CUPRINS Pregtirea copilului pentru coal, obiectiv prioritar n nvmntul precolar......3 Grdinia: pregtirea psihologica a copilului pentru scoal......................................

7 Sfaturi pentru prini...............................................................................................12 Schimbarea programului de somn...........................................................................15 Concluzie ................................................................................................................16 Bibliografie .............................................................................................................17

Pregtirea copilului pentru coal, obiectiv prioritar n nvmntul precolar Momentul intrrii n coal presupune un anumit nivel de dezvoltare fizic, intelectual i moral a copilului, capaciti, abiliti, priceperi i deprinderi absolut necesare colaritii. Accentul cade pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregtirii, deoarece nu nsuirea unui volum mare de cunotine l face pe copil apt pentru coal ci mai ales, dobndirea unor capaciti , abiliti i operaii necesare actului de cunoatere, care favorizeaz nvarea. Ce trebuie s se neleag prin pregtirea psihologic a copilului precolar pentru coal? Dup cum am artat, dezvoltarea multilateral a personalitii copilului de vrst colar mic se poate realiza n condiii optime numai dac exercitnd influenele instructiv-educative, nvtorul se ntemeiaz pe nivelul dezvoltrii copilului n perioada precedent. De aici, rezult c a pregti precolarul pentru coal nsemn a-i asigura acel nivel de dezvoltare psihic general, care s permit nvtorului s realizeze sarcinile instructiv-educative prevzute de programa clasei I. Aadar, a pregti multilateral copilul pentru coal nseamn a realiza sarcinile programei activitilor instructiv-educative n grdinie cu privire la educaia fizic, intelectual, estetic i moral, pentru ca precolarul de ieri s poat face fa cerinelor clasei I. Noiunea de pregtire echivaleaz aici cu noiunea de dezvoltare. A-l pregti pe copil pentru coal nseamn, dup cum am vzut, a-i asigura nivelul de dezvoltare intelectual, motivaional, afectiv-auditiv, pe care l reclam nvtura. n ceea ce privete pregtirea fizic a precolarului pentru coal, grdinia, printr-o munc educativ corespunztoare, trebuie s satisfac mai multe cerine. La intrarea n coal, organismul copilului trebuie s fie cldit sntos, rezistent la eforturi, ndeajuns de bine clit, ca s reziste la intemperii, capabil s desfoare o munc susinut (accesibil vrstei) fr a obosi uor etc. de asemenea, este necesar ca precolarul de ieri s fie stpn pe micrile fundamentale: mersul, alergare, cratul, aruncarea, trtul. Dac toate aceste condiii sunt ndeplinite nseamn c, scopul educaiei fizice n grdini a fost atins, iar sarcinile educaiei fizice au fost realizate. O importan deosebit prezint pregtirea precolarului pentru nvtur. Acest obiectiv se asigur printr-o corespunztoare dezvoltare intelectual a copilului n grdini. La intrarea n coal, copilul trebuie s fie narmat cu un anumit volum de cunotine despre mediul nconjurtor, adic s aib un cerc determinat de reprezentri i noiuni elementare despre oameni-via i activitatea lor despre produsele muncii sociale; despre fauna i flora rii 3

