Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Mecanica

Referat: Legislatie Europeana

SOLUTII ALTERNATIVE PRNTRU UTILIZAREA CFC

Ing. Costin Daniel

1.

INTRODUCERE. Din 1930 pana in 1985 fluidele de sinteza freonii, fiind neexplozibile si netoxice, au nlocuit fluidele naturale in aproape toate aplicaiile frigorifice. Descoperirea insa a efectului lor negativ asupra mediului (distrugerea ozonului stratosferic si participarea la nclzirea atmosferei) a condus, prin protocoalele de la Montral (1987) si de la Kyoto (1997), la abordarea unei noi strategii privind agenii frigorifici. Cutarea unor substitueni ecologici implica si revenirea la agenii frigorifici naturali, susinuta cu insistenta de profesorul Gustav Lorentzen in numeroasele sale lucrri, ultima datnd din 1995 nainte de moartea sa "(Cavallini si Steimle 1998)". 2. STRATEGIA REFERITOARE LA AGENII FRIGORIFICI. Protocolul de la Montreal a vizat, iniial, doar CFC-urile, in special R12 si R502 (amestec azeotrop al R22 si R115), printre posibilii substitueni figurnd si HCFC-urile (R22 pur sau amestecuri bazate pe el). Ulterior, prin amendamentele care au urmat Protocolului de la Montreal, avnd in vedere contribuia HCFC urilor la distrugerea stratului de ozon si la nclzirea atmosferei, acestea au fost considerate doar soluii de scurta durata, in perspectiva avndu-se in vedere si nlocuirea lor cu alte substante mai ,,prietenoase. In tabelul 1 sunt prezentai freonii de tip CFC utilizai ca ageni frigorifici si substituenii lor posibili, iar in figura 1 este evideniata strategia actuala referitoare la aceste fluide "(Hera, Drughean si Pirvan 2001)". Se pot constata trei direcii principale: substituirea R12; substituirea R502; substituirea R22. Fluidele de substitutie trebuie sa ndeplineasc urmtoarele cerine: proprietatile fizice si termodinamice sa fie cat mai apropiate de cele ale substanei nlocuite; - sa aib ODP nul; - sa aib GWP minim; - sa nu fie explozibile sau toxice. Soluiile alternative ce trebuie adoptate in instalaiile frigorifice sunt supuse urmtoarelor constrngeri: - cost competitiv; - aceeai aplicabilitate; - acelai nivel de sigurana in exploatare; - cel puin aceeai eficienta ca a celor mai bune sisteme frigorifice utilizate in prezent. Se diferentieaza doua tipuri de instalaii: cele existente, care functioneaza satisfctor, nu prezint scpri si pot ramane in activitate pana la atingerea limitei de viata; cele noi. 2.1. Substitueni ai R12. Tabelul 2 evidentieaza posibilitatile "(Bitzer KT-650-2 1996)": - R22; - Amestecuri bazate pe R22 (R401A, R401B, R409A, R409B); - R134a; - R600a; - R413A. Dup Protocolul de la Montreal, R22 a devenit fluidul frigorific predominant in noile instalaii frigorifice comerciale. In acelai timp, utilizarea sa ca fluid pur sau in amestecuri, pentru substituirea agentului frigorific din instalaiile existente s- a dezvoltat continuu. Esenial este ca se pot utiliza aceiai lubrifiani. Sunt necesare insa masuri de limitate a temperaturii vaporilor refulai din compresor. In cazul amestecurilor bazate pe R22, toate fiind de tip azeotrop, o glisare importanta a temperaturii, datorata unor temperaturi de vaporizare a componenilor destul de diferite, necesita cunoaterea exacta a parametrilor la saturaie in scopul determinrii corecte a supranclzirii vaporilor si subrcirii lichidului. Avnd Cl, deci un potenial de distrugere a ozonului stratosferic si un GWP important, aceste fluide constituie doar o soluie de tranziie. Ca o soluie pe termen mediu este considerat R134a (ODP = 0), care prezint proprietati termodinamice foarte apropiate de cele ale R12 "(Bitzer KT-620-2 1995)". Insolubilitatea in uleiurile minerale a impus utilizarea uleiurilor esterice. Higroscopicitatea ridicata a cestor uleiuri necesita filtre deshidratoare speciale si prevederea unor masuri de uscare a circuitului frigorific. Conversia instalaiilor existente la R134a impune si o

