Sunteți pe pagina 1din 63

al

LINTVERSITATEA'' POLMEHMCA''

TIMI$OARA

BIBLIOTECA

CEFflTRALA

TEI
,

VASILE BOBOC IZABHLA ffiALU$CA

)ir. inv, l t"''

1?:

INDRUMATOR

DE PROIECTARE

p@#ffifrsr

cA#trffi ffi#trffitrtr$#ffiffiff

$l
h*\
*r"le \ *y-f

Hditurffi

"ffiociete$ii Academice TeEu motea"


ila@t
ffi A&01

DAru

pffip*vlcl

FLORIIU AVAnaruuTffit

ffi0ffiffic IZAffiffiLA GALU$CA


VASXLT

.Gt

IHFRUffi&E#ffi

ffiffi

ffiffiffi8ffiffiY&ffiffi
st

Wffim8nffi

*eB

ffiffi

ffiffiMffiMffiffi@W&ffi
}

tedi{ia a ll-a, rev*xut5 gl Gsrectata

BIBI,IOTECA
uN rvER

CENTRALA r

".tlxl

cA,

;lll'.EHN

ffii

lllll

l[luulllulu
i

[uffi

llr

lIil

ffi#itur&

"Scci*t&tii Aca*#ffilcm Telu ffi*t#u"


la*?

s 2fi#1

I}'I'TROIXJCERE
-

' : -:itrti

;:':iuuica;ii 5i lrtcrdri d.e artd" (anul I cgdastru), sruclenlii nu aufointate incd tlepriittierile :" ::,:jr"d ;i cttl('ul -fn dot?tltiul cii/or {{e coff??tyiculii {eres{t-s. -:'i^i"t coff??tniculii {er lit uce'\t context, autorii pun la dispo:ilia studereilor din anii menliotwli :it uce .vt cuiltext, ct?ttot'ii puru /u t{i,r;s*:i{i* ,s,{ut!*g{ pt.ecrifit rt iLt :::;l tehtzic nr-II, un instruntent de lucru pntru reznlyarea lucrdrilor prai"t)r, lc <tce.rre
t Hr r q* t \tL4tzr.L.t.t)t t t"tl, tlt Lll*iLl t*.t. I t f tU

In procesul de Ttregdtire al .ttuden{ilor ta dtsctpltnele tehntce esie joarte a deprinderLlor de brcru ti danwntul proie crarii fcrrrLarea ":::"!d i-"t tli'sciplina ,,cdi de comunica{ii" (attul ril ccIA IU) sau'cursttl ,le .,Crii si
.

i;t.!ucrare se prezintd atdt elertetfiele teoretice pentrufunt{anrcntarea tentelor, precltpt :'::':i|,lc pt'acrice de re:olvare a tuturor efemente/or^de caliul a temelor propuse. De a'vemettea, pre:entate Si principalele prevederi STAS priiiua proiecturea lunt '";'!tti, lPrafilului longitudirtal si a celui tran,sver.sul pentru cdile tle cintunicalii kre.stre. In indrt*ndtor sunt cuprinse 3 tente practic:e psnlvu proiectarea unui lronson de clrwn. l'olumele de calcul si de desen, corespund iumdruiui de I I ore,'senrcstru prevd:ute in ':'i! 'Je fnt'dtdmdrzt, iar complexilutea sotiyiitor tehnice propuse se pretea:d crmo;tin{elor t -- --!"nrilor anilor I * III. -4vdnd tn vedere cd-temele propu,se corespund inregral cu programa analiticd .-r,rttri si cd toate"ii"r*,, ,ii,if ,i*IiiJ,"':'-;:,f"?::":':;f;::;o{':##".;:';.:'r:;rf,a - '1''-r(le, cottsidetdm irtdrunrdtorul cle lucrdri piactice de ,rCdi de comunicayii,, ia fiini un :ri4nent lttcru frsarte util pentru sruder4ii unilar III ie la secliite ie Cui-rrru"fii, cnul I .de taate sec{iile colegiu nr. II care ou tn ptanul de invdtdntdnt disciptitte ,':::y^O:^:.!.,:::::"
'-

