1.

In cadrul clasificarii functionale NYHA, clasa II de insuficienta cardiaca este caracterizata prin: (pag 594) A: limitarea moderata a activitatii fizice la un consum normal de sare B: limitarea importanta a activitatii fizice, cu simptome la eforturi mai mici decat cele uzuale C: limitarea moderata a activitatii fizice, fara simptome de repaus D: limitarea importanta a activitatii fizice numai la aparitia factorilor precipitanti E: nu exista limitarea activitatii fizice, dar exista dovada unei disfunctii sistolice Raspuns: C 2. Despre clasificarea ACC/AHA a insuficientei cardiace (IC), pe baza anomaliilor de structura, se pot spune urmatoarele: (pag 594) A: Pacientii in stadiul C nu pot prezenta hipertensiune arteriala B: In stadiul D nu sunt inclusi pacientii cu HVS si dilatare cardiaca C: Stadiul D presupune aparitia simptomelor numai la oprirea tratamentului D: Pacientii cu modificari structurale ale miocardului pot fi inclusi in stadiile B, C sau D E: Pacientii cu modificari structurale ale miocardului pot fi inclusi numai in stadiile C sau D Raspuns: D 3. In cadrul clasificarii ACC/AHA a insuficientei cardiace (IC), hipertensiunea arteriala (HTA) si hipertrofia ventriculului stang (HVS) pot coexista: (pag 594) A: in stadiile A, B, C si D B: in stadiile A, B, C C: numai in stadiile A, B D: in stadiile B, C, D E: numai in stadiul D Raspuns: D 4. Etiologii posibile ale insuficientei cardiace sunt, CU EXCEPTIA (pag 595) A: stenoza mitrala B: deficitul de seleniu C: tamponada cardiaca D: tumori cardiace E: boala celiaca Raspuns: E 5. Sunt mecanisme de adaptare cardiaca in insuficienta cardiaca cronica (ICC) (pag 595) A: regurgitarile valvulare B: Legea Frank Starling si hipertensiunea C: Legea Frank Starling si activarea sistemului nervos simpatic D: Legea Frank Starling si aritmiile atriale E: activarea sistemului renina angiotensina aldosteron si vasodilatatia Raspuns: C

6. Tabloul clinic al insuficientei cardiace (IC) cuprinde urmatoarele semne si simptome, CU EXCEPTIA (pag 595, 596) A: dispneea paroxistica nocturna B: hepatomegalie dureroasa C: respiratia Cheyne-Stokes D: raluri sibilante E: edeme periferice Raspuns: D 7. In insuficienta cardiaca (IC) stanga, apar urmatoarele semne si simptome (pag 596) A: astenie, anorexie, hepatalgii B: astenie, dispnee C: subicter, tahicardie D: semn Harzer, edeme E: turgescenta jugulara, icter Raspuns: B 8. Reprezinta simptome caracteristice insuficientei cardiace stangi urmatoarele, cu EXCEPTIA (pag 596) A: dispnee de efort B: dispnee de repaus C: hemoptizii D: tuse E: hepatalgii Raspuns: E 9. In insuficienta cardiaca dreapta, semne si simptome pot fi, CU EXCEPTIA (pag 596) A: turgescenta jugulara B: refluxul hepatojugular la palparea ficatului C: edemele periferice D: raluri pulmonare de staza E: icterul Raspuns: D 10. Se pot spune urmatoarele despre radiografia toracica, facuta ca investigatie in cadrul insuficientei cardiace (pag 597) A: un cord de dimensiuni normale exclude diagnosticul de IC B: nu poate arata hipertrofia de ventricul stang C: studiul campurilor pulmonare nu ofera date relevante pentru IC D: in IC severa se poate observa lichid pleural E: nu ofera informatii despre impactul bolii cardiace asupra circulatiei pulmonare Raspuns: D 11. Masuri de stil de viata cu clasa de indicatie (nivel de evidenta) I (asupra carora exista consens ca sunt benefice) sunt urmatoarele (pag 601) A: aderenta la tratament si scaderea BMI sub 30 kg/m2 B: aderenta la tratament si monitorizarea greutatii