eliminare a rezidurilor de uleiuri sau grsimi minerale care pot conduce att la nfundarea circuitului, cat si la diminuarea transferului de cldura in vaporizator si condensator. Un substituent de viitor este R413A un amestec fara Cl, bazat pe R134a, R218 si R600a. Dei are o concentraie ridicata de R134a, se pot utiliza uleiuri convenionale datorita sczutei polaritati a R218 si solubilitatii favorabile a R600a. 2.2. Substitueni ai R502. Se evidentieaza posibilitatile (Tab. 3): - R22; - Amestecuri bazate pe R22 (R402A, R402B, R403A, R403B, R408A); - R125; - Amestecuri de HFC (R404A, R407A, R407B, R507); - R717; - R290 si R1270. Utilizarea R22 ridica aceleai probleme ca cele semnalate la substituirea R12. Suplimentar, menionam ca avantaje presiunea de saturaie mai sczuta pe tot domeniul de temperaturi si debitul masic mai redus, dar si dezavantajul unei temperaturi mai ridicate a vaporilor refulai de compresor, acest efect fiind diminuat la amestecurile cu o concentraie mai mare de R218. Amestecurile bazate pe R22, zeotrope, au o glisare redusa de temperatura (0.6 2.4C), dar impun totusi o exploatare speciala, bazata pe corelaia presiune temperatura att in faza de lichid cat si in faza de vapori. In plus, exista riscul modificrii concentraiei in cazul unor scpri din instalaie, in special in domeniul bifazic (in vaporizator sau in condensator). Pentru garantarea concentraiei amestecului, umplerea instalaiei cu fluid frigorific se va face neaprat in faza lichida. R125 este un substituent al R502 fie pur fie in amestec cu alte HFC. Spre deosebire de R32 sau R413A el este neinflamabil. Are temperatura normala de vaporizare foarte sczuta (-48.5C) si un foarte redus exponent al compresiei isentropice. Prezint insa o temperatura critica coborta, o presiune de saturaie superioara si un potenial de nclzire a atmosferei destul de mare. Amestecurile de HFC, zeotrope (clasa 400) sau azeotrope (clasa 500), avnd ODP = 0, sunt considerate alternative bune la nlocuirea R502, att in instalaiile noi cat si in cele existente, unele din aceste substane avnd proprietati termofizice similare cu R502 "(Bitzer KT-630-2 1997)". Toi componenii din amestec au un redus exponent al compresiei isentropice, conducnd la temperaturi de refulare din compresor apropiate sau mai reduse dect R502. Cel mai utilizat amestec, R404A, prezint in plus si o glisare a temperaturii foarte redusa (< 1K), nct regimul de funcionare a schimbtoarelor de cldura este similar amestecului azeotrop R507. Potenialul de nclzire a atmosferei este mai redus, in special la amestecurile bazate pe R32 (GWPR32 = 650). Avnd in vedere temperaturile de vaporizare mai coborte, exigentele referitoare la rezidurile de uleiuri sau grasimi sunt mai severe dect in cazul conversiei instalaiilor existente cu R12 la R134a. Deoarece conin cel puin un component inflamabil, iar o concentraie ridicata a aerului poate provoca, la creterea presiunii, o deplasare critica a limitei de inflamabilitate, trebuie evitata ptrunderea aerului in instalaie. Si substanele naturale, amoniacul sau hidrocarburile, sunt posibili substituenti ai R502. Cum multe probleme sunt similare cu cele ridicate la nlocuirea R22 de aceste substane, vor fi analizate la cap. 2.3. 2.3. Substitueni ai R22. Tabelul 4 evidentieaza posibilitatile: - R134a; - Amestecuri de HFC (R407C, R410A, R417A, FX90); - R717; - R290 si R1270; - R744. Nici una din aceste substane nu poate substitui eficient R22, prezentnd fie o capacitate frigorifica inferioara, fie o presiune de saturaie superioara, implicand restricii de aplicare si exigente speciale in conceperea instalaiilor. In instalaiile noi, pentru anumite aplicaii, R134a este un bun substituent avnd o presiune si o temperatura de refulare din compresor mai redusa, dar si o capacitate frigorifica inferioara, necesitnd o cilindree mai mare a compresorului. Amestecurile zeotrope de HFC "(Hera, Ivan si Pirvan 2000)" sunt considerate substitueni pe termen scurt. R407C are performante similare pentru aplicaii in climatizarea aerului si frigului normal. Potenialul de

