V 3- 2011 A1.

(40%) La fel cuV4 A2 2010 si V3 A22009 doar ca se inmultesc sumele cu 10, Societatea X SRL prezint la 31 decembrie anul N urmatoarea situaie patrimonial: capital social 900.000 (9000 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 1.000.000, imobilizri necorporale (licen) 50.000, imobilizri financiare 100.000 (10.000 aciuni cu valoare nominal de 10, deinute la societatea Y SRL reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 100.000, profituri nerepartizate 100.000, stocuri 1.500.000 (materii prime i materiale 200.000, producie n curs 1.050.000 produse finite 250.000), creane 2.500.000 (din care incerte 200.000) furnizori i creditori 3.150.000, datorii la bnci 1.000.000 (din care pe termen lung 500.000), disponibiliti bneti 100.000. Alte informaii: cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 20% mai mare dect valoarea contabil; activul net corectat al societii Y SRL a fost la 31 decembrie N de 400.000; diferenele de curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +300.000 lei; diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +100.000; stocurile fr micare sunt n sum de 150.000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 850.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societii X SRL la 31 decembrie N. (3p) 2. S determinai valoarea intrinsec a unei aciuni X SRL la 31 decembrie N. (2p) 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii X SRL la 31 decembrie anul N.(3p) 4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii X SRL la 31 decembrie anul N. (2p) REZOLVARE: 1. Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic Bilantul contabil reprezinta un puct de pornire in orice evaluare de activ/de intreprindere.Parasirea bilantului contabil si elaborarea bilantului economic se realizeaza cu ocazia elaborarii activului net corectat si determinarii capacitatii beneficiare Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemen Val ctb Ajus Val ec te tari Iombilizari 50.000 -50.000 - Capital 900.000 - 900.000 necorporale social -Licente Imobilizari 1.000.0 +100.000 1.100.00 Rezerv 100.000 - 100.000 corporale00 0 e cladiri= 500.000 Imobilizari 100.00 +100.000 200.000 Profitur 100.000 - 100.000 financiare:10 0 i .000 actX nerepa 10lei la soc rtizate Gama Stocuri 1.500.0 (150.000+85 2.200.00 Furnizo 3.150.0 +10 3.250.00 Mat prime 00 0.000) 0 ri si 00 0.00 0

200.000 Produc in curs 1.050.000 Prod finite250.000 Creante incerte:200.0 00 Disponibil banesti Total active

+700.000

creditor i

2.500.0 (00 200.000+300 .000 =+100.000 100.00 0 5.250. 000 950.000

2.600.00 Datorii 0 la banci TL:500. 000 100.000 Dif. reeval 6.200.0 Total 00 pasive

1.000.0 00

1.000.00 0

5.250.0 00

850. 000 950. 000

850.000 6.200.0 00

Active fictive = Licente=50.000 Imobilizari corporale: 50%x1.000.000=500.000x20/100=100.000 Imobilizari financiare: 400.000/20.000=20 ; (20-10)x10.000=100.000 Creante = -200.000+300.000= 100.000 Stocuri= -150.000+850.000= 700.000 Diferente din reevaluare =850.000 Bilantul economic reprezinta un instrument de lucru pentru evaluarea unei intreprinderi, este un bilant de calcul teoretic, abstract, elaborat de experti exclusiv in scopuri de analiza, expertiza, studiu sau cercetare, un bilant in care val contabile sunt inlocuite cu val economice ale bunurilor adica val actualizate in timp si la piata din care face parte intreprinderea. Evaluarea unei intreprinderi, a unui activ se face pe baza bilantului economic al intreprinderii, un bilant teoretic de calcul, un bilant abstract, intocmit (elaborat) de experti dupa anumite reguli si principii in scopul evaluarii. Acesta cuprinde patrimoniul exprimat in valori economice precum si in valori contabile, dar si un rezultat financiar determinat tinand cont de conditiile normale ale piatei pe care activeaza intrprinderea si nu de politicile interne ale intreprinderii. Bilantul economic Elemente Imobilizari Stocuri Creante Disponibil banesti Total Activ

