Tendinte Actuale In Structuri 1 Starca Razvan 54B

STRUCTURI SPATIALE RETICULATE Structurile spatiale reticulare sunt ansambluri tridimensionale de elemente care lucreaza tridirectional. Elementele componente , de forma unor grinzi, sunt interconectate la toate intersectiile si sunt incarcate de forte perpendiculare pe planul retelei. Aceste structuri sunt folosite pentru deschideri foarte mari ca in cazul arenelor sportive, sali de sport, sali polivalente, sali spectacole, pavilioane expozitionale, piscine, hangare, ateliere si hale industriale, etc. Pentru exemplificare am ales proiectul unei arene polivalente numite SAITAMA din Omiya, o suburbie a orasului Tokyo in Japonia si cel a garii portuare din Yokohama. Arena din Omiya asigura un mare grad de flexibilitate a locurilor (de la 5.000 la 40.000) si este conceputa atat pentru targuri, expozitii si concerte cat si pentru manifestari sportive

Solutiile functionale ale spatiului sunt rezolvate eficient si elegant nu numai prin oferirea multiplelor variante de asezare si organizare a locurilor pentru spectatori (unitati individuale pot fi ridicate sau coborate) dar si prin inaltimea ajustabila si intimitate date de panouri acustice si cortine coborate din acoperis. Spatiile sunt croite dupa nevoia utilizatorilor lor. Impartit in doua sisteme structurale independente, acoperisul este suspendat deasupra gradenelor permitand o deschidere neintrerupta. Patru stalpi ascutiti din otel inoxidabil, de 90 metri inaltime si sectiune eliptica de maxim 4 metri, sustin o grinda tridimensionala de 3 metri care inconjura perimetral arena de joc. Acestea ofera un suport structural retelei ortogonale de bandouri din otel care brazdeaza arena.

Tendinte Actuale In Structuri 2 Starca Razvan 54B

Aripile sunt acoperite de o serie de bandouri liniare, care pleaca de la grinda inelara si se leaga de gradene cu cabluri de otel, folosite pentru a sustine panouri de inox de 9 x 10 metri.

Stabilitatea laterala a ambelor acoperisuri (foarte importanta in Japonia datorita seismelor) este asigurata de patru diagonale de cabluri tensionate care unesc grinda inelara cu cele de margine.

Tendinte Actuale In Structuri 3 Starca Razvan 54B

Flexibilitatea maxima la sol este asigurata prin sustinera gradenelor cu imense bandouri asezate pe o structura tip arbore, astfel incat lasa suprafata arenei libera, fara a fi ocupata de stalpi.

Statia maritima din Yokohama este conceputa ca o cladire partiala, incompleta, atat conceptual cat si formal, intarind ideea ca astfel de programe arhitecturale sunt caracterizate prin doua continuumuri : ciclul imbarcarii si cel al debarcarii unui terminal naval si aspectul social ca loc de odihna si de recreere in timpul unei excursii.

Tendinte Actuale In Structuri 4 Starca Razvan 54B

Constructia este una de tip hangar, cu o lungime de 412 m si compusa din 27 de arce tridimensionale de 42,5 m deschidere medie, care sunt dispusi la intervale de 16 m. Arcele sunt imbinate longitudinal cu grinzi tridimensionale, care fac parte din structura formala a cladirii, si cabluri care sustin atat acoperisul metalic cat si suprafata vitrata.

Tendinte Actuale In Structuri 5 Starca Razvan 54B

Arcele nasc din articulatiile dispuse la nivelul principal. Articulatiile sunt prinse in pilonii care se ridica de la nivelul parcarii. Contravantuirea grinzilor dintre arcele tridimensionale se face cu ajutorul unor tije pretensionate care unesc articulatiile opuse ale unui arc. Aceste tije servesc si ca suport pentru planseul nivelului principal.

Tendinte Actuale In Structuri 6 Starca Razvan 54B

Acestea sunt doua din nenumaratele exemple in care se folosesc structuri tridimensionale, rescunoscandu-li-se avantaje deosebite ca o greutate proprie redusa, acoperirea unor suprafete mari fara sprijine intermediare, solutii functionale si estetice in compunerea spatiilor, flexibilitate in realizarea formei in plan si a configuratiei geometrice a retelei, posibilitatea industrializarii executiei, facilitarea manipularii si transportului, grad sporit de siguranta in exploatare, posibilitati de demontare si extindere.

