Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI – FACULTATEA DE GEOGRAFIE

TUTORIAL: EVALUAREA SUSCEPTIBILITĂŢII LA EROZIUNE PRIN ANALIZĂ BIVARIATĂ

SUSCEPTIBILITĂŢII LA EROZIUNE PRIN ANALIZĂ BIVARIATĂ Masterand: Mădălina Teodor Profesor coordonator: Prof.

Masterand: Mădălina Teodor Profesor coordonator: Prof. Univ. dr. Iuliana Armaş

- 2012 -

Conţinut

 

1.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 3

2.

Areal de

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. 4

3.

Metodologie 3.1. Baze de 3.2. Etape de lucru Etapa I: Crearea

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.4

.5

6

.6

Etapa II-a: Vectorizarea curbelor de nivel şi a arealelor cu eroziune

 

.7

Etapa III-a: Crearea folderului de lucru şi importarea shapefile-urilor

.8

Etapa IV-a: Definirea Sistemului de coordonate şi a Georeferenţierii

 

.10

Etapa V-a: Crearea DEM-ului din curbele de nivel Etapa VI-a: Importarea hărţii eroziunii şi definirea ei

.

.

.

.

.11

.12

 

Etapa VII-a: Crearea hărţilor parametru

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.14

Etapa VIII-a: Combinarea hărţii eroziunii cu hărţile parametru

 

20

Etapa IX-a: Realizarea hărţii finale a susceptibilităţii

31

4.

Concluzii

.

.

Etapa X-a: Determinarea ratei de succes a hărţii finale .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

32

50

EVALUAR EA SUSCEPTIBILITĂŢII LA EROZIUNE PRIN ANALIZĂ BIVARIATĂ . STUDIU DE CAZ: BAZINUL SUPERIOR AL

EVALUAREA SUSCEPTIBILITĂŢII LA EROZIUNE PRIN ANALIZĂ BIVARIATĂ. STUDIU DE CAZ: BAZINUL SUPERIOR AL VĂII IALOMIŢEI, MUNŢII BUCEGI

Obiectiv: Acest tutorial îşi propune să evidenţieze susceptibititatea apariţiei proceselor de eroziune, prin analiză bivariată, folosind programul Ilwis. (Metodologia poate fi aplicată pentru orice tip de proces: eroziune, alunecări de teren, surpări, prăbuşiri, etc.) Metoda bivariată de analiză a suceptibilităţii de apariţie a proceselor se bazează pe intersectarea hărţii procesului analizat cu hărţile parametru (hipsometria, geodeclivitate, expoziţia versanţilor, geologia/petrografia, utilizarea terenului, solurile, etc.) ce conţin date ce ajută la determinarea densităţii procesului din areal. O standardizare a acestor valori (de densitate) se poate obţine prin relaţionarea lor cu densitatea generală (de pe întreaga suprafaţă studiată). Relaţionarea se poate face prin operaţii de împărţire sau prin scădere. Wt= ln (Densclas/Densmap)

Unde: Wt – valoarea (ponderea) dată unui anumit interval de parametru, Densclas densitatea eroziunii în cadrul intervalelor parametrului luat în considerare şi Densmap – densitatea eroziunii la nivelul întregii hărţi

Logaritmul natural este folosit pentru a acorda valori negative atunci când densitatea procesului este mai mică decât valoarea normală şi pentru a acorda valori pozitive atunci când densitatea procesului este mai mare decât valoarea normală. Prin combinarea hărţilor cu valori ale ponderii rezultă harta finală a susceptibilităţii ce poate fi analizată prin determinarea ratei de succes (puterii de predicţie).

1. Introducere Utilizarea softurilor GIS prezintă avantaje numeroase şi aduce multiple posibilităţi în comparaţie cu tehnicile cartografice manuale. Metodele de realizare ale hărţilor sunt unite de un sistem de coordonare universal (proiecţie cartografică, sistem de coordonate), acestea având în plus şi posibilitatea de interpolare a layerelor, posibilitatea de corectare, intervenţie când se produce orice schimbare pe arealul analizat, etc. Prin diversitatea opţiunilor de reprezentare ale informaţiilor pe hărţi dar şi modul prin care acestea pot fi realizate (suprapunerea mai multor straturi tematice, realizarea unor operaţii matematice cu diferite layere sau modele numerice altitudinale, realizarea unei legături între bazele de date şi partea grafică), pot rezulta hărţi ce determină raportul cauză-efect prin stabilirea unei corelaţii între geologie (tip de rocă,

3

struct ură) şi utilizarea terenului, între pantă şi expoziţia versanţilor, hip sometrie şi anumite procese,

structură) şi utilizarea terenului, între pantă şi expoziţia versanţilor, hipsometrie şi anumite procese, sau între toate acestea. Metoda bivariată pentru abordările statistice este folosită pentru a realiza harta susceptibilităţii de către mai mulţi autori (Bonham-Carter et al. 1988, 1989; Agterberg 1992; Agterberg et al. 1993; Bonham-Carter 2002; Lee et al. 2002; VanWesten et al. 2003, Lee and Choi 2004; Lee and Sambath 2006; Sharma and Kumar 2008; Neuhäuser and Terhorst, 2007; Dahal et al. 2008a, 2008b, Armaş 2010; Regmi et al. 2010). Această metodă a fost aplicată şi pentru determinarea altor tipuri de hărţi cum ar fi harta portenţialului mineralelor (Emmanuel et al., 2000; Harris et al., 2000; Tangestani and Moore, 2001; Carranza and Hale, 2002). Cheng (2004) a fost folosită pentru determinarea zonelor cu acumulare de apă. Zahiri et al. (2006) a aplicat această metodă pentru a cartografia instabilitatea versanţilor asociată cu prăbuşirile miniere.

2. Arealul de studiu

Zona studiată în acest tutorial se află în centrul masivului Bucegi din Carpaţii Meridionali şi se întinde pe o suprafaţă de 4.5519 km 2 , având un perimetru de 9.4 km.

de 4.5519 km 2 , având un perimetru de 9.4 km. Foto. 1. Valea Ialomiţei Fig.1.
de 4.5519 km 2 , având un perimetru de 9.4 km. Foto. 1. Valea Ialomiţei Fig.1.

Foto.1. Valea Ialomiţei

Fig.1. Harta topografică a arealului studiat

3. Metodologie

Pentru a realiza harta susceptibilităţii la eroziune a versanţilor se foloseşte o metodă statistică de bază, bivariată ce utilizează un număr limitat de hărţi tematice şi un singur tip de eroziune.

4

3.1. Baze de date - Date vectoriale: sunt reprezentate de stratele tematice de tip punct

3.1. Baze de date

- Date vectoriale: sunt reprezentate de stratele tematice de tip punct (cote altimetrice),

linie (curbe de nivel, reţea hidrografică, procese geomorfologice) şi poligon (procese geomorfologice, utilizarea terenului, geologie, soluri) ce redau suprafaţa elementelor terenului. Concepţia de strat tematic permite organizarea complexităţii mediului înconjurător în reprezentări simple pentru a facilita înţelegerea relaţionărilor naturale. Datele vectoriale sunt de asemenea utile pentru realizarea datelor de tip raster.

- Date raster sunt cele mai multe şi mai utile în analizele realizate în programele GIS

deoarece sunt alcătuite din pixeli organizaţi sub forma unei matrici (linii şi coloane), fiecăruia

atribuindu-se câte trei atribute: coordonate de latitudine, logitudine şi altitudine. Realizarea corectă a datelor rezultate prin vectorizare presupune utilizarea unei topologii. Datele vectoriale sunt caracterizate de utilizarea punctelor/vertecşilor în definirea segmentelor, poligoanelor, punctelor. Fiecare vertex este alcătuit dintr-o coordonată X -

latitudine şi o coordonată Y - longitudine. Topologia reprezintă un set de reguli prin care se împarte geometria punctelor, liniilor şi poligoanelor. Structurile topologice permit verificarea consistenţei geometrice a datelor şi a creării analizelor pe criterii spaţiale: suprapunere, continuitate, analiza conectivităţii, sens, direcţie, proximitate, etc.