Sume 1.300.000 2.200.000 2.600.000 100.000 6.200.000

Elemente Capital propriu Diferente din reev Furnizori/creditori Datorii la banci Total Pasiv

Sume 1.100.000 850.000 3.250.000 1.000.000 6.200.000

2.Activul net corectat Pe baza bilantului ec. putem calcula activul net contabil corectat. Metoda aditiva: ANC = Cap soc+rezerve+Profit net+proviz+dif din reeval=1.100.000+850.000= 1.950.000 Metoda substractiva: ANC=Total active-Total datorii=6.200.000-4.250.000=1.950.000 Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 1.950.000/9.000=216,67lei 3.Bilant functional pe baza bilanutului economic

Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare. Bilantul functional este elaborat de expertii contabili pe cel putin 2-3 ani anteriori pt studierea preocuparilor managementului in ceea ce priveste dezvoltarea functiilor vitale ale intr (investitii; expl; trez si finantare). - Functia de investitii sta la baza strategiei de reinnoire, mai mult sau mai putin rapida a echipamentelor cat a optiunilor de oportunitate a dezvoltarii, intre investitiile productive si participatiile financiare. Fctia investitii=total imobilizari= Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare - Functia de finantare sta la baza strategiei optime de finantare a intreprinderii, motivata de cresterea valorii acesteia prin reducerea costului mediu ponderat al capitalurilor. Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare Fctia finantare surse proprii=Kpr (CS+Rez+Profit+dif din reeval+Proviz) Fctia finantare surse imprumutate=Oblig financiare ts+ tl - Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare productie si vanzari generatoare de stocuri reale si financiare, care se reinnoiesc cu o anumite regularitate. Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare (clasa 4) Functia de trezorerie = Disponibil banesti+val mobiliare (cl.5) Elemente F. INV : Imobilizari F.EXPL: Stocuri+CreanteFurnizori/creditori F. TREZ Disponibil banesti Total Activ Sume Elemente 1.300.000 Capital propriu 1.550.000 Diferente din reev 100.000 Datorii la banci 2.950.000 Total Pasiv Sume F. 1.100.000 FI NAN 850.000 TA RE 1.000.000 2.950.000

Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Elemente Imobilizari 1.300.000 Capital permanent (+dat la banci pe t lung) Stocuri + creante 4.800.000 Furnizori/creditori Disponibil banesti 100.000 Datorii la banci TS Total Activ 6.200.000 Total Pasiv

Sume 2.450.000

3.250.000 500.000 6.200.000

Bilantul financiar - este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a celor trei mari mase financiare ale intreprinderii: fondul de rulment net global FR; necesarul de fond de rulment NFR; trezoreria intreprinderii TN. Pornind de la premisa existenteu unui anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoile permanente vor fi acoperite(finantate) din capitaluri permanente, indeosebi din capitalurile proprii, in timp ce nevoile/resursele temporare vor fi in mod normal, finantate din resurse temporare.

Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar. Partea de sus a bilantului reflecta echilibru financiar pe termen lung, iar partea de jos echilibrul financiar pe termen scurt. FR = Capital permanent- Imobilizari = 2.450.000 1.300.000 = 1.150.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 4.800.000 3.250.000 = 1.550..000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 100.000 500.000 = - 400.000 TN = FR- NFR = 1.150.000- 1.550.000 = -400.000 4.Scurta prezentare a situatiei financiare Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.