C: activitatea fizica regulata si monitorizarea aportului de lichide D: imunizarea antigripala si scaderea BMI sub 30 kg/m2 E: restrictia de sodiu si aderenta la tratament Raspuns: B 12. Restrictia de sodiu ca masura legata de stilul de viata in insuficienta cardiaca (IC) (pag 601) A: la o crestere in greutate brusca, pacienti vor consulta medicul curant sau vor ajusta doza de diuretic B: exista recomandari clare privind eliminarea absoluta a sodiului din alimentatie C: substitutele de sare sunt in general sarace in potasiu si pot provoca hipokaliemie D: evitarea preparatelor de tip fast food nu este relevanta pentru scaderea consumul de sare E: scaderea aportului de sodiu nu este o recomandare in IC Raspuns: A 13. Despre greutatea corporala a pacientilor cu insuficienta cardiaca (IC) se pot spune urmatoarele cu exceptia (pag 601) A: este necesara incurajarea scaderii in greutate la pacientii obezi B: pacientii casectici au un prognostic nefavorabil pe termen lung C: in cazul asocierii casexiei se va incerca atingerea unei greutati uscate ideale prin aport caloric adecvat D: in cazul asocierii casexiei se va incerca cresterea masei musculare prin antrenament fizic E: aport caloric va fi diminuat la toti pacientii cu insuficienta cardiaca Raspuns: E 14. Despre exercitiul fizic ca recomandare de stil de viata, la pacientii cu insuficienta cardiaca (IC) sunt false urmatoarele (pag 602) A: repausul la pat este recomandat doar in perioadele de acutizare a insuficientei cardiace B: in caz de repaus la pat, se poate recoamanda tratament anticoagulant C: in lipsa contraindicatiilor, exercitiul fizic amelioreaza capacitatea functionala a inimii D: in lipsa contraindicatiilor, exercitiul fizic amelioreaza simptomele E: se rocomanda orice fel de exercitiu fizic pacientilor Raspuns: E 15. Nu reprezinta contraindicatii sau riscuri in stilul de viata al pacientilor cu insuficienta cardiaca (IC) (pag 602) A: intreruperea tratamentului din proprie initiativa B: sarcina la pacientii cu IC avansata C: calatoriile la altitudini peste 1500 de metri D: scaderea aportului de sodiu E: calatoriile in regiuni foarte calduroase si umede Raspuns: D 16. Indicatiile utilizarii beta-blocantelor in insuficienta cardiaca cronica sunt

(pag 603) A: IC avansata clasa III-IV Nyha B: IC stabila doar de etiologie ischemica C: IC cu astm bronsic D: IC stabila cu FEVS < 35% E: IC clasa II-IV Nyha in absenta contraindicatiilor Raspuns: E 17. Insufienta cardiaca (IC) dreapta nu se caracterizeaza prin (pag 596) A: existenta hepatalgiilor B: hemoptizii C: edeme periferice D: palparea ficatului poate evidentia prezenta refluxului hepato-jugular E: hepatalgiile sunt consecinta hepatomegaliei de staza Raspuns: B 18. Despre edemele periferice in insuficienta cardiaca (IC) nu este adevarat ( pag 596) A: sunt expresia unei IC drepte B: apar cel mai frecvent perimaleolar sau tibial C: pot aparea si la nivelul peretelui abdominal sau la nivelul scrotului D: pot aparea la nivel sacral la pacientul imobilizat la pat E: nu pot aparea in IC globala Raspuns: E 19. In insuficienta cardiaca (IC) nu se poate constata la examenul pulmonar (pag 596) A: matitate la percutia campurilor pulmonare B: raluri de staza C: raluri de staza pana la jumatatea superioara a campurilor pulmonare, in edemul pulmonar D: raluri subcrepitante simetrice E: raluri ronflante Raspuns: E 20. Nu pot fi intalnite ca semne sau simptome ale insuficientei cardiace (pag 596) A: cresterea ariei matitatii cardiace B: raluri sibilante C: suflu sistolic apical, dat de o regurgitare mitrala secundara D: suflu sistolic dat de o regurgitare tricuspida secundara E: deplasarea laterala a socului apexian Raspuns: B 21. Examenul tegumentelor in insuficienta cardiaca nu deceleaza (pag 596) A: teleangiectazii B: subicter C: cianoza D: paloare, daca anemia e un factor precipitant E: extremitati reci si transpirate