noastre etc. de asemenea, copiii trebuie s aib suficient de dezvoltate spiritul de observaie, memoria i imaginaia, precum i unele reprezentri cantitative, raporturi cauzate etc. se impun unele cerine i n cea ce privete nivelul cerinelor, iar legarea trebuie s fie corect i clar; iar legarea lor n propoziii i fraze s fie structurat dn punct de vedere gramatical, coerent i expresiv. Vocabularul precolarului trebuie s fie suficient de bogat, pentru ca dup intrarea n coal s neleag explicaiile nvtorului. Pe lng cunotine, reprezentri i noiuni elementare, copiii trebuie s aib dezvoltare la nivelul cerut i unele deprinderi. Din aceast categorie fac parte: deprinderea de a ine corect creionul n mn, de a numra, de a compara mulimile concrete, de a face unele calcule orale cu folosirea beioarelor n cadrul primului concentru. De asemenea, sunt necesare i deprinderile de a rezolva probleme ( de adunare i scdere cu 1-2 uniti) i de a asculta n mod independent o sarcin primit etc. prezint importan i dezvoltarea nivelului cerut al deprinderilor necesare pentru desen, pictur, modelaj i cri. Dac toate aceste cunotine, reprezentri, noiuni i deprinderi elementare au atins nivelul de dezvoltare cerut, nseamn c precolarul este pregtit pentru coal. Desigur, pregtirea intelectual a copilului pentru coal ncepe de la grupa mic, continu la grupa mijlocie i se sfrete la grupa mare. Acum se pune n mod special problema nivelului de pregtire a copilului n vederea colarizrii lui. n legtur cu pregtirea intelectual se ridic o alt problem, de interval egal pentru educatoare i nvtor. Unii din copiii care frecventeaz grdinia, datorit educaiei intelectuale primite n familie, au un nivel de dezvoltare superior vrstei (ntre altele tiu s scrie i s citeasc, cunotinele i deprinderile lor devanseaz cu mult vrsta). Sarcina educatoarei este s semnaleze nvtorului aceste cazuri. Pentru a forma i acestor copii obinuina de a nva sistematic, nvtorul va fi preocupat s gseasc procedee de tratare individual, dndu-le teme corespunztoare nivelului lor de dezvoltare. n caz contrar, nesolicitai la eforturi, aceti copii devin delstori i sunt ameninai s rmn n urm la nvtur. Pregtirea pentru coal ridic i unele cerine n ceea ce privete dezvoltarea moral a copilului n grdini. Copilului i se formeaz aici diferite emoii i sentimente morale, cum ar fi ataamentul afectiv fa de prini, fa de colectivul de copii, fa de oameni; sentimente de prietenie, de solicitudine i ajutor reciproc. Copiilor li se formeaz, de asemenea i unele obinuine de comportare civilizat: s fie politicoi, s respecte pe cei mai n vrst, s salute, s fac un serviciu, s ofere etc. De asemenea, precolarii sunt obinuii s fie persevereni, harnici, sensibili, disciplinai, cinstii. 4

Fiind nc n grdini, copilul dorete s devin colar. Dragostea, respectul i interesul pentru coal se educ la copii nu numai n cadrul activitilor obligatorii. Prin aceste activiti se creeaz premisele desfurrii cu succes a muncii de instruire i educare a copiilor n coal. Dac nivelul dezvoltrii fizice, intelectuale i morale al copiilor provenii de la grdini i nscrii n clasa I este corespunztor, nvtorul poate s rezolve cu succes sarcinile muncii instructiv-educative. Dimpotriv, dac sub aspectul dezvoltrii fizice, de exemplu, unii copii nu au nc nsuite micrile de baz, aceasta constituie o frn serioas n realizarea educaiei fizice n coal. La fel sunt situaii cnd, sub aspectul dezvoltrii intelectuale, unii dintre copii nu au formate ntr-o msur corespunztoare vrstei lor, priceperile i deprinderile, nu posed toate cunotinele necesare pentru colarizare. De exemplu: unii nu stau linitii n banc, ceea ce dovedete c mecanismele frntoare sunt slab dezvoltate; nu se pot concentra n mod susinut la lecii, lsndu-se uor distrai; nu sunt n stare s desfoare o activitate mintal de mai lung durat, deoarece obosesc repede. De asemenea, limbajul unor copii nu este dezvoltat la nivelul cerut, fac greeli n pronunare, neleg denaturat cuvintele uzuale, auzul lor fonematic este slab dezvoltat ceea ce ngreuneaz nsuirea citirii n perioada abecedarului. i sub aspectul dezvoltrii morale unii copii se pot prezenta nesatisfctor: sunt nedisciplinai, nu pot depune eforturi voluntare accesibile vrstei; reprezentrile lor morale sunt imprecise. Toate acestea constituie un indiciu sigur al nepregtirii lor pentru coal. Se nelege c particularitile mai sus menionate nu in de natura copilului, ci sunt generate de cerinele pregtirii lui n grdini. Cunoaterea acestor lipsuri reale i posibile n dezvoltarea fizic, intelectual i moral a copilului precolar prezint o mare importan. Atent la posibilitatea apariiei lor, educatoarea va ti n ce direcie s acioneze pentru a le preveni. Asigurarea unui nivel corespunztor de pregtire a copilului din punctul de vedere al limbajului i comunicrii, pentru a se putea adapta la sarcinile diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor situaii comunicaionale, coal prin direcie prioritar a pregtirii copilului pentru coal prin ntreaga activitate n grdini. Pregtirea scrierii presupune activiti de echilibrare a micrilor chinestezice cu percepiile vizuale i auditive, precum i cu intuiie spaial, formarea percepiilor spaiale; dezvoltarea muchilor mici ai minii, formarea deprinderilor grafice de redare a imaginii obiectelor observate, dezvoltarea deprinderilor tehnice de mnuire a creionului. Scrierea nu poate 5