- Date atribut – în urma vectorizării celor mai importante elemente a rezultat o bază de

date importantă care poate fi cuantificată şi sub forma tabelelor de atribute. Aceste date

caracterizează atât datele vectoriale cât şi datele raster. - Metadate fiind datele ce se referă la datele anterioare (de ex. domeniul).

Tabelul 1. Date de intrare necesare

Nume

Tip

Descriere

Pentru hărţile parametru

curbe_de_nivel, cote

raster, tabel, domeniu

Harta hipsometrică (dem, asc)

Slopedeg

raster, tabel, domeniu, histogramă

Harta pantelor

Aspectd

raster, tabel, domeniu, histogramă

Harta orientării versanţilor

Geologica

Vector, raster, tabel, domeniu, histogramă

Harta geologică

Landcover00

vector, raster, tabel, domeniu, histogramă

Harta utilizării terenului

Soluri

vector, raster, tabel, domeniu, histogramă

Harta solurilor

Pentru eroziune

eroziune, eroziunecl

Vector, raster, tabel, domeniu, histogramă,

Harta proceselor erozionale

5

Schema metodologic ă de realizare a hărţii susceptibilităţii la eroziune 3.2. Etape de lucru Etapa

Schema metodologică de realizare a hărţii susceptibilităţii la eroziune

3.2.

Etape de lucru

Etapa I: Crearea shapefile-urilor conturului zonei, curbelor de nivel şi a zonelor cu eroziune:

Conturul zonei: în aplicaţia ArcCatalog a programului ArcGis se dă click dreapta:

New Shapefile. Apoi se denumeşte noul layer, se defineşte tipul şi referinţele spaţiale: Name:

6

contur_ialomita_superioara, Feature Type: Polygon, Spatial Reference: Stereo_70, Elipsoid Krasovsky 1940, Datum: Dealul

contur_ialomita_superioara, Feature Type: Polygon, Spatial Reference: Stereo_70, Elipsoid Krasovsky 1940, Datum: Dealul Piscului 1970. Curbe de nivel: tot în ArcCatalog se dă click dreapta: New Shapefile. Name:

curbe_de_nivel, Feature Type: Polyline, Spatial Reference: Stereo_70, Elipsoid Krasovsky 1940, Datum: Dealul Piscului 1970. Areale de eroziune: în ArcCatalog se dă click dreapta: New Shapefile. Name:

eroziune, Feature Type: Polygon, Spatial Reference: Stereo_70, Elipsoid Krasovsky 1940, Datum: Dealul Piscului 1970.

Name: eroziune, Feature Type: Polygon, Spatial Reference: Stereo_70, Elipsoid Krasovsky 1940, Datum: Dealul Piscului 1970.
Name: eroziune, Feature Type: Polygon, Spatial Reference: Stereo_70, Elipsoid Krasovsky 1940, Datum: Dealul Piscului 1970.

Etapa II-a: Vectorizarea curbelor de nivel şi a arealelor cu eroziune

1 Pentru a se putea realiza analiza bivariată este necesar ca tipologia arealelor de eroziune să fie de tip poligon.

În programul ArcGis (sau orice alt program de GIS) se va deschide harta topografică a zonei: Add Data: ialomita_topo_25.000.tif.

ArcGis (sau orice alt program de GIS) se va deschide harta topogra fică a zonei: Add
ArcGis (sau orice alt program de GIS) se va deschide harta topogra fică a zonei: Add

7

Este etapa în care se vectorizează toate curbele de nivel în orice program de GIS

Este etapa în care se vectorizează toate curbele de nivel în orice program de GIS (cărora li se notează cotele pentru a realiza modelul numeric altimetric (MNA)) de pe harta topografică

1:25.000.

a ltimetric (MNA)) de pe harta topografică 1:25.000. De asemenea este eta pa de identificare şi

De asemenea este etapa de identificare şi vectorizare a arealelor cu eroziune (cu ajutorul ortofotoplanului sau hărţii topografice). Vectorizarea se poate realiza în orice program de GIS cunoscut, într-un layer de tip poligon.

hărţii topografice). Vectorizarea se poate realiza î n orice program de GIS cunoscut , într -un
hărţii topografice). Vectorizarea se poate realiza î n orice program de GIS cunoscut , într -un
Etapa III – a: C rearea folderului de lucru în Ilwis şi importarea shepefile -urilor

Etapa III a: Crearea folderului de lucru în Ilwis şi importarea shepefile-urilor

Pasul 1. Crearea folderului de lucru: pe directorul D: se crează un nou folder: click dreapta New Folder, nume folder: lucru. Acesta poate fi accesat în Ilwis din Operation- Tree Navigator care momentan este gol.

8

Pasul 2. Importatrea shapefile-urilor: curbele de nivel, conturul văii, eroziunea, geologia, utilizarea terenului,
Pasul 2. Importatrea shapefile-urilor: curbele de nivel, conturul văii, eroziunea, geologia, utilizarea terenului,

Pasul 2. Importatrea shapefile-urilor: curbele de nivel, conturul văii, eroziunea, geologia, utilizarea terenului, solurile, hidrografia (toate layerele ce vor fi folosite). Layerele se importă astfel: File Import Map ArcView.SHP shapefile (sau Operations-Import/Export). Importul se realizează prin selectarea layerelor dorite. Este posibil ca acestea să se salveze tot în folderul în care erau iniţial iar pentru a fi aduse în folderul de lucru se copiază cu Copy - Paste în folderul lucru, apoi se şterg din folderul iniţial.

în folderul lucru , apoi se şterg din folderul iniţial. În urma acestor operaţiuni se pot
în folderul lucru , apoi se şterg din folderul iniţial. În urma acestor operaţiuni se pot
în folderul lucru , apoi se şterg din folderul iniţial. În urma acestor operaţiuni se pot

În urma acestor operaţiuni se pot observa în linia de comandă toate comenzile realizate până în acest pas. Formatul nou al fişierelor va fi cel specific programului Ilwis: *mpr.

La import datele vor avea 3 fişiere ( domeniul, informaţia vectorială şi tabela de atribute

La import datele vor avea 3 fişiere (domeniul, informaţia vectorială şi tabela de atribute – în ordinea din imagine). La importarea obiectelor în ILWIS se va schimba formatul în *mpr.

tabela de atribute – în ordinea din imagine ). La importarea obiectelor în ILWIS se va
tabela de atribute – în ordinea din imagine ). La importarea obiectelor în ILWIS se va

9

Elementele importate pot fi vizualizate: Click dreapta – Open – Open Object. Din fereastra Display

Elementele importate pot fi vizualizate: Click dreapta Open Open Object. Din fereastra Display Options se pot seta diferite opţiuni legate de vizualizarea elementelor (vectoriale, raster).

Din fereastra Display Options se pot seta diferite op ţiuni legate de vizualizarea elementelor (vectoriale, raster).
Din fereastra Display Options se pot seta diferite op ţiuni legate de vizualizarea elementelor (vectoriale, raster).
Din fereastra Display Options se pot seta diferite op ţiuni legate de vizualizarea elementelor (vectoriale, raster).

Etapa IV a: Definirea Sistemului de coordonate şi a Georeferenţierii.

Pasul 1. Definirea sistemului de coordonate (necesară pentru datele vectoriale): File Create Coordinate System pe care îl denumim Stereo70, alegem CoordSystem Projection, Projection: StereoGraphic, Ellipsoid: Krasovski 1940, Datum: S-42(Pulkovo1942) Area:

Romania, apoi vom setam parametrii (False Esting: 500000.0000, False Northing:

500000.0000, Central Meridian: 25 0 E, Central Parallel: 46 0 N, Scale Factor: 0.9997500000).