nclzire a atmosferei este relativ sczut (GWP100 = 1525). O glisare mare a temperaturii constituie un dezavantaj, implicnd modificri ale schimbtoarelor de cldura. In schimb, R410A are o glisare redusa a temperaturii (<0.2K), o capacitate frigorifica superioara, coeficieni de transfer de cldura in vaporizator si condensator ridicai, dar si o presiune mai ridicata care necesita masuri de sigurana suplimentare. R417A si FX90 prezint o capacitate frigorifica similara si proprietati termodinamice avantajoase (o temperatura de refulare din compresor redusa). Datorita bunei solubilitati a componentului R600a sau R170 permit utilizarea uleiurilor convenionale. Dintre fluidele naturale, amoniacul (R717) este cel mai bun substituent al R22 "(Bitzer KT-640-2 1996)" avnd proprietati termodinamice favorabile, coeficieni ridicai de transfer de cldura (de 3-4 ori superiori R22) si un COP cel puin la fel de bun pentru multe aplicaii, in special industriale, cu puteri frigorifice mari. Are o putere frigorifica masica foarte mare, rezultnd un debit masic foarte redus (cca 15% fata de R22). Masa molara mica conduce la pierderi de presiune scazute. Este ieftin si ecologic (ODP=0, GWP = 0). Prezint insa si dezavantaje care conduc la o instalaie total diferita de cea cu R22 "(Ivan si Hera 2001)": - are un coeficient al compresiei isentrope ridicat (1.31 fata de 1.18 la R22), care conduce la temperaturi de refulare din compresor mult mai ridicate. Astfel, comprimarea intr-o treapta este limitata la temperaturi de vaporizare de peste -20C, iar protecia compresorului contra picturilor de lichid nu mai poate fi realizata prin supranclzirea vaporilor aspirai; - ataca cuprul si aliajele sale , nct se vor utiliza otelul si aluminiul; - este toxic si inflamabil, necesitnd masuri de securitate pentru conceperea si exploatarea instalaiei. Semnalarea prezentei lui inca de la concentraii foarte reduse (5 ppm), inofensive si densitatea vaporilor mult mai sczuta ca a aerului permite insa o ventilare eficienta. Fiind insolubil in ulei, permite recuperarea uleiului intr-un separator de ulei si ntoarcerea lui in carterul compresorului. Propanul (R290) este o substana organica, ecologica (ODP = 0, GWP neglijabil) "(Bitzer KT-660-2 1997)". Prezint o presiune de saturaie si o temperatura de refulare a vaporilor din compresor inferioare R22 (realiznd intr-o treapta temperaturii de vaporizare de -40C), un debit masic mai mic, un COP similar, dar si o putere frigorifica inferioara. Are coeficieni buni de transfer de cldura, datorai fierberii intensive si bunei solubilitati cu uleiul (filmul de ulei are o grosime redusa). Tolereaz acelai materiale (Cu) si uleiuri (minerale), dar marea lui solubilitate cu uleiul conduce la diminuarea viscozitatii acestuia in compresor. Dezavantajul principal, insa, este inflamabilitatea, restrngndu-i aplicabilitatea la instalaiile de mica putere, cu o cantitate redusa de fluid (comerciale sau pentru climatizarea aerului) impunnd si masuri speciale de securitate. Propilena (R1270) este un alt posibil substituent organic si ecologic. Datorita capacitatii frigorifice volumice mari si temperaturii sczute de vaporizare este recomandata pentru rcitoarele de lichide utilizate la supermagazine. Presiunea si temperatura de refulare a vaporilor din compresor sunt mai ridicate ca la propan, dar inferioare R22. Ca si propanul este uor inflamabila, necesitnd aceleai masuri de securitate. Bioxidul de carbon (R744) este un substituent posibil pentru toi agenii frigorifici analizai, fiind utilizat att la temperaturi sczute cat si ridicate (sisteme in cascada, frigul comercial, condiionarea aerului). Este accesibil si are un pre redus si nu are impact asupra ozonului , iar potenialul de nclzire este neglijabil. Prezint proprietati termodinamice si de transfer de cldura favorabile (temperatura de solidificare atmosferica tSN = -78.5C, o cldura latenta de vaporizare mare lV = 571 kJ/kg) conducnd la o capacitate frigorifica volumetrica foarte buna "(Hirata si Fujiwara 1998)". Temperatura critica sczuta implica insa utilizarea lui in cicluri supercritice. Presiunea de saturaie foarte ridicata si coeficientul de compresie izentropa ridicat sunt inconveniente de luat in considerare. 3. IMPACTUL AGENILOR FRIGORIFICI DE SUBSTITUIE ASUPRA MEDIULUI. Dei unii din substituenii analizai prezint si un potenial de distrugere a ozonului (R22, amestecurile bazate pe el), cum aceste substane sunt de tranziie nu vom mai analiza acest efect. Interesanta este insa o analiza privind contribuia tuturor substituenilor la nclzirea atmosferei "(Bitzer 2001)". Impactul total echivalent de nclzire TEWI (Total Equivalent Warming Impact) este apreciat de relaia (1):