fi realizat cu succes atta timp ct percepia identitii i non identitii figurilor nu permite copilului diferenierea grafismelor. De aceea eu consider c ar fi necesar introducerea activitii de exerciii grafice, ca activitate obligatorie cu precolarii. Pregtirea psihologic a precolarului pentru coal nu se reduce la asigurarea unui nivel intelectual adecvat colarizrii, ci ea implic i pregtirea sa afectiv i cea voliional pentru viitoarea via i munc de colar.. n concluzie, putem spune c grdinia are rolul de a sistematiza i integra cunotinele, experienele i influenele dobndite de copii n primii lor ani de via, de a lrgi contactele lor cu lumea exterioar, de a dezvolta capacitatea i modalitile de receptare i comunicare a informaiei fizice, estetice i afective, de a contribui la socializarea copiilor, la satisfacerea nevoii lor de relaii sociale i de activitate. Deci, ca un scop final important al nvmntului precolar, pregtirea copilului pentru startul colar este unanim acceptat i promovat n toate sistemele de nvmnt dezvoltate i n accelerat proces de modernizare. Considerat tot mai frecvent nu numai ca o treapt distinctiv i necesar a sistemului de nvmnt, ci i ca parte integrant a structurilor educative globale, ca prim faz a educaiei permanente, nvmntul precolar i reevalueaz obiectivele, coninutul, tehnologia didactic n perspectiva noii concepii. Avnd n vedere att incidentele educative permanente cu educaia precolar, precum i repercusiunile educaiei precolare asupra educaiei permanente, se pune problema sporirii eficienei pe care o are educaia cu aceasta, necesitatea instituirii unei etape de pregtire pentru coala primar.

Grdini a: pregtirea psihologica a copilului pentru coala In cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din jur. Cand intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari, care vor sta la baza personalitatii sale. Frecventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament interrelational. Structura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat psihosocial in care fiecarecopil este, in acelasi timp, si actor, si spectator. Problema debutului scolar Problema debutului scolar reprezinta o preocupare atat pentru educatori cat si pentru parinti. Acesta este optim in conditiile in care copilul e pregatit atat sub aspect cognitiv cat si socio-afectiv. Debutul scolar e influentat pozitiv sau negativ in functie de reprezentarea pe care copilul o are despre viitoarea sa activitate scolara - reprezentare formata copiilor prin aportul parintilor, educatorilor, invatatorilor - ca unitate de idei, conceptii si actiuni. Orice fel de disfunctionalitati existente la nivelul relatiei dintre copil-educatoare, parintieducatoare privind pregatirea copilului pentru scoala se va rasfrange negativ asupra viitorului elev. La gradinita prescolarul se va integra si adapta la activitatea de aici in functie de metodele pe care le foloseste educatoarea, de felul cum il stimuleaza interesul de a se implica in jocurile cu copiii, de ambianta pe care o pregateste pentru ca acesta sa se simta in gradinita in siguranta si sa poata relationa. O adevarata educatoare este cea care iubeste si intelege copilul, oferindu-i sanse egale si ajutandu-l sa-si rezolve nevoile si trebuintele in functie de ritmul sau propriu de dezvoltare si de particularitatile sale individuale. La gradinita, printr-o munca sistematica a educatoarelor, copilul isi dezvolta aptitudinea de scolaritate care presupune existenta unui ansamblu de calitati, insusiri in plan senzorio-motor, cognitiv, afectiv-motivational si relational, care permit celui in cauza sa faca fata cerintelor formulate in scoala - insusiri ce asigura desfasurarea cu succes a activitatii scolarului in clasa I. Cea mai importanta problema legata de aptitudinea de scolaritate este cea referitoare la capacitatile necesare prescolarului de a se integra cu succes in clasa I. Fiind o aptitudine speciala, complexa, in componenta ei relationeaza urmatorii factori: dezvoltarea fizica, intarirea sanatatii, dezvoltarea motorie complexa, pregatirea mainii pentru scris, dezvoltarea intelectuala, formarea unor reprezentari si notiuni, capacitatea de a intelege fenomene simple, capacitate perceptiva, de vorbire cursiva, de gandire logica, de memorare, 7