False Northing: 500000.0000, Central Meridian: 25 0 E, Central Parallel: 46 0 N, Scale Factor: 0.9997500000
False Northing: 500000.0000, Central Meridian: 25 0 E, Central Parallel: 46 0 N, Scale Factor: 0.9997500000

10

Pentru curbele de nivel importate avem nevoie s ă set ă m sistemul de coordonate

Pentru curbele de nivel importate avem nevoie să setăm sistemul de coordonate (creat anterior): Click drepta pe imaginea vectorială Properties Coordinate System: Stereo70. În acest moment am legat curbele de nivel de un sistem general (acelaşi lucru se face pentu fiecare strat vectorial în parte). Vor apărea acum Boundaries of map click dreapta - Properties (folosite pentru pasul următor de georeferenţiere).

Pasul 2. Definirea Georeferenţierii (necesară pentru datele raster): File Create GeoReference GeoReference Name: Stereo70, alegem GeoRef Corners, Coordinate System Stereo70 (cel creat anterior), Pixel size: 5 n funcţie de scara de realizare a curbelor de nivel). Coordonatele Min X,Y şi Max X,Y se regăsesc la proprietăţile stratului vectorial.

de realizare a curbelor de nivel). Coordonatele Min X,Y şi Max X,Y se regăsesc la proprietăţile

Etapa V a: Crearea DEM-ului din curbele de nivel

După importarea curbelor de nivel şi atribuirea sistemului de referinţă (Stereo70), se poate crea modelul numeric altimetric sau dem-ul din stratul reprezentat de curbele de nivel (cote) astfel: click dreapta pe informaţia vectorială a curbelor de nivel Contour Interopolation. Se selectează: Contour Map: cote (curbele de nivel), Output Map: cote, Domain: value Show. (Ca şi mod de reprezentare s-a ales Elevation 2).

11

Dac ă arelaul de studiu este sub formă neregulată se poate aplica o mască petru
Dac ă arelaul de studiu este sub formă neregulată se poate aplica o mască petru
Dac ă arelaul de studiu este sub formă neregulată se poate aplica o mască petru
Dac ă arelaul de studiu este sub formă neregulată se poate aplica o mască petru

Dacă arelaul de studiu este sub formă neregulată se poate aplica o mască petru redarea arelului din interiorul conturului sau se poate importa un model ascii realizat în alt program (ArcGis): (File Import Map Arc/Info.ASC (non-com ASCII raster)

model ascii realizat în alt program (ArcGis): ( File – Import – Map – Arc/Info.ASC (non-com
model ascii realizat în alt program (ArcGis): ( File – Import – Map – Arc/Info.ASC (non-com
Etapa VI – a: Importarea hărţii eroziunii şi definirea ei: Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial:

Etapa VI a: Importarea hărţii eroziunii şi definirea ei:

Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File Import - ArcView.SHP shapefile eroziune. Shapefile-ul vectorial trebuie legat de un sistem de referință (Properties - Coordinate System: Stereo 70).

Pasul 2: Transformarea informaţiei vectoriale în informaţie raster: click dreapta pe informaţia vectorială, se selectează Polygon To Raster. Output Raster Map: numele noii hărţi raster, şi se alege sistemul de referinţă GeoReference: Stereo70.

12

Pasul 3. Reclasificarea hărţii eroziunii în două clase (0 şi 1) Pentru a se reclasifica
Pasul 3. Reclasificarea hărţii eroziunii în două clase (0 şi 1)
Pentru a se reclasifica această hartă este nevoie se analizăm tabelul importat o dată cu
informaţia vectorială. Se observă că în tabel apar date doar pentru un singur tip de eroziune.
În analiza bivariată se lucrează pe rând cu fiecare tip de proces.
Se va face o nouă coloană în tabel notând următoarea formulă pe linia de comandă a
tabelului:
eroziune=:iff(siroire=’eroziune’,1,0).
Această comandă va analiza coloana şiroire şi
dacă intrările au denumirea eroziune, în noua coloană denumită eroziune se va trece valoarea 1,
altfel va trece valoarea 0. Astfel vom avea 60 de intrări, toate cu valoarea 1 pe noua coloană
(toate intrările au avut denumirea „eroziune”) deoarece toate îndeplinesc această condiţie.
Pasul 2: Va trebui să creăm o hartă tip atribut cu valorile obţinute anterior în tabel: se
selectează din fereastra principală: Operations – Raster Operation - Attribute Map, Raster
Map: eroziune, Tabele: eroziune, Attribute: eroziune, Output Raster Map: eroziune1.

13

Se vizualizează harta şi se observă că apar valori necunoscute „?”. Aceste valori necunoscute trebuiesc
Se vizualizează harta şi se observă că apar valori necunoscute „?”. Aceste valori necunoscute trebuiesc
Se vizualizează harta şi se observă că apar valori necunoscute „?”. Aceste valori necunoscute trebuiesc
Se vizualizează harta şi se observă că apar valori necunoscute „?”. Aceste valori necunoscute trebuiesc

Se vizualizează harta şi se observă că apar valori necunoscute „?”. Aceste valori necunoscute trebuiesc eliminate. În fereastra principală se trece în linia de comandă formula:

valori

nedefinite le schimbăm cu 0 (culoare albastră) dacă nu, menţinem valorile de pe hartă (valoarea 1, culoare bej).

eroziunecl:=iff(isundef(eroziune),0,eroziune)

însemnând

dacă

harta

eroziune

are

pe hartă (valoarea 1, culoare bej). eroziunecl:=iff(isundef(eroziune),0,eroziune) însemnând dacă ha rta eroziune are
Etapa VII –a: Crearea hărţilor parametru Harta pantelor Pasul 1. Realizarea hărţii: se realizează în
Etapa VII –a: Crearea hărţilor parametru
Harta pantelor
Pasul 1. Realizarea hărţii: se realizează în Ilwis prin aplicarea unei funcţii pe cele două
direcţii: DX şi DY utilizând dem-ul (modelul numeric altimetric al terenului) anterior creat.
Filtrul DFDX: Calculează prima derivată în direcția axei x (df/dx) per pixel. Valorile
matricei sunt:1 -8 0 8 -1 cu rația (gainfactor) = 1/12 = 0,0833333
Filtrul DFDY: Calculează prima derivată în direcția y-ului (df/dy) per pixel.

14

Iniţial se realize a ză hărţi le DX şi D Y: click dreapta pe DEM

Iniţial se realizează hărţile DX şi DY: click dreapta pe DEM Image Processing Filter. Raster Map: asc/dem, Filter Type: Linear, Filter name: DFDX, ulterior se alege DFDY. Harta pantelor se va calcula în grade, aplicând în fereastra principală a programului ILWIS formula:

SLOPEDEG=RADDEG(ATAN(HYP(DX,DY)/PIXSIZE(DEM))).

În urma acestei formule va rezuta harta pantelor neclasificată.

Pasul 2. Reclasificarea hărţii pantelor: pentru clasificarea hărții trebuie să creăm un

domeniu în care să stabilim intervalele de pante relevante: File Create – Domain şi se bifează Class. Domeniul va fi denumit Slopecl3. Urmează să setăm clasele: Add Item Upper

Bound: 10, 20

10-20

80

(adăugăm valoarea până la care să se definească prima clasă), Name: 0-10,

80-90.

să se definească pr i ma clasă ), Name: 0-10, 80-90. Pentru a realiza harta pantelor
să se definească pr i ma clasă ), Name: 0-10, 80-90. Pentru a realiza harta pantelor

Pentru a realiza harta pantelor reclasificată: Operation Image Processing Slicing. Harta raster: Slopedeg şi domeniul: Slopecl3, Output Map: Slopecl3.

Operation – Image Processing – Slicing. Harta raster: Slopedeg şi domeniul: Slopecl3, Output Map: Slopecl3.
Operation – Image Processing – Slicing. Harta raster: Slopedeg şi domeniul: Slopecl3, Output Map: Slopecl3.

