ANATO C. 3.06. 2009 Calea sensibilitatii tactile protopatice Este sensibilit. prin care se transmite informatia grosiera det.

de apasari superficiale care deformeaza tegum. de suprafata. Receptori: mecanorecept. terminatii nervoase libere corpusculi Pacini Protoneuronul se gaseste la niv. ggl. spinal. Prelungirea periferica merge la receptor - fibre de tip A3 si A2. Prelungirea centrala merge prin partea mijlocie la radacina post. a n. spinal, ajunge la niv. maduvei unde fiecare ramura se bifurca intrun ram ascendent si un ram descendent, care urca sau coboara 2,3 segmente ajungand la deutoneuron. Deut. se gaseste in cornul post. medular, in lamele Rexed 1,4,5, iar axonii deut. trec in partea opusa la niv. comisurii albe ant., ajung la niv. cordonului medular ant. unde formz. fasciculul spino-talamic ant. Exista o somatotropie a fibrelor in cadrul cordonului spino-talamic ant. - fibrele sunt dispuse dinspre post. spre ant. astfel: cervicale, toracale, lombare, sacrale. Al treilea neuron se gaseste la niv. talamusului in nucleul ventral postero-lat. si aria talamica post. Aceste fibre trec prin trunchiul cerebral - la acest nivel aceste fibre impreuna cu cele ce alcat. fascic. spino-talamic lat. formz. lemniscul spinal. Dupa ce se realiz. sinapsa la niv. de talamus, axonii neuronului trei trec prin bratul post. al capsulei interne si se proiecteaza in aria somestezica primara, precum si in cea secundara. Calea sensibilitatii tactile epicritice (fine) Permite recunoasterea obiectelor, aprecierea greutatii lor, precum si distanta dintre 2 stimuli cutanati. Receptori: mecanorecept. Protoneuronul este situat in ggl. spinal. Prelungirile - fibre de tip A1 ai A2. Prelungirea centrala ,merge prin partea mediala a rad. post. a n. spinal, ajunge la niv. maduvei in cordonul post. unde se organizeaza 2 fascicule: gracil si cuneat. F. cuneat format din prelungirile centrale ale neuronilor din ggl. spinali, cervicali si toracali sup. (primii 6); acest fascicul este prezent numai in partea sup. a maduvei spinarii. F. gracil format din prelungirile centrale ale neuronilor din ggl spinali, toracali inf. (ultimii 6), lombari si sacrali; este prezent pe toata lungimea maduvei spinarii. Aceste fibre (spinobulbare) vor ajunge la deut. care se gaseste in nucleul gracil si cel cuneat din bulb. Axonii deut. se decuseaza la niv. bulbar alcatuind decusatia lemniscala, apoi intra in alcat. lemniscului medial. Acesta traverseaza aproape toate etajele trunchiului cerebral si se indreapta catre neuronul al treilea, care este localizat in talamus la niv. nucleului ventral postero-lat. Axonii neuronului al treilea trec prin capsula interna si se proiecteaza in aria somestezica primara. Calea sensibilitatii proprioceptive constiente Aceasta cale permite aprecierea pozitiei corpului si directia de miscare. Receptori si traiect - aceleasi ca la sensib. epicritica.

Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente Cea care regleaza tonusul muscular si care nu are proiectie corticala. Ajusteaza reflex tonusul muscular si postura. Receptori: mecanoreceptori terminatii nervoase libere corpusculi Vater-Pacini fusurile neuromusculare corpusculi tendinosi Golgi Fusurile neuromusculare - situate in m. striat, prez. la exterior o capsula conjunctiva cu aspect de fus, iar la interior se gasesc 2-12 fibre musculare (intrafusale). Aceste fibre sunt de 2 feluri: cu sac nuclear si cu lant nuclear. Cele cu sac nuclear sunt mai lungi si voluminoase in partea mijlocie; se gasesc in partea externa a muschiului, acolo unde se insera tendonul. Cele cu lant nuclear sunt scurte si prez. pe toata suprafata lungimii lor elemente contractile dispuse sub forma unui sir. Corpusculii Golgi - se gasesc la jonctiunea dintre tendon si corpul muscular. Prez. la exterior o capsula conjunctiva pe care se insera fibre musculare. La interior - fibre tendinoase care se insera precum clamele si au un prag de excitabilitate f. ridicat. Protoneuronul se gas. in ggl. spinal. Prelungirile lui - fibre A2 si A1. Prelungirea periferica - merge la receptor. Prelungirea centrala merge prin partea mediala a rad. post. a n. spinal, intra in maduva si ajunge la deutoneuron. Deut. are localiz. diverse: 1) La niv. nucleului toracic Clarke. Acesta se gas. in segmente medulare de la C8-L2,L3 la niv. lamei Rexed 7. Axonii deut. trec in cordonul lat. unde formz. fasciculul spino-cerebelos dorsal. Acest. fascic. ajunge la niv. bulbului unde se plaseaza periferic, trece prin pedunculul cerebelos inf. (PCI) de aceeasi parte si ajunge la niv. cerebelului (in paleocerebel). 2) Nucleul cuneat accesor - se gas. in partea post. a bulbului inf. Prelungirea centrala a deut. formz. fascic. cuneo-cerebelos ce merge prin PCI ( de aceeasi parte) si ajunge la cerebel. 3) In lamele Rexed 5 si 6 din cornul post. medular. Ajung prelungirile centrale ale protoneuronului din ggl spinali corespunzatori din regiunea lombara si sacrata. Dupa ce realiz. sinapsa, axonii deut. trec in partea opusa fascic. spino-cerebelos ventral. Acesta urca pana la niv. trunchiului cerebral, ajunge la niv. puntii, intra prin pedunculul cerebelos mijlociu nucleul senzitiv sup. al trigemenului. Alt grup de fibre trec prin PCS, se incruciseaza si se proiecteaza la niv. emisferului cerebelos de parte opusa. 4) In nucleu centro-bazal. Sensibilitatile capului Calea sensibilitatii exteroceptive Informatiile din regiunea capului sunt aduse pe calea n. cranieni V, VII, IX, X. Receptorii - aceeasi cu cei de la niv. trunchiului si membrelor. Protoneuronul- neuroni pseudounipolari ce se gasesc: in ggl trigeminal - pt. n. V in ggl geniculat - pt. n. VII in ggl sup. - pt. n. IX si X Prelungirea periferica merge prin n. V, VII, IX si X. Fibre de tip - C si A3 pt. sensibilit. termoalgezica - A3 si A2 pt. sensibilit. tactila protopatica - A1 si A2 pt. sensibilit. tactila epicritica

Prelungirea centrala merge la deutoneuron. Acesta este situat in nucleul tractului spinal al trigemenului; este un nucleu lung care se gaseste pe toata lungimea trunchiului cerebral. Axonii deut. se incruciseaza pe linie mediana si formz. fascic. trigemino-talamic ant. Deut. poate sa fie nucleul senzitiv pontin trigeminal. Axonii intra in alcatuirea fascic. trigeminotalamic ant, dar poate sa intre si in cel post. Transporta informatii din interiorul nervului mandibular. Al treilea neuron se gaseste la niv. talamusului in nucleu ventral, postero-medial sau la niv. ariei talamice post. Axonii lui merg prin bratul post. al capsulei interne - se proiecteaza in aria somestezica primara sau secundara. Sensibilitatea proprioceptiva a capului Receptori - aceeasi ca la sensib. exteroceptiva ( mecanoreceptori, fusuri neuromusculare, corpusc. Golgi). Protoneuronul - situat in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului, care contine neuroni pseudounipolari mari: prelungirile periferice ale lor se alatura n. V receptorii situati in musculatura la niv. dintilor palatului dur capsulei articulatiei temporo-mandibulare. prelungirile centrale: - merg prin PCS la cerebel - merg la nucleul motor al trigemenului pt. reflexul maseterin - merg prin fascic. trigemino-talamic post., ajung la nucleul ventral postero- medial talamic, se proiecteaza cortical in aria somestezica primara Cai descendente Pleaca de la niv. cortexului, traverseaza etajele SNC (diencefal, trunchi cerebral), unele raman la niv. trunchiului fibre cortico-nucleare; altele coboara in maduva spinarii fibre cortico-spinale. Fibrele cortico-spinale In nr. de aprox. 