COMPORTAREANTIMPACOURILORINDUSTRIALE DINBETONARMATDINROMNIA Starea tehnic actual a numeroase couri de fum este departe de a fi mulumitoare,avariilepecareacestealenregistreazfiindunsemnaldealarm n ceea ce privete sigurana lor

or viitoare din punctul de vedere al exploatrii normale,ctalrisculuiseismic. Astzi, n Romnia sunt n funciune circa 200 couri industriale din beton armat a cror nlime variaz ntre 60 m i 280 m, cea mai nalt structur de acestgenfiindrealizatlaUzinadeMetaleNeferoasedinBaiaMarecuonlime de350m.

TermocentralaIalnia

 TermocentralaRovinari O analiz mai atent a structurii courilor de la centralele termoelectrice (Ialnia, Rovinari, Deva, Palas Constana) i de la combinatele petrochimice (Brazi,Piteti)aevideniatocomportarenecorespunztoarelaaciuneatermici chimic,nregistrnduse,nmajoritateacazurilorurmtoareleavariitipice: dezvoltareaunorfisuriicrpturiverticalecaredepesccu multcondiiileexploatriinormale

 Alteavariitipice:

degradareaizolaiilortermice ataculchimicdetipacidosulfaticasupra suprafeei interioare a betonului pe adncimi de 3 4 cm, nsoite de scdereaPhuluibetonului deteriorareabetonuluiiarmturilordinconsolele desusinereaizolaiilortermiceiazidriei,ca urmareaataculuichimic DeremarcatfaptulclaceledoucouridelatermocentralaRovinarisa produs,dealunguladoucrpturi,rupereaarmturilorinelarecaurmareaunei alctuiri structurale atipice i a dezvoltrii unei stri de eforturi dinatipice i a dezvoltrii unei stri de eforturi din aciunea termic i vnt mult peste capacitateaportantastructurii.

Rupereaarmturiiinelare:

Principalelecauzealecomportriinecorespunztoarelaaciuneatermici chimic: exploatareaintensivacourilorlatemperaturiale gazelorevacuateuneoripestelimitaluatncalcul lipsaoricrormsuridementenan,timpndelungat Altecauzealeavariilor: utilizarea, n unele cazuri, a unor materiale termoizolante si de protectie anticoroziva mai putin performante, care siau diminuat caracteristica de izolarentimp armarea inelar insuficient la marea majoritatea courilor, ca urmare a unoraprecierimaipuinpotriviteprivindrigiditateaaxialilancovoierea structurii de tip plac curb tronconic n diverse stadii de lucru ale betonului i, ca o consecin, subevalurii strii de eforturi din aciunea variaiilordetemperatur. Din analizele prin calcul efectuate, i innd cont de prevederile normativeloractualepentruproiectareaiexecuiacourilorindustrialedin betonarmat,considermcacesteatrebuieurgentrevizuiteicompletate referitorlaurmtoareaproblematic:

 CouldefumdincadrulCETIalniaaprezentat,conformproiectului iniialallucrrii,elaboratn1966,urmtoarelecaracteristicitehnice: nlimeaH=200m fundareapemarn,laoadncimedecirca10m,peuninelcircular avndrazainterioar13mirazaexterioar19,2m izolaiatermicdinkieselgur izolaiaanticorozivdincrmidantiacid armarea structurii sa fcut cu bare longitudinale i inelare din oel netedOB37,dispusepeosingurafa,ceaexterioar. CouldefumCETIalniaavarii: producereadefisuriverticale,uniformrepartizate, a cror deschidere a variat ntre 0,2 i 0,6 mm; fisurile sau produs n principalnzonagolurilorcreatedeextragereatijelordeglisare fisurareai,local,crpareazidrieidincrmidantiacid degradareaizolaieitermicedinkieselgur ataculchimicdetipsulfaticasuprasuprafeeiinterioareabetonului peoadncimede34cm,Phulbetonuluiajungndla88,5. CouldefumCETIalnia,reabilitare: ndeprtareazidrieiiaizolaieitermicedinkieselgur ndeprtarea betonului atacat chimic din console i de la faa interioarpeoadncimede34cm executarea unor lucrri de restabilire a continuitii structurii, prin injectarea fisurilor i a golurilor rmase de la tijele de glisare cu materiale pe baz de ciment a cror finee sa situat la circa 12 microni sablareasuprafeeiinterioareineutralizareaacestei refacerea izolaiei termice i anticorozive utiliznd un sistem de materialeperformantPENNGUARDBLOKSYSTEMBLOKSYSTEM introducerea unei precomprimri inelare capabil, innd cont dearmturainelarexistent,slimitezedeschidereafisurilorsub0,2 mm Precomprimarea structurii sa realizat cu inele realizate din platbande din oel cu granulaie fin, tensionate cu uruburi de nalt rezisten.

IneledepostcomprimarelaCETDevaiCETRovinari

Opiuneapentruacestsistemdeprecomprimareafostdeterminat de: imposibilitatea introducerii eforturilor de compresiune necesare cu sistemeleexistente utilizareaunuimaterialmaipuinsensibillacoroziune necesitatea introducerii n etape a forelor de precomprimare i asigurarea controlului mai riguros pe parcursul efecturii operaiilor de tensionare

OpiuneapentrusistemulPENNGUARDafostdeterminatde: este singurul sistem ce asigur att o bun izolare termic, ct i o protecieanticoroziveficient caracteristicile fizicomecanice i de durabilitate sporite ale sistemuluiPENNGUARD garaniileoferitedeproductorcuprivirelaodurabilitatedeminim 15ani

CouldefumCETRovinari,cauzeleavariilor: Avarierea coului sa produs sub efectele combinate ale aciunii termice i a vntului, prin crparea pereilor i ruperea armturilor inelaredealunguladougeneratoare. Crparea structurii i ruperea armturilor sau produs ca urmarea concentrrii eforturilor din aciunea termic, determinat att de variaia brusc de rigiditate, ct idatorit necorelrii gradului de izolaretermiccuvariaiadegrosime. Armareainelarafostmultsubdimensionat. Altedegradri,comunetuturorcourilordefum: fisuriverticalecudeschiderintre0,2i0,6mm crpareazidrieiiaizolaieitermicedinfoamglasslipitdeperete atacul chimic de tip sulfatic asupra betonului i n special n zona crpturilor CouldefumCETRovinari,reabilitareconsolidare: ndeprtareazidrieiiaizolaieitermiceinterioare restabilireacontinuitiiarmturilorrupte,prinsudur

 restabilirea continuitii betonului prin betonarea crpturilor cu microbeton aditivat

sablarea interioar i repararea local a suprafeelor betonului, inclusivconsoleledesusinereaizolaieitermiceiazidriei aplicareauneiizolaiianticoroziveattlainterior,ctilaexteriorul coului redimensionarea i refacerea izolaiei termice cu vat mineral tip rockwool,corelndgraduldeizolaretermiccuvariaiadegrosimei nivelulde precomprimareceputeafiintrodus precomprimareainelarastructuriicuineledinplatbandetensionate cuuruburidenaltrezisten protecia izolaiei termice cu zidrie din crmid antiacid nut i feder