atentie si imaginatie, orientare in spatiu si timp, insusirea unor concepte morale si estetice, educarea spiritului creativ, formarea unor deprinderi de munca intelectuala, formarea deprinderilor de comportare civilizata si adaptare sociala. Dezvoltarea socio-afectiva implica rezolvarea unor sarcini care necesita efort de vointa si atentie, perseverenta si cooperare cu altii, subordonarea intereselor personale celor colective si trezirea interesului pentru activitatea scolara. Aptitudinea de scolaritate este o notiune complexa care se raporteaza la starea multidimensionala a personalitatii copilului, cuprinzand si sfera afectiva, volitionala si sociala. La reusita scolara participa urmatorii factori: biologici, psihologici, sociali, pedagogici, invatatorul, cu personalitatea sa, metoda folosita, dozarea cerintelor scolare si gradul de activare a elevului. Toate acestea cunosc o dinamica individualizata, specifica fiecarei relatii ce intervine intre invatator si elev. Copilul este un adult in devenire, care aspira cu o energie nesfrita la viaa de om mare. La natere, el poseda potentialitati si predispoziii, este fragil si neajutorat, insa de-a lungul anilor va deveni parte integranta a unei societati complicat organizate. Treptat, copilul ncepe sa faca primii pasi intr-o lume a uriasilor, capata autonomie, iniiativa, i satisface nevoi variate, nva sa se comporte ca un om mare. Copilul, dintr-o fiin cu rol secundar i limitat n cadrul familiei, devenit colar, capt un rol i un loc important n planul vieii sociale, cel al angajrilor, al responsabilitilor, al aciunilor cu finalitate colar. Schimbarea activitii de joc cu cea de nvare didactic organizat sub conducerea nvatorului atrage dupa sine modificri importante. Copilul se simte frustrat de unele liberti de care dispunea pna acum, dar are ocazia de a obine nenumrate satisfacii. Cu acest etap, cunoaterea copilului reprezint problema de a crei rezolvare depinde succesul muncii colarului. Dei scopul colarizrii l constituie progresul individual, educaia este un proces social. Perspectiva psihosocial n domeniul nvrii n coal se justific prin aceea c educaia poate fi vzut ca un proces de interaciune. n mod tradiional, psihologia educaiei a descris dinamicile psihice ale individului angajat n activitatea de nvare. Totui, numai rareori elevul nva singur. Cea mai mare parte a timpului, ct se afl la coal, el este un membru al grupului i aceast apartenen i marcheaz n mod decisiv performanele. Succesul colar nu se obine numai n urma efortului de asimilare a materialului de predat de ctre cadrul didactic; el presupune nvarea normelor ce guverneaz comportamentele acceptate n grupurile de elevi i n organizaia care este coala. Personalitatea colarului mic se distinge i prin modul cum se manifest el n planul relaiilor cu ceilali. Interacionnd i comunicnd cu ceilali, colarul mic ajunge s neleag 8