15

Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei : click dreapta pe in formaţia raster– Statistics –
Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei : click dreapta pe in formaţia raster– Statistics –

Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei: click dreapta pe informaţia raster– Statistics Histogram.

pe in formaţia raster– Statistics – Histogram. Harta orientării versanţilor Pasul 1: Se realizea ză
pe in formaţia raster– Statistics – Histogram. Harta orientării versanţilor Pasul 1: Se realizea ză

Harta orientării versanţilor Pasul 1: Se realizează pornind tot de la parametrii DX şi DY prin aplicarea, în fereastra principală a programului, formula:

ASPECTD=RADDEG(ATAN2(DX,DY)+PI)

Pasul 2: Reclasificarea hărţii: rezulatul iniţial l-am reclasificat având în vedere orientarea în funcţie de punctele cardinale, adică în funcţie de un cerc de 360 0 , prin crearea unui nou domeniu (File Create – Domain şi se bifează Class). Domeniul va fi denumit Aspectcl2. Urmează se setăm clasele: Add Item Upper Bound: 45, 135, 225, 315, 360 (adăugam valoarea

până la care să se definească prima clasă), Name: 0-45,

Vom avea astfel două valori

pentru nord cărora le vom da aceeaşi culoare pe hartă (0-45- Nord şi 315-361 Nord 2), 45-135 Est, 315-225 Sud, 225-315 Vest.

315-360.

16

Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei: click dreapta pe infor maţia raster – Statistics –
Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei: click dreapta pe infor maţia raster – Statistics –
Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei: click dreapta pe infor maţia raster – Statistics –
Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei: click dreapta pe infor maţia raster – Statistics –

Pasul 3. Realizarea şi vizualizarea histogramei: click dreapta pe informaţia raster – Statistics Histogram.

pe infor maţia raster – Statistics – Histogram. Harta utilizării terenului Pasul 1. Importarea
pe infor maţia raster – Statistics – Histogram. Harta utilizării terenului Pasul 1. Importarea

Harta utilizării terenului Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile

landcover00.

Pentru a se putea aplica metoda bivariată este nevoie de informaţie raster. Shapefile-ul vectorial trebuie legat de un sistem de referință (Properties - Coordinate System: Stereo 70) şi apoi transformat în informaţie raster .

17

Pasul 2: Tran sformarea informaţiei vectoriale în informaţie raster: click dreapta - Polygon To Raster,

Pasul 2: Transformarea informaţiei vectoriale în informaţie raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noii hărţi, GeoReference: Stereo70.

Raster Map: numele noi i hărţi, GeoReference: Stereo70. În Ilwis se poate vizualiza şi edita histograma
Raster Map: numele noi i hărţi, GeoReference: Stereo70. În Ilwis se poate vizualiza şi edita histograma

În Ilwis se poate vizualiza şi edita histograma şi tabelul aferent al hărţii care este foarte util pentru determinări statistice.

care este foarte util pentru determinări statistice. Harta geologic ă Pasul 1. Importarea shapefile-ului
care este foarte util pentru determinări statistice. Harta geologic ă Pasul 1. Importarea shapefile-ului
care este foarte util pentru determinări statistice. Harta geologic ă Pasul 1. Importarea shapefile-ului

Harta geologică Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile geologica. Shapefile-ul vectorial trebuie legat de un sistem de referință (Properties - Coordinate System: Stereo 70).

Pasul 2: Transformarea informaţiei vectoriale în informaţie raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noii hărţi raster, GeoReference: Stereo70.

Map: numele noi i hărţi raster, GeoReference: Stereo70. În Ilwis se poate vizualiza şi edita harta,
Map: numele noi i hărţi raster, GeoReference: Stereo70. În Ilwis se poate vizualiza şi edita harta,

În Ilwis se poate vizualiza şi edita harta, histograma şi tabelul aferent al hărţii care este foarte util pentru determinări statistice.

18

Harta solurilor Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile – soluri.
Harta solurilor Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile – soluri.
Harta solurilor Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile – soluri.
Harta solurilor Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile – soluri.

Harta solurilor Pasul 1. Importarea shapefile-ului vectorial: File-Import- ArcView.SHP shapefile soluri. Shapefile-ul vectorial trebuie legat de un sistem de referință (Properties - Coordinate System: Stereo 70).

Pasul 2: Transformarea informaţiei vectoriale în informaţie raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noii hărţi raster, GeoReference: Stereo70.

e raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noi i hărţi raster,
e raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noi i hărţi raster,
e raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noi i hărţi raster,
e raster: click dreapta - Polygon To Raster, Output Raster Map: numele noi i hărţi raster,

19

Etapa VIII – a: Combinarea hărţii eroziunii cu hărţile parametru   Combinarea hărţii eroziunii cu

Etapa VIII a: Combinarea hărţii eroziunii cu hărţile parametru

 

Combinarea hărţii eroziunii cu harta pantelor Pasul 1: Crearea tabelului comun prin intersectarea hărţilor: din fereastra principală se selectează: Operations Raster Operations Cross. În acest pas se va combina harta pantelor cu harta eroziunii prin compararea pixelilor de pe aceeaşi poziţie din cele două hărţi ce vor duce la crearea unor hărţi şi tabele combinate: 1st Map: harta pantelor (slopecl3), 2nd Map: harta eroziunii (eroziunecl). Output Tabele: Erozslope. Valorile nedefinite se ignoră (se bifează cele două căsuţe Ignore Undefs).

ignor ă (se bifează cele două căsuţ e Ignore Undefs ). Se observă prezenţa în ace
ignor ă (se bifează cele două căsuţ e Ignore Undefs ). Se observă prezenţa în ace
ignor ă (se bifează cele două căsuţ e Ignore Undefs ). Se observă prezenţa în ace

Se observă prezenţa în acest tabel a claselor de pante clasificate în etapele anterioare şi coloana eroziune clasificată, numărul de pixeli pentru fiecare combinare şi aria fiecărei suprapuneri.

Pasul 2: Crearea noilor coloane ale densităţii eroziunii:

 

Se va deschide tabelul rezultat anterior (Erozslope) se vor crea noi coloane. - Stabilirea suprafeţelor cu eroziune activă pe fiecare interval de pantă: va reprezenta

prima coloană prin scrierea formulei în linia de comandă: AreaAct=iff(eroziunecl=1,area,0).

   

- Calcularea suprafeţei totale ocupată de fiecare interval de pantă: Selectaţi din meniul tabelului: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, selectaţi Group by:

slopecl (intervalele de pantă), se deselectează Output Tabel, iar la Ouput Column: se pune numele coloanei noi: Ateaslopetot. Selectaţi o precizie de 1,0. - Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din fiecare interval de pantă: Selectaţi din meniul principal al tabelului: Columns Aggregation, Column: AreaAct, Function: Sum, Group by: slopecl (intervalele de pantă), Ouput Column: Areaslopact.

20

- Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns – Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează
- Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns – Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează
- Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns – Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează

- Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: Ateamaptot. - Calcularea suprafeţei totale afectată de eroziune: Columns Aggregation, Column:

Areaact, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column:

Areamapact - OK. - Calcularea densităţii eroziunii pe intervale de pantă: se aplică în linia de comandă

pe intervale de pantă : se aplică în linia de comandă funcţia: Densclas=Areaslopeact/Areslopetot şi se

funcţia: Densclas=Areaslopeact/Areslopetot şi se selectează precizia de 0,0001.

- Calcularea densităţii eroziunii pe întreaga hartă: se tastează în linia de comandă a

(click

tabelului

dreapta - Properties), şi zecimale:4. Ca rezultat al paşilor anteriori va fi tabelul:

formula:

Densmap=Areamapact/Areamaptot,

selectaţi

o

precizie

0,0001

Densmap=Areamapact/Areamaptot, selectaţi o precizie 0,0001 Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea

Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea ponderilor (valori privind „importanţa”):

Valorile finale ale ponderii (importanţei) unui parametru se calculează prin extragerea logaritmului natural din raportul format de densitatea eroziunii pe fiecare interval de pantă și densitatea totală a eroziunii din cadrul hărţii (1563371/ 4535286= 0.3448).