A2. (30%) Determinai prin ambele metode valoarea patrimonial de baz a societii comerciale Exemplul SRL dispunnd de urmtoarele informaii: (10p) cldiri 500.000, terenuri 100.000, echipamente amortizabile 3.000.000, know-how 250.000, capital social 2.500.000, datorii comerciale 9.000.000, mprumuturi 4.850.000, stocuri 5.000.000, creane 8.000.000, sume la bnci 250.000, rezerve 500.000, profit 250.000. Preul de pia al cldirilor este de 1.250.000, din reevaluarea activelor amortizabile au rezultat diferene n plus de 800.000, stocurile fr micare sunt de 250.000, iar diferenele favorabile din reevaluarea creanelor n valut sunt de 2.500.000. Activ Pasiv Elemente Val ctb Ajustari Val ec Element Val ctb Ajust Val ec e ari Iombilizari 250.000 -250.000 - Capital 2.500.0 2.500. necorporale social 00 000 Know how Imobilizari Rezerve 500.00 - 500.00 corporale 0 0 -cladiri= 500.000 +750.000 1.250.00 500.000 100.000 0 -terenuri 100.000 =100.000 3.000.0 +800.000 00 3.800.00 echipamnete 0 = 3.000.000 Stocuri 5.000.0 -250.000 4.750.00 Profituri 250.00 00 0 0 250.00 0 Creante 8.000.0 +2.500.000 10.500.0 Dat 9.000.0 9.000.

00 Disponibil banesti 250.000 -

00 comeric ale 250.000 Datorii la banci Dif. Reeval

00 4.850.0 00 750.00 0+800 .000+250.00 0 2.500. 000 3.550. 000

000 4.850. 000 3.800. 000

Total active

17.100. 000

3.550.000

20.650. Total 000 pasive

17.100 .000

20.65 0.000

Activul net corectat Pe baza bilantului ec. putem calcula activul net contabil corectat. Metoda aditiva: ANC = Cap soc+rezerve+Profit net+proviz+dif din reeval=2.500.000+500.000+3.800.000=6.800.000 Metoda substractiva: ANC=Total active-Total datorii= 20.650.000 - 13.850.000 (9.000.000+4.850.000)=6.800.000

A3. (30%) 1. Prezentai 10 proceduri (diligene) pentru auditarea stocurilor. (4p) Auditul stocurilor presupune o abordare cantitativ i una calitativ. Prima abordare const in principal in participarea la inventarul anual i in analiza procedurilor existente i a celor aplicate. Abordarea calitativ se refer la analiza costurilor de producie i a costurilor de achiziie a bunurilor din stoc. Diligenele de audit trebuie s permit asigurarea c sunt respectate principiul separrii exerciiilor contabile i cel al permanenei metodelor de la un exerciiu la altul. Asistenta la inventarul fizic - diligente specifice Remarci preliminare La finele exerciiului, stocurile fac obiectul unui inventar fizic, in mod obligatoriu, indiferent dac in cursul exerciiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. Deci trebuie verificat respectarea acestei obligaii. Asistarea la inventarul fizic al stocurilor i revizuirea procedurilor folosite de intreprindere pentru respectarea acestei obligaii fac parte din sarcinile oricrui audit asupra situaiilor financiare. in cazurile foarte rare in care stocurile sunt nesemnificative, auditorul poate trece peste aceste obligaii ale sale. Diligene prealabile asistrii la inventar