 ComportareantimpastructuriicourilorindustrialedinRomniaa fostdeterminatde: caracteristicileclimaticeihidrogeologicealeamplasamentelor seismicitateateritoriuluiRomniei concepiastructural,tipulstructuriiadoptateicondiiiledefundare caracteristicile i proprietile fizicomecanice ale materialelor utilizate att pentru realizarea structurii, ct i ale materialelor de izolaretermicianticoroziv calitateaexecuiei nivelul de cunoatere existent la un moment dat i calitatea proiectelor.

Ovidius University Annals of Constructions

Volume 1, Number 2, May 2000

Particularit i ale silozurilor dun rene

Ana Maria GRAMESCU Universitatea Ovidius , Constan a, Constan a,8700,Romnia Abstract The paper shows the design development concerning the execution of the grain silos, for infrastructure and superstructure from both constructive point of view as well as the process unit point of view. The paper presents details about silos built in the Danubian harbours and specialty constructions required in assuring transportation from the river to the silo. Keywords: Silo, specialty constructions, agriculture. Din cele mai vechi timpuri, pentru conservarea cerealelor se foloseau vase din piatr sau chiupuri din lut de o form conic pe care le ngropau n p mnt. P r ime le s ilo z u r i s u n t c u n o s c u te s u b d e n u mi r e a d e t e o u - r i l e c h i n e z e t i c a r e a r d a ta d in 2 0 0 0 a . Cr . Pe timpul civiliza iei chaldene egiptene, elene i romane conservarea cerealelor se f cea n cisterne zidite (legenda lui Iosif n Egipt), cisternele din Foggia (Italia) sau chiupuri de lut (g site la palatul regelui Minos din Creta 1500 a.Ch. fig. 1). etaje), ntrebuin ndu-se instala ii mecanice, elevatoare cu cupe pentru manipularea cerealelor. Silozuri celulare s-au construit n Canada i America n 1883 din beton armat (silozuri colectoare) care aveau func iunea de a primi cerealele din silozurile locale construite din lemn (fig. 2,3,4) In aceea i perioad s-au construit i n Europa Rusia, Anglia i Germania (fig. 5,6). In Romnia n urma unui raport ntocmit de Inspector general Duca n 1884 se hot r te amplasarea unor silozuri n Br ila-Gala i, zon reprezentativ pentru grnarul rii. Astfel, s-a vizat n cadrul acestui raport i capacitatea unui bloc de silozuri la 25.000 to. Tot prin acest raport se men iona necesitatea extinderii blocurilor ca num r n special pentru Br ila. Silozul const dintr-un singur corp de cl dire de 120 m lungime i 30 m l ime (fig 11), n l imea deasupra terenului fiind de 18,14 m, iar funda ia se coboar la 9,50 m sub nivelul cheului (fig 12). Privit din exterior distingem trei p r i: o parte central i dou anexe laterale (fig 11). La interior se pot deosebi patru tronsoane: tronsonul central este ocupat de 336 celule hexagonale din care 185 au o capacitate de aprox. 100 to iar restul cte 50 to; p r ile extreme con in instala ii pentru transportul pe vertical al cerealelor i al patrulea tronson este destinat instala iei de cur ire. Funda ia este realizat pe pilo i. nc rcarea deosebit de mare pe care o dau aceste construc ii terenului, combinat cu regimul diferen iat de nc rcare al celulelor n plan au condus la concluzia
2000 Ovidius University Press

Fig. 1 Chiupuri din lut Mai trziu n Europa, se utilizau gropi s pate n piatr (Spania astfel de gropi cu o capacitate de 250 to) sau magazii zidite servind drept antrepozite pentru comercian ii greci, fenicieni, vene ieni i genovezi. Abia n sec. XV s-au f cut primele silozuri sistematice din lemn i apoi din zid rie (magazii cu
ISSN-12223-7221

212

Particularitati ale silozurilor dun rene / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000) dep easc 1 N/mmp. Pentru ob inerea unei rigidit i mai bune s-au nglobat acestea ntr-o plac din beton armat de 25 cm grosime. In anul 1887 a nceput s se r spndeasc un sistem care utiliza rezisten a la compresiunea a betonului i rezisten a la trac iune a arm turii. Sistemul s-a numit Monier, cunoscut mai trziu ca beton precomprimat (fig. 10). Pentru pere ii desp r itori ai silozului, solu ia era deosebit dnd o suple e mai mare elementelor de construc ie i o rezisten mai mare la ac iunea de mpingere a grnelor. Totodat , pere ii deveneau mai rezisten i la efectele de tasare care ap reau.

necesit ii amplas rii silozului pe un radier de 1,5 m grosime. Acest radier se descarc pe o re ea de pilo i de 12 m lungime amplasa i la o distan medie de 80 cm. Radierul se compune din dou straturi: un strat de 1,2 cm grosime, realizat din beton cu ciment slab i un strat de 30 cm grosime realizat din beton de calitate superioar , cu grad ridicat de impermeabilitate pentru a mpiedica p trunderea apelor freatice. Avnd n vedere greutatea excesiv a celulelor pe radier s-a prev zut ridicarea unor picioare din beton armat pentru tunele i deasupra sau montat grinzi metalice, astfel ca eforturile s nu

Fig. 2 Silozul North Western Chicago construit n 1917 cu o capacitate de 270.000 to

Fig. 3 Siloz din Montreal construit n 1927 cu o capacitate de 140.000 to

A.M. Gr mescu / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000)

213

Fig. 4 Silozul terminal din Buenos Aires (Argentina)