Se va crea un tabel nou (File Create - Table) denumit Slope_cl, având domeniul slopecl3. Se deschide tabelul şi se va uni cu cel anterior.

21

- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare interval de pantă : Columns – Join, Table: Erozslope,
- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare interval de pantă : Columns – Join, Table: Erozslope,
- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare interval de pantă : Columns – Join, Table: Erozslope,

- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare interval de pantă: Columns Join, Table:

Erozslope, Column: Area, Function: Sum, Group By: slopecl3, Output Column: AreaSolpeTot.

- Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din cadrul fiecărui interval de pantă:

Columns Join, Table: Erozslope, Column: AreaAct. Selectaţi funcţia Sum, Group By:

slopecl3, Output Column: AreaSolpeAct apoi apăsaţi OK. - Calcularea densităţii eroziunii pentru fiecare interval de pantă: folosind aceste coloane create anterior, se calculeză densitatea eroziunii pe fiecare interval de pantă prin

densitatea eroziunii pe fiecare interval de pantă prin tastarea fol rmulei în linia de comandă a

tastarea folrmulei în linia de comandă a tabelului: Densclas=AreaSlopeAct/AreaSolopeTot.

Este posibil ca rezultatul acestei densităţi să fie 0 iar acest lucru trebuie modificat deoarece nu se pot calcula valorile de importanţă. Pentru această modificare se foloseşte formula care înlocuieşte valoarea 0 cu valoarea 0.0001 dacă aceasta apare, daca nu afişează

0 cu valoarea 0.0001 dacă aceasta apare, daca nu afişează valorile iniţiale: Dclas:=iff(Densclas=0, 0.0001,Densclas)

valorile iniţiale: Dclas:=iff(Densclas=0, 0.0001,Densclas)

- Calcularea ponderii importanţei: folosind această densitate se poate calcula ponderea importanţei, prin extragerea logaritmului natural având în vedere că densitatea eroziunii din cadrul hărţii este egală cu 0.3448 (areamapact:1563371/Areamaptot:4535286) cu formula:

Weight:=ln(Dclas/0.3448).

cu formula: Weight:=ln(Dclas/0.3448). Pasul 4: Realizarea hărţii finale: Harta finală a

Pasul 4: Realizarea hărţii finale:

Harta finală a ponderii importanţei eroziunii în funcţie de pante va rezulta prin selectarea din fereastra principală a programului: Operations Raster Operations Attribute Map. Se selectează harta Slopecl3, tabelul solope_cl şi atribut: Weight. Output Raster Map:

rezultă harta finală a importanţei în funcţie de pantă, denumită: WSlope_cl.

22

Pentru a reclasifica harta în trei clase principale de sus ceptibilitate se crează un nou

Pentru a reclasifica harta în trei clase principale de susceptibilitate se crează un nou domeniu (vezi şi reclasificarea hărţii pantelor, orientării versanţilor): File Create Domain şi se vor da trei intervale în funcţie de datele din harta anterioară (intervalul -0.4229 - 0.3387 se adună şi se împarte la 3) şi rezultă harta numită: Wslope_cl3.

se împarte la 3) şi rezultă harta numită: Wslope_cl3. Harta importanţei ponderii neclasificată (stânga) şi
se împarte la 3) şi rezultă harta numită: Wslope_cl3. Harta importanţei ponderii neclasificată (stânga) şi

Harta importanţei ponderii neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta), histograma

Combinarea hărţii eroziunii cu harta orientării versanţilor Pasul 1: Crearea tabelului comun prin intersectarea hărţilor: din fereastra principală se selectează: Operations Raster Operations Cross. Se va combina harta orientării versanţilor cu harta eroziunii: 1st Map: harta orientării (Aspect_cl), 2nd Map: harta eroziunii (eroziunecl). Output Tabele: ErozAspect. Valorile nedefinite se ignoră (Selectaţi Ignore Undefs).

Pasul 2: Crearea noilor coloane ale densităţii eroziunii:

Se va deschide tabelul rezultat anterior (Erozslope) se vor crea noi coloane.

- Stabilirea suprafeţelor cu eroziune activă pe fiecare interval de orientare: prima

coloană se va realiza prin tastarea formulei în linia de comandă a tabelului anterior creat:

AreaAct=iff(eroziunecl=1,area,0).

- Calcularea suprafeţei totale ocupate pentru fiecare interval de orientare: Selectaţi

din meniul tabelului: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, Group by:

Aspect_cl (intervalele de orientare), se deselectează Output Tabel, iar la Ouput Column: se pune numele coloanei noi AreaAspectTot.

23

- Calcularea supr afeţei cu eroziune activă din fiecare inte rval de orientare : Columns

- Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din fiecare interval de orientare: Columns Aggregation, Column: AreaAct, Function: Sum, Group by: Aspect_cl, Ouput Column:

AreaAspectAct. - Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: AreaMapTot.

- Calcularea suprafeţei totale afectată de eroziune: Columns Aggregation, Column:

Areaact, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column:

Areamapact. - Calcularea densităţii eroziunii pe intervale de orientare: se aplică în linia de

pe intervale de orientare: se aplică în linia de comandă funcţia: Densclas=AreaAspectact/AreAspectot şi

comandă funcţia: Densclas=AreaAspectact/AreAspectot şi se selectează precizia de 0,0001.

-Calcularea densității eroziunii pe întreaga hartă: se scrie formula în linia de comandă

întreaga hartă : se scrie formula în linia de comandă a tabelului: Densmap=Areamapact/Areamaptot, precizie

a tabelului: Densmap=Areamapact/Areamaptot, precizie 0,0001, zecimale:4 şi rezultă tabelul:

precizie 0,0001, zecimale:4 şi rezultă tabelul: Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea

Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea ponderilor (valori privind „importanţa”):

Valorile finale ale ponderii (importanţei) unui parametru se calculează prin extragerea logaritmului natural din raportul format de densitatea eroziunii pe fiecare interval de pantă și densitatea totală a eroziunii din cadrul hărţii (1504187/ 4244666= 0.3544).

Se va crea un tabel nou (File Create - Table) denumit Aspect_cl, având domeniul Ascpect2 şi se va uni cu cel anterior prin calcularea:

- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare interval de orientare: Columns Join,

Table: ErozAspect, Column: Area, Function: Sum, Group By: Aspect2, Output Column:

AreaAspectTot.

- Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din cadrul fiecărui interval de orientare:

Columns Join, Table: ErozAspect, Column: AreaAct, Function: Sum, Group By: Aspect2,

Output Column: AreaAspectAct. - Calcularea densităţii eroziunii pe fiecare interval de orientare:

densităţii eroziunii pe fiecare interval de orientare: Densclas=AreaAspectAct/AreaAspectTot. Este posibil ca

Densclas=AreaAspectAct/AreaAspectTot. Este posibil ca rezultatul acestei densităţi să fie 0 iar

posibil ca rezultatul acestei densităţi să fie 0 iar pentru această modificare se foloseşte formula:

pentru această modificare se foloseşte formula: Dclas:=iff(Densclas=0, 0.0001,Densclas).