ue contuntcafitEdi|ia a lI _q a acestui intlrunfitor a contpletat edi{ia I a "*,i,* q,, -a u sLc;Lut trtut urr.utur u col?lprclet edt{la lndrumii fndruntiitorului cu rtoi rir;tiitrti :---f-. -, , r.:,citimhat nrcdulitatea de.rerecrio,rorc o pro1reror transu-ersure, rnai; uproupe de prrt c i it i /e ,

it

Awforii

TEMA NR. I. CALCULIJL ELEMENTELOR GEOh{ETRICE ALE UNUI TRASEU DE DRUM


I.A. TE}.IA
Pentnt tronsonul de drum dintre punctele A qi B, prezentat in figura I.1. se cunoagte : r,iteza de proiectare : V 60 km/h ; lungirllea aliniamentelcr totale : H AVr :200 - 0,5 n (m);

E VlYz -250 +2n E VzV:-510+15n E Y:B-400+15n

unghiurile dintre aliniamente,

E TJz- (182 + 0,5 n) s


H IJ:-(55+0,5n)s

tr {Jr-(160+n)*

?n

vfirfurile Vr, yz,Vr

(m); (m);

Gtt);

(grado centezirnale)

V3 se vor stabili de cdtre cadrul didactic indrurn6tor conform


prevederilor STAS 863-85. NotI : n - reprezintd,numlrul de ordine din subgrup6.

tazele de racordare adoptatela curbele arc de cerc din

vdrfirile Vr, Vz,

sI se stabileascl : 1. Elementele geometrice ale racorddrii aliniamentelor cu arcele de cerc Cu Cz, C: (fig. I.1.) ; 2. Calculul racordlrii cu arce de clotoidd a curbelor C2 $i C, din varfurile, Yz $i Vr (fig. I.1.) ;
Se cere

3. Calculul 1. 5. 6.
7

coordonatelor de trasare ale arcului de clotoidd de la curba C3; !4*1ul lungimii aliniamentelor qi a lungimii totale a traseului ; Calculul kilometrdrii traseului ; Desenul cu trasarea, prin puncte, a arcului de clotoida de la curba c3 pentru care s-au calculat coordonatele de trasare de la punctul 3 (sc.

1:500);

Desenul cu racordarea cu arc de cerc Ai doul arce de ?n vdrful V3 (sc. 1:1000) ; 8. Planul de situalie al traseului calculat la scara 1:1000.
2

clotoid[ realizatd.

fig I. 1.
Bibliografie i

).

1. * * 8 STAS

*Elernente 863-85 geometrice ale traseelor" ; D. Popovici, V, Boboc -_ "Cai de comunica{ii terestre" rd. VenuS, 1 998

I.B. Breviar cle calcul


1. Racord&rea a, dou[ aliniamlente ce fac ?ntre ele ur1

unghi [J, cu un arc de cerc de razfi R (fie. 1.2.):

Fig, 12.

Cunoscdnd unghiul U gi adop t6nd razaR func{ie de vtteza de proiectare \(S IAS 863-g5), se cilcule iielerne,te geometrice: tangenta (VT,) :

*it

T-Rxctg9
2

bisectoarea (VB)

B. Rl 1- ,) ILI I Srn__-

'l

\2

Iungirnea curbei (TiT.)