bine ce nseamn cinste, sinceritate, corectitudine, curaj, mndrie, modestie. Astfel, crete indicele de socializare a copilului i se amplific ansele de integrare intrnd n viaa social. Un rol deosebit n procesul integrrii elevului din clasele mici n colectivul colar i revine sistemului de interrelaionare cu ceilali, climatului socio-afectiv care se dezvolt n cadrul grupului. Calatoria vietii poate fi palpitanta, fascinanta, dar in acelasi timp plina de obstacole si dificultati. Adultul este cel care insoteste copilul, pana la un anumit punct, in aceasta minunata aventura a descoperirii de sine, a invatarii, a constientizarii. Dezvoltarea psihocomportamentala, intelectuala si sociala a copilului se afla in mainile adultului, care are o sarcina esentiala, dar si o extraordinara responsabilitate. Adultul (parinte, educator) are menirea de a-i construi, consolida, imbogati psihismul si, ulterior, de a-l seconda pe copil in eforturile lui de a lua in stapanire lumea inconjuratoare. Gradinita este prima experienta a vietii in societate a copilului. Ea constituie un cadru nou pentru el, prin dimensiunile si continuturile sale, prin activitatile variate, noi si interesante. Este o insiruire de metamorfoze, cu o incarcatura afectiva intensa si un dinamism nestavilit. Adaptarea la noul mediu va fi de lunga durata, cu progrese si regrese, cu eforturi perseverente si de durata, atat din partea copilului insusi, cat si a adultilor care-l sustin. Copilul paseste intr-un nou univers social, o lume plina de necunoscut si de provocari, care il confrunta cu experiente inedite :

experienta vietii in grup; experienta concentrarii pe sarcina; experienta dialogului si a ascultarii; experienta ordonarii lumii in cifre si litere cu sens; experienta jocului, a intrecerii si competitiei

In cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din jur. Cand intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari, care vor sta la baza personalitatii sale. Frecventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament interrelational. Structura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat psihosocial in care fiecare copil este, in acelasi timp, si actor, si spectator. Educatorul il ghideaza pe copil in toate formele de invatare, fara a substitui propriul nivel de intelegere celui al copilului, ci facandu-l pe acesta sa gandeasca singur, sa exerseze singur diverse activitati, stimulandu-i interesul real pentru obiectele si oamenii din jur. De-a lungul prescolaritatii, copiii castiga mult sub raport fizic, mental si emotional; curiozitatea 9

prescolarilor constituie baza invatarii si a educatiei din anii urmatori. Pregatirea copilului pentru invatarea continua incepe de la gradinita; aici, el dobandeste primele comportamente intelectuale, face cunostinta cu primele povestiri fantastice, cu primele continuturi stiintifice. Ulterior, copilul va trebui sa se integreze intr-o noua ambianta, cu o invatatoare noua, cu noi colegi; e necesar deci sa-si ajusteze instrumentele de comunicare pentru a putea stabili relatii optime. Analizand situatia din punct de vedere adaptativ, realizam ca, pana la inceputul scolii, se dezvolta capacitatea de a intra in relatii acceptabile, confortabile cu ambianta. In plan afectiv, intensitatea trairii emotionale depinde de experienta pe care o are copilul in ceea ce priveste intrarea in contact cu persoane noi. Copiii care se despart de familie, de mama, pentru prima data fac parte din categoria celor carora le lipseste exercitiul despartirii temporare. Copilul care traieste in prima zi de scoala prima separare de familie este cuprins de teama; de aceea, parintii trebuie sa-si obisnuiasca de timpuriu copiii cu ideea separarii. In cadrul contextului interpersonal in care se dezvolta copilul, conteaza foarte mult calitatea interactiunilor intrafamiliale, raporturile de comunicare dintre parinti, dintre acestia si copil, ele avand o influenta puternica asupra pregatirii psihologice a copilului pentru scoala. Pana la intrarea la scoala, dezvoltarea lingvistica, cea afectiva si cea mentala sunt puternic influentate de familie. Traversand perioada prescolaritatii, copilul ia contact cu mediul de gradinita, diferit de cel familial si intersectat cu mediul social. In aceste conditii, se pun bazele personalitatii copilului prin dezvoltarea capacitatilor de cunoastere, comunicare si perceptiv-observative. Fluiditatea acestui plan de produse psihice alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiile mentale, care sunt incarcate de o simbolistica ampla si de o emotionalitate complexa. Deosebit de activa este formarea comportamentelor implicate in dezvoltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi si obisnuinte. Copilul isi insuseste elementele de baza ale fondului de adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numitii cei 7 ani de acasa. Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade: 1. Prescolaritatea mica (3-4 ani), caracterizata printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului. 2. Prescolaritatea mijlocie (4-5 ani), cu procese de crestere pentru copil : se intensifica dezvoltarea limbajului, jocul devine o activitate de baza, curiozitatea devine mai ampla si abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene. 3. Prescolaritatea mare (5-6 ani), cand copilul manifesta o mai mare forta, agilitate, inteligenta ; capacitatea de invatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere. 10

