara scadere in cel de al doilea. Evolutia pietei muncii in 2012 depinde in mod direct de evolutia economica. Desi prognozele pentru acest an sunt pozitive, si speram ca in Romania sa asistam la o crestere asemanatoare celei din 2011 (18%), in functie de evolutia la nivel european/ global a economiei pot interveni modificari.2

http://semnal-liberal.trei.ro/actualitatea/economie2.htm

Cum au evoluat cheltuielile cu personalul bugetar in ultimii 4 ani La sfarsitul anului 2006, ponderea in PIB a cheltuielilor cu personalul bugetar a fost de 6.3%, procent care s-a pastrat aproximativ acelasi si la sfarsitul anului 2007 (6.5%), acest nivel fiind unul normal pentru o tara europeana. A venit anul 2008 insa, iar alegerile parlamentare din 30 noiembrie au declansat o intrecere intre partide in ceea ce priveste initiativele de cresterile a salariilor din sectorul bugetar, consecintele fiind urmatoarele: 1. doar in luna decembrie a anului trecut, cheltuielile de personal au totalizat 12.6 miliarde lei, adica 3.2 miliarde euro sau 2.4% din PIB (!!), astfel ca la nivelul intregului an, ponderea cheltuielilor cu personalul a ajuns la 8.4% din PIB. Practic, in decembrie 2008, 72% din totalul incasarilor bugetului general consolidat s-au dus pe cheltuieli de personal. 2. cresterea absolut iresponsabila a acestor cheltuieli in 2008 a avut efecte negative in 2009, an in care economia a scazut comparativ cu anul trecut, incasarile la buget au scazut si ele, insa cheltuielile de personal au crescut, astfel ca la sfarsitul lunii octombrie, ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar a ajuns deja la 7.9% din PIB, iar la sfarsitul anului procentul va depasi 9%, cu toate masurile de reducere a cheltuielilor luate in noiembrie si decembrie. Cu alte cuvinte, un an de iresponsabilitate (2008), va avea consecinte negative care nu vor putea fi corectate decat prin 2015-2016, ani in care ponderea acestor cheltuieli in PIB va reveni in jurul a 6-7%.

In graficul de mai jos se poate observa evolutia intre 2006 si 2009 a ponderii cheltuielilor de personal in PIB, click pe grafic pentru marire (de remarcat ce s-a intamplat in decembrie 2008)

Cine poarta de fapt responsabilitatea concedierilor din sectorul public? Anul trecut, PSD-ul a propus cresteri de salarii,PDL-ul nu s-a impotrivit, iar PNL-ul a implementat aceste cresteri (cu exceptia notabila a cresterii salariilor profesorilor), astfel ca toata clasa politica este practic responsabila pentru majorarea cheltuielilor de personal in 2008 si 2009, iar PNL mai poarta si responsabilitatea supradimensionarii sectorului public in timpul domnului Tariceanu. Acum, Guvernul Boc este obligat sa concedieze o parte dintre persoanele angajate in perioada 2005-2008, iar PSD si PNL, aflate in opozitie, ar trebui sa se abtina de la a critica prea mult guvernul pe aceasta tema, cele doua partide fiind de fapt autorii morali ai acestor concedieri.

Cum au evoluat incasarile lunare la bugetul general consolidat intre ianuarie 2006 si octombrie 2009

Evolutia sumelor lunare incasate si cheltuite de la buget poate fi observata in graficul de mai jos. De remarcat explozia cheltuielilor in luna decembrie (punctele marcate cu galben), anul trecut dl Vosganian reusind sa bata orice record (in decembrie 2008, de la buget au plecat27 miliarde lei, adica 7 miliarde euro, adica 5% din PIB).

Pe parcursul anului 2010, voi urmai foarte atent evolutia veniturilor si a cheltuielilor bugetare, incadrarea in deficitul convenit cu FMI (5.9%) fiind cruciala pentru stabilitatea economica a tarii.

Mai jos evolutia sumelor lunare alocate cheltuielilor de personal

cheltuielile de personal in sume absolute, cumulat de la inceputul anului

V. Comparaie ntre Romnia i rile membre ale UE n ceea ce priveste tratamentul fiscal al veniturilor din munc si al veniturilor din activitti independente.

Asa cum am artat la nceputul materialului, cota unic de impozit pe salariu a fost introdus de un numr mare de state, n special din Europa Central si de Est, ns remarcm c sunt si state din Asia care au implementat acest sistem.Observm c aceste state au aplicat politici asemntoare prin aplicarea cotei unice de impozit, mai mult, ele au dovedit n timp o

cretere a competitivitii economice datorit creterii atractivitii pentru investiiile strine. Tabelul nr. 1- Exemple de tri care aplic cota unic de venit.

Daca analizm situatia Cehiei, observm c aceasta aplic o cota unic mai mic dect Romnia, desi, salariul minim si mediu sunt considerabil mai mari dect in tara noastr. Bulgaria aplica o cota mai mic cu 6 procente, desi salariul minim si cel mediu sunt foarte apropiate de cele din Romnia.Statisticile arat c si Romnia a beneficiat de pe urma introducerii cotei unice, in raportul Agentiei Romne pentru Investitii Strine se arta cum in 2006, la un an de la introducerea cotei unice, investitiile strine directe au crescut cu 57% fata de 2004, cnd sistemul de impunere era progresiv (descresterea nivelului de investitii raportat n anul 2009 se datoreaz crizei actuale globale). Contributii la asigurrile sociale datorate de angajator si angajat Tabelul urmtor prezinta situatia contributiilor de asigurri sociale datorate de angajator in cteva din rile Europei Centrale si de Est. Figura nr.1: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (plafon) in CEE

Figura nr. 2: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator (fara plafon) in CEE

Cu excepia Ungariei care practic o cot de contributii sociale ridicat i nici nu aplic

plafonarea la asigurrile sociale observm c restul rilor din zona CEE practica ori

plafonarea ori cote reduse de asigurari sociale pentru angajatori. Romnia este de altfel printre rile cu cel mai ridicat procent de asigurri sociale datorat de angajator. Figura nr. 3: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (plafonata)

La fel ca i n cazul rilor din grupul CEE, observm plafonri ale contribuiilor

sociale datorate de angajatori i n cazul rilor din vestul Europei. Acolo sunt

incurajate i sistemele private de pensii prin deduceri generoase. Figura nr. 4: Contributia de asigurari sociale datorata de angajator in alte tari din Europa (fara plafon)

Figura nr. 7: Contribuia de asigurri sociale datorat de angajat n rile din Europa

Centrala

i de Est (plafonata

Figura nr. 8: Contributia de asigurari sociale datorata de angajat in tarile din Europa Centrala si de Est (fara plafon)