24

- Calcularea ponderii importanţei: folosind densitate a creată anterior, se poate calcula ponderea

- Calcularea ponderii importanţei: folosind densitatea creată anterior, se poate calcula

ponderea

(areamapact:1504187/Areamaptot:4244666).

importanţei:

(areamapact:1504187/Areamaptot:4244666). importanţ ei: Weight:=ln(Dclas/0.3544), (0.3544 Pasul 4: Realizarea

Weight:=ln(Dclas/0.3544),(0.3544

importanţ ei: Weight:=ln(Dclas/0.3544), (0.3544 Pasul 4: Realizarea hărţii finale: Pentru a realiza harta

Pasul 4: Realizarea hărţii finale:

Pentru a realiza harta finală a ponderii importanţei eroziunii în funcţie de orientare:

Operations Raster Operations Attribute Map. Se selecteaharta Aspect_cl, tabelul Aspect_cl şi atributul: Weight. Output Raster Map: WAspect_cl. Pentru a reclasifica harta în trei clase principale de susceptibilitate se crează un nou domeniu: File Create Domain şi se vor da trei intervale în funcţie de harta anterioară (intervalul -0.4163 - 0.4309 se adună şi se împarte la 3).

-0.4163 - 0.4309 se adună şi se împarte la 3). Harta importanţei neclasificată (stânga) şi clasificată
-0.4163 - 0.4309 se adună şi se împarte la 3). Harta importanţei neclasificată (stânga) şi clasificată

Harta importanţei neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta), histograma

25

Combinar ea hărţii eroziunii cu harta utilizăr ii terenului Pasul 1: Crea rea tabelului comun

Combinarea hărţii eroziunii cu harta utilizării terenului Pasul 1: Crearea tabelului comun prin intersectarea hărţilor: din fereastra principală se selectează: Operations Raster Operations Cross. Se va combina harta utilizării terenului (landcover00) cu harta eroziunii. 1st Map: harta utilizării terenului (landcover00), 2nd Map: harta eroziunii (eroziunecl). Output Tabele: ErozAspect. Valorile nedefinite se ignoră (se bifează cele două căsuţe Ignore Undefs).

Pasul 2: Crearea noilor coloane ale densităţii eroziunii:

Se va deschide tabelul rezultat anterior (Erozslope) și se vor crea noi coloane.

- Stabilirea suprafeţelor cu eroziune activă pe fiecare interval de utilizare: pentru a

activă pe fiecare interval de utilizare: pentru a crea prima coloană se tastează formula :

crea prima coloană se tastează formula: AreaAct=iff(eroziunecl=1,area,0).

- Calcularea suprafeţei totale ocupată de fiecare tip de utilizare: Selectaţi din meniul tabelului: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se selectează Group by:

landcover00, se deselectează Output Tabel, iar la Ouput Column: se pune numele coloanei noi AreaLandTot.

- Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din fiecare interval de utilizare: Columns

Aggregation, Column: AreaAct, Function: Sum, Group by: landcover00, Ouput Column:

AreaLandAct. Apoi se va calcula suprafaţa totală a hărţii: Columns Aggregation, Column:

Area, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: AreaLandAct. - Calcularea suprafeţei totale a hărţi: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: AreaMapTot.

- Calcularea suprafeţei totale afectată de eroziune: Columns Aggregation, Column:

AreaAct, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column:

AreaMapAct - OK. - Calcularea densităţii eroziunii pe clase de utilizare:

- Calcularea densităţii eroziunii pe clase de utilizare: Densclas=AreaLandAct/AreaLandTot şi se selectează

Densclas=AreaLandAct/AreaLandTot şi se selectează precizia de 0,0001.

- Calcularea densităţii eroziunii pe întreaga hartă: se tastează în linia de comandă a

întreaga hartă : se tastează în lin i a de comandă a tabelului: Densmap=Areamapact/Areamaptot, precizie 0,0001,

tabelului: Densmap=Areamapact/Areamaptot, precizie 0,0001, zecimale:4 şi rezultă tabelul:

în lin i a de comandă a tabelului: Densmap=Areamapact/Areamaptot, precizie 0,0001, zecimale:4 şi rezultă tabelul:

26

Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea ponderilor (valori privind „importanţa”): Se va crea

Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea ponderilor (valori privind „importanţa”):

Se va crea un tabel nou (File Create - Table) denumit Land_cl, având domeniul

landcover00.

Se deschide tabelul şi se va uni cu cel anterior.

- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare tip de utilizare: Columns Join, Table:

Erozlandcover, Column: Area, Function: Sum, Group By: landcover00, Output Column:

AreaLandTot. - Calcularea suprafeţei cu eroziune din cadrul fiecărui interval de utilizare: Columns Join, Table: Erozlandcover, Column: Areaact, Function: Sum, Group By: landcover00, Output Column: AreLandAct.

-Calcularea densităţii eroziunii pe fiecare clasă de utilizare:

densităţii eroziunii pe fiecare clasă de utilizare : Densclas=AreaLandAct/AreaLandTot. Este posibil ca

Densclas=AreaLandAct/AreaLandTot. Este posibil ca rezultatul acestei densităţi să fie 0 iar

acest lucru trebuie modificat deoarece nu se pot calcula valorile de importanţă. Pentru această

nu se pot calcula valorile de importanţă. Pentru această modificare se foloseşte formula: Dclas:=iff(Densclas=0,

modificare se foloseşte formula: Dclas:=iff(Densclas=0, 0.0001,Densclas).

- Calcularea ponderii importanţei: folosind densitatea calculată anterior se poate

calcula ponderea importanţei folosind valoarea 0.3438 (areamapact:15646967/Areamaptot:

4551664) cu formula:

Weight:=ln(Dclas/0.3438).

4551664) cu formula: Weight:=ln(Dclas/0.3438). Pasul 4: Realizarea hărţii finale: Harta finală a

Pasul 4: Realizarea hărţii finale:

Harta finală a ponderii importanţei eroziunii în funcţie de utilizarea terenului va rezulta prin selectarea din fereastra principală a programuui: Operations Raster Operations Attribute Map. Se selectează harta landcover00, tabelul Land_cl şi atributul: Weight. Output Raster Map: WLand_cl. Pentru a reclasifica harta în trei clase principale de susceptibilitate se crează un nou domeniu: File Create Domain şi se vor da trei intervale în funcţie de datele din harta anterioară (intervalul -8.1426 - 0.7800 se adună şi se împarte la 3).

27

Harta importanţ ei neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta) , histograma Combinar ea hărţii eroziunii cu
Harta importanţ ei neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta) , histograma Combinar ea hărţii eroziunii cu
Harta importanţ ei neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta) , histograma Combinar ea hărţii eroziunii cu

Harta importanţei neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta), histograma

Combinarea hărţii eroziunii cu harta geologică Pasul 1: Crearea tabelului comun prin intersectarea hărţilor: din fereastra principală se selectează: Operations Raster Operations Cross. Se va combina harta geologică cu harta eroziunii. 1st Map: geologică, 2nd Map: harta eroziunii (eroziunecl). Output Table:

ActGeo. Valorile nedefinite se ignoră.

Pasul 2: Crearea noilor coloane ale densităţii eroziunii:

- Calcularea densităţii eroziunii active pe fiecare clasă geologică: se va deschide

active pe fiecare clasă geologică : se va deschide tabelul ActGeo şi se va tasta formula:

tabelul ActGeo şi se va tasta formula: AreaAct=iff(eroziunecl=1,area,0).

- Calcularea suprafeţei totale ocupată pentru fiecare tip de geologie: Columns

Aggregation, Column: Area, Function: Sum, Group by: geologica, se deselectează Output

Tabel, iar la Ouput Column: se pune numele coloanei noi AreaGeoTot.

- Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din fiecare interval geologic: Columns

Aggregation, Column: AreaAct, Function: Sum, Group by: geologica, Ouput Column:

AreaActGeo. - Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: AreaMaptTot. - Calcularea suprafeţei totale afectată de eroziune: din meniul principal al tabelului se selectează Columns Aggregation, Column: Areaact, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: AreaMapAct.

28

- Calcularea densităţii eroziunii pe clase geologice: se scrie în linia de comandă funcţia:

- Calcularea densităţii eroziunii pe clase geologice: se scrie în linia de comandă

pe clase geologice: se scrie în linia de comandă funcţia: Densclas=AreaGeoAct/AreaGeoTot şi se

funcţia: Densclas=AreaGeoAct/AreaGeoTot şi se selectează precizia de 0,0001.