La gradinita, copilul prezinta particularitati specifice, precum instabilitate psihomotorie, capacitate limitata de concentrare a atentiei, gandire predominant intuitiva, dar cu posibilitati de deschidere catre asimilarea structurilor operationale concrete. Copilul gandeste contextual, iar invatarea se realizeaza preponderent pe baza de imagini concret senzoriale, prin perceperea spontana sau dirijata verbal a obiectelor naturale si a substitutelor lor; in acelasi timp, invatarea este orala si actionala, sub forma de joc, iar evaluarea este tot orala, stimulativa si realizata pe baza de aprecieri verbale. Drumul parcurs de copil traversand substadiile prescolaritatii este lung si bogat. Din etapa in etapa, copilul iese din lumea lui confuza si se indreapta spre inceputul evolutiei personalitatii sale. Este o insiruire de metamorfoze, minunate si miscatoare pentru adultul care le este martor, de victorii triumfatoare pentru copil, victorii ale activitatii, ale sensibilitatii, ale imaginatiei

11

Sfaturi pentru prini Pregatirea pentru scoala nu trebuie sa inceapa odata cu inceperea scoalii elementare. Daca aveti un copil prescolar puteti urma cativa pasi pentru a-l pregati si a-i dezvolta aptitudinile necesare pentru scoala traditionala. Incepand aceste activitati in casa la varsta potrivita, veti imbogati viata copilului si il veti ajuta sa-si insuseasca cunostintele necesare in diferite domenii. 1. Distrati-va! Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere cand pregatiti pentru scoala copilul. El nu are nevoie de un intreg set de instructiuni in acest stadiu. Scopul principal este sa-l introduceti intr-o varietate de lucruri care ii vor spori cunostintele despre lumea care il inconjoara. Starnitii curiozitatea. Lasati-l sa exploreze lumea lui si fiti pregatiti sa-i raspundeti la intrebari. Copiii vor invata mult mai mult cand se distreaza si participa la actiune. 2. Incepeti cu culorile de baza si cu formele simple. Invatati-l cum sa recunoasca culorile si formele utilizand resturile de hartie creponata, afise sau creioanele de desen. Vorbiti despre formele pe care le vedeti in casa si despre cele pe care le observati cand iesiti in imprejurimi. Dupa ce au invatat formele, rugati-i sa se uite dupa aceste forme in mediul inconjurator. Puteti face acelasi lucru cu culorile. Intrebati copilul daca poate vedea un patrat sau culoarea galbena spre exemplu, si rugati-l sa va arate exact unde este. 3. Fiti in cautare de carti si idei noi. Impartiti materialele cu alte mamici atat cat este posibil. 4. Incurajati numaratul prin activitatile zilnice. Numarati impreuna bucatelele de morcovi pe care le mananca copilul la pranz. Numarati prosoapele de maini pe care le impaturiti impreuna cu copilul. Numarati furculitele, cestile si lingurile pe masura ce asezati masa pentru seara. Cu cat numarati mai mult, cu atat copilul va vedea corelarea dintre numere si lumea reala. 5. Ajutati-va copilul sa invete literele tiparind fiecare litera pe o foaie separata. Puteti petrece o saptamana sau cateva zile la fiecare litera. Vorbiti despre ce spune litera respectiva, si despre ce cuvinte incep cu acea litera. Puteti invata literele alfabetului pentru a intari cunoasterea literelor. In timp ce conduceti, ii puteti arata diferitele litere. Si cel mai important, cititi copilului cate ceva in fiecare zi. 6. Puneti copilul sa faca miscare in fiecare zi. Petreceti o anumita perioada din dimineata sau din dupa amiza afara. Incurajati-l sa alerge, sa sara si sa prinda. Este important sa-si dezvolte abilitatile motrice la aceasta varsta. Alegeti anumite jocuri pe care sa le jucati impreuna cu copilul afara, jocuri care sa va faca atat pe copil cat si pe Dvs. sa faceti miscare. Exercitiile vor ajuta atat la dezvoltarea corpului cat si la dezvoltarea creierului copilului. 7. Supuneti copilul la cat mai multe experiente noi cu putinta. Alaturati-va unui grup de joaca unde copilul poate interactiona cu alti copii si poate invata anumite aptitudini sociale, cum 12