- Identificai diferitele categorii de stocuri in funcie de activitatea intreprinderii: mrfuri, materii prime, in curs de fabricaie, produse finite. Asigurai-v c societatea a respectat distincia ce trebuie fcut intre stocuri i imobilizri, pe de o parte, i intre stocuri i cheltuielile constatate in avans, pe de alt parte. - Precizai dac inventarul fizic privete toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau prin sondaj (inventarierea general i total a stocurilor). In practic, societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj dac in cursul anului nu a inut evidena prin metoda inventarului permanent. - Precizai data la care s-a efectuat inventarul fizic i con-fruntai- cu datele inregistrate in conturi la sfaritul anului, aducand ajustrile necesare in funcie de operaiile dintre data inventarului i data inchiderii. - Verificai dac intreprinderea a redactat i a adus la zi o procedur scris de inventar fizic anual; identificai punctele slabe care ar putea fi ameliorate. Dac intreprinderea nu are proceduri scrise, stabilii in funcie de importana stocurilor - dac trebuie elaborat o astfel de procedur. - Identificai, exhaustiv, toate localizrile de stocuri; identificai dac exist stocuri la teri i procedai la circulari- zarea acestora. Concluzionai asupra exhaustivitii perimetrului inventarului fizic. - Identificai cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii aparin acesteia. Asistarea la inventarulfizic anual i analiza procedurilor - Verificai dac toate elementele stocate sunt clasate i grupate de o manier care s permit diminuarea riscurilor de eroare de identificare a lor (riscul de confuzie). - Asigurai-v c in cursul inventarului fizic nu au avut loc micri de stocuri care inseamn cantiti inventariate eronat. Recomandat este s fie oprite producia, recepiile i livrrile. Dac nu se poate opri total activitatea, trebuie s existe o procedur de identificare i de tratare contabil a fluxurilor care au avut loc in timpul inventarului fizic. - Pentru activitile de producie, apreciai stocurile in curs; dac sunt semnificative, includei-le in sondajele prevzute in continuare. - in prealabil separai stocurile in curs" pe diferite etape ale procesului de fabricaie; fr aceast lucrare nu se pot stabili in mod rezonabil costurile de producie ale acestor stocuri. - Analizai unitile de msur reinute de intreprindere pentru inventariere: greutate, cantitate, lungime etc.; verificai dac acestea sunt conforme naturii fizice a produciei in stoc. - Analizai derularea practic a msurrii efectuate la inventarul fizic sub aspectele urmtoare: componena echipei de numrare, de msurare; exhaustivitatea - toate produsele in stoc au fcut obiectul numrrii, al msurrii? cum sunt identificate articolele deja msurate (numrate)? exist o procedur de msurare (numrare) dubl? calitatea instrumentelor folosite pentru msurare, numrare; persoanele implicate in inventariere au cunotine suficiente despre produsele in stoc? Exist riscul confundrii? - Analizai procedurile de colectare a listelor de inventariere; procedura folosit asigur prevenirea riscului ca anumite liste de inventariere s nu fie centralizate? Controlul cantitilor n stoc - Dac intreprinderea utilizeaz metoda inventarului permanent, obinei stocul teoretic (scriptic) existent la finele exerciiului pentru stocurile cu valori mai importante i comparai- cu cel obinut prin inventarierea fizic. - Dac intreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent, comparaia se face intre stocul obinut la inventarul