Fig. 5 Silozul de primire din portul Hamburg capacitate 200.000 to

Fig. 6 Silozul de primire din portul Napoli Capacitate 80.000 to

214

Particularitati ale silozurilor dun rene / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000)

Fig. 7 Silozul din Casablanca

Fig. 8 Docul i silozul din portul Br ila

Fig. 9 Docul i silozul din portul Gala i

A.M. Gr mescu / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000)

215

Fig. 10 Sistemul Monier sec iune orizontal

Fig. 11 Silozuri construite in Br ila, Gala i; a) sec iune longitudinal ; b) transversal

216

Particularitati ale silozurilor dun rene / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000)

Fig. 12 Importan a tehnologiei de realizare a fost deosebit dat fiind faptul c se utilizeaz inele prefabricate turnate la sol i cu un scripete cu rapor. Fundul silozurilor s-a executat din beton armat ntins deasupra unei umpluturi din nisip i mortar slab, prin care trec tuburile din font pentru evacuarea grnelor (fig. 13). La zid ria exterioar s-a utilizat un mortar de var gras. Construc ia corni ei mari este realizat din ipsos saturat cu sulfat de fier. Acoperi ul cu structur metalic are mbin ri prin nituri i cu nvelitoare din tabl ondulat galvanizat . Construc ia silozului este prev zut un tunel situat sub cota terenului natural, tunel care leag subsolul silozului de tunelul care se afl sub cheu (fig 12). Tunelul are o structur din beton ce descarc pe bol i la funda ii izolate. Funda iile izolate sunt realizate pe pilo i (fig 12). Instala ia mecanic a silozului are ca scop manipularea materialului nsilozat i const din urm toarele opera ii: linie CF prin care ajung vagoanele n dreptul silozului, se cnt resc i se descarc ; sistem de desc rcare al grnelor aduse pe lepuri, cnt rire i preluarea acestora prin tunelul cheiului; nc rcarea grnelor, cnt rirea i nc rcarea n vagoane, lepuri, mijloace auto; cur irea i ventilarea produselor stocate.

Fig. 13 Sec iune transversal

A.M. Gr mescu / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000)

217

Pentru realizarea acestor instala ii la timpul respectiv s-au supus analizei dou oferte de proiecte i anume: firma Armstrong din New Castle ; firma G. Luther din Brunswich Proiectul primei firme utiliza ca for motrice apa sub presiune pe cnd proiectul celei de-a doua firme utiliza transmisia prin cabluri. Din analizele efectuate, s-a constatat c varianta propus de firma G. Luther era mai sigur i mai economic fapt pentru care s-a aplicat. Instala ia mecanic era prev zut cu urm toarele componente: 1.Instala ia pentru transportul orizontal al grnelor compus din benzi transportoare. In proiectul lui G. Luther n care s-a aplicat banda transportoare avea dou ramuri : una superioar i alta inferioar utilizate concomitent. Banda transportoare avea o l ime de 0,6 m era realizat din cauciuc, mi carea efectuatundu-se pe role metalice amplasate la distan e de 2 m. 2.Instala ia pentru transportul vertical al materialelor stocate elevatoare. Elevatorul utilizat era cu godeuri realizate din o el i protejate de o c ma din tabl . Materialul ajuns la partea superioar a turnului se depunea pe benzile transportoare ce alimentau celulele. 3.Aparate ce servesc pentru cnt ritul cerealelor. Acestea erau construite pe principiul balan ei automate de Reuther i Reisent, opera iunea de cnt rire fiind continu i automat . 4.Aparate pentru cur irea grnelor . Aceste aparate constau din: sit orizontal cu tarar pentru separarea grnelor de impurit i i sit cilindric n vederea separ rii grnelor de neghin . 5.Instala ie de uscare a grnelor. 6.Instala ie de transport orizontal al grnelor de la siloz la che, care era constituit din 13 benzi transportoare, dispuse fie pe celule, fie n tunelul transportor ce conduc la cheu, distribu ia acestora fiind: 3 benzi transportoare amplasate deasupra plan eului de peste celulele silozului, 3 benzi transportoare amplasate n subsolul cl dirii, 2 benzi transportoare amplasate transversal pe cl dire,

4 benzi transportoare amplasate transversal n subsolul cl dirii care subtraversau pn la tunelul de sub cheu, 1 band longitudinal amplasat n tunelul cheului. Inc rcarea benzilor transportoare amplasate n subsolul construc iei se face astfel: prin tuburile din font existente n partea inferioar a celulelor se face desc rcarea n 3 c rucioare metalice de forma unor rezervoare cu roti e ce circul pe longrinele suportului benzii transportoare. Elevatoarele au urm toarea distribu ie: cte un elevator la col urile cl dirii cu destina ie specific nmagazin rii indiferent dac pn la ele ajungeau cu trenul, ma ina sau alt mijloc, 2 elevatoare pentru instala ia de cur ire. O aten ie sporit s-a acordat elimin rii situa iei probabile de a ajunge apa din infiltra ii la elevatoare. In acest sens, s-a adoptat ca solu ie realizarea unei cutii din tabl etan cu n l imea de 0,75 m n care s fie amplasate picioarele elevatoarelor. Elevatoarele montate n exterior constituie aparate auxiliare silozului, cu ajutorul c rora se ncarc sau se descarc grnele n nave i le trimite n siloz. Fiecare port dun rean era prev zut cu 2 elevatoare exterioare din care unul este telescopic. La fiecare col al construc iei s-a prev zut cte un cntar amplasat pe linia CF ce m rgine te de o parte i de alta cl direa siloz. O aten ie deosebit se acord colect rii prafului din grne . Praful care provine din tarare este de natur vegetal i constituie un element deosebit de periculos deoarece poate da na tere la explozii. Silozul este dotat cu instala ii de colectare a prafului n camere amplasate sub acoperi , pe pere ii transversali . Camerele de praf sunt golite manual . Se precizeaz c conductele de praf sunt deservite de ventilatoare. Silozul prezint i o instala ie de ventilare a grnelor constnd din p l rii din font prin care p trunde aerul sub presiune. Pl cile ce acoper silozurile prezint g uri pentru a permite evacuarea aerului. Procesul tehnologic era urm torul: Un tren nc rcat cu grne n dreptul bifurc rii (ac) se separa n dou : 1/ 2 din garnitur pentru linia din fa a silozului special construit i 1/ 2 din