- Calcularea densităţii eroziunii pe întreaga hartă: se calculează cu ajutorul formulei:

pe întreaga hartă : se calculează cu aj utorul formulei: Densmap=AreaMapAct/AreaMapTot, se selectează precizie

Densmap=AreaMapAct/AreaMapTot, se selectează precizie 0,0001 şi zecimale:4 şi rezultă

tabelul:

precizie 0,0001 şi zecimale:4 şi rezultă tabelul: Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea

Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea ponderilor (valori privind „importanţa”): (File Create - Table) denumit Geologie_cl, având domeniul geologica şi se va uni cu cel anterior.

- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare clasă geologică: se selectează din

fereastra principală a tabelului: Columns Join, Table: ActGeo, Column: Area, Function: Sum,

Group By: geologică, Output Column: AreaGeoTot. - Calcularea suprafeţei cu eroziune din cadrul fiecărui interval geologic: Columns Join, Table: ActGeo, Column: AreaAct, Function: Sum, Group By: geologică, Output Column:

AreGeoAct.

geologic:

Densclas=AreaGeoAct/AreaGeoTot. Este posibil ca rezultatul acestei densităţi să fie 0. Pentru

- Calcularea

densităţii

eroziunii

pe

fiecare

interval

- Calcularea densi tăţii eroziunii pe fiecare interval . a modifica valoarea 0 se foloseşte formula:

.

a modifica valoarea 0 se foloseşte formula: Dclas:=iff(Densclas=0, 0.0001,Densclas)

- Calcularea

ponderii

importanţei:

Weight:=ln(Dclas/0.3438),

0.3438

(areamapact:15646967/Areamaptot: 4551664) şi rezultă tabelul urmator.

4551664) şi rezultă tabelul urmator. Pasul 4: Realizarea hărţii finale: Pentru a realiza h

Pasul 4: Realizarea hărţii finale:

Pentru a realiza harta finală a ponderii importanţei eroziunii în funcţie de geologie selecteaOperations Raster Operations Attribute Map. Se selectează harta geologică, tabelul Geologie_cl şi atributul: Weight. Output Raster Map: Wgeologica. Pentru a reclasifica harta (Wgeologica_cl3) în trei clase principale de susceptibilitate se crează un nou domeniu: File Create Domain şi se vor da trei intervale în funcţie de datele din harta anterioară (intervalul -8.1426 - 0.7800 se adună şi se împarte la 3).

29

Harta po nderii importanţei neclasificată (stanga) şi clasificată (dreapta), histograma Combinar ea hărţii
Harta po nderii importanţei neclasificată (stanga) şi clasificată (dreapta), histograma Combinar ea hărţii
Harta po nderii importanţei neclasificată (stanga) şi clasificată (dreapta), histograma Combinar ea hărţii

Harta ponderii importanţei neclasificată (stanga) şi clasificată (dreapta), histograma

Combinarea hărţii eroziunii cu harta solurilor Pasul 1: Crearea tabelului comun prin intersectarea hărţilor: din fereastra principală

se selectează: Operations Raster Operations Cross. În acest pas se va combina harta solurilor cu harta eroziunii prin compararea pixelilor de pe aceeaşi poziţie din cele două hărţi ce vor duce la crearea unor hărţi şi tabele combinate: 1st Map: harta solurilor (soluri), 2nd Map: harta eroziunii (eroziunecl). Output Tabele: ErozSoluri. Valorile nedefinite se ignoră (se bifează cele două căsuţe Ignore Undefs).

Pasul 2: Crearea noilor coloane ale densităţii eroziunii:

Se va deschide tabelul ErozSoluri.

- Stabilirea suprafeţelor cu eroziune activă pe fiecare clasă de sol: se tastează formula:

AreaAct=iff(eroziunecl=1,area,0).

- Calcularea suprafeţei totale ocupată de fiecare tip de sol: Columns Aggregation,

Column: Area, Function: Sum, Group by: soluri, se deselectează Output Tabel, Ouput Column:

AreaSoluriTot. - Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din fiecare clasă de sol: Columns Aggregation, Column: AreaAct, Function: Sum, Group by: soluri, Ouput Column:

AreaSoluriAct. - Calcularea suprafeţei totale a hărţii: Columns Aggregation, Column: Area, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column: AreaMaptTot.

- Calcularea suprafeţei totale afectată de eroziune: Columns Aggregation, Column:

AreaAct, Function: Sum, se deselectează Group by şi Output Tabel, Ouput Column:

AreaMapAct.

30

- Calcularea densi tăţii eroziunii pe clase de soluri: se aplică în linia de comandă

- Calcularea densităţii eroziunii pe clase de soluri: se aplică în linia de comandă

pe clase de soluri: se aplică în linia de comandă funcţia: Densclas=AreaSoluriAct/AreaSoluritot şi se

funcţia: Densclas=AreaSoluriAct/AreaSoluritot şi se selectează precizia de 0,0001.

- Calcularea densităţii eroziunii pe întreaga harta:

Densmap=Areamapact/Areamaptot,

precizie 0,0001, zecimale:4 şi rezultă tabelul:

precizie 0,0001, zecimale:4 şi rezultă tabelul: Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea

Pasul 3: Crearea unui tabel simplificat şi acordarea ponderilor (valori privind „importanţa”):

Tabelul va fi simplificat astfel prin crearea unui tabel nou (File Create - Table)

denumit Soluri_cl, având domeniul soluri. Se deschide tabelul şi se va uni cu cel anterior.

- Calcularea suprafeţei totale pentru fiecare tip de sol: Columns Join,

Table: ActGeo, Column: Area, Function: Sum, Group By: souri, Output Column: AreaGeoTot. - Calcularea suprafeţei cu eroziune activă din cadrul fiecărui tip de sol:: Columns Join, Table: ErozSoluri, Column: AreaAct, Function: Sum, Group By: soluri, Output Column:

AreSoluriTot OK.

- Calcularea densităţii eroziunii pentru fiecare interval de sol:

densităţii eroziunii pentru fiecare interval de sol: Densclas=AreaSoluriAct/AreaSoluriTot. Este posibil ca

Densclas=AreaSoluriAct/AreaSoluriTot. Este posibil ca rezultatul acestei densităţi să fie

.

0. Pentru această modificare se foloseşte formula: Dclas:=iff(Densclas=0, 0.0001,Densclas)

- Calcularea ponderii importanţei: folosind acestă densitate se poate calcula ponderea

importanţei, prin extragerea logaritmului natural având în vedere că densitatea eroziunii din cadrul hărţii este egală cu 0.3438 (areamapact:15646967/Areamaptot:4551664) cu formula:

Weight:=ln(Dclas/0.3438)

şi rezultă tabelul următor:

Weight:=ln(Dclas/0.3438) şi rezultă tabelul următor: Pasul 4: Realizarea hărţii finale: Harta finală a

Pasul 4: Realizarea hărţii finale:

Harta finală a ponderii importanţei eroziunii în funcţie de geologie va rezulta prin selectarea din fereastra principală a programului: Operations Raster Operations Attribute Map. Se selectează harta Aspect_cl, tabelul Aspect_cl şi atributul: Weight. Output Raster Map:

WSoluri_cl. Pentru a reclasifica harta în trei clase (Wgeologica_cl3) principale de

31

sus ceptibilitate se crează un nou domeniu: File – Create – Domain şi se vor

susceptibilitate se crează un nou domeniu: File Create Domain şi se vor da trei intervale în funcţie de datele din harta anterioară (intervalul -8.1426 - 0.7800 se adună şi se împarte la 3).