?tx n(zoo 200

- Lr)s

2' calculul racordrrii

progresive, cu arce de crotoidr, (fig. I.3.)

se pome$te de Ia erementere geometrice calculate pentru racordarea cu arc de cerc de ruzd R, carcur6ndu-se apoi elenrentele geometrice ale racordArii cu arce de clotoidA :

Fig. I.3.

aI

Lungimea L a clotcidei:
3

47xRxj ftn)
unde
:

(r1i

v -viteza de proiectare in km/h ;

- raza curbei arc de cerc, tn m ; j - coeficient de confort care Ia limitl

se adopia 0,5

L calculat trebuie s5 fie mai mare dec6t L*;o STAS 863-85 tabelul 2 pct : Dacd L calculat este mai mare dec6t L*in STAS, se adopt[ valoarea imediat inatoare din anexa E (STAS 863-85) pentru vitezade proiectare v.
b) Unghiul de intoarcere u

fi,- L2R

(rad)

{r.2.)

unde : L - Iungimea adoptat6 a clotoidei, ?n rn ; R. - razacurbei, ?n m ; Se transfbrm6 apoi unghiul a in grade centezimale orad

x h$t)
(I.3.)
7C

c) Lungimea arcului de cerc ramas

c'
ql><n(zso

C,:

TCX

n(t*o-u-eo)*

284

- u.)z

200

C' trebuie sr fie mai mare dec6t c*io sTAS g63-g5, taber2 pct. 5, astfel

C') C*insres - L
Justificarea se poate da urm6rind figura L3. Lungimea arcului de cerc rdmas C' trebul'e sE -:.,-ilar cu R+AR din care se scade 2(L-x.). Cum x' LlZ rezultd : =

(I.4.)

fie mai mare dec6t

C'> C*i,,srAs - 2+ =C*insrAs - L 2'

(I..+' .)

Func{ie de lungimea calculatd a arcului de cerc rf,mas, C', calculul elementelor geometrice ale racorddrii cu clotoidfl poate unna doud cf,i :
cr) D ac1, C'> CminsrAs =

L,

se continu[ calculul astfel

d) Abscisa clotoidei

x-'[1 -*)
e) Ordonataclotoidei
:

ftn)

(t.5.)

y-L;

(m)

(t.6,)

Se menfioneazd c5 formulele lui * $i y sunt formule de calcul reduse, rezultate dupd neglijarea termenilor de ordin superior a unor dezvolt6ri in perie. 0 deplasarea tangentei

AR

{ =+.......}. =\'- Z6S8R' 21R


clotoidei
:

(I.7.)

sau ?n cazul

AR:v*n(1-cora)
g) Abscisa punctului de tangen{6 a arcului de cerc R+AR

(I.8.)

(T')

x'=x-R.sixrcr
h) Tangenta arcului de cerc R+AR (T')
:

(I.9.)

T'= (n+ARlctsI 't2


i) Bisectaarea arcului de cerc C' (segmentul VB)
:

(I. 10.)

()

B':(n+a"l"l*-r
\2)

l"o I srn--_
I :

0. 11.)

j) Tangenta totalf, (segmentul OiY)


Tror = T'+ x'

(I. lL-',)

F) DacE C'< CrninsrAs -L sau uneori ta Ia arcul de cerc rfirnas, racord6ndu-se cele douf, aliniamente care fac ut {J ftrtre ele, numai cu doufi arce de clotoid5, care se ?nt6lnesc Fe
CIarea

unghiului U (fig. I.4,) $i (fig. I.5.).

froL

D D

Fig.I.4

Fig.I.5.--)
acest cazse pornegte de la condi{ia
:

fi-

20s

IJ

(I. 13.)

ir

calculul elementelor geometrice tate ?n figurile I.4. ;i I.5, ss c astfel :

L=ZRo"l )L*insrAs s63_ss tabel Zpct.7


De obicei L.ur" rezultr mai mic dec6t Lruin srAS pct. 7 de aceea se adopta Lmin srAS, tabel 2 pct. 7 corespunzdtor vitezei Je proiectare gi clasei tehnice a drumului'Apoi abscisa qi ordonata arcului de clotoidd se calculeazdcu formulele I.5. qi I.6. de Ia calea o :
x

- L*a (r-"''J

t 10J

'
$1

f -L*a * J

Apci se calculeazdR, Z, $i Tror.