218

Particularitati ale silozurilor dun rene / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000) grnele se desc rcau pe banda transportoare, apoi se desc rcau n rezervoarele cheului, de unde erau preluate de elevatoarele mobile. Astfel, pentru perioada respectiv aceste construc ii au reprezentat o realizare remarcabil . Ins taxele mari pl tite de navele care circulau pe canalul navigabil Br ila-Sulina scumpeau cerealele romne ti pe pie ele de import (Liverpool, Marsilia, Rotterdam, n plus nghe ul Dun rii iarna), a determinat ca odat cu dezvoltarea portului Constan a s se construiasc dup 18 ani un siloz de cereale, dup care au urmat nc 4 silozuri cu o capacitate de 35.000 to (fig 14) La acea perioad silozurile din Br ila-Gala iConstan a nu satisf ceau cerin ele exportului. Uneori, rulau de 8 ori capacitatea lor total de 140.000 to ajungnd la 1.120.000 to iar n 1913 cantitatea solicitat era de 2.000.000 to. Dup primul r zboi mondial cnd s-au reluat ac iunile de export cereale, s-a pus problema nfiin rii silozurilor interioare, silozuri ce urmau a prelua cantit ile de cereale din diferite zone agricole. Astfel, n anul 1928, Ministerul Agriculturii elaboreaz o lege pentru clasarea cerealelor i nfiin area silozurilor interioare, lege care ns nu sau aplicat. Pn n 1930 s-a pus n func iune al 3-lea siloz din Constan a de 30.000 to, s-au f cut mbun t iri la silozurile din Br ila i Gala i. In 1931 Ministerul de Comunica ii i cel de Finan e hot r sc s nceap construc ia unor silozuri locale n zonele de amplasament ale c ilor ferate precum i n porturile dun rene, astfel ca m rimea investi iei s nu fie a a de mare cum fusese la silozurile vechi construite de Saligny c rora le prev zuse cale ferat proprie pentru deservire. In acest scop, Ministerul de Comunica ie i cel de Fina e trebuiau s dea un credit i s studieze posibilitatea realiz rii acestora. Abia n 1933 prin schimbarea guvernului noua conducerea a aprobat un credit pentru nceperea a 42 de silozuri interioare din cele 160 cte erau propuse. Schimb rile ulterioare care au intervenit la conducerea rii au defavorizat aceast ini iativ fapt pentru care n 1937 problema devine acut i se elaboreaz o lege pentru crearea unor silozuri cu fondurile statului.

garnitur pe cea din spatele construc iei. Aici urma din nou separarea n jum tate astfel ca s revin fiec rui col al cl dirii silozului cte un sfert din garnitura pentru a se desc rca mai u or i cu ntreaga capacitate a silozului. Acesta a fost i scopul realiz rii liniei CF de o parte i de alta pe lungimea cl dirii silozului. Vagoanele sunt conduse pe rnd la cele 4 balan e amplasate pe col ul cl dirii n dreptul liniei CF i desc rcate n ele. Grnele desc rcate ajung la picioarele elevatoarelor situate la col urile cl dirii i sunt dirijate pe benzile transportoare. Capacitatea celor 4 elevatoare era de 600 to/or , astfel c ntr-o or se puteau desc rca 60 de vagoane, dar n realitate procesul de desc rcare cerea un timp suplimentar. Ca o m sur pentru cre terea productivit ii la timpul respectiv s-au realizat vagoane noi cu desc rcare lateral . Cnd grnele soseau cu lepurile pe Dun re, erau desc rcate din acestea cu ajutorul elevatoarelor exterioare, telescopice, treceau prin balan e i apoi ajungeau pe banda transportoare din tunelul cheului, din rezervorul ce se afla sub balan e. Aceast band transporta grnele i le desc rca la piciorul unuia din cele 4 elevatoare dispuse la col urile construc iei la partea interioar . Scoaterea grnelor din siloz se f cea astfel: prin deschiderea clapetei celulelor silozului, grnele curg pe una din benzile longitudinale inferioare i sunt transportate pn la anexe (turnurile elevatoarelor) unde sunt desc rcate pe benzile transportoare care merg pn la cheu i care sunt primite de banda care le descarc n unul din rezervoarele ce se afl n spatele cheului. Din aceste rezervoare, cu ajutorul unor elevatoare mobile sunt preluate i depuse prin tubul mobil, n interiorul navei dup ce, n prealabil, au fost cnt rite . Cantitatea ce se putea nc rca ntr-o or era de 300 to; deoarece n aceast opera ie fluxul grnelor era continuu, se putea profita de ntregul debit al elevatorului. Uneori aceste elevatoare mobile erau utilizate pentru a desc rca i n vagoane. In cazul cnd nu se utiliza silozul, desc rcarea grnelor din vagoane n nave se f cea astfel: vagoanele erau tractate pe linia CF situat ntre linia CF a silozului i cheu, deasupra benzilor transportoare. Aici erau dispuse deschideri prin care

Ovidius University Annals of Constructions

Volume 1, Number 2, May 2000

Fig. 14 Silozurile din Constan a vedere frontal La acea dat Romnia cultiva cereale pe o suprafa de 11,5 mil. ha din total suprafa agricol de 13,5 mil. ha. Produc ia de cereale n 1937 a fost de 9,7 mil. to adic 0,26% din produc ia mondial , iar grul 3,7 mil. to adic 3,1% din produc ia mondial . In acea i perioad Romnia lua parte activ la comer ul cu cereale. Exportul se f cea prin porturile Dun rene Br ila, Gala i i portul maritim Constan a,
ISSN-12223-7221

ns nu erau asigurate spa ii de depozitare, nici pentru 10%. Situa ia critic n care se ajunsese n acea perioad , reclama grabnic realizarea silozurilor interioare n zonele preponderent agricole, silozuri ce se doreau a fi dotate cu instala ie de manipulare, de cur ire i de selec ionare a produselor, precum i instala ii de uscare. Prin aceast m sur se dorea: Valorificarea cerealelor pentru consumul intern i mai ales pentru export,
2000 Ovidius University Press

220

Particularitati ale silozurilor dun rene / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000) evazate pe radier de 65 cm grosime, pentru repartizarea eforturilor. Pere ii subsolului sunt diafragme din beton armat. Celulele din beton armat au prev zut un gol pentru aer (fig. 15), n vederea cre terii gradului de izolare termic .