fizic i cel obinut pe baza stocului existent la inventarul fizic de la inchiderea exerciiului precedent i rulajele de intrri i ieiri din cursul exerciiului auditat: (Si + I - E = Sf). - in cazul inventarului fizic, procedai la renumrarea (recantrirea) unor articole dinainte selecionate, asigurandu-v c aceste articole nu sunt depozitate in mai multe locuri. - in cursul vizitei la locurile de depozitare, identificai stocurile depreciate sau fr micare. - Concluzionai in legtur cu calitatea inventarului fizic al stocurilor. Diligente de audit cu ocazia analizei conturilor de inchidere Controlul cantitilor reinute n stocurile contabile la nchidere Valoarea contabil a stocurilor rezult din cuantificarea i evaluarea unitar a fiecrui sortiment din stoc; obiectivul controalelor de mai jos const in verificarea faptului c acele cantiti care au fost reinute in contabilitate sunt conforme cu inventarul fizic anual. - Obinei o situaie a stocurilor la inchidere actualizat in funcie de rezultatele inventarierii fizice anuale. Pentru fiecare produs, aceast situaie cuprinde in principiu: cantitile in stoc, preul unitar i valoarea total; verificai c aceast situaie corespunde cu soldurile din contabilitatea general. Dac sunt diferene identificate, cutai explicaia acestora. - Preluai cantitile pe care le-ai constatat cu ocazia asistrii la inventarul stocurilor; fiecare poziie pe care ai controlat-o prin sondaj comparai-o cu cantitile inscrise in aceast situaie final a stocurilor i analizai diferenele, care pot avea drept cauze: erori care v aparin, centralizarea eronat a cantitilor, anumite ajustri justificate sau nu etc. - Verificai dac anumite poziii nu au fost omise in situaia final a stocurilor: numrul de poziii cuprinse in stocul final corespunde cu numrul de poziii de la inventarul fizic? - Cand au avut loc micri de stocuri intre data realizrii inventarului fizic i data inchiderii exerciiului contabil, analizai dac acestea au fost luate in calcul cu ocazia valorificrii finale a cantitilor in stoc. - Asigurai-v c stocurile care sunt pe teren, dar nu aparin intreprinderii nu au fost cuprinse in soldul de la sfaritul exerciiului, iar cele care se afl la teri au fost cuprinse. Evaluarea micrii stocurilor - Precizai metoda de evaluare a ieirilor din stoc folosit de intreprindere i pronunaiv cu privire la respectarea principiului permanenei metodelor. Metodele curent folosite sunt FIFO i CMUP. Metoda LIFO poate fi folosit, dar este interzis de standardele internaionale (din anul 2004). - Dac a fost schimbat metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor i se va verifica dac s-au fcut meniuni in anexe. Evaluarea costurilor de achiziie i a costurilor de producie Verificarea valorii stocurilor la inchiderea exerciiului contabil presupune validarea prealabil a costurilor unitare de achiziie i de producie reinute de intreprindere. De exemplu, valoarea contabil a produselor finite in stoc la inchidere depinde de: valoarea stocului la deschidere; cantitatea produselor exerciiului; costurile de producie (sau de achiziie) totale inregistrate in cursul exerciiului; metodele de evaluare a ieirilor din stoc (CMUP, FIFO, LIFO). - Verificai ansamblul cheltuielilor constitutive ale costului de achiziie a materiilor prime, materialelor i produselor. - Verificai ansamblul cheltuielilor constitutive ale costului de producie a bunurilor produse de intreprindere. - Analizai modul de stabilire a costurilor de producie unitare. - Verificai respectarea principiului permanenei metodelor. Provizioanele pentru deprecierea stocurilor

Provizioanele pentru deprecierea stocurilor exprim o pierdere de valoare, avand patru origini: provizioane pentru aducerea valorii nete contabile a bunurilor in stoc destinate vanzrii (mai mare) la valoarea de pia a acestora (mai mic); provizioane pentru deprecierea valorii contabile a materiilor prime destinate consumului intr-un ciclu de fabricaie, atunci cand costul de intrare in stoc conduce la un cost de revenire a produsului finit superior valorii de pia a acelui produs finit; provizioane pentru stocurile fr micare crora datorit factorului timp li se reduce valoarea de utilitate sau valoarea de pia; provizioane pentru deteriorare, degradare etc. - Elaborai un tablou al evoluiei provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de la un exerciiu la altul. Controlul nregistrrilor contabile - Validai contabilizarea stocurilor la inchidere in activul bilanului i inregistrrile variaiei stocurilor in contul de rezultate. - Validai inregistrrile dotrilor i relurilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor. Ajustarea anual a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor poate rezulta din dou scheme de inregistrare: fie variaia anual a provizionului va face obiectul unei dotri sau al unei reluri a provizionului; varianta se aplic mai ales cand stocurile la care se refer provizioanele sunt relativ de aceeai natur; fie provizionul precedent este in intregime reluat, iar noul provizion, in intregime creat (dotat) la inchidere; varianta se aplic atunci cand stocurile difer ca natur. Marja brut i ratioul de nivel de stocuri - Calculai pentru exerciiul auditat maij a brut degaj at de intreprindere. Marja brut este egal cu diferena dintre cifra de afaceri i consumurile exerciiului (care sunt egale cu Si +1 - Sf). - Calculai apoi rata de marj brut ca raport intre marja brut i cifra de afaceri a exerciiului i evoluia acesteia de la un exerciiu la altul; o variaie nejustificat poate ascunde anomalii in contabilizarea stocurilor. - Confruntai valoarea brut a stocurilor la inchiderea exerciiului cu cifra de afaceri a exerciiului. Comentai evoluia acestui ratio in ultimele exerciii; care este evoluia greutii stocurilor asupra structurii financiare a intreprinderii? Calculai acelai ratio i folosind stocurile nete (fr provizioane). - Msurai consecinele inadecvrii nivelului stocurilor asupra activitii firmei: subproducie, neproducie, pierderi de cifr de afaceri ca urmare a insuficienei stocurilor sau, invers, greuti financiare ca urmare a unor stocuri supradimensionate.