TEWI= (GWP * l * n ) + GWP * m * [1 rec ] + (n * E an * ) ) (1) in care: GWP (Global Warming Potential) - potenialul global de nclzire pe o perioada de 100 de ani in comparaie cu CO2 (GWPCO2 = 1); m cantitatea de agent frigorific din instalaie (kg); l rata anuala de pierdere din instalaie, (l=0.1m/0.25m) (kg); n numrul de ani de funcionare a instalaiei (n = 15 ani); Ean - energia de acionare a instalaiei consumata anual (kWh); Ean = PK*nore, cu Pk puterea consumata de compresor (kW) si nore numrul anual de ore de funcionare a compresorului (h/an), nore = 5000 h/an; REC - factor de reciclare a agentului frigorific, REC = 0.75; - emisia de CO2/kWh la producerea energiei de acionare ( = 0.6 kg CO2/kWh). Se evidentieaza trei componente : a) (GWP * l * n ) , efectul datorat pierderilor de agent in atmosfera in timpul funcionarii ;

b) GWP * m *[1 rec ] , efectul datorat pierderilor de agent la recuperarea agenilor frigorifici in c) (n * E an * ) .efectul datorat emisiilor de CO2 in atmosfera la producerea energiei de acionare.
Primele doua constituie efectul direct, datorat agentului frigorific, ultima fiind efectul indirect. In tabelele 24 sunt prezentate valorile globale ale lui TEWI cat si componentele sale, pentru fluidele analizate. Calculele au fost realizate "(Ashrae 1997, EES 2000)" pentru o instalaie cu comprimare mecanica intr-o treapta cu o putere frigorifica 0 = 100 kW in condiiile menionate. Pentru a studia efectul cantitatii de agent frigorific din instalaie au fost luate in considerare doua situaii de ncrcare: cu masa minima m1 si cu o masa m2 = 2.5 m1. Si pierderile de agent din instalaie sunt analizate in doua situaii: pentru o instalaie cu compresoare semiermetice (l = 0.1 m) si pentru o instalaie cu compresoare deschise (l = 0.25 m). 4. INTERPRETAREA REZULTATELOR. a) In urma analizei datelor rezultate din calcule se pot evidenia urmtoarele concluzii: pentru substituirea R12 (tab. 2) : - toi substituenii prezint un efect global de nclzire a atmosferei inferior lui R12; - la aceti substitueni TEWI depinde esenial de efectul indirect, acesta fiind aproape exclusiv pentru R600a; - in cazul R12 efectul indirect este echivalent cu cel direct la instalaiile cu pierderi reduse (compresoare semiermetice), si considerabil depasit de cel direct in cazul instalaiilor cu pierderi mai mari (compresoare deschise); - pentru toate fluidele, efectul datorat recuperrii agentului frigorific este cel mai sczut, fiind chiar neglijabil la majoritatea substituenilor. pentru substituirea R502 (tab. 3) : - valorile efectului global de nclzire a atmosferei ale substituenilor sunt mult mai apropiate fluidului substituit, unii avand TEWI chiar superior (R408A) sau similar (R125, R404A si R507); - atat pentru R502 cat si pentru substituentii lui, la instalaiile cu compresoare semiermetice efectul pierderilor in timpul funcionarii devine important, ramanand insa mult inferior efectului indirect; - la instalaiile cu compresoare deschise efectul datorat pierderilor in timpul funcionarii este mult mai mare, iar pentru R502 si unii substituenti (R402A, R125, R404A, R407B si R507) devine echivalent sau superior efectului indirect. Acest lucru este amplificat de creterea cantitatii de agent frigorific din instalaie, fcnd necesara, deci, realizarea unei instalaii cu masa minima si cu un grad de etanare cat mai ridicat; - dei componenta datorata recuperrii devine evidenta, ea ramane efectul cel mai sczut; pentru substituirea R22 (tab. 4) : - muli substitueni (R134a, R407C, R410A) prezint un TEWI superior R22; - efectul indirect este cel principal att pentru R22 cat si pentru toi substituenii; - pentru R717, R290, R1270 si R744 unde efectul direct este nul sau neglijabil, TEWI este datorat practic integral efectului indirect; vederea reciclrii;