Posibilitatea ob inerii unui pre mai mare pe baz de grad i warant Silozul de la Br ila era solicitat n mod deosebit n aceast zon pentru faptul c negustorii ob ineau imediat un warant negociabil. Toate afacerile erau f cute pe baza gradului de calitate. La export Romniei i se solicita produsele pe categorii de calitate fapt pentru care crearea re elei de silozuri interioare cu instala iile enumerate, devenea impetuoas . Silozurile interioare aveau s primeasc direct de la produc tori existen i pe un hinterland mic de max. 10-15 ha, urmnd ca transportul de la un siloz la altul s se fac n vrac. Astfel, se ntocmesc proiectele tehnice pentru cele 60 de silozuri, cu o capacitate total de 36.000 vag. i a c ror pre era de 1500 milioane lei. Silozurile regionale s-au realizat pe baza unor proiecte str ine ct i a proiectelor ntocmite de inginerii Administra iei Porturilor i Comunica iilor pe Ap (PCA). Acestea au fost amplasate n Moldova, Dobrogea i n sudul rii, cu prec dere n zonele preponderent agricole avnd n vedere posibilitatea racord rii liniilor C.F. proprii la liniile CF existente n zon sau pe lng porturile dun rene. In perioada 1939-1941 s-au realizat silozuri cu capacitatea de 4000, 5000, 6000,8000 i 10.000 tone. In general, aceste silozuri aveau turnul utilajelor i casa ma inilor la un cap t al bateriilor de celule. La nceput s-au realizat cu capacit i de 4000-6000, ulterior. extinzndu-se. In principal, silozurile realizate n aceast perioad au fost de tip : Suka Silo-Bau, Froment Clavier i PCA. In porturile dun rene s-au realizat silozuri cu capacit i de 8.000 10.000 to, n general dup model Froment Clavier. Aceste silozuri au fost realizate cu turnul ma inilor amplasat simetric fa de bateriile de celule. Acest tip de siloz are pere ii celulelor realiza i din beton armat (monolit sau prefabricat) . Subsolul este cuprins ntre cotele 1,90 i + 4,90 iar celulele sunt sus inute de stlpi i pere i de beton armat care l nchid. Stlpii au sec iunea de 56 x 56 cm iar la baz au vute de 60 cm n l ime,

Fig. 15 Detaliu perete celul Cota de fundare a turnului este de 7,45 m (necesar mont rii elevatoarelor ) iar cota superioar este de 36,15 m n l imea fiind compartimentat pe vertical de 11 plan ee din beton armat necesare mont rii utilajelor tehnologice. Golurile astfel realizate r mn deschise la partea de jos. Restul celulelor (amplasate central) nu sunt prev zute cu sistem de izolare termic , i au pere ii realiza i cu o grosime de 11-12 cm. Golurile triunghiurilor dintre celule sunt i ele folosite pentru depozitarea cerealelor. Inc rc rile verticale sunt transmise de pere i unui plan eu puternic armat cu grinzi ncruci ate pe care reazem celulele. Execu ia pere ilor s-a f cut pe tronsoane de 2 m n l ime. Plniile s-au relizat din beton simplu. La cota + 22,60 m celulele se nchid cu un plan eu din beton armat n care sunt l sate goluri pentru racordarea tubulaturii, necesare umplerii celulelor. Galeria este realizat din cadre din beton armat cu trei deschideri. {n partea central se execut lanternoul a c rui structur (cadre) se ncastreaz n structura galeriei . Inchiderile perimetrale ale acestor suprastructuri sunt din zid rie de c r mid . Turnul ma inilor este amplasat central silozului i are o structur din cadre de beton armat.(fig. 16, 17).

A.M. Gr mescu / Ovidius University Annals of Constructions 2, 211-221 (2000)

221

Fig. 16, 17 Silozuri amplasate n porturi Dun rene Silozul este prev zut cu o copertin , cu ramp pentru nc rcaredesc rcare cu linie CF, proprie, racordat la sta ia CF din zon , precum i cu instala ie special amenajat pentru desc rcarea n nave. Att silozul tip Suka Silo Bau ct i silozul Froment Clavier au fost realizate n concep ie i dup prescrip iile germane. Silozul Froment Clavier a fost utilizat pe scar larg n Fran a i n colonii, iar n ara noastr utilizat cu prec dere la silozurile dun rene I la cele realizate n Dobrogea.

CMUIREACASTELELORDEAPA MPOTRIVADESPRINDERIITENCUIELIIREZERVORULUI
BORDEROUPIESEDESENATE 1. 2. 3. 4. Borderoupiesescrise 1. MemoriutehnicdescriereaCONFECIEIMETALICE 2. Memoriupentruexecuiastructurii(caietdesarcinipentrufabricant) 3. Memoriuprivindmontajulstructuriimetalice(Caietdesarcinipentru montaj) 4. Programpefazedeexecuiedeterminatesiverificridecalitate corespunztoareacestora SUPRAFAADESFAURATZONTRONCONIC DEBITRI PRINDEREPESUPRAFAAORIZONTAL DETALIIREZEMARE

Memoriutehnicdescriereastructurii Structura proiectat este din otel (Ol52.2k) mbinat cu uruburi gr.8.8. Prin tem sa cerut cmuirea unui castel de ap, avnd diametrul maxim de 7.74m,nvedereampiedicriidesprinderiitencuieliidepesuprafaatronconic. Structurapropusesteunplatelajcarelucreazalantinderealcatuitdintro retea de platbanda 6x120 din Ol52.2k. Pe aceast platband este prins ctre interioroplasaStnbcuochiuride10(srmade4mm)ipesteeaoplasderabit pentru a reduce la minim mrimea bucailor care ar putea trece de aceast cmuire.Totacestplatelaj,carembracazonatronconicesteagatlapartea superioar de un inel care reazem pe planeul castelului (inel avnd diametrul mai mic dect cel al castelului). Prinderea se face prin intermediul unui colar alctuit din 4 corniere 120x120x10, care mbrac buza castelului.Cornierele sunt prinselauncaptdeplatelajiarlacellaltcapatdeinelulorizontal. Rezemareapropriuzissefacepeoplacde12mmcareestepuslarnduleipe obucatadecauciucavnddimensiunilenplanaceleaicuplacametalic. Platelajul este alctuit din 22 de generatoare pe care reazem 4 inele. Generatoarele sunt realizate dintro singur bucat (avnd 3300 mm) iar inelele avnd lungimi diferite sunt realizate din segmente prinse unul pe deasupra iar cellaltpededesubt(fadeplatbandadepegeneratoare).Prindereasefacecu uruburiM16gr.8.8iargurilevorfide17mm.Generatoareledecaptvorfidin corniere L120x120x10 care se vor prinde ntre ele cu aceleai uruburi M16. uruburilesevormontaastfelnctpiuliasvinctreinterior(ctresuprafaa debeton).Dupcesaumontattoatepieselecarealctuiescplatelajulseaeaz (totctreparteadebeton)plaseleStnbirabitisemonteazoaibdintablde 6(6x5050)peunuldincele2uruburialembinriiiseprindecuncopiuli. Alctuirea i calculul structurii metalice sa fcut n conformitate cu normativul n vigoare pentru calculul structurilor metalice dup metoda strilor limitsianumeStas10108/078. ClasadeimportanastructuriiesteIII.