Din punct de vedere geometric, o structura reticulata este alcatuita din doua grilaje plane, paralele intre ele, care formeaza stratul superior si inferior a structurii. Distanta dintre centrele nodulului (sferei)grilajului este modulul a al constructiei. Aceste doua grilaje plane sunt legate una cu cealalta prin folosirea barelor diagonale. Sarcinile exterioare sunt distribuite intre cele doua straturi paralele si barele diagonale cere le unesc. Distanta dintre cele doua grilaje plane se numeste inaltime structurala h- a structurii spatiale. Aceasta inaltime depinde de tipul de structura spatiala construita. Proiectarea structurilor reticulate depinde in mod special de cerintele arhitectonice, de sarcinile specifice, de conditiile de sprijin si de inaltimea structurala dorita. Cerintele vor trebui combinate cu anumite reguli de baza, in asa fel incat sa se obtina cele mai optime rezultate din punct de vedere tehnic si economic . Aceste reguli de baza sunt: a.Inaltimea a structurii reticulate depinde de deschidere si o relatie optima ar fii egala cu 1/15 1/20 din ea. b.Costul structurii reticulate se reduce prin cresterea dimensiunii modulului grilajului. Forma geometrica a structurii spatiale si modulul cel mai potrivit al grilajului vor fi selectate luand in considerare datele de mai sus. Pe baza rezultatelor analizei, se vor determina dimensiunile componentelor si estimarile de cost. Procedeul de mai sus se va repeta pana se va ajunge la solutia cea mai optima din punct de vedere economic si tehnic. Se vor selecta metodele cele mai potrivite de asamblare si instalare, luand in considerare conditiile locale.

Tendinte Actuale In Structuri 7 Starca Razvan 54B

Structurile spaiale reticulate planare reprezint o dezvoltare a structurilor reticulate planare ntrun singur strat (acestea din urm limitate la deschideri de maximum 10 m i supuse, n principal, aciunii momentelor ncovoietoare). Structurile spaiale reticulate planare sunt caracterizate prin: figura geometric ce submparte planul fiecrei fee (forma ochiurilor) poziia relativ a barelor din cele dou fee n raport cu conturul alctuirea relativ a celor dou fee. La conformitatea geometric se va avea n vedere ca structura propus s nu fie un sistem critic (care nu asigur stricta indeformabililate geometric). Feele superioar i inferioar pot avea ochiuri triunghiulare, ptrate, rombice i hexagonale, caracterizate prin lungimi de bare identice n fiecare fa. Tipurile de structuri la care ochiurile comport dou (sau mai multe) lungimi de bare distincte nu fac obiectul prezentei specificaii tehnice. Rigiditatea global a unei structuri spaiale reticulate planare este funcie de conformarea ei geometric (forma, respectiv, indeformabilitatea ochiurilor). Structurile cu ochiuri triunghiulare sunt mai rigide dect cele cu ochiuri ptrate, care, la rndul lor, sunt mai rigide dect cele cu ochiuri hexagonale. Dup forma ochiurilor din cele dou fee i a modului de dispunere a diagonalelor, este posibil o mare varietate de structuri spaiale reticulate planare. Soluiile cele mai simple sunt i cele mai atractive ele au drept consecin o serie de avantaje de ordin constructiv, cum ar fi: posibiliti de tipizare/uzinare/confecionare de subansambluri, montaj rapid, mare elasticitate n amplasarea luminatoarelor/trecerea evilor i conductelor etc. La alegerea lipului de structur spaial reticulat planar (forma ochiurilor), va fi avut n vedere i forma conturului. n vederea asigurrii unor condiii normale de rezemare va fi evitat modificarea conformrii regulate prin ndesirea nodurilor i adugarea de bare. Principalele tipuri de structuri spaiale reticulate planare sunt urmtoarele: Structura spaial planar triunghiular . Barele din fiecare fa formeaz triunghiuri echilaterale. Cele dou fee sunt translate oblic, astfel nct n proiecie apar hexagoane regulate stelate. Din fiecare nod pleac trei diagonale la nodurile vecine din faa cealalt. Structura spaial planar ptrat cu cea mai larg aplicare i aplicabilitate. Cele mai uzuale tipuri de structuri planar ptrate sunt: Structura spaial planar ptrat simpl la care cele dou fee identice sunt submprite n ptrate avnd laturile l paralele, att ntre ele ct i cu conturul dreptunghiular al structurii. n privina aezrii relative a celor dou carelaje plane, nodurile unei fee corespund pe vertical cu centrele ptratelor celeilalte fee. Nodurile celor dou fee sunt legate prin diagonale, dispuse n plane verticale orientate la 45 fa de barele orizontale. La fiecare nod se ntlnesc cte 8 bare (4 bare dintro fa i 4 diagonale). Pstrnd integral conformarea geometric a structurii spaiale reticulate planar ptrate simple, ns modificnd orientarea barelor fa de contur, i anume rotire cu 45, se obine structura spaial planar ptrat oblic . Structura spaial planar ptrat diagonal , la care cele dou fee sunt submprite diferit n ptrate barele din faa superioar sunt orientate la 45 fa de barele din faa inferioar. n acest fel, nodurile superioare corespund pe vertical mijloacelor barelor din faa inferioar, iar nodurile inferioare corespund centrelor ptratelor superioare. Dac pasul feei superioare este 1/ 2 . Nodurile din cele dou fee sunt legate prin diagonale, dispuse n plane verticale orientate la 45 fa de barele orizontale ale feei superioare. La un nod superior se ntlnesc cte 6 bare (4 bare superioare i 2 diagonale). n mod obligatoriu nodurile de contur vor fi fixate contra deplasrilor n lungul laturilor sau vor fi prevzute bare de contur pentru asigurarea strictei indeformabiliti a structurii. Pstrnd integral conformarea geometric a structurii spaiale planar ptrate diagonale, ns modificnd orientarea fa de contur i anume rotire cu 45, se obine structura spaial planar ptrat diagonal inferior .