b)

c)

- in cazul CO2, dei GWP = 1, TEWI este superior R22 datorita consumului mai mare de energie de acionare; - in cazul instalaiilor cu compresoare deschise si cu o ncrcare mare de agent frigorific efectul datorat pierderilor in timpul funcionarii devine important (3040%); 5. CONCLUZII. In alegerea substituentului trebuie luata in considerare si influenta acestuia asupra mediului in general si asupra nclzirii atmosferei in special. Dei proprietatile termodinamice le indicau ca soluii in substituirea R22, R134a, R407C, R410A prin efectul lor global de nclzire superior devin compromise necesitnd chiar cutarea unor substane substituente si pentru ele, in viitor. Influentele datorate variaiei cantitatii de agent frigorific din instalaie, specifica fluidelor, sunt importante, necesitnd ncrcarea riguroasa a instalaiei. Construcia instalaiei (compresor ermetic sau deschis, schimbtoare de cldura multitubulare sau cu placi, legturile dintre aparate), fiind legata de mrimea pierderilor de agent frigorific in atmosfera in timpul funcionarii este foarte importanta. Creterea eficientei sistemului frigorific capata o importanta deosebita in vederea reducerii efectului indirect de nclzire a atmosferei. Bibliografie ASHRAE handbook (Fundamentals), 1997. Cavallini A., Steimle F., 1998 Natural working fluids in a historic perspective, Fluides actifs naturels Confrence de lIIF Gustav Lorentzen, Oslo, pp. 37-42. EES Versiunea 2000. Hera, Dr., Drughean, L., Pirvan, A., 2001 Sisteme si cicluri frigorifice pentru instalatii cu comprimare mecanica , ed., Matrix Rom, Bucuresti. Hera, Dr., Ivan, G., Pirvan, A., 2000 Utilizarea amestecurilor azeotrope si zeotrope ca

Agenti frigorifici alternativi

Ageni frigorifici de tranziie

Ageni frigorifici pe termen mediu si lung

HCFC/HFC

HFC

Ageni fara Cl, Br

Substane pure R22 R124 R142b

Amestecuri R401A,B R402A,B R403A,B R408A R409A,B

Substane pure R717 R290 R1270 R600a R170 R744 R718

Amestecuri R290/R600a

Substane pure R134a R125 R32 R143a R152a

Amestecuri azeotrope zeotrope R507 R407A, B, C R410A R413A R417A FX90

Fig. 1. Strategia referitoare la agenii frigorifici.

Tabel 1. Freonii utilizati in instalatiile frigorifice si substituentii lor.

Grupa CFC Fluidul R11 R12 R113 R114 R13B1 R22 R142b R23 R32 R125 R134a R143a R152a R500(R12/R152a) R502(R22/R115) R507(R125/R143a) R404A(R125/R143a/R134a) R408A(R22/R143a/R125) R410A(R32/R125) FX40(R32/R125/R143a) R401A(R22/R152a/R124) R401B(R22/R152a/R124) R402A(R22/R125/R290) R402B(R22/R125/R290) R403A(R22/R218/R290) R403B(R22/R218/R290) R407A(R32/R125/R134a) R407B(R32/R125/R134a) R407C(R32/R125/R134a) R409A(R22/R142b/R124) R409B(R22/R142b/R124) R413A(R134a/R218/R600a) R417A(R125/R134a/R600a) FX90(R125/R134a/R170) R717 R744 R290 R600a R1270 ODP 1 1 0.8.1.07 0.71 1016 0.055 0.065 0 0 0 0 0 0 0.630.75 0.30.34 0 0 0.026 0 0 0.03 0.035 0.02 0.03 0.04 0.03 0 0 0 0.05 0.05 0 0 0 0 0 0 0 0 GWP100(CO2=1) 4000 10600 4200 6900 6900 1700 2000 11700 650 2800 1300 3800 140 6000 5600 3300 3260 3050 1725 3350 1080 1190 2570 2240 2670 3680 1770 2285 1525 1440 1425 1770 1950 2400 0 1 3 3 3 Durata de viata atmosferica (ani) 50-60 102-130 90-110 130-220 65-110 11.8 1922.4 24.3 67.3 32.6 1415.6 5564.2 1.58 >100 -