-8.1426 - 0.7800 se adună şi se î mparte la 3). Harta ponderii importanţei eroziunii în
-8.1426 - 0.7800 se adună şi se î mparte la 3). Harta ponderii importanţei eroziunii în

Harta ponderii importanţei eroziunii în funcţie de geologie -neclasificată (stânga) şi clasificată (dreapta)

Etapa IX –a: Realizarea hărţii finale a susceptibilităţii Are ca finaliazare realizarea hărţii finale a
Etapa IX –a: Realizarea hărţii finale a susceptibilităţii
Are ca finaliazare realizarea hărţii finale a susceptibilităţii la eroziune. Pentru a realiza
această hartă se vor aduna toate celelalte hărţi realizate anterior cu formula (scrisă în linia de
comandă din fereastra principală):
Weight:=WAspect_cl+Wgeologica+WLand_cl+WSlope_cl+WSoluri_cl.
Harta susceptibilităţii la eroziune (neclasificată-stânga, clasificată-dreapta), histograma

32

Susceptibilitatea mare este dată de condiţiile fizico - geografice favorabile apariţiei proceselor erozionale. Pantele

Susceptibilitatea mare este dată de condiţiile fizico-geografice favorabile apariţiei proceselor erozionale. Pantele foarte înclinate (specifice domeniului montan) determină concentrarea apelor din ploile torenţiele sau din topirea zăpezii, pe canale de scurgere (văi nivo-torenţiale).

sau din topirea zăpezii, pe canale de scurgere (vă i nivo- torenţiale). Tabelul ponderii importanţei eroziunii

Tabelul ponderii importanţei eroziunii

Etapa X -a Determinarea ratei de succes „puterea de predicţie” a hărţii finale Rata de
Etapa X -a Determinarea ratei de succes „puterea de predicţie” a hărţii finale
Rata de succes se calculează prin ordonarea descrescătoare a pixelilor din cadrul hărţii
susceptibilităţii, pe intervale, pe baza frecvenţei din histogramă. Astfel se suprapune harta cu
repartiţia eroziunii şi se calculează frecvenţa comună.
Rata succesului indică cât la sută din numătul total de eroziuni se produc în zonele cu
cele mai mari valori ale pixelilor de pe harta susceptibilităţii rezultată din combinaţiile eroziunii
cu hărţile parametru (harta pantelor, harta orientării versanţilor, harta utilizării terenului, harta
geologică, harta solurilor).
Pentru calcularea ratei succesului se crează un script (File – Crate – Script) ce va
determina combinarea tabelelor Weight cu eroziunecl în tabelul Weroziune unde se vor aplica
câteva operaţii statistice prezentate în scriptul de mai jos.

33

După finalizarea t abelului se va crea un grafic ( Graph ) selectându -se pe
După finalizarea t abelului se va crea un grafic ( Graph ) selectându -se pe
După finalizarea t abelului se va crea un grafic ( Graph ) selectându -se pe
După finalizarea t abelului se va crea un grafic ( Graph ) selectându -se pe
După finalizarea t abelului se va crea un grafic ( Graph ) selectându -se pe

După finalizarea tabelului se va crea un grafic (Graph) selectându-se pe axa OX procentele din cadrul hărţii şi pe axa OY procentele pixelilor ce prezintă eroziune.

şi pe axa OY procentele pixelilor ce prezintă eroziune. Analizând graficul rezu ltat se observă că
şi pe axa OY procentele pixelilor ce prezintă eroziune. Analizând graficul rezu ltat se observă că

Analizând graficul rezultat se observă că 50% din totalul eroziunii sunt prognozate de 30% din pixelii cu cele mai mari valori ale susceptibilităţii din harta calculată ceea ce înseamnă că metoda folosită este suficient de predictivă.

34

Baza de date din Ilwis 4. Concluzii Utilizarea acestei metodologii este foarte utilă în determinarea
Baza de date din Ilwis

Baza de date din Ilwis

4. Concluzii

Utilizarea acestei metodologii este foarte utilă în determinarea susceptibilităţii la eroziune deoarece oferă date cantitative, reale şi exacte referitoare la dinamică, la posibilitatea evoluţiei şi susceptibilitatea apariţiei proceselor de versant. Metodologia prezentată poate fi aplicată oricărei regiuni pentru obţinerea unor rezultate la fel de complexe, pentru diferite probleme, acesta fiind doar un exemplu aplicat spaţiului montan. Larga aplicabilitate a metodei o face utilă atât pentru analize de pretabilitate, studii de impact, de dezvoltare a unor zone (montane, colinare, depresionare, etc.) cât şi pentru pentru analiza posibilităţii de extindere a domeniului construit (a unei staţiuni, localităţi, etc.), luând în calcul toate elementele morfogenetice, morfografice, morfometrice şi morfodinamice ce pot reprezenta factori favorabili sau restrictivi. O astfel de analiză poate surprinde atât influenţele mediului asupra activităţilor umane

cât şi intervenţia acestora asupra dimanicii şi destabilizării versanţilor prin defrișări, utilizări sau construcţii neadecvate.

5. Bibliografie

Armaş, Iuilana., (2008), Riscuri naturale (Cultura riscului), Suport de curs, http://www.geodinamic.ro/curs/Sinteze_curs.pdf; Armaş, Iuliana, (2010),Weights of evidence method for landslide susceptibility mapping. Prahova Subcarpathians, Romania, Natural Hazards, Volume 60, Number 3, 937-950,

DOI: 10.1007/s11069-011-9879-4. Çevik, E. and Topal, T. (2003), GIS-based landslide susceptibility mapping for a

35

problematic segment of the natural gas pipeline, Hendek (Turkey). Environmental Geology 44, pp. 949 –

problematic segment of the natural gas pipeline, Hendek (Turkey). Environmental Geology 44, pp. 949962. Dahal, R.K., et al., (2008) Predictive modelling of rainfall-induced landslide hazard in the Lesser Himalaya of Nepal based on weights-of-evidence, Geomorphology (2008),

doi:10.1016/j.geomorph.2008.05.041.

Dahal R. K., Hasegawa S., Bhandary N. P., Poudel P. P., Nonomura A., Yatabe R., (2012), A replication of landslide hazard mapping at catchment scale, Geomatics, Natural Hazards and Risk, EFirst version DOI:10.1080/19475705.2011.629007. Dobre, R., (2011), Use a GIS techniques to identify areas to consider when designing the Comarnic Sinaia motorway sector so as to meet sustainable development requirements, Comunicari de Geografie, Vol. XIII, Ed. Universitatii, Bucuresti; Guzzeti, F., (2005), Landslide hazard and risk assessment, PhD thesis, Rheinischen Friedrich-Wilhelms-Univestität Bonn, Germany p. 373. Tobin, G.A., Monty, B.E., (1996), Natural hazards. Explanation and integration. The Guidford Press, New York.

Western, C.J. (2002), Use of weights of evidence modeling for landslide susceptibility mapping, International Institute for Geoinfotmation Science and Earth Oveservation

(ITC), The Netherlands,

Available

online

URL:

http://www.ranjan.net.np/ranjan/papers/WOE_evgeo.pdf. *** Căsuţă Al, (2011), Stabilirea succeptibilităţii la alunecări prin metode statistice tutorial.

*** Exercise. Landslide susceptibility assessment using statistical method, Available Online

URL:

htp://ftp.itc.nl/pub/westen/Multi_hazard_risk_course/Exercises/Exercise%2003%20Haz

ard%20assessment/Landslide%20hazard/Exercise%2003L1%20landslide%20hazard%2

0statistical/Answer%20sheet/Answer_landslide_susc_statistical_method.pdf.

*** RiskCity exercise 3L1, Hayard Landslides statistical method. http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/esdb_archive/eusoils_docs/other/eur22904en.pdf (sau Armaş Iuliana, Gheorghe Diana, (2009), Exercitiul L1. Evaluarea susceptibilităţii la alunecare prin metode statistice (exerciţiu preluat după UNU-ITC School for Disaster Geo-information Management, 2009);

36