ar fi impartitul, asteptatul la rand si cooperarea cu alti copii de aceeasi varsta. Dezvoltarea sociala este la fel de importanta ca si dezvoltarea intelectuala si vor face diferenta in timpul scolii, fie ca-i veti trimite la scoala imediat sau mai tarziu. Aceasta perioada de dezvoltare este foarte importanta pentru copii. Faceti tot ce este necesar pentru a satisface necesitatile copilului si a-i incuraja dezvotarea mentala, fizica si emotionala. Prima zi de scoala 1. Incepi sa-ti pregatesti copilul cu cateva saptamani inainte de "marea zi". Zilele de vacanta in care copilul s-a culcat la orice ora a vrut sunt pe sfarsite. Este bine sa il trezesti in fiecare dimineata un pic mai devreme si sa-i modifici si ora de culcare. Treptat, trebuie sa-l reobisnuiesti cu rutina somnului de pe timpul scolii. Ai grija insa ce metoda folosesti pentru a trimite copilul la culcare. Daca-l grabesti prea mult, ii poti lasa impresia ca nu mai ai nici timp, nici chef de el. 2. Planuieste o zi dedicata cumparaturilor pentru scoala si trateaz-o ca pe un eveniment special. Stabileste-ti un buget general, dar asigura-te ca ai si o resursa secreta pentru a indeplini una dintre "extravagantele copilului". De exemplu, daca pe timpul gradinitei a avut cel mai frumos penar (cu zane, zmei, balauri), poate ca a venit timpul sa-i cumperi un ghiozdan pe care este imprimat cel mai in voga erou al desenelor animate - Pikachu, Power Puff Girls etc. 3. Este bine sa vizitezi scoala impreuna cu viitorul elev. Prezinta-i cladirea, pozitionarea salilor de curs, a toaletelor si a salii de sport. 4. Daca drumul pana la scoala implica mersul cu un mijloc de transport in comun, gaseste ruta cea mai potrivita si parcurge-o de cateva ori pana se obisnuieste copilul cu ea. Daca va merge pe jos, este indicat sa procedezi in acelasi fel. 5. Sarbatoreste ziua cea mare! Ofera-i intregii familii o masa in oras sau pregateste ceva special acasa! 6. Asigura-te ca principalele sfaturi pe care i le-ai dat copilului nu au fost uitate pe timpul vacantei. Verifica daca cel mic stie ce sa faca in situatia in care pierde autobuzul, cheia sau este interpelat de un necunoscut. 7. Cand conduci copilul in prima zi de scoala nu uita ca pupicii si imbratisarile dragastoase il pot stanjeni in fata noilor colegi. 8. Prezinta-te in fata invatatoarei. Este bine sa-i arati ca-ti pasa de cum isi va insusi copilul noile cunostinte. Asigura-te ca te pozitionezi in aceeasi tabara cu invatatoarea, nu in tabara adversa. 9. Stabileste impreuna cu micutul un loc linistit in casa pentru facutul temelor. 13

10. Pentru ca i se va aglomera programul, incearca sa institui regula "fara televizor". Este surprinzator cate ore poate castiga copilul de indata ce respecta aceasta regula. Astfel timpul va fi impartit mult mai bine in: ore dedicate studiului(temele, cititul), jocului, comunicarii cu familia etc.