HCFC HFC

Amestecuri azeotrope Amestecuri cvasiazeotrope (<1C) Amestecuri zeotrope

Fluide naturale

Tabel 2. Proprietati termodinamice si fizice ale substituentilor R12 (0 = 100 kW, t0 = -10C, tC = +40C, tSI = 20C, P = 0.8).
Fluid Formula chimica Masa molara (g/mol) Temperatura critica (C) Presiunea critica (bar) Temperatura de fierbere (C) Glisare temperatura Densitatea lichidului (40C) (kg/dm3) Puterea frigorifica volumica (kJ/m3) Coeficientul de compresie adiabatica Temperatura de refulare vapori tRV(C) Presiunea vaporilor (-10/+40C) (bar) Raportul de compresie =pC/p0 Coeficientul de performanta (COP) Debitul masic (kg/s) Debitul volumic in aspiratie (m3/s) Toxicitate (ppm) ODP GWP100 (CO2 = 1) R12 CCl2F2 102.9 112 41.6 -30 0 1.252 1495 1.139 80.54 2.2/9.6 4.385 2.72 0.7956 0.06689 1000 1 10600 R22 CHClF2 86.5 96 49.9 -41 0 1.13 2408 1.184 99.57 3.55/15.33 4.329 2.789 0.5775 0.04153 1000 0.055 1700 401A 401B 409A R22/R152a/ R22/R152a/ R22/R142b/ R124a R124a R124a 94.4 92.8 97.4 108 106 107 46.04 46.82 46 -33 -35 -34 6.4 6 8.1 1.136 1.123 1.167 1360 1107.4 1472.73 1.146 1.151 1.146 80 95 100 2.1./11.42 2.3/10 2.68/11.94 4.35 4.764.46 1.905 1.951 1.702 0.588 0.645 0.617 0.0735 0.0903 0.06787 1000 1000 1000 0.03 0.035 0.05 1080 1190 1440 Impactul asupra incalzirii atmosferei 409B R22/R142b/ R124a 96.7 105 47 -35 7.2 1.187 1955.99 1.15 2.827/11.27 3.98 1.7 0.625 0.0511 1000 0.05 1425 R134a CF3-CH2F 102 101 40.6 -26 0 1.147 1475 1.116 76.89 2.0/10.17 5.067 2.65 0.6234 0.06781 1000 0 1300 R600a (CH3)3CH 58.1 135 36.5 -12 0 0.529 786.6 1.102 65.93 1.089/5.28 4.855 2.644 0.3551 0.1271 1000 0 3 R413A R134a/R218/ R600a 101 -35 6.9 1000 0 1770

Fluid
R12 R22 R401A R401B R409A R134a R600a

a
1521948 177174 114599 138498 160337 146250 192

l = 0.1*m, m = m1 b c
253658 29529 19100 23083 26723 24375 32 1654200 1613700 1389150 1487700 1631250 1698750 1701900

TEWI
3429806 1820403 1522849 1649281 1818310 1869375 1702124

a
3804870 442935 286497 346245 400842 365625 481

l = 0.1*m, m = 2.5*m1 b c TEWI

634145 73823 17750 57708 66807 60938 80 1654200 1613700 1389150 1487700 1631250 1698750 1701900 6093215 2130458 1723397 1891653 2098899 2125313 1702461

a
3804870 442935 286497 346246 400842 365625 4801

l = 0.25*m, m = m1 b c
253658 29529 19100 23083 267223 24375 32 1654200 1613700 1389150 1487700 1631250 1698750 1701900

TEWI
5712728 2086164 1694747 1857028 2058815 2088750 1702413

a
9512175 1107338 716243 865613 1002105 914063 1202

l = 0.25*m, m = 2.5*m1 b c TEWI

634145 73823 47750 57708 66807 60938 80 1654200 1613700 1389150 1487700 1631250 1698750 1701900 11800520 2794860 2153142 2411021 2700162 2673750 1703182