1 milion de fiecare parte, din care 80% provin din ariile motorii ale lobului frontal si transmit impulsuri destinate motricitatii voluntare. Origine - lob frontal: aria motorie primara (aria 4) pleaca 40-50 fascicule corticospinale aria premotorie - aria 6 intervine in contractia musculaturii proximale a membrelor si a musculaturii axiale a trunchiului aria somestezica primara (aria 3,2,1) - 20% din fibre intervin in controlul transmiterii inform. senzitive si se termina la nivel medular. Traiectul fibrelor se realiz. prin centrul alb (coloana radiata) al emisferelor cerebrale coboara prin bratul post. al capsulei interne in care sunt dispuse dinspre ant. spre post. : pt. membr. sup., trunchi, membr. inf. trece prin pedunculii cerebrali prin partea bazilara a puntii piramida bulbara, unde 80% din fibre se incruciseaza la niv. liniei mediane formand decusatia motorie (piramidala), 20% raman nedecusate ajung in maduva: cele incrucisate in cord. lat. formz. fascic. incrucisat, cele neincrucisate in cord. ant. formz. fascic. piramidal direct. Fascic. cortico-spinal lat. Se gaseste in cord. lat. Pe masura ce coboara se subtiaza - 50% raman in regiunea cervicala, 20% in regiunea toracala, 30% ajung in regiunea lombo-sacrata. Fascic. cortico-spinal ant. Localiz. in cord. ant. de aceeasi parte langa fisura mediana ant., fibrele trec in partea opusa decusandu-se la nivel medular.

Fibrele cortico-nucleare Transmit impulsuri pt. musculatura striata, inervata de n. cranieni. Origine diferita: aria motorie primara (aria 4) aria premotorie a lobului frontal (aria 6) aria somestezica primara (aria 3,1,2) Traiect: merg prin centrul alb al emisferelor cerebrale capsula interna portiunea bazilara a puntii nucleii motori ai n. cranieni V, VII, XII nucleul ambiguu nucleii substantei reticulate nucleii motori ai n. III, IV, VI. Calea olfactiva Protoneuronul este si receptor. Are 2 neuroni. Nu are releu talamic - nu ajunge la talamus. Deut. se proiecteaza direct la niv. cortical. Receptorii se gasesc la niv. epiteliului olfactiv de la niv. tavanului cavitatii nazale, pe cornetele nazale sup. si in partea sup. a septului nazal. Acest epiteliu olfactiv este format din cell receptoare (cell senzoriale) si cell de sustinere. Ele sunt acoperite cu un strat subtire de glicoproteina si mucus, care este secretat de glandele Bowman. Cell receptoare sunt in nr. de 20-25 milioane pt. fiecare jumat. de cavit. nazala. Ele reprez. neuronii bipolari - protoneuronul caii. Sunt sustinute de cell de sustinere care se sprijina pe o membr. bazala. Prelungirea periferica a neuronului bipolar este, de fapt, dendrita. Se termina in acel strat glicoproteic si mucos printro dilatatie - vezicula olfactiva ce prez. cili. Prelungirea centrala - axonul cell bipolare - nemielinizata. Aceste prelungiri formz. filetele n. olfactiv se indreapta spre deut. care se gaseste in bulbul olfactiv. Pt. a ajunge la bulbul olfactiv filetele traverseaza lama ciuruita a osului etmoid unde se gaseste deut. Deut. - structura formata din 5 straturi, de jos in sus: stratul fibrelor n. olfactiv stratul glomerular stratul plexiform stratul cell mitrale propriu-zise stratul granular unde se gasesc cell multipolare realizand sinapse si ai caror axoni formz. tractul olfactiv Tractul olfactiv are un traiect orizontal pe fata inf. a lobului frontal pe santul olfactiv se termina printro portiune latita numita trigonul olfactiv, portiune ce contine 3 zone stria olfactive: o stria olfactiva lat. contine majoritatea axonilor de la niv. neuronului al doilea si se termina la niv. cortexului piriform - se gaseste langa lobul insulei; o stria intermediara (mijlocie) inconstanta; contine un nr. redus de axoni ce intra prin subst. perforata ant. terminandu-se in neuronii de la acest nivel; o stria mediala - transmite informatiile catra aria septala.