2.

Cnd se emite opinia cu rezerve ntr-un raport de audit statutar? (2p)

Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a ti dac situaiile financiare dau o imagine fidel poziiei, situaiei financiare i rezultatelor obinute (sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referinele contabile i, dac e cazul, dac ele sunt conforme prevederilor legale. Termenii utilizai pentru exprimarea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel" sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative". Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situaiile financiare. Referinele contabile sunt Standardele Internaionale de Contabilitate, reguli emise de ctre instituiile sau organismele profesionale i practica general din ar (lund n considerare exigenele de sinceritate) i legislaia local.

n scopul de a aviza pe cititor asupra contextului n care noiunea de fidelitate este exprimat, opinia auditorului va preciza referina n raport de care situaiile financiare sunt stabilite, utiliznd termeni ca n conformitate cu IAS (sau cu normele naionale)". n afara opiniei referitoare la imaginea fidel, poate fi necesar includerea n Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a ti dac aceste situaii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ...., cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare". Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate. Astfel, cum este explicat n nota X" anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de.... pentru cldiri i.... pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de.... pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la.... mii. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la mii. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare." Auditorul certific cu rezerv" atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: natura dezacordului; postul i suma respectiv; influena asupra rezultatului net.
3. n ce const inspecia fizic i observaia ca tehnic de obinere a elementelor probante n auditul statutar? (4p) vezi Tehnici de control pentru obinerea

elementelor probante

Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmrete obinerea elementelor probante care s i permit s dea certificarea asupra situaiilor financiare, utiliznd diverse procedee i tehnici care privesc: controlul asupra pieselor justificative i control de verosimilitate; observarea fizic; examenul analitic. Pentru obinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt: - inscectia fizic si observaia, care constau n a examina activele, conturile sau n a observa maniera de aplicare a procedurilor; - confirmarea extern direct), care const n a obine de la terii ntreprinderii informaii asupra soldurilor conturi lor bilaterale sau asupra operaiilor derulate; - examenul documentelor primite de ctre ntreprindere, care servesc ca piese justificative sau la controlul operaii lor respective; - examenul documentelor emise de ctre ntreprindere: copii facturi, conturi, balane etc; - control aritmetic: - analize, estimri i confruntri ntre informaii si documente:

examen analitic, care const n: efectuarea de comparaii ntre datele care rezult din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previzionale ale ntreprinderii; analiza abaterilor i tendinelor; studiul i analiza elementelor neobinuite ce rezult din comparaiile efectuate; - informaii verbale obinute de la conducere i de la alte cadre din ntreprindere.
-

Tehnica observrii fizice Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurile, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - ntreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabiliti Aceasta faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriu-zise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; - aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii popriu-zise; lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zis. Inspectia fizica si observatia consta in participarea la inventarierea generala a firmei. Participarea presupune interventia auditorului in 3 momente : -inaintea inventarierii( studiaza procedurile pentru efectuarea inventarierii) - in timpul inventarierii (observa comisiile de inventar, si reinventariaza prin sondaj)

B. (30%) Doctrina si deontologia profesiei contabile

1.