Tabel 3. Proprietati termodinamice si fizice ale substituentilor R502 (0 = 100 kW, t0 = -35C, tC = +40C, tSI = 20C, P = 0.8).
Fluid Formula chimica Masa molara (g/mol) Temperatura critica (C) Presiunea critica (bar) Temperatura de fierbere (C) Glisare temperatura Densitatea lichidului (40C) (kg/dm3) Puterea frigorifica volumica (kJ/m3) Coeficientul de compresie adiabatica Temperatura de supraincalzire (C) Presiunea vaporilor (-35/+40C) (bar) Raportul de compresie =pC/p0 Coeficientul de performanta (COP) Debitul masic (kg/s) Debitul volumic in aspiratie (m3/s) Toxicitate (ppm) ODP GWP100 (CO2 = 1) R502 R22/ R115 111.6 82.16 40.8 -45 0 1.14 897.2 1.13 89.44 1.6/ 16.76 10.42 1.476 0.973 0.115 1000 0.32 5600 R22 CHClF2 86.5 96 49.9 -41 0 1.13 887.6 1.184 128.6 1.32/ 15.3 11.65 1.664 0.6173 0.1127 1000 0.055 1700 R402A R22/R125/ R290 101.55 75 41.35 -49 2 1.075 833.3 1.126 89 1.73/19 9.5 1.538 1 0.12 1000 0.02 2570 R402B R22/R125 /R290 94.71 83 44.45 -47 2.3 1.041 781.25 1.143 110 1.69/19 11.18 1.23 0.8 0.123 1000 0.03 2240 R403A R22/ R218/R290 93 -50 2.4 R403B R22/R218/ R290 90 -51 1.2 R408A R22/R143a/ R125 87 83 43.4 -44 0.6 0.995 833.35 1.143 120 1.59/20.62 12.96 1.3 0.71 01207 1000 0.026 3050 R125 C2HF5 120 66 66.18 -48 0 1.29 946.1 1.059 73.33 1.85/ 20.07 10.82 1.334 1.15 0.1057 1000 0 2800 R404A R143a/R12 5/R134a 97.6 73 37.4 -47 0.7 0.964 880.6 1.114 82.95 1.65/18.33 11.07 1.378 0.8958 0.1136 1000 0 3260 R407A R32/R125/R 134a 83 45.32 -46 6.6 0.99 708.33 1.13 101.44 1.24/18.4 14.83 1.25 0.735 0.141 1000 0 1770 R407B R32/R125/ R134a 76 41.3 -48 4.4 1.02 785.19 1.115 87.44 1.52/19.08 12.55 1.481 0.943 0.127 1000 0 2285 R507 R143a/ R125 98.6 71 37.17 -47 0 0.983 935.2 1.136 80.88 1.752/ 18.73 10.69 1.396 0.9061 0.1069 1000 0 3300

1000 1000 0.04 0.03 2670 3680 Impactul asupra incalzirii atmosferei

Fluid
R502 R22 R402A R402B R408A R125 R404A R407A R407B R507A

a
983304 189975 468344 326558 470219 582960 528658 403215 616710 541332

l = 0.1*m, m = m1 b c
163884 31663 78057 54426 78370 97160 88110 67202 102785 90222 3049650 2704050 2925000 2925000 3490650 3374100 3266100 2646000 2864250 3222450

TEWI
4196838 2925688 3471401 3305985 4039238 4054220 3882868 3116417 3583745 3854004

a
2458260 474938 1170860 816396 1175546 1457400 1321645 1008037 1541775 1353330

l = 0.1*m, m = 2.5*m1 b c TEWI

409710 79156 195143 13066 195924 242900 220274 168006 256963 225555 3049650 2704050 2925000 2925000 3490650 3374100 3266100 2646000 2864250 3222450 5917620 3258144 4291003 3877462 4862121 5074400 4808019 3822043 4662988 4801335

a
2458260 474938 1170860 816396 1175546 1457400 1321645 1008037 1541775 1353330

l = 0.25*m, m = m1 b c
163884 31663 78057 54426 78370 97160 88110 67202 102785 902222 3049650 2704050 2925000 2925000 3490650 3374100 3266100 2646000 2864250 3222450

TEWI
5671794 3210650 4173917 3795822 4744566 4928660 4675854 3721240 4508810 4666002

a
6145650 1187344 2927150 2040990 2938866 3643500 3304112 2520093 3854438 3383325

l = 0.25*m, m = 2.5*m1 b c TEWI

409710 79156 195143 13066 195924 242900 220274 168006 256963 225555 3049650 2704050 2925000 2925000 3490650 3374100 3266100 2646000 2864250 3222450 9605010 3970550 6047293 5102056 6625440 7260500 6790486 5334099 6975651 6831330

Tabel 4. Proprietati termodinamice si fizice ale substituentilor R22 (0 = 100 kW, t0 = -20C, tC = +35C, tSI = 20C, P = 0.8).
Fluid Formula chimica Masa molara (g/mol) Temperatura critica (C) Presiunea critica (bar) Temperatura de fierbere (C) Glisare temperatura Densitatea lichidului (40C) (kg/dm3) Puterea frigorifica volumica (kJ/m3) Coeficientul de compresie adiabatica Temperatura de supraincalzire (C) Presiunea vaporilor (-20/+35C) (bar) Raportul de compresie =pC/p0 Coeficientul de performanta (COP) Debitul masic (kg/s) Debitul volumic in aspiratie (m3/s) Inflamabilitate (vol %) Toxicitate (ppm) ODP GWP Fluid a
R22 R134a R407C R410A R717 R290 R1270 R744 165360 145860 159896 167929 0 178 173 107

R22 CHClF2 86.5 96 49.9 -41 0 1.13 2408 1.184 100 3.55/15.33 4.329 2.789 0.5775 0.04153 1000 0.05 1700

R134a C2H2F4 102 101 40.6 -26 0 1.146 1004 1.116 75.93 1.329/8.874 6.677 2.385 0.6198 0.09957 1000 0 1300

R407C R32/R125/ R134a 86.2 87 46.19 -44 7.4 1.068 1463 1.136 95.39 2.14/15.35 7.159 2.138 0.58 0.06835 1000 0 1525

R410A R32/R125 72.58 72.13 49.26 -51 <0.2 0.978 2580 1.17 95.02 3.99/21.36 5.345 2.292 0.5376 0.03876 1000 0 1725

R417A R125/R1 34a/R600 a 90 -43 5.6 1000 0 1950

FX 90 R125/R13 4a/R170 79 -43 6.6 1000 0 2400

R717 NH3 17.03 133 113.5 -33 0 0.58 1817 1.312 152.4 1.9/13.54 7.126 3.088 0.08815 0.05502 1530 50 0 0

R290 C3H8 44.1 97 42.6 -42 0 0.47 1537 1.134 73.03 2.45/12.18 4.957 2.342 0.3269 0.06505 1.710.9 1000 0 3

R1270 C3H6 42.08 92 92.42 -48 0 0.478 1892 1.155 82.57 3.06/14.72 4.8 2.379 0.3149 0.05286 1000 0 3

R744 CO2 44.01 31 73.74 -57 (tT) 0 0.463 4922 1.292 115 19.69/85 4.32 1.76 0.61 0.0135 5000 0 1

Impactul asupra incalziri atmosferei

l = 0.1*m, m = m1 b c
27560 24310 26649 27988 0 30 29 18 1805400 1884150 2104650 1962900 1457550 1922850 1891485 2572550

TEWI
1998320 2054320 2291196 2158817 1457550 1923057 1891687 2573674

a
413400 364650 399741 419822 0 444 434 266

l = 0.1*m, m = 2.5*m1 b c TEWI

68900 60775 66623 69970 0 74 72 44 1805400 1884150 2104650 1962900 1457550 1922850 1891485 2573550 2287700 2309575 2571014 2452692 1457550 1923368 1891991 2573861

a
413400 364650 399741 419822 0 444 434 266

l = 0.25*m, m = m1 b c
27560 24310 26649 27988 0 30 29 18 1805400 1884150 2104650 1962900 1457550 1922850 1891485 2573550

TEWI
2246360 2273110 2531040 2410710 1457550 1923323 1891948 2573834

a
1033500 911625 999352 1049555 0 1110 1084 666

l = 0.25*m, m = m2 b c
68900 60775 66623 69970 0 74 72 44 1805400 1884150 2104650 1962900 1457550 1922850 1891485 2573550

TEWI
2907800 2856550 3170625 3082425 1457550 1924034 189642 2574260

tT punctul triplu la 5.27 bar