Memoriupentruexecutiainuzina(caietdesarcinipentrufabricant) Oelul folosit n acest proiect este Ol52.2k i fabricantul trebuie s i procureisisipstrezecertificateledecalitatealematerialuluidelafurnizor.Se recomand comandarea unei cantiti cu 10% mai mare pentru a se acoperi piederiledintierefraafacesuduricaplacapalepieselor. Pentru platbande nu se admite nndirea. Debitrile trebuie s se fac mecanic. nainte de asamblarea i montarea pieselor, se vor verifica abaterile de la coteledeproiectiabateriledeplaneitatecaretrebuiesafiemaimicide2mm. Dupterminareaguririi,pieselesevorgrunduiisevorvopsi.Vopseaua va fi aleas de ctre fabricant mpreun cu beneficiarul innd cont de posibile amplasri viitoare sau dezvoltri ulterioare ale zonei care ar putea duce la emanaiicorosive. GaurilepieseiP17sevordadupmontareaineluluipecastel.

Memoriuprivindmontajulstructuriimetalice Caietdesarcini

Existmaimultevariantedemontajposibile.Nuserecomandvariantcu esafodaj complet deoarece conduce la cheltuieli mari legate de manoper si de timpdestinatconstruiriiunulvolummaredeschele. Primavariantaposibilesteasamblareaplatelajuluilasol(inplanorizontal) i aducerea lui la forma tronconic (tot la sol). Dup realizarea inelului de pe castelsepoatetrecelaliftareaplatelajului(cudouaautomacarale)ifixarealuide inelulgatamontat. A doua variant ar fi montarea inelului, a barelor care prind articulat generatoareleinfinalgeneratoarele.Acesteasepotrealizasuspecastelsise aduclapoziiafinalprinrotire.Dinnacelserealizeazaineleleorizontale. Program pe faze de execuie determinate si verificri de calitate corespunzatoareacestora 1)Debitare piese la lungimea din proiect. Abaterile datorate sudarii vor fi in intervalul2mm+1mm 2)Gaurire. Intre gaurile apropiate se admite o gaurire (0.5, 0.5) iar intre gaurile maidepartate1+1mm 3)Montarelasolplatelaj 4)Montareinelpecastel. 5)GaurirepieseP17astfelincitP16saajungala1020mmdesuprafataverticalaa castelului(labuza) 6)Liftarelapozitiesiasamblarefinalaaplatelajului traseusina(abaterimaimicide2mm)

Analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice de depozitare a produselor volatile

Rezervoarele pentru depozitarea petrolului si a produselor petroliere sunt recipiente de constructie complexa si de capacitati variabile. Clasificarea rezervoarelor - criterii de clasificare: 1. Criteriul amplasamentului: - rezervoare supraterane: - rezervoare semiingropate - rezervoare ingropate 2. Criteriul capacitatii normale de depozitare; - rezervoare obisnuite ( V<30000m); - rezervoare tehnologice(V<50000m); - rezervoare gigant (V>50000m). 3. Criteriul materialului: - metalice: -sudate ; -nituite; - nemetalice:-piatra; -caramida; -beton(simplu,armat,precomprimat sau postcomprimat); -pamint; -gheata; 4. Criteriul suprapresiunii de depozitare: - de joasa presiune (p<0.1 bar); - de medie presiune(p<5 bar); - de presiune ridicata(p<30 bar). -direct pe sol; -ingropate pe mai putin de inaltime; -suprainaltate.

5. Criteriul structurii de inchidere a rezervorului; - in functie de tipul fundului superior: -plate(plane); -conice; -bombate(sferice,elipsoidale,torosferice); -speciale(dom,radiala,plutitoare,oscilante,etc,). - in functie de structura fundului inferior: -plate(plane); -conice(spre interior sau exterior); -bombate. 6. Criteriul formei geometrice: - rezervoarele cilindrice verticale

Aceste tipuri de rezervoare sunt foarte raspandite , se executa si se monteaza usor si sunt relativ economice , isi pastreaza forma geometrica sub actiunea solicitarilor date de presiunea interioara. Dezavantajul principal al acestui tip de rezervor este acela ca, in partea superioara a mantalei , capacitatea sa portanta nu este utilizata complet.Rezervoarele metalice cilindrice verticale se executa cu capace si funduri plate, conice, bombate sau de forme speciale, adoptarea unui anumit tip de capac sau fund fiind impusa de particularitatile si conditiile de exploatare, care la randul lor sunt dictate de proprietatile lichidelor depozitate si de conditiile climaterice. Au fost elaborate mai multe tipuri de astfel de rezervoare, dintre care se mentioneaza urmatoarele : - rezervor cu capac sferic cu curbura mica; - rezervor cu capac sferic cu racordare, fara constructie metalica portanta; - rezervoare cu capac sferoidal; - rezervor cu capac si fund bombat, care datorita rigiditatii spatiale, asigura echilibrarea efectelor suprapresiunilor; - rezervoare cu capace si funduri radiale; - rezervoare cu spatiu de gaze variabil; - rezervoare cu capac conic cu aport de gaze inerte in spatiul de gaze si cu stropire pe capac; - rezervor cu capac conic, cu membrane interioara plutitoare sau cu ecran interior plutitor; - rezervor cu capac bombat fix si cu membrane interioare plutitoare sau cu ecran interior plutitor. Rezervorele cilindrice verticale si de presiune atmosferica sunt cele mai raspandite, datorita simplitatii materialelor si lucrarilor de executie si montaj. Aceste rezervoare se confectioneaza din virole de tabla de otel , sudate sau nituite, de dimensiuni variabile, determinate de capacitate. Un rezervor cilindric vertical cu capac fix pentru lichide, este constituit din 3 parti principale si anume :mantaua cilindrica, fund si capac . Mantaua cilindrica constituie partea cea mai importanta, deoarece aceasta primeste sarcina principala produsa de presiunea exercitata de lichidul depozitat in interior. Mantaua este alcatuita din mai multe randuri de virole, imbinate prin sudura sau nituire, a caror grosime creste catre baza rezervorului, unde presiunea hidrostatica este cea mai mare. Capacul este de forma conica sau sferica pentru a permite scurgerea apelor pluviale sau provenite din topirea zapezii. Capacul se asambleaza de manta prin intermediul unui inel de otel cornier. Capacul trebuie sa reziste fara deformare la sarcini nominale permanente si accidentale, precum si la variatiile de presiune din interior. Fundul rezervorului este confectionat din tabla de otel si este constituit dintr-o zona centrala formata din table dreptunghiulare si dintr-o zona periferica, compusa din table fasonate, pentru obtinerea formei circulare