Raspuns :A 22. Investigatiile suplimentare, NEOBLIGATORII, ce se pot face in insuficienta cardiaca, acolo unde este necesar, nu cuprind (pag 596) A: ecocardiografia B: coronarografia C: scintigrafia miocardica D: examen RM cardiac E: biopsia miocardica Raspuns: A 23. Despre electrocardiograma (ECG) ca investigatie paraclinica in insuficienta cardiaca (IC) este fals (pag 596) A: este obligatorie pentru investigarea IC B: ECG poate decela sechelele de infarct, dar acest lucru nu este relevant pentru etiologia IC C: ECG normala sugereaza revizuirea diagnosticului de IC D: ECG poate aduce informatii privind eventuala dilatare a cavitatilor E: tulburarile de ritm decelate la ECG pot fi cauza sau efectul IC Raspuns: B 24. Testul de efort ECG, ca investigatie paraclinica in insuficienta cardiaca (IC) (pag 597) A: se poate face asociat cu masurarea schimburilor gazoase B: nu are valoare etiologica C: nu poate fi folosit pentru urmarirea periodica a pacientului D: nu poate arata substratul ischemic al IC E: un test de efort maximal fara simptome, in absenta tratamentului, nu poate infirma IC Raspuns: A 25. Despre insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie pastrata (ICFEP) se pot afirma urmatoarele cu exceptia (pag 600) A: exista semne si simptome de insuficienta cardiaca B: functia sistolica a VS este normala sau marginal anormala C: nivelul seric al BNP este relevant in sustinerea diagnosticului D: dovezi pentru relaxarea anormala a VS E: fibrilatia atriala si dimensiunea atriului stang nu sunt relevante in sustinerea diagnosticului Raspuns: E 26. Despre ingestia de alcool, referitor la stilul de viata recomandat pacientilor cu insuficienta cardiaca nu este adevarat (pag 601) A: Pacientii cu IC de etiologie ischemica pot beneficia de consumul de 1-2 pahare de vin rosu pe zi B: Pacientii cu IC de etiologie ischemica pot beneficia de consumul de 3-4 pahare de vin rosu pe zi C: Consumul de alcool nu este permis in cardiomiopatia etanolica D: In caz de cardiomiopatie etanolica, intreruperea aportului de alcool poate contrbui la reversibilitatea disfunctiei miocardice

E: In general este de preferat descurajarea consumului de alcool Raspuns B 27. Despre remodelarea ventriculara stanga din insuficienta cardiaca (IC) putem spune urmatoarele cu exceptia: (pag 594) A: constituie raspunsul miocardului la cresterea cronica a stresului parietal B: dilatarea VS amplifica ischemia miocardica C: hipertrofia miocitara este urmata de fibroza si depunerea de matrice extracelulara D: ischemia miocardica rezultata prin remodelare intretine un cerc vicios E: scaderea volumului bataie se produce inca de la inceputul remodelarii Raspuns E 28. In legatura cu regurgitarea mitrala din fiziopatologia insuficientei cardiace cronice se pot face urmatoarele afirmatii cu exceptia (pag 594-595) A: relatia geometrica dintre muschii papilari si cuspele mitralei se schimba, datorita schimbarii formei VS B: poate apare inchiderea restrictionata si tensionarea cuspelor valvei mitrale C: dilatarea inelului mitral apare ca urmare a dilatarii atriului stang si ventriculului stang D: regurgitarea mitrala poate aparea ca urmare a unui infarct miocardic ce duce la anomalii regionale E: regurgitarea mitrala NU accentueaza remodelarea miocardica Raspuns: E 29. Care afirmatii sunt false in legatura cu aritmiile si blocul de ramura stanga din cadrul fiziopatologiei insuficientei cardiace (pag 595) A: ischemia si fibroza pot produce bloc de ramura stanga B: sistemul miocardic de conducere este vulnerabil fata de aceleasi procese fiziopatologice ca si sistemul neconducator C: blocul de ramura stanga poate produce scaderea fractiei de ejectie a VS D: blocul de ramura stanga poate produce scaderea presiunii telediastolice E: blocul de ramura stanga poate produce regurgitare mitrala secundara Raspuns: D 30. Urmatorii factori pot fi implicati in fiziopatologia insuficientei cardiace (IC), in legatura cu blocul de ramura stanga (BRS) (pag 595) A: BRS mentine sincronismul ventricular B: BRS poate produce intarzieri ale deschiderii si inchiderii valvei mitrale C: consecinta hemodinamica a BRS este cresterea fractiei de ejectie D: BRS NU poate duce la contractia ventriculara anormala E: BRS NU poate determina disfunctie diastolica Raspuns: B 31. Se pot spune urmatoarele despre aritmiile ventriculare asociate cu fiziopatologia insuficientei cardiace cu exceptia (pag 595, 594) A: Aritmiile supraventriculare sunt determinate de cresterea presiunii atriale B: Aritmiile supraventriculare sunt insotite obligatoriu de HVS