- dupa inventariere verifica modul de evaluare a stocurilor

Cum explicai rolul profesiei contabile pentru aprarea interesului public? (3p)

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . Profesionitii contabili joaca un rol social important; a t i t u dinea i comportamentul acestora in legtur cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietii economice a colectivitii si a ntregii ri. in plus. lucrrile prestate de acetia n domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor membrilor societii sunt indispensabile societii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum i Guvernul i publicul, in sens largi:. trebuie s aib ncredere n capacitatea acestora de a pune in funciune sisteme riguroase de gestiune i informare Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale fa de public, prin public nelegnd - Clienii,.Guvernul, Angajatorii, Investitorii, oamenii de afaceri,comunitile financiare; - donatorii de fonduri; orice alt persoan care dau ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru buna funcionare a economiei. Aceast ncredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate n materie ele interes general. Interesul general semnifica satisfacia colectiv a persoanelor si instituiilor pentru care lucreaz profesionitii contabili, n slujba crora se afl.

Pstrarea acestui statut presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice ncrederea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a instituiilor deservite de contabilul profesionst. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: - auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficienei situaiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital - responsabilii financiari (directori economici)cu atributii n diverse domeni de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizaiei; - auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea n informaiile financiare externe ale patronului - experii n impozite ajuta la stabilirea increderii si eficienei, precum i la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; - consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate faa de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionitii contabili au un rol important in societate.Comunitatea, publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corecta, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.

2.

Care sunt atribuiile CECCAR? (2p)

In art. 19 din 0G. 65/1995 sunt enumerate urmtoarele atributii: a)o r g a n i z e a z c o n c u r s u l d e a d m i t e r e , o r g a n i z c a z a e f e c t u a r e a s t a g i u l u i , organizeaza sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul laprofesia de expertcontabil si de contabil autorizat, elaboreaza: programele de concurs, in vedereaaccesului la profesie, reglernentarile privind stagiul si examenul de aptitudini cares e a v i z e a z a d e M . F . , u r m a r i n d u - s e a r m o n i z a r e a c u p r e v e d e r i l e D i r e c t i v e l o r Europene in domeniu. b)Organizeaz evidenta expertilor contabili, a c o n t a b i l i l o r a u t o r i z a t i s i a societatilor comerciale de profil, prin inscrierea acestora in Tabloul Corpului. c) Asigur buna desfaurare a activitatii experti1or contabili si a c o n t a b i l i l o r autorizati. d)E l a b o r e a z s i p u b l i c n o r m e l e privind activitatea profesionala si conduitaexpertilor contabili si a contabililor autorizati, elaborcaza ghidurile profesionale indomeniul financiar contabil. e)Elaboreaza, in colaborare cu institutiile guvernamentale, standardele privind evaluarea societatilor comerciale, precum si a unor active sau bunuri ale acestora. f)Sprijina formarea si perfectionarea profesionala a expertilor contabili si acontabililor autorizati, prin programe anuale de pregatire continua, organizate indiverse forme, astfel incat la acestea sa aiba acces toti membri activi. g)Apara prestigiul si independenta profesional a membrilor si in raporturilecu autorittile publice, organisme specializate, precum si cu alte persoane juridice sifizice din tara si din strainatate. h)Colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si din straintate. i)Editeaz publicatii de specialitate. j)Alte atributii stabilite prin lege sau regulament. 3.

Explicai relaia dintre contabilitate i fiscalitate. (2p)

ntre contabilitate i fiscalitate exist o relaie complex deoarece contabilitatea reprezint o surs privilegiat de informaii pentru organele fiscale, majoritatea obligaiilor fiscale fiind stabilite pe baza datelor din contabilitate. Este greu de stabilit o relatie de ordine ntre contabilitate si fiscalitate, adica a stabili cine influenteaza mai mult pe cine, pentru ca n realitate cele doua se interconditioneaza reciproc. Astfel: -contabilitatea ofera materia prima fiscalitatii n etapa de stabilire a impozitelor, taxelor si a altor obligatii de natura fiscala; - fiscalitatea influenteaza contabilitatea prin reglementari specifice care urmaresc atragerea la bugetul statului, bugetele locale si alte organisme publice de resurse financiare necesare att statului ct si unitatilor administrativ teritoriale. ntre fiscalitate i contabilitate se ncearc s se precizeze influena uneia asupra celeilalte. Se pot identifica urmtoarele posibiliti, avnd n vedere prerile multor autori romani: contabilitatea este influenat de fiscalitate; contabilitatea este dependent de fiscalitate; contabilitatea influeneaz fiscalitatea. n toate cazurile exist o prere unanim acceptat i anume existena unei interdependene ntre fiscalitate i contabilitate. Contabilitatea trebuie s asigure informaii pentru toi utilizatorii, respectiv investitorii de capital, fiscalitatea ca reprezentant al statului, bancherii, clienii, furnizorii ca parteneri de afaceri ai ntreprinderilor, organele de sintez informaional ale guvernului i angajaii ntreprinderilor. Contabilitatea are ca obiectiv stabilirea bazelor de calcul pentru impozite, fiscalitatea are ca sarcin stabilirea regulilor care s se adapteze ct mai bine funciilor contabile. n raporturile dintre contabilitate i fiscalitate exist o problem important care const n faptul c principiile, regulile, normele i reglementrile proprii celor dou componente nu sunt asemntoare n toate cazurile. ntr-o contabilitate reglementat, informaia contabil este constituit pe baza principiilor, regulilor i normelor proprii. n schimb, informaia fiscal servete ca baz de impozitare i taxare, conform principiilor, regulilor i normelor definite de dreptul fiscal. Relaiile ntre fiscalitate i contabilitate sunt relaii de aliniere, deoarece acordarea facilitilor fiscale este nlesnit de contabilizarea acestora. Atunci cnd legile fiscale sunt absente sunt aplicate regulile contabile. Exist i un punct de conflict ntre contabilitate i fiscalitate ce vizeaz evaluarea datoriilor i creanelor n monede strine. n timp ce n contabilitate operaiunile n devize sunt supuse principiului prudenei, rezultatul fiscal cuprinde pierderile i profiturile generate de operaiunile n devize, ca i cum ele ar fi fost realizate. Deoarece n Romnia att normele contabile ct i cele fiscale sunt elaborate de ctre Ministerul Finanelor, interdependena dintre contabilitate i fiscalitate este foarte strns, fcnd ca influenele fiscului asupra contabilitii s par i mai evidente. Problema fundamentala a raportului dintre contabilitate si fiscalitate izvoraste din realitate n sensul ca principiile, regulile, normele si reglementarile prevazute prin dreptul contabil si cel fiscal nu sunt n toate cazurile congruente (compatibile). Cu att mai mult n tara noastra unde n prezent contabilitatea este reglementata, cea ce presupune ca informatia contabila se obtine pe baza principiilor, regulilor si normelor formalizate prin texte de lege, iar informatia fiscala se bazeaza pe principii si norme definite prin dreptul fiscal, putem vorbi de dependenta contabilitatii de fiscalitate.
4. Ce este obiectivitatea n profesie? (3p)

Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impartial, far prejudecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natur a determina un tert sa puna la indoial obiectivitatea acestuia.

Principiul obiectivittii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus n situatii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situatii s fie definite si descrise. Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaz n mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionistii contabili si desfsoar activitatea n multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Liber-profesionistii contabili realizeaz rapoarte de certificare, presteaz servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati ntocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc n diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregtesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre n profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentin obiectivitatea n rationamentul profesional. n selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunztoare urmtorilor factori: a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b) este practic imposibil sa se defineasc si sa se descrie toate situatiile n care ar exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa ncalce obiectivitatea. d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au nsusit principiul obiectivittii. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si duntoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaz.