Sunteți pe pagina 1din 35

Recuprerarea, Reutilizarea si Reciclarea materialelor plastice n urma unor studii efectuate , s-a demonstrat c fiecare cetean genereaz zilnic

aproximativ 1,5 2 kg de gunoi , din care cel puin jumtate este reciclabil . n trecut oamenii obinuiau s repare i s refoloseasc tot ce puteau . Populaia era mai mic i oamenii triau n grupuri mai puin concentrate . Pe lng toate acestea , ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uor i n acest fel rentoarcerea materiilor prime n natur era mult mai rapid i mai simpl . Revoluia industrial a permis fabricarea pe scar industrial a ambalajelor uoare , rezistente , care menin diversele produse alimentare n condiii adecvate pentru mai mult timp . n acest fel confortul i accesul la produse din ce n ce mai variate este automat mult mai mare . Evoluia este n folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie s-l pltim ? Populaia Globului a crescut foarte mult i este n continu cretere , n timp ce resursele sunt din ce n ce mai puin accesibile . n acest fel n scurt timp riscm s nu mai avem materiile prime din care s ne realizm produsele necesare vieii de zi cu zi . Ce putem face pentru ca i generaiile viitoare s aib parte de aceleai resurse ca i noi ? Cei trei R pot reprezenta un rspuns ! Reducerea utilizrii resurselor n fabricarea produselor necesare n viaa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac , sau puin ambalate , n locul celor supraambalate ) . Refolosirea obiectelor , fie pentru acelai scop pentru care au fost realizate ( ex . o sticl de suc folosit la udatul florilor ) , sau pentru alte ntrebuinri ( ex. o sticl de plastic folosit pe post de ghiveci de flori ) . Reciclarea deeurilor ( prin deeu se nelege orice obiect care nu mai este folosit i este aruncat sau risipit ) . Efectele reciclrii : - reducerea cantitii de energie i de materii prime necesare fabricrii de noi produse ; - red circuitului economic importante cantiti de materie prim ;

- reduce cantitile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare ; - reduce riscurile asupra sntii noastre i a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deeuri periculoase ; - reduce poluarea aerului i a apei . Durata de degradare natural a diferitelor categorii de deeuri se prezint astfel: - cotor mr 3 luni - deeuri de hrtie 3 luni - ziare 3-12 luni - chibrituri 6 luni - filtru de igar 1-2 ani - guma de mestecat 5 ani - cutii de aluminiu 10-100 ani - sticle din plastic 100-1000 ani - pungi din plastic 100-1000 ani - cri de credit 1000 ani - recipiente din sticl 4000 ani Ce nu se poate recicla : - materiale ceramice ; - spray-uri ; - ambalajele materialelor toxice ; - abibildurile , erveelele , hrtia cerat , hrtia de fax ; - prile metalice ataate magneilor . RECICLAREA PLASTICULUI Dup anul 1950 , materialele plastice au devenit de mare interes , n mai puin de zece ani producia maselor plastice crescnd foarte mult .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase . n prezent , exist aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu o compoziie chimic i proprieti diferite , care le fac potrivite pentru o anumit utilizare .

Plasticul este fabricat din petrol , benzin i crbune .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinrii petrolului , care altfel ar fi arse sau irosite . Putem spune c prin fabricarea plasticului nu facem altceva dect s utilizm nite resurse pe care n mod normal le-am risipi . Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizeaz ntr-o gam larg n multe ri . n loc s polueze apa rurilor sau suprafee mari de sol prin acumularea lor, PET-urile pot fi foarte uor colectate i reciclate , acest lucru se poate face foarte uor cu ajutorul containerelor speciale amplasate n multe zone ale oraului . Recuperarea ambalajelor de plastic reprezint o mare provocare , datorat n primul rnd numrului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat este un material sofisticat de o rezisten mare ) folosit cu foarte mare eficien ca recipient pentru buturi . Avantajul reciclrii ambalajelor PET este enorm , dat fiind numrul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil . Materiale plastice: AVANTAJE DEZAVANTAJE

greutate mic mare varietate de proprieti proprieti care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale longevitate mod de fabricare uor consum redus de energie pentru fabricarea lor

volum mare la descrcare rzboi biodegradabil un grad mare de poluare la incinerarea lor numeroi aditivi care polueaz mediul mod dificil de reciclare (diversitate mare, proces de descompunere dificil)

pre redus

substantele de baz sunt in parte cancerigene sau toxice (ex.PVC)

Ce se ntmpl cu plasticul dup ce este folosit ? Dei nu exist date concrete n acest sens , estimrile spun c descompunerea plasticului poate dura sute i chiar mii de ani , astfel c , dac aruncm o sticl de plastic la ntmplare i nimeni nu o va ridica n urma noastr , putem fi siguri c va fi gsit acolo i de multe generaii dup noi . IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE Material / Simbol reciclare PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat Proprieti material Claritate (transparen), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz i umiditate, reine carbonatarea, rezistent la cldur . Aplicaiile produsului Butelii (sticle) plastic buturi nealcoolice, ap, suc, bere, sifon (ap carbogazoas), sos picant (ketchup) i ulei. Borcane unt de arahide, murturi, jeleu i gem (dulceat). Film (folie) i tvi pentru alimente preparate la cuptor, curele (benzi, chingi) de Produse cu coninut de material reciclat Fibre, saci pentru pstrare i transport mbrcminte, folie i plci, containere pentru alimente i buturi, covoare, curele (benzi, chingi) de legat, lna tocit, butelii (sticle, flacoane), jachete scmoate, folie pentru retenia solului, filtre. Observaii:

legat i containere Pentru reciclarea alimentare sau containerelor din nealimentare. PET: - splai i aplatizai; putei lsa etichetele, nu ns capacele (sigiliile de la capace); - nu punei sticle de produse petroliere (ex.: ulei de motor), de pesticide sau ierbicide. HDPE Polietilen de mare (nalt) densitate Proprieti bune de barier pentru umiditate, rigiditate, rezisten, durabilitate, rezisten la chimicale, permeabil la gaz, uor de procesat i uor de format (prelucrat). Butelii (sticle) de lapte, ap, suc, cosmetice, ampon, detergent lichid pentru vesel i lenjerie, nlbitor, recipiente iaurt i margarin, cutii cereale, carne, navete, pungi, saci i sacoe. Butelii (sticle, flacoane) colorate de detergent lichid pentru vesel i lenjerie, balsam de rufe, ampon, ulei de motor i butelii (sticle, flacoane) transparente de lapte i ap; evi, couri, navete, ghivece de flori, margini (borduri) de grdin, folie i plci, lzi de gunoi (reciclare), mobilier din

plastic (scaune, bnci), csue pentru cini, produse lumber (compozit plastic+lemn), dale, mas picnic, cutie postal, garduri, containere, lzi pentru compost, granule. Observaii: Rezistenta chimica face s fie bun pentru ambalaje casnice i produse chimice industriale ca detergeni i nlbitori. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bun rezisten la crapare dect sticlele fr pigment (colorant).