C: Aritmiile ventriculare pot fi rezultatul conducerii prin tesut miocardic inomogen ca proprietati electrice D: unele aritmii atriale rezultate pot constitui un fator precipitant E: unele aritmii atriale rezultate pot agrava IC, formand astfel un cerc vicios Raspuns: B 32. Despre Legea Frank-Starling, din cadrul adaptarii cardiace din insuficienta cardiaca se pot spune urmatoarele (pag 595) A: volumul bataie va creste odata cu volumul telediastolic indiferent de valoarea oricaruia dintre acesti 2 parametri B: mecanismul este util doar in stadiile avansate de IC C: se bazeaza pe scaderea distensiei fibrelor miocardice, odata cu cresterea volumului D: realizeaza cresterea debitului cardiac chiar dupa atingerea fazei de platou E: reprezinta relatia volum forta de contractie Raspuns: E 33. In activarea sistemului nervos simpatic (SNS) din fiziopatologia insuficientei cardiace (IC) intervin mecanismele urmatoare cu exceptia (pag 595) A: hipetrofia ventriculului stang B: scaderea tensiunii arteriale data de scaderea debitului cardiac C: activarea baroreceptorilor D: cresterea tonusului SNS cu efect inotrop pozitiv E: nivele crescute ale catecolaminelor circulante Raspuns: A 34. In cadrul activarii sistemului renina angiotensina aldosteron (SRAA) din insuficienta cardiaca, se poate spune ca SCADEREA perfuziei renale produce (pag 595) A: eliberarea de renina de catre aparatul juxtraglomerular B: scaderea conversiei angiotensinogenului la angiotensina II C: scaderea eliberarii aldosteronului D: vasodilatatie ca urmare a actiunii angiotensinei II E: scaderea retentiei de sodiu si apa Raspuns: A 35. Dispneea din insuficienta cardiaca (pag 595) A: este expresia congestiei venoase sistemice B: se manifesta numai la efort C: se manifesta numai in cursul noptii D: se poate manifesta sub forma de tuse, mai ales daca este conditionata de efort si decubit dorsal E: se clasifica conform NYHA in 5 clase Raspuns: D 36. Oboseala ca simptom in insuficienta cardiaca (IC) (pag 596) A: nu se coreleaza cu gradul de disfunctie al VS B: nu poate aparea in IC globala

C: se datoreaza debitului sangvin insuficient catre muschi, creier etc D: se coreleaza cu gradul de disfunctie al VD E: se insoteste de obicei de fibrilatie atriala Raspuns: C 37. Despre insuficienta cardiaca (IC) acuta versus cronica nu este adevarat ( pag 593) A: IC acuta poate fi o IC de novo, cu debut acut B: IC acuta se manifesta ca edem pulmonar acut, soc cardiogen etc C: IC acuta poate fi o decompensare a IC cronice D: IC cronica este cea mai des intalnita forma in practica E: IC cronica exclude aparitia IC acute Raspuns: E 38. Urmatoarele sunt false despre insuficienta cardiaca (IC) stanga versus dreapta: (pag 593) A: IC stanga corespunde predominantei congestiei venelor pulmonare B: IC dreapta corespunde predominantei congestiei venelor pulmonare C: IC stanga poate exista simultan cu IC dreapta D: IC stanga poate coexista cu congestia venelor sistemice E: IC dreapta poate coexista cu congestia venelor pulmonare Raspuns: B 39. Despre insuficienta cardiaca (IC) sistolica versus diastolica se pot afirma urmatoarele cu exceptia: (pag 593-594) A: majoritatea cazurilor de IC se asociaza cu disfunctie sistolica de VS B: anomalia de relaxare ventriculara din IC diastolica duce la scaderea presiunii din atriu C: anomalia de relaxare ventriculara din IC conduce la cresterea rezistentei la umplere a ventriculului D: IC diastolica e mai frecventa la varstnici si femei E: IC diastolica = IC cu fractie de ejectie VS pastrata Raspuns: B 40. Printre factorii precipitanti ai insuficientei cardiace se numara urmatorii cu exceptia: (pag 594) A: miocardita B: fibrilatia atriala C: anemia D: paralizia diafragmului E: hipertiroidia Raspuns: D