14

Schimbarea programului de somn. Stabilirea programului de somn pentru elevi trebuie s nceap cu cel puin o sptmn nainte de primul clopoel din noul an colar, susin experii americani. nainte de a ncepe noul an colar, elevii mai mici sau mai mari ar trebui s i schimbe obiceiurile de somn de peste var. Dac acest lucru nu se ntmpl, acetia ar putea suferi de un deficit de somn care ar putea s le afecteze performanele la nvtur, avertizeaz experii americani de la Academia de Medicin a Somnului. Este dificil s schimbi ora de mers la culcare, din momentul n care programul a fost stabilit. Este nevoie de mai multe zile sau sptmni pentru a pune la punct un nou program. Acest lucru nu se poate face peste noapte. Nu ntmpltor, n primele sptmni de cursuri, muli copii i adolesceni nu reuesc s doarm suficient, spune dr. Daniel G. Glaze, expert pediatru de la Spitalul de Copii Texas din Houston i membru al asociaiei americane. Schimbarea de la programul de somn din perioada vacanei de var la cel de coal nseamn o mare problem pentru colari, susine Ralph Downey, eful de la Centrul de Tulburri de Somn de la o unitate din California. Specialistul californian recomand ca schimbarea programului de somn i de trezire pentru colari s se fac cu cel puin o sptmn nainte de a ncepe coala. Copiii i adolescenii au nevoie de mai multe ore de somn dect adulii, deoarece ritmul circadian este mult mai uor de dereglat, spune i dr. William Kohler, de la Institutul de Somn Florida din Spring Hill. n funcie de vrst, experii americani susin c elevii au nevoie de cel puin 9-10 ore de somn pe noapte, iar prinii ar trebui s-i constrng s aib orele necesare de somn i s le asigure condiii sntoase pentru a se odihni suficient. Performana unui elev este dictat de numrul de ore de somn din noaptea anterioar, a adugat dr. Kohler. Un copil sau un adolescent care doarme frecvent suficient i va mbunti performanele colare, va avea o atitudine pozitiv n privina propriei educaii i va fi capabil s interacioneze mai bine cu colegii de la coal i cu cadrele didactice, explic acelai expert american. Academia American de Medicina Somnului are i cteva trucuri pentru prinii care au copii care trebuie s nceap coala. Important este ca prinii s stabileasc o anumit rutin n ce privete ora de stingere. De asemenea, experii americani spun c elevii trebuie s evite produsele i buturile care conin cofein, precum i orice medicament care ar conine stimulente, nainte de a merge la culcare. Este important ca elevul s nu stea pn trziu n noapte s i fac temele sau s toceasc pentru un test sau examen care va avea loc a doua zi. Experii americani mai spun c este indicat ca elevul s nu se duc la culcare cu stomacul gol, dar nu este o soluie nici o mas copioas chiar nainte de ora de culcare. Cu 6 ore nainte de a merge n pat nu sunt indicate eforturile fizice intense. Prinii trebuie s asigure linitea n 15

dormitorul copilului, s fie ntuneric i o atmosfer puin rcoroas. Este recomandat ca n dormitor s nu se afle vreun televizor sau computer. De asemenea, experii americani mai spun c este important ca elevul s se trezeasc la aceeai or n fiecare diminea. Concluzie Copii sunt diferii. Educaia difereniat i idividualizat ar trebui s asigure realizarea idealului educaional, n pregtirea copilului pentru coal. Voi enumera o serie de comportamente, uor observabile, pe care un copil la intrarea n coal ar trebui s le aib formate: S rspund la ntrebri n propoziii, corect formulate; S descrie o imagine, sesiznd legturile logice ntre elementele acesteia; S asculte o poveste i s o poat repovesti; S neleag utilizarea crilor i legtura dintre cuvintele scrise i vorbite; S pun la un loc i s sorteze elemente dup o nsuire dat: mrime, form, culoare, grosime etc.; S numere contient pn la 10, s fac simple exerciii de scdere i adunare cu 1-2 uniti, manipulnd obiecte sau cu cifre i semnele convenionale; S deseneze contururi i din imaginaie obiecte din lumea nconjurtoare; S mnuiasc corect creionul, cartea, caietul; S dovedeasc independen n aciunile sale; S duc la bun sfrit o aciune; S coopereze cu ceilali copii, cu educatoarea, nvtoarea; S se concentreze perioade de timp ct mai ndelungat; S fie capabil s ajute i s se lase ajutat; S fie capabil s se autoserveasc etc. La acest ,, portreti se mai pot aduga i alte lucruri de care educatorii i prinii trebuie s in seama. Pregtirea psihologic pentru un debut colar optim mi se pare un lucru la fel de important. Muli copii care vor merge la coal se tem de nceputul acesta. Deci i pregtirea afectiv este necesar i benefic.

16

Bibliografie

1. Ionescu, M., Radu, I., Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2001 2. Paisi. E. L., Laborator prescolar, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2001 3. Popescu, E., Pedagogie Prescolara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 4. http://www.didactic.ro/

17