Fig. 1.1. Vedere de ansamblu a rezervorului atmosferic cu capac fix: 1 mantaua; 2 fundul; 3 constructia de sustinere a capacului; 4 invelitoarea capacului; 5 fundatia; 6 gura de vizitare; 7 racordul de ventilatie; 8 racordul pentru luat probe; 9 racordul echipamentului respirator; 10 racordul de tragere (descarcare, golire); 11 racordul de impingere (incarcare, umplere); 12 racorduri pentru intrare abur; 13 racorduri pentru iesire condens; 14 racordul incarcator de spuma. Fundatia rezervorului este elementul de raspundere, care are menirea de a prelua in bune conditii solicitarile transmise atat de rezervor cat si de fluidul stocat in acesta si de care depinde comportarea in exploatare, durata de serviciu si costul acestuia. In fig. 1.2 este prezentata o fundatie pe inel de beton .

Fig. 1.2. Fundaia pe pat elastic cu inel de beton: 1 - rezervorul; 2 - stratul hidroizolator; 3 - stratul de nisip; 4 - terenul de umplutur; 5 - stratul de argil compact; 6 - inel din beton. Tipul mantalei rezervorului este conditionata de tehnologia de montaj adoptata, Indiferent de tipul constructiv realizat, mantaua rezervorului se executa in constructie sudata din table de lungimi si latimi standardizate. Dupa pozitia relativa a virolelor se deosebesc : - mantale cu virole sudate cap la cap : fig. 1.3 a) ; - mantale cu virole montate telescopic: fig, 1.3 b) ; - mantale cu virole montate suprapus:fig. 1.3 c).

a)

b)

c)

Fig. 1.3 Tipuri constructive de mantale Capacul fix este specific rezervoarelor de depozitare atmosferice de constructie normala, care au fost prevazute cu anumite amenajari in scopul micsorarii la minim a spatiului de garda in conditiile umplerii totale. Acestea pot fi: conice, sferice sau plate.

1 3 4 5 6 7 2

Fig. 1.4 Capac fix pentru rezervor cilindric vertical 1.Elemente de fixare la manta; 2.Invelitoarea capacului; 3.Semifermele; 4.Pene; 5.Contravinturi; 6.Capriori; 7.Manta.

Semifermele servesc la sustinerea capacului, sunt confectionate din profile laminate si asamblate ca in figura de mai jos.

a )

b )

Fig.1.5 Tipuri de semiferme: a) Trapezoidala; b) Triunghiulara

Rezervorul cu capac plutitor a fost realizat din necesitatea reducerii pierderilor prin respiratie, deoarece fata de rezervoarele cu capac fix au urmatoarele avantaje : -asigurarea unei bune etanseitati intre capac si corpul rezervorului pe toata perioada incarcarii si descarcarii rezervorului; -aerul ce se gaseste in interiorul pontoanelor, nefiind bun conducator de caldura, protejeaza lichidul din rezervor contra incalzirii, datorita razelor solare; -spatiul liber intre suprafata lichidului si capacul rezervorului este mic si constant. In fig. 1.6 este prezentat un rezervor cu capac plutitor sau flotant, care este compus din :

Fig. 1.6. Rezervorul cu capac plutitor: 1 - fundaia rezervorului; 2 - fundul rezervorului; 3 - mantaua rezervorului; 4 - capacul plutitor; 5 - scara de acces glisant; 6 - scara exterioar de acces

Fig. 1.7. Sistemul de etanare mecanic: 1 - sabotul de etanare la montaj; 2 - articulaia cu contragreutate i arc; 3 - membrana elastic de etanare; 4 - pontonul.

Fig. 1.7.1. Sistemul de etanare cu garnitur - inel: Fig. 1.7.2 Sistemul de etanare cu 1 - spaiul de vapori; garnitur toroidal umplut cu aer 2 garnitura - inel; sau ap 3 - sistemul de fixare; 1 - spaiul de vapori; 4 pontonul 2 - garnitur umplut cu ap; 3 - sistemul de fixare; 4 - pontonul

a) b) Fig. 1.7.3 Sistemele de etanare cu garnituri n form de bucla: a - cu bucl simpl; b - cu bucl dubl; 1 - cornierul de fixare; 2 - mantaua; 3 - garnitura; 4 - contraplaca de strangere; 5 - uruburile

Sistemele de etansare adoptate trebuie sa asigure o completa ermetizare a spatiului de lucru al rezervorului, in cazul trecerii peste unele neregularitati ale mantalei, peste cusaturile sudate, si sa mentina un permanent contact, suficient de strans, intre ecran sau capac si manta, fara ca apasarea necesara sa duca la forte mari pentru realizarea deplasarii ecranului sau capacului. Principalele avantaje ale sistemelor de etansare elastica sunt: -constructie simpla si exploatare ieftina; -durata de serviciu indelungata; -sunt cele mai eficace sisteme de etansare; -greutate mica; -reduc foarte mult pierderile prin evaporare. b) Rezervoarele sferice se utilizeaza pentru depozitarea sub presiune a produselor petroliere cu presiuni de vapori ridicate, a anumitor lichide volatile, a gazelor comprimate, a gazelor lichefiate obtinute in rafinarii. Acestea pot fi: -cu rezemare pe inel continuu; -cu rezemare in zona ecuatoriala pe stalpi verticali; -cu rezemare in zona ecuatoriala pe stalpi inclinati tangenti la mantaua sferica; Schita unui rezervor sferic cu sprijinire in zona subecuatoriala este prezentat in fig.1.8.

Fig. 1.8 Rezervor sferic , cu rezemare pe inel continuu si sprijinire in zona subecuatoriala. c) Rezervoarele sferoidale se mai numesc si rezervoare in forma de picatura, deoarece forma mantalei corespunde, in general, formei unei singure picaturi sau a mai multor picaturi suprapuse asezate pe o suprafata orizontala. Principalele tipuri de rezervoare sferoidale sunt: -rezervoare sferoidale axial simetrice; -rezervoare torosferoidale; -rezervoare multisferoidale.

In fig. 1.9 este prezentat un rezervor sferoidal axial simetric, utilizat de regula pentru depozitarea indelungata a produselor petroliere, asigurand cele mai mici pierderi prin respiratie.

Fig. 1.9 Rezervor sferoidal neted sub forma de picatura Echipamentul rezervoarelor cilindrice verticale Prin destinatia lor, elementele ce constituie echipamentul rezervoarelor sunt destinate asigurarii unei exploatari corecte si in conditii de deplina securitate a rezervoarelor , in principal permitand efectuarea urmatoarelor operatii: -incarcarea si descarcarea rezervoarelor; -masurarea si indicarea temperaturii si a nivelului lichidelor depozitate in rezervor; -luarea de probe din lichidele depozitate; -scurgerea (drenarea) rezervoarelor; -mentinerea suprapresiunii si a vacuumului din rezervor in limitele admisibile; -controlul, revizia, curatirea si repararea rezervoarelor. sunt dispozitive destinate masurarii nivelului Indicatoarele de nivel lichidelor depozitate in rezervoare cu capac sau fara capac. Supapele de respiratie au rolul de a proteja rezervorul prin punerea imediata si in mod automat a spatiului de gaze-vapori in comunicatie cu atmosfera numai atunci cand suprapresiunea sau vacuumul din rezervor atinge anumite valori nepermis de mari. Alegerea dimensiunilor si numarului supapelor de respiratie se face in functie de productivitatea pomparii .

capac subansamblul corp

4

subansamblul Racord clapetei de inspiratie

Fig. 1.10 Supapa mecanica de respiratie tip SMR-U.P.G. Supapele de siguranta hidraulice au rolul de a proteja rezervoarele in cazul defectarii supapelor de respiratie sau atunci cand capacitatea de evacuare a supapelor de respiratie se dovedeste insuficienta pentru echilibrarea presiunii din spatial de gaze-vapori. Opritoarele de flacari au rolul de a impiedica propagarea in interiorul rezervoarelor a flacarii sau a scanteilor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape, racorduri. Gura de vizitare, amplasata pe prima virola de jos a mantalei cilindrice, permite pe de o parte accesul in interiorul rezervorului pentru control, revizii, reparatii, curatiri si, pe de alta parte asigura ventilatia si iluminarea spatiului interior al rezervorului in cazul efectuarii acestor operatii. Gura de lumina este amplasata pe capacul rezervorului, servind, pe de o parte la iluminarea si ventilarea spatiului interior al rezervorului, iar pe de alta parte la evacuarea din rezervor a unor piese avariate. Gurile de luat probe se amplaseaza pe capacul rezervorului si servesc pentru eventuala masurare a nivelului lichidului depozitat sau a nivelului apei decantate si pentru luarea probelor de lichide. Instalatia de incarcare-descarcare cuprinde: -racordul de incarcare-descarcare amplasat pe virola de baza si este elemental care face legatura intre conducta de incarcare-descarcare si sorbul montat in interiorul rezervorului; -sorbul este de diferite tipuri, in functie de tipul lichidului depozitat: sorb cu inchizator tip clapeta (actionat prin cablu sau prin tija), sorb mobil; -sistemul de scripeti montat etans pe capacul rezervorului asigura ridicarea sau coborarea tevii basculante a sorbului mobil, prin intermediul unui cablu de manevra; -troliile de mana montate direct pe mantaua rezervorului sau pe fundatii speciale realizeaza ridicarea sau coborarea tevii basculante; Dispozitivul de transvazare si echilibrare a presiunii asigura transvazarea lichidului din rezervor in spatial tubular din amontele clapetei, in cazul sorbului cu

clapeta, in scopul echilibrarii presiunilor pe cele doua fete ale clapetei inainte de deschidere si descarca de greutatea lichidului sorbul mobil, in scopul usurarii conditiilor de lucru ale tevii basculante; Instalatia de incalzire a rezervoarelor este folosita in scopul reducerii vascozitatilor, modificarii starii lor fizice prin incalzire, lichidelor depozitate in timpul pomparii sau in timpul decantarii. Principalele tipuri de incalzitoare, generale sunt: -incalzitoare tubulare sectionate; -incalzitoare cu serpentine de incalzire interioare sau exterioare; Principalele tipuri de incalzitoare locale cele mai folosite sunt: -incalzitoare cu elemente tubulare; -incalzitoare cu serpentine elicoidale; -incalzitoare cu fascicol tubular; -incalzitoare cu tevi nervurate. Ecranele plutitoare sunt folosite pentru a micsora sensibil intensitatea procesului de vaporizare, reducerea pericolului de incendiere, permit captarea si indepartarea sarcinilor electrostatice ce se acumuleaza pe suprafata lichidului depozitat. Principalele tipuri de ecrane plutitoare sunt: -ecrane plutitoare rigide din pentoplast uretanic; -ecrane plutitoare elastice din tesaturi textile speciale; -ecrane plutitoare din aluminiu, sustinute de pontoane -ecrane plutitoare din materiale plastice poliamidice (de tip nailon).
7 4

1 5 6 6

a)

b)

Fig. 1.11 Schema rezervoarelor echipate cu ecrane plutitoare a)Fara bordaj de inchidere; b)Cu bordaj de inchidere in forma de Z. 1.Mantaua rezervorului; 5.Ecran plutitor; 2.Capacul standard; 6.Lichidul depozitat; 3.Fund; 7.Vaporii lichidului depozitat 4.Armaturi de respiratie si de aerisire;.