PVC /V/

Versatilitate,

Ambalaje

Ambalaje,

Policlorura de claritate vinil (transparen), uor de amestecat, rezistent, durabilitate, rezistent la grsimi, ulei i chimicale, caracteristici de curgere i proprieti electrice stabile.

transparente alimentare si nealimentare, tuburi medicamente, izolaii fire i cabluri, folie i plci, produse din industria constructiilor ca evi, fitinguri, aprtori, dale, benzi transportoare i ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru snge, produse din piele sintetic.

legatur pentru foi detaabile (in plastic ndosariere), pardoseli, panouri (casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie i plci, dale i rogojini, tergtoare de picioare, duumea elastic , tav (suport) casete i CD-uri, cutii electrice, izolaii cabluri, semnale de trafic, furtun de grdin , lizier mobil pentru cas, butelii (sticle, flacoane) pentru detergent vase, geamuri; dale, igle, articole instalaii (evi, fitinguri), denivelri pentru viteza, capace (canale) pentru drumuri de acces industriale .

LDPE Polietilen de mic (joas) densitate

Uor de procesat, rezistent, durabil, flexibil, uor de lipit (la cald), barier pentru umezeal.

Pungi (sacoe) alimentare pentru pine i produse congelate, pungi (sacoe) pentru lzi/cutii haine, butelii (sticle, flacoane) comprimate pentru miere, mutar. Deasemeni este folosit pentru producerea capacelor flexibile i este folosit n aplicaii cu fire i cabluri electrice. Fibre, covoare, mobilier, caserole i tvi pentru alimente, evi i canalizri (rigole). Butelii (sticle, flacoane) pentru ketchup, containere iaurt i margarin /unt, tuburi, flacoane de medicamente, aplicaii textile ca i covoare, sfoar, nur, frnghie

nvelitori de transport, cutii de gunoi, dale, mobilier, folie i plci, containere compost, butelii (sticle, flacoane) de suc natural de lamie, cutii de mutar, articole plastic-lemn (cherestea gard, etc.).

PP Rezistent, Polipropilena durabil, rezistent la cldur, chimicale, grsimi (unsori) i ulei, bariera umezeal. Punctul nalt de topire face ca produsele s fie

Carcase baterii auto, semnalizri lumin, cabluri baterii, perii maturi, tergtoare ghea, plnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat,

rezistente pentru umplerea cu lichide calde. PS Polistiren Versatil, izolator, claritate (transparen), uor de format, punct relativ sczut de topire.

(funie, corzi), navete rigide i componente auto. Ambalaje de protejare, containere, capace, pahare, sticle (butelii, flacoane) i tvi, carcase CD, aplicatii de servire a alimentelor, tvi de expunere a crnii, cartoane ou, flacoane aspirin, pahare, castroane, cuite.

granule, plci, tvi, recipiente pentru iaurt siropuri. Termometre, comutatoare lumin, izolaii termice, cartoane ou, orificii de ventilaie, tvi, rigle, rame, ambalaje, ceti, farfurii (castroane), pahare expandate, ustensile (unelte) diverse.

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizeaz ntr-o gam larg n multe ri. Exist nc probleme tehnice, economice i structurale de depit, dar posibilitile sunt vaste. Cu toate c unele mase plastice pot prea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structura molecular diferit. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare n parte. Aceasta poate fi obinut n mod eficient n fabricile unde materialele reciclabile generate n procesul de producie sunt uor de separat.

Infrastrucura. Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel national. In general, aceasta este limitata la zone locale. Insa, multi consumatori care doresc sa recicleze deseurile din plastic constata ca nu exista centre specializate de preluare a acestor deseuri. In multe zone au fost realizate proiecte pilot de colectare separata a deseurilor din plastic, in special a sticlelor PET, acestea avand un rezultat destul de bun. Greutate specifica mica. Raportul volum/greutate pentru deseurile din plastic este foarte mare, in special pentru produsele cu polistiren (PS). Din acest motiv, comunitatile izolate nu-si pot permite sa colecteze si sa transporte plasticele separat. Potentialul de contaminare. Deseurile din plastic aduse la unitatile de procesare sunt, in general contaminate cu materiale straine. Materialele straine, cum ar fi alimentele cauzeaza uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale. Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie sa urmareasca cerintele pietei, astfel incat valoarea materialelor valorificate sa poata acoperi costurile de colectare, prelucrare si transport. Centrele de colectare pot asigura o compactare si balotare a deseurilor din plastic in vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, in cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferite pentru fiecare, centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in functie de cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare si balotare a deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de evolutia pietei de desfacere a produselor din materiale reciclate. Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile isi stabilesc in general instalatiile de prelucrare in zone dens populate, in care se genereaza cantitati mari de materiale valorificabile. Reciclatorii trebuie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate. Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prima.

Reciclarea PET Dintre toate materialele reciclabile, plasticul poate fi reciclat cu efortul cel mai puin. Majoritatea supermarketurilor au nceput s introduc pungi biodegradabile. Acestea sunt fabricate din plastic ce se biodegradeaz n anumite condiii i dup o anumit perioad de timp. Exist dou tipuri de pungi de acest fel. Exist pungi din plastic biodegradabil, care conine un mic procent de material care nu este fabricat pe baz de petrol, i pungi din plastic foto-degradabil, care se va degrada atunci cnd va fi expus la soare. Biodegradarea plasticului este n permanen un subiect de studiu, iar experii i organizaiile nonguvernamentale se strduiesc din ce n ce

mai mult s eficientizeze acest proces, pentru ca nou s ne fie ct mai uor s reciclm. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizez ntr-o gam larg n multe state, dei mai exist unele probleme tehnice, economice i structurale de depit. Dei masele plastice pot prea identice, ele sunt grupe de materiale diferite, avnd o structur molecular diferit. Reciclarea depinde de procesul de separare a acestor materiale. Acest lucru poate fi obinut ntr-un mod eficient n fabricile care genereaz materile reciclabile, n urma procesului de producie. Identificarea materialelor reciclabile pe categorii poate fi dificil, existnd probleme de identificare, separare i contaminare. Reciclarea este ns realizat cu succes acolo unde materialel reciclabile clasificabile sunt n cantiti suficiente, de exemplu ambalaje de palei sau saci utilizai n industrie sau agricultur. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, cum ar fi cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare i o gam larg de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Identificarea cu precizie a acestor materiale se realizeaz printr-o tehnic special numit spectometru. n urma procesrii materialele sunt utilizate n manufacturarea echipamentelor electronice i electrice noi. Proprietile mecanice ale maselor plastice pot fi schimbate n timpul reciclrii i de aceea nu este posibil reciclarea unei cantiti mare din acelai material dup care acesta s fie supus unui nou proces de reciclare. Cel mai bun exemplu de reciclare a plasticului poate fi reciclarea PET-urilor. Sticlele PET sunt utilizate n cantiti mari n multe state. Polyethzlene terephalate este numele complet al cuvntului PET. Acesta este un material de o rezisten mare care este utilizat cu foarte mare eficien ca recipient pentru buturi.

Sticla de plastic a fost inventat n SUA n anul 1973, reciclarea acesteia ncepnd n 1977. Avnd n vedere numrul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil, avantajul reciclrii acestora ar fi enorm. O problem n reciclarea acestor materiale este colectarea lor n cantiti mici de la multe surse, ceea ce presupune un cost ridicat. n unele state politicile administrative i asum o mare responsabilitate n recuperarea de ambalaje i alte produse. Acest lucru presupune dezvoltarea reciclrii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale tradiionale prin manufacturare i distribuire, i n final de ctre consumator prin preurile de producie unor crescute. Un alt obstacol n realizarea unui proces eficient de reciclare este reciclarea diferitelor tipuri de plastic, ceea ce reprezint o problem n ceea ce privete incompatibilitatea polimerilor. O soluie n acest sens este introducerea aa numiilor compatibilizatori care creaz stabilitate polimeric ntre legturile dintre structura diferit a moleculelor maselor plastice. Compatibilizatorii pot face posibil producerea unui tip de aliaje din plastic de calitate inferioar. Exist apte tipuri de materiale plastice diferite. Reciclarea plasticului este necesar deoarece descompunerea natural a acestuia n mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani. Prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc ntre 700 i 800 kg de petrol brut iar din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru patrat de covor. Conform unui studiu Europa a avut n 2008 o rat de reciclare a plasticului de 29%, fiind depit inta stabilit de 22,5%. Acest raport a fost realizat de patru organizaii importante din domeniu i anume PlasticsEurope, EuPC, EuPR i Organizaia European a Asociaiilor Reciclatorilor de Plastic (EPRO).

Datele arat c n 10 state europene (Germania, Estonia, Cehia, Belgia, Suedia, Austria, Olanda, Norvegia, Slovenia i Elveia) au reciclat peste 30% din plasticul utilizat. n schimb, Grecia, Lituania i Malta au realizat o rat de reciclare de 10%. Raportul a evideniat aportul pozitiv al unor iniiative europene de reciclare precum i introducerea schemelor de sortare a deeurilor mixte din plastic. Se pare c n 2008, n Europa a fost colectat aproximativ 51% din plasticul post-consum, restul ajungnd la gropile de gunoi. Au fost reciclate 5,3 milioane de tone de deeuri din plastic, 7,8 milioane de tone fiind destinate ca surs de energie. n ciuda creterii cu 3% a ratei de reciclare, cantitatea de deeuri din plastic ajuns la gropile de gunoi a rmas constant. Conform statisticilor efectuate de Comisia European, Europa este sufocat de PET-uri. n ciuda faptului c plasticul este reciclabil, n fiecare zi se recicleaz doar un sfert din cantitatea produs i pus n vnzare. Strategia marilor companii transnaionale productoare de buturi rcoritoare este de a-i maximiza valoarea brandurilor prin adoptarea coninutului de PET reciclat n ambalajele lor. Recent a fost inaugurat i n Romnia, la Caracal, prima capacitate de reciclare a deeurilor PET i producie a granulelor pentru uz alimentar. Iniiatorul este o firm cu capital integral autohton, unul din pionierii PET-ului alimentar din Romnia. Debutul companiei a avut loc n 1996, prima activitate fiind suflarea preformelor PET importate din Europa i obinerea flacoanelor PET. Producia de preforme a continuat ncepnd cu anul 2000, pentru ca apoi, dup o susinut activitate de analiz i documentare, s urmeze decizia investiiei n 2008 n singura capacitate de reciclare bottle to bottle din Romnia. Proiectul a devenit operaional n cursul lunii septembrie 2009.

Investiia n reciclarea PET-ului a totalizat peste 4 milioane de euro i a fost finanat preponderent din credite bancare. Capacitatea de producie este de 1.000 de tone de deeuri PET lunar, ceea ce asigur companiei romneti o cot de pia de 2,75% din totalul capacitilor de reciclare PET food grade din Europa. Procesul de reciclare presupune dou etape distincte: etapa de splare, mcinare i transformare a deeurilor PET n fulgi PET, realizat printr-o instalaie Sorema Italy, i etapa de granulare i cristalizare a fulgilor PET i transformare n granule PET reciclat, realizat prin intermediul unei instalaii complexe Ereama din Austria, doi dintre cei mai mari productori mondiali de tehnologii n reciclarea plasticului. Potrivit statisticilor naionale, n Romnia se consum anual peste 133.000 de tone de PET alimentar, din care, conform ultimelor estimri, rata de colectare a deeurilor este de 25%-26%. Pn la apariia investiiei Esox, cea mai mare parte a acestor deeuri era reciclat i transformat n fibre sintetice de Greentech SA Buzu, o investiie taiwanez, de pionierat n reciclarea PET-ului din Romnia, alt parte fiind transformat de o serie ntreag de mici antreprenori n fulgi PET destinat exportului, n special de China. Compania Eco-Rom Ambalaje a recuperat i valorificat n anul 2009 49% din cantitatea total de ambalaje pus pe pia de clienii societii, adic aproape 320.000 tone de deeuri de ambalaj, n scdere cu 6% fa de 2008, din cauza diminurii activitilor economice. La sfritul anului 2009, portofoliul de clieni al Eco-Rom Ambalaje ajunsese la 1.470 de companii, n cretere cu 25% fa de 2008. Balotarea sticlelor din material plastic tip PET a devenit o aplicatie din ce in ce mai importanta avand in vedere ca schemele de colectare si sistemele de depozitare a sticlelor si recipientelor tip PET sunt introduse in tot mai multe tari. Sistemul Presona pentru reciclarea

PET este folosit acum de catre toate fabricile de bere din Suedia si de catre unele dintre cele mai mari fabrici de gen din Europa. Specificatii: Caracteristici speciale 1. perforatorul nostru garanteaza baloti compacti cu cea mai mare greutate posibila 2. pentru a usura manevrarea, balotii finisati sunt dotati cu traverse de prindere pe partea inferioara pentru ridicarea normala cu ajutorul elevatorului cu furca - nu mai este nevoie sa investiti in dispozitive de prindere costisitoare pentru manevrarea balotilor 3. In cadrul procesului de reciclare este adesea important ca sticlele sa ramana intregi si sa poata fi separate - acest lucru va deveni posibil atunci cand sunt balotate cu presa de balotare Presona, datorita tehnologiei sale unice premergatoare operatiei de presare. Sticlele nu vor fi taiate sau deteriorate prin forfecare in timpul operatiei de presare Principalul punct de desfacere pentru sticlele reciclare de tip PET este piata de fibre. De exemplu, tesatura plusata tip polar este fabricata din PET reciclat. Alte aplicatii includ cablaj, foi de tabla si chiar materiale de constructii. Sortarea de inalta calitate si spalarea permit sticlelor reciclate sa fie refolosite tot ca sticle.

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar posibilitatile sunt vaste. Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat. Utilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare, separare si de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantitati de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleti sau saci utilizati in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare si o gama larga de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi. Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incat nu poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandu-le imediat in acelasi proces de productie. In unele sectoare, prejudecatile impotriva materialelor secundare ramane un obstacol important in reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se

schimba rapid o data cu luarea in considerare a protectiei mediului si a altor influente. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantitati mari in multe tari pentru bauturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului PET- este un material sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta ca recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, data fiind numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil. Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. In unele tari, politicile administrative isi asuma o mare responsabilitate in recuperarea de ambalaje si alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclarii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale traditionale - initial prin manufacturare si distribuire, si in final de catre consumator prin preturile de productie usor crescute. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea asa numitilor " compatibilizatori" care creaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura diferita a moleculelor a maselor plastice, faciliteaza utilizarea de combinatii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. Procesele continua sa se dezvolte pentru a obtine substantele utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor substante diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin urmare drept combustibil.

Exista sapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteti determina gradul plasticului privind aproape in partea de jos a recipientului. Acest numar corespunde gradului materialului din plastic, conform tabelului de mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea separata pe tip de material este obligatorie inainte de a recicla. Populaia, mare generatoare de deeuri trebuie s tie c, cu ct colectarea selectiv la surs este mai bun, cu att efortul de valorificare al lor i implicit costurile de operare se reduc. n plus, dup cum se tie, serviciile de salubritate se pltesc la metru cub de deeu colectat, iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deeurilor menajere, l constituie PET-urile. Managementul ecologic durabil consta in compatibilitatea sociala,economica si ecologica. Investitia care se va face asupra deseurilor este oportuna din punct de vedere ecologic,economic si social. Din punct de vedere ecologic - se elimin posibilitatea de poluare a apelor subterane i de suprafa , cu levigatul rezultat din fermentarea deeurilor; - se micoreaz efectele asupra calitii aerului; - se micoreaz efectele asupra solului; - se micoreaz posibilitile de rspndire haotic a deeurilor de mase plastice, haotic sau alte deeuri uoare; - se elimin focarele de apariie a unor boli; - se elimin disconfortul creat cetenilor. Din punct de vedere economic - se diminueaz cantitile de deeuri depozitabile, prin recuperarea deeurilor valorificabile; - se reduce taxa de salubrizare n funcie de cantitatea de deeuri diminuat prin recuperarea deeurilor valorificabile se aduc

venituri beneficiarului, reducndu-se nivelul taxei; - composturile rezultate pot fi folosite cu bune rezultate n agricultur; - prin sortarea n staia de sortare i tratare se extrag cantiti suplimentare de materiale reciclabile; - n viitor cantitatea de gaz metan extras poate fi folosit (dup o tratare prealabil) n scopuri energetice. Din punct de vedere social -

- se mbuntete calitatea serviciilor de salubritate; - se creeaz noi locuri de munc; scade taxa de habitat. Echipamente pentru reciclarea buteliilor din PET

REDOMA ofera un sistem unic de reciclare a buteliilor din PET care exceleaza prin eficienta costurilor, proiectare flexibila si usurinta in exploatare. Echipamentele sunt disponibile in cateva versiuni: PET 300, PET 700, PET 700-F, PET 1000, PET 1300, PET 1300-F. Versiunile care contin litera F sunt echipamente simplificate, care produc fulgi ce pot fi folositi doar pentru producerea fibrelor. Caracteristicile principale: Usor de manipulat si de intretinut; Accesibilitate usoara; Inalt nivel de automatizare, echipamentele sunt dotate cu panouri de comanda individuale si comanda centralizata; Capacitatea la intrare 300, 700, 1000 sau 1300 kg / ora;

Produs finit deosebit de curat (fulgi PET); Fulgii de PET sunt usor de vandut fiind utilizati in multe domenii;

Materialul folosit la intrare: Butelii sau containere pre-sortate din PET, chiar si cele murdare colectate din gunoi. Produsul finit: fulgi de PET foarte curati Exemple de reutilizare a fulgilor de PET: Fibre pentru carpete, umplutura pentru perne, saltele, jucarii umplute cu fibre, izolatie pentru saci de dormit, imbracaminte, textile pentru imbracaminte, tapiserie etc. Folii sau placi pentru izolarea acoperisurilor, folii subtiri sau mai groase, cutii pentru hrana (rezistente in frigidere si in cuptoare cu microunde) diverse tipuri de cutii sau containere, ambalaje pentru jucarii etc. Benzi pentru fixarea produselor pe paleti, pentru inchiderea cutiilor etc. Forme injectate: componente pentru industria auto (grila din fata radiatorului, manere pentru usi), componente pentru corpuri de iluminat, bunuri de uz casnic, dale pentru pardosele etc. Fulgi de PET pentru aplicatii tehnice: adaos de material reciclat la PET virgin, vopsele (supraconcentrate), amestecuri cu alte mase plastice (ex. policarbonate) si vata de sticla pentru scopuri industriale. Stadiile procesarii: Premanipularea si pre-sortarea butellilor din PET inaintea introducerii in instalatie; Dozarea;

Tocarea; Granularea umeda; Separare murdarie 1 (murdarie, etichete din hartie, granule mici din PET, noroi); Spalarea; Separare murdarie 2 (noroi si etichete); Clatire; Separare murdarie 3 (noroi fin si etichete); Separarea inelelor si a capacelor; Separarea murdariei 4 (noroi deosebit de fin); Centrifugare; Uscarea; Umplerea cutiilor sau a sacilor mari. Masurile de valorificare a deseurilor

Masurile de valorificare a deseurilor contribuie ca produsele, ambalajele, ca si alte materiale, de care proprietarul lor nu mai are nevoie, sa nu mai ajunga in depozitul de deseuri. Aceste masuri trebuie sa faciliteze mentinerea deseurilor in circuitul economic sau aducerea lor n aceasta zona. De asemenea, masurile care contribuie intr-un mod incurajator la cresterea capacitatii de valorificare a produselor, ambalajelor si a altor materiale sunt masuri de valorificare a deseurilor (masuri calitative de valorificare), cum ar fi de exemplu masurile de minimizare a continutului de materiale daunatoare al deseurilor, respectiv al produselor secundare, ca si substituirea produselor, ambalajelor si a altor materiale nevalorificabile cu unele valorificabile.

Valorificarea fractiunilor individuale ale deseului presupune nsa o separare ntre componentele sale valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului deja amestecat, mai ales in domeniul deseurilor menajere, nu este posibil decat cu mari cheltuieli si de cele mai multe ori cu rezultate insuficiente, materialele individuale sau grupele de materiale trebuie colectate separat, cu ajutorul sistemelor de colectare si supuse unei valorificari nca nainte de amestecarea cu alte parti ale gunoiului. Aceste masuri prealabile, (care trebuie luate de producatorul, respectiv posesorul deseurilor, astfel incat o valorificare sa fie posibila), apartin de asemenea domeniului masurilor de valorificare a deseurilor. Masurile prealabile cuprind, pe langa organizarea transportului, mai ales separarea deseurilor la locul lor de obtinere (de exemplu n gospodarii, n intreprinderi, n locuri publice si in firme de prestari servicii) n resturi valorificabile si nevalorificabile, ca si strangerea lor n recipiente separate. Acest lucru presupune colaborarea motivata a cetatenilor, extrem de importanta pentru ca este singura care mentine sau falimenteaza sistemul colectarii selective. Si pentru componente din deseuri cu continut toxic, a caror ramanere n deseuri ar nsemna un pericol pentru om si mediu, ar trebui instituite sisteme de colectare selectiva. Acest lucru este de mare importanta, atat din punctul de vedere al obtinerii unor materiale secundare sarace n substante toxice, ca si al detoxificarii gunoiului ramas, care trebuie ndepartat. In principiu, trebuie avut grija ca masurile colectarii selective sa nu intre n contradictie cu cele de mpiedicare a formarii deseurilor. Prin colectarea selectiva a deseurilor valorificabile trebuie ncurajat comportamentul responsabil al cetateanului fata de gunoiul sau, ca si o exploatare rationala a resurselor, nsa nu trebuie distruse nici eforturile n vederea mpiedicarii formarii deseurilor.

Asa cum s-a aratat, valorificarea deseurilor reprezinta doar a doua dintre cele mai bune solutii de gestiune a deseurilor, deaorece prin colectarea si tratarea componenetelor valorificabile ale deseurilor se realizeaza un consum de energie si de resurse destul de ridicat. Deasemenea, exista diferente ntre valorificarea materiala si energetica a deseurilor, dupa cum urmeaza: Valorificarea materiala presupune substituirea materiilor prime, deseul fiind utilizat din nou datorita caracteristicilor sale materiale - cu exceptia folosirii lui imediate ca material combustibil pentru obtinerea de energie. Valorificarea biologica (compostare, fermentatie) este tot valorificare materiala a resturilor organice, fie ca este vorba despre tratarea realizata conform standardelor industriale ale instalatiilor cu tehnica nalta, fie ca ne situam n zona gospodariilor particulare, a administratiilor comunale sau a gradinilor particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodarii: de exemplu compostare, hranirea animalelor. Valorificarea energetica presupune folosirea deseurilor ca material combustibil nlocuitor pentru obtinerea de energie. La reciclarea materialelor din plastic mai facem diferenta si ntre valorificarea materiilor prime si valorificarea materialelor industriale. Alegerea unei metode de valorificare trebuie sa adopte ntotdeauna maniera ecologica de valorificare. Impactul deseurilor asupra mediului

Nici o fiinta de pe Pamant nu poate trai fara oxigen, iar oxigenul nu poate exista fara spatiile verzi. Pentru a putea trai, omul trebuie sa aiba mare grija si sa acorde o importanta speciala spatiilor verzi. Zilnic, mii de metri patrati de padure sunt defrisati. Desi oamenii nu realizeaza,

aceste resurse se vor sfarsi intr-o zi. Acest lucru poate fi evitat prin reciclarea deseurilor biologice. Cand au inceput sa fie constietizate ca problema deseurile? La aceasta intrebare nu se poate da un raspuns clar. Se stie ca inca de la inceputul epocii crestine in Imperiul Roman exista un sistem de salubritate organizat. Dar, asa cum s-a intamplat si cu multe alte realizari valoroase, si aceasta a fost temporar pierduta in timpul migratiilor. Cererea de imbunatatire a starii de salubritate a reaparut masiv abia in Evul Mediu. La inceput au existat insa doar putine orase in care cetatenii erau obligati sa pastreze curatenia din fata caselor lor. Conditiile igienice erau in general extrem de precare. Ele au contribuit in mare masura la aparitia devastatoarelor epidemii de ciuma din secolele al XV-lea si al XVI-lea. Intretinerea curateniei zonelor locuite a inceput sa ia forme organizate in secolul al XVII-lea, dar mai ales in secolul al XVIII-lea. Despre o rezolvare continua si permanenta a problemelor de igiena, prezente in toate tarile Europei, se poate vorbi insa abia abia incepand din secolul al XIX-lea. Cautand cauzele epidemiei de holera din anul 1831 din Anglia, s-a descoperit legatura izbitoare dintre lipsa igienei si riscul de infestare. Astfel, inlaturarea gunoaielor s-a instituit nu numai ca mijloc de prevenire a epidemiilor, ci si ca masura generala de protectie a sanatatii. In anul 1876 a fost inaugurata in Anglia prima statie de incinerare a deseurilor. Secolul al XX-lea in Europa a stat sub semnul dezvoltarii domeniului salubritatii. Astfel, procesul continuu de mecanizare a muncii a avut drept consecinta aparitia tehnicii de salubrizare, asa cum o folosim si astazi, intr-o forma mai avansata. Practici existente mult timp, ca depozitarea deseurilor in aer liber sa arderea lor necontrolata, sunt in mare masura depasite, iar eliminarea necontrolata de substante toxice pe calea aerului, a apei si in sol a fost limitata. Depozitarea necontrolata a deseurilor problematice, respectiv

toxice, a dus in multe locuri la aparitia unor zone care reprezinta un pericol pentru mediu si resursele naturale, precum si pentru sanatatea umana. Pentru binele comunitatii de azi, dar mai ales in scopul protejarii mediului, evacuarea monitorizata a deseurilor trebuie urmarita in Europa prin toate mijloacele. Activitatile de evitare a producerii deseurilor si de revalorificare a acestora stau pe primul loc in cadrul strategiilor de gestionare a deseurilor. Evacuarea extinsa poate fi realizata doar avand in vedere toate componentele unui sistem complet de gestionare a deseurilor, constituit din colectare, revalorificare, tratare si depozitare. O privire aruncata intr-un recipient de deseuri confirma de fiecare data ca multe lucruri nu trebuie sa ajunga acolo. Este pacat sa ajunga! Nu este deloc inutil sa vorbim despre comoara din pubela de gunoi"! In urma unei vizite la rampa de gunoi se pot trage urmatoarele concluzii: excesul de materiale refolosibile si o mentalitate gresita a aruncarii. Hartii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucarii, imbracaminte intacta, ustensile gospodaresti inca folosibile si alimente-chiar paini intregi- se regasesc in amestecul de gunoi. Pentru cel sosit in rampa de gunoi, totul dovedeste ca traim intr-o adevarata societate a risipei". Cantitatea si natura deseurilor sunt influentate de mai multi factori: clima, frecventa de ridicare, gradul de educare a populatiei, nivelul de trai, gradul de urbanizare si industrializare al orasului. Campioni mondiali la aruncat deseuri sunt S.U.A, cu o cantitate de 720kg/persoana/an. Portughezii arunca 260kg/persoana/an, iar cehii 250kg/persoana/an. Si noi??? Fiecare cetatean al orasului contribuie la cresterea stratului de gunoi cu 350-400 kg/persoana/an. Scopul reducerii deseurilor: -scad costurile de colectare si transport deseuri si, implicit, tariful platit de populatie si agentii economici;

-scad costurile de depozitare; in prezent, construirea unui nou depozit ecologic de deseuri se ridica la suma de 11 milioane de EURO; -se elimina materialele periculoase/toxice din volumul deseurilor si, implicit, se reduce poluarea mediului ambiant. Caldura, umiditatea, bacteriile, lumina... Care este influenta acestor factori in biodegradarea deseurilor aruncate de noi? Durata de degradare naturala a diferitelor categorii de deseuri in rampa de gunoi: hartie-3-12 luni; cotor mar-3 luni; sticla-4000 de ani; sticla plastic-100-1000 ani; cutie aluminiu-10-100 ani; chibrite-6 luni; filtru tigarete-1-2 ani. n ncheiere, iat cteva din intele pe care Romnia trebuie s le ating n ceeea ce privete valorificarea i reciclarea unor deeuri: pn la sfritul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticl, 60 % din cele de hrtie i carton, 50 % din metale, 22,5 % din plastic i 15 % lemn (ceea ce nseamn o foarte bun colectare selectiv pentru a putea obine aceste procente de valorificare); pn n anul 2010 materialele biodegradabile din deeuri trebuie reduse cu 25 %; pn n anul 2007 rata medie anual de colectare a deeurilor de echipamente electrice i electronice este de cel puin 2 kg/locuitor. Eco-Rom Ambalaje Eco Rom Ambalaje este o organizaie nfiinat la sfritul anului 2003 de mai multe companii din industria bunurilor de larg consum, ce are ca obiect de activitate preluarea de la productori a obligaiilor legale de colectare i valorificare a deeurilor de ambalaj. nfiinarea EcoRom Ambalaje a reprezentat rspunsul productorilor la modificrile

legislative generate de aderarea Romniei la Uniunea European. Potrivit aquis-ului comunitar, toate statele membre au obligaia legal de a colecta i valorifica cel puin 60% din cantitile de ambalaj puse pe pia de ctre productori i importatori. Dac n vechile state membre, inta minimal de valorificare a deeurilor de ambalaj de 60% a fost atins la sfritul anului 2008, Romnia a negociat o perioad de tranziie gradual, timp n care inta anual de colectare crete ealonat, pn ajunge s se alinieze cu standardul european de 60%, la orizontul anului 2013. Pentru anul n curs, inta minimal de valorificare a deeurilor de ambalaj este de 45% din cantitile totale introduse pe pia de productori. Eco-Rom ambalaje este deintoarea licenei mrcii Punctul Verde n Romnia i liderul pieei de preluare de la agenii economici a obligaiei de reciclare i valorificare a deeurilor de ambalaje. Punctul Verde (n german der Grne Punkt) a aprut n 1995, cnd organizaia german Duales System Deutschland AG a decis transferarea dreptului de folosire a mrcii sale nregistrate ctre o organizaie european, Packaging Recovery Organisation Europe (PRO Europe). Rolul Punctului Verde este cel al unei asociaii, iar profitul obinut se reinvestete pentru dezvoltarea infrastructurii. Prin sistemul "Punctul Verde", agenii economici pot transfera, prin contract, responsabilitatea de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje ctre organizaia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la rndul su, ncheie parteneriate cu autoritti locale, firme private sau municipale de salubritate i cu companii care, ulterior, valorific sau recicleaz ambalajele colectate i sortate. Marca Punctul Verde este o marc de dimensiune internaional, peste 460 de miliarde de ambalaje fiind etichetate cu aceste simbol. Punctul Verde" este un simbol care i arat cumprtorului c firma producatoare sau importatoare a produselor respective este o

companie care s-a angajat ca ambalajele produselor sale, colectate de la populaie n containere separate, s fie reciclate sau valorificate. Eco-Rom Ambalaje a optat pentru implementarea n Romnia a sistemului de colectare selectiv a deeurilor, considernd c acesta este rspunsul cel mai potrivit pentru realitile sociale i economice ale Romniei i permite ndeplinirea intelor europene de valorificare a deeurilor de ambalaj fr a mpovra financiar consumatorul. Astfel, Eco-Rom Ambalaje a decis s pun la dispoziia clienilor si modelul de colectare Der Grne Punkt, un sistem organizat de management al activitii de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaj care i-a dovedit fiabilitatea n mai bine de 30 de state din Europa i America de Nord. Eco-Rom Ambalaje funcioneaz ca o interfa ntre productori care sunt clienii si - societile de colectare a deeurilor i autoritile centrale i locale. Clienii Eco-Rom Ambalaje raporteaz ctre societate cantitile totale de deeuri i tipul acestora i pltesc n funcie de cantiti i tipologia deeurilor un anumit tarif ctre Eco-Rom Ambalaje. Din acel moment, obligaia legal de colectare a deeurilor de ambalaj revine Eco-Rom Ambalaje. Aceasta, la rndul su, pltete un anumit tarif ctre societile de salubritate i de colectare a deeurilor care trimit spre reciclare cantiti de deeuri n contul clienilor EcoRom Ambalaje. n plus, societatea raporteaz periodic ctre autoriti cantitile de ambalaje introduse pe pia, cantitile colectate i cele trimise spre reciclare. n anul 2004, societatea a nceput cu o baz iniial de 81 de clieni, n prezent societile incluse n sistemul de gestionare a deeurilor al Eco-Rom Ambalaje sunt n numr de peste 1150. Pentru a fi atins inta naional de valorificare de 60% la orizontul anului 2013, va fi nevoie ca ponderea cantitilor de deeuri de ambalaj colectate de la populaie s creasc

n urmtorii 5 ani de aproximativ ase ori fa de nivelul actual, innd cont de faptul c la populaie se regsesc peste 60 de procente din cantitile totale de ambalaje aflate pe pia, restul fiind generat n fluxul industrial-comercial. Pentru aceasta, Eco-Rom Ambalaje a implementat sistemul de colectare selectiv n 42 de localiti din Romnia, localiti avnd o populaie nsumat de peste 1,8 milioane de locuitori. Obiectivul pe termen mediu al Eco-Rom Ambalaje este de a extinde acest sistem de colectare selectiv a deeurilor de ambalaj la nivel naional. La finalul anului 2009, portofoliul de clieni al Eco-Rom Ambalaje se ridica la 1.470 de companii (fa de 1.153 n anul 2008), n cretere cu peste 25% comparativ cu sfritul lui 2008. Eco-Rom Ambalaje a recuperat i a valorificat 49% din cantitatea total de ambalaje pus pe pia de clienii societii, adic aproape 320.000 de tone de deeuri de ambalaj, din totalul de 652.000 de tone de ambalaje puse n circulaie de acetia. Datorit investiiilor de la nceputul anului 2009, dar i ca urmare a colaborrii companiei cu partenerii si, numrul localitilor conectate la serviciile de colectare selectiv n sistemul Eco-Rom Ambalaje a crescut de la 42 la 70, n timp ce numrul de ceteni care beneficiaz de acest serviciu a ajuns la 2.625.000, comparativ cu 1.800.000 n 2008. Obiectivele companiei stabilite pentru anul 2009 au fost depite cu 25%. Conform rapoartelor de la sfritul anului 2009, n cazul ambalajelor din plastic, au fost recuperate i reciclate 28% din totalul scos pe pia, fa de limita minim de 12% impus de lege. Pentru anul 2010, Eco-Rom Ambalaje i-a propus ca obiective strategice extinderea parteneriatului public-privat, a serviciilor n localitile urbane cu precdere i creterea eficienei aciunilor sale prin monitorizarea atent a performanei fiecrei localiti.

Reciclarea plasticului n alte state n Europa, plasticul se ntlnete cel mai frecvent n sectorul ambalajelor (aproape 40%), n sectorul de uz casnic (21,3%) i n cel al construciilor (18%). Pentru ca populaia s fie receptiv i s fie motivat s participe la procesul de reciclare a materialelor din plastic, trebuie implementate anumite tehnici i soluii care s faciliteze n primul rnd colectarea acestora. De exemplu, n Suedia, n magazinele alimentare exist aparate speciale care compacteaz PET-urile. n funcie de numrul de sticle introduse, se elibereaz un bon iar la cas cetenii ncaseaz suma corespunztoare. Astfel sunt motivai cetenii s strng sticlele pentru colectare n loc s le arunce, deoarece primesc bani n schimb. De asemenea este protejat mediul, dar sunt conservate i resursele naturale i energie. O astfel de metod este utilizat i n Grecia sau n Croaia. n Danemarca, la cumprarea unui suc de la supermarket de exemplu, pe bon este trecut o garanie pentru sticl, iar la returnare, clientul primete banii pe sticl napoi. Sticla poate fi returnat n majoritatea magazinelor. n Statele Unite ale Americii sunt amplasate aparate speciale de colectare a ambalajelor din plastic sau din sticl, pentru fiecare astfel de deeu cetenii primesc un bon de 10 ceni, n schimbul cruia se pot face cumprturi sau se pot primi bani. n Germania taxa pe PET a avut un rezultat foarte bun, ducnd la meninerea cureniei. Garania pentru ambalajele din plastic trecut pe bon este de 0,25 Euro. Aceasta se pltete la cumprarea produsului i

poate fi recuperat la returnarea ambalajelor. Fiecare cetean german colecteaz sptmnal aproximativ 1,5 kg de deeuri din plastic. n anul 2008, n Marea Britanie colile au gsit o nou metod de a lupta cu poluarea. Sticlele de plastic sunt transformate n fibre, din care vor fi confecionate uniforme pentru elevi. Aa-numitele uniforme verzi vor duce la economisirea simitoare a energiei. Preul uniformelor este cu doar o lir sterlin mai mult dect cele obinuite. Uniformele vor arta la fel ca orice haine confecionate din fibre sintetice, doar c fibrele acestora sunt obinute doar din sticle de cola, fiind utilizate doar sticle din plstic transparent. Reciclarea nu este singura form de valorificare a plasticului. Acesta mai poate fi i recuperat energetic. n Europa, mai mult de jumtate din deeurile de plastic colectate sunt valorificate energetic, fiind folosite n locul combustibililor convenionali. Asta, datorit puterii calorice mari, comparabile cu cea a crbunilor superiori. De pild, polistirenul expandat are o mare putere de nclzire, chiar mai mare dect a carbonului. El suport s fie topit n instalaiile de recuperare energetic, fr a elibera noxe, emisii toxice i fum. Recuperarea energetic devine o soluie atunci cnd reciclarea cost foarte mult. n plus, uneori, reciclarea devine aproape imposibil, dac deeurile nu sunt colectate direct de la surs, ajungnd n gunoiul menajer, doar dac provin de la ambalaje foarte murdare. Argumentele care pledeaz n favoarea utilizrii acestora ca nlocuitor de combustibil convenional se refer la: puterea caloric mare, comparabil cu cea a crbunilor superiori; costurile mari de reciclare atunci cnd deeurile de mase plastice nu sunt selectate direct de la surs i ajung n gunoiul menajer sau cnd ele provin din ambalajele alimentare cu un grad mare de impurificare;

sunt deeuri nebiodegradabile; prin urmare, trebuie eliminate. Cel mai bun exemplu de reciclare a plasticului poate fi reciclarea PET-urilor. Sticlele PET sunt utilizate n cantiti mari n multe state. Strategia marilor companii transnaionale productoare de buturi rcoritoare este de a-i maximiza valoarea brandurilor prin adoptarea coninutului de PET reciclat n ambalajele lor. n Romnia, procedeul cel mai utilizat astzi este reciclarea mecanic a deeurilor de mase plastice. Acesta se face fr modificarea structurii materialului (polimerului), i const n operaiile de extrudare granulare i injecie. Reciclarea prin procedee chimice presupune modificarea structurii intime a materialului (descompunerea polimerului) i obinerea materiei prime (monomerul de baz ). Pentru deeurile de mase plastice (PE, PP, PVC, etc.) exist n Romnia instalaii de reciclare care nsumeaz o capacitate de peste 22 de mii de tone. Pentru deeurile de ambalaje din PET exist instalaii de reciclare cu o capacitate de circa 16 mii de tone, care sunt supuse operaiilor de prelucrare prin mcinare i splare, pentru a se obine fulgi din PET.

Concluzii Calamitile naturale din ultimii ani indic faptul c impactul uman asupra mediului este cu adevrat negativ, chiar distructiv. Mai mult, astzi nu se mai pune accent pe conservarea mediului natural ci pe supravieuirea speciei umane. Reciclarea este un concept modern n gestiunea deeurilor i presupune reprocesarea materialelor n produse noi. Prin reciclare este

prevenit pierderea unor materiale potenial folositoare, reduce consumul de materii prime, reduce consumul de energie i astfel producerea de gaze cu efect de ser. Materialele reciclabile pot proveni att din gospodriile particulare ct i din industrii: sticl, hrtie, aluminiu, fier, textile i plastic. Pentru a putea fi reciclate aceste materiale trebuie sortate pe categorii i tipuri de produse. Reciclarea presupune avantaje att din punct de vedere economic, ct i n ceea ce privete protejarea mediului nconjurtor. Majoritatea materialelor plastice nu sunt biodegradabile i persist n mediul nconjurator timp de sute de ani. De exemplu, pungile de plastic se biodegradeaz n 20-30 de ani, n timp ce sticlele pot rmane intacte pe termen nedefinit. Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se realizez ntr-o gam larg n multe state, dei mai exist unele probleme tehnice, economice i structurale de depit. Proprietile mecanice ale maselor plastice pot fi schimbate n timpul reciclrii i de aceea nu este posibil reciclarea unei cantiti mari din acelai material dup care acesta s fie supus unui nou proces de reciclare. Reciclarea plasticului este necesar deoarece descompunerea natural a acestuia n mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani. Prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc ntre 700 i 800 kg de petrol brut iar din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru patrat de covor. Conform unui studiu Europa a avut n 2008 o rat de reciclare a plasticului de 29%, fiind depit inta stabilit de 22,5%. Acest raport a fost realizat de patru organizaii importante din domeniu i anume PlasticsEurope, EuPC, EuPR i Organizaia European a Asociaiilor Reciclatorilor de Plastic (EPRO).

Cel mai bun exemplu de reciclare a plasticului poate fi reciclarea PET-urilor. Sticlele PET sunt utilizate n cantiti mari n multe state. Strategia marilor companii transnaionale productoare de buturi rcoritoare este de a-i maximiza valoarea brandurilor prin adoptarea coninutului de PET reciclat n ambalajele lor. Pentru ca populaia s fie receptiv i s fie motivat s participe la procesul de reciclare a materialelor din plastic, trebuie implementate anumite tehnici i soluii care s faciliteze n primul rnd colectarea acestora. Reciclarea nu este singura form de valorificare a plasticului. Acesta mai poate fi i recuperat energetic. Recuperarea energetic devine o soluie atunci cnd reciclarea cost foarte mult. n plus, uneori, reciclarea devine aproape imposibil, dac deeurile nu sunt colectate direct de la surs, ajungnd n gunoiul menajer, doar dac provin de la ambalaje foarte murdare. Eco Rom Ambalaje este o organizaie nfiinat la sfritul anului 2003 de mai multe companii din industria bunurilor de larg consum, ce are ca obiect de activitate preluarea de la productori a obligaiilor legale de colectare i valorificare a deeurilor de ambalaj.