B-

csss sm-_. LI
2

(I. 14)

Z -ytgcr - yetg! ,2
T+or-x+2,

(I. t 5) (I. 16)

Notd : Toate elementele geometrice se calculeazri in nr, cu dou6 zecimale prin rotunjire, cu exceplia unghiului u ?n radiani la care se accept d 5 zecimale.

3. calculul coordonateror

de trasare a unui arc de clotoidx

Pentru a putea trasa prin puncte (cu o anumit[ precizie) pe teren un arc de clotoida, ffebuie ca distan{a maxima dintre dou6 puncte de pe curba (a) (vezi fig. I.6.) s[ ?ndephneasc5 condi{ia :

a<

R
10 (I,

t7)

Deci, dac6 adopt[m metoda tras5rii on arce egale (sau abscise egale) (fie r.6.), se poate calcura numarul minim de tronsoane (m) ?n care ?mp6rtim lungimea L a arcului de clotoidA astfel :

a-L<$
m1$
R
de unde
:

(I. 1g)

rn)lttL

(I. 1g)

IIumSrul de tronsoane m se rotunjeqte la num6rul intreg superior.


5i=rn
.53
\-t

,7
2 ?

ll

v+

^s

Ys

0/

- ,, -l 'y,
XZ

x3
Xrn =) /

Fig- I.6*
Se catrcutreazd lungirnea arcelor de clotoidil corespunzdtoare punctelor de masare 1,2...m, precum gi unghiurile cx aferente acestor arce :

ixL
TN

, g'i=

s,'
2RL
S,,

(I.20)

sr

-!=)crl - 2RL m
2L
m

S,,

2RL
S,, 2R.L

(I.21)

3L
TN

mL
ETI

r,2

2RL2R

L :fi

Se calculeaz6 apoi abscisele (xi) ;i ord*natele (yi) ale punctelar de trasare i_ 1,. . . .) folosind S, $i ut cu formulele cunoscute :

Yr

-=

srf
r+
.t

x7

) -s ,f ,-gi uo-j

Yz -S

tr 22)

xn,

-q "nl

giL
J
se face conform
j

4. Calculul lungimii aliniamentelor

frg.I.T.

Lungimea aliniamentelor se obline scizAnd din aliniamentele totale (date l{} teml) r,ilout.a corespunzdtoare ale tangentelor curbelor (fig. I.7.) :

ALr_

vl \'z v3B

k,

+ Tror2)

ALs_ v2v3 - (tr*r 2 +Trnr, )

(r 23)

- Tror *
:

Lungimea totalf, a trasetllui

Lro, -EAr,i + Eci Lrar - ALr + Cr + AL2 +Lz + Lz + ALs +Ls *C*'+Ls +AL4
(vezi fig.I.7.)

(r 24)

5.

KiE*xffietr&ree raset"Eful

Reprezint6 stabilirea pozitiei kil*n:etrice ale pullctelcr importante din


trascu.

Pentru sinrplificare v$m considera kilcmetrul zero ?n putlctutr


8.*''implul de calcul).
1S

(r'ezl

6.

Desenul cu trasarba arcului de clotoidl

se face conform figurii I.6. cu coordonatele x, y calculate ra punctur 3.

7- Desenul cu racordarea & dour aliniarnente cu arce de clotoidl arc de cerc rlmas

$r

Se executa (confonn fig. I.3.) dupa urm6toarea succesiune de operagiirrere asiguri precizia construcfiei grafice : se traseazd cele doui aliniamente ce fac intre ele unghiul U (ateniie la m6surarea unghiului ?n grade centi) ; se traseaz6 bisectoarea unghiului U ; din vdrful de unghi se misoari pe cele doud aliniamente, transformate la scar6, segmentere T1s1 T', ob{in6ndu-se punctele $i oi $i o" (originile clotoidelor), respectiv- punctete oe tangar{E T. ale arcului de cerc R+AR ; din punctele T' se ridic6 perpendiculare pe aliniamente ; cele doud perpe'diculare ffebuie s6 se intdlneasci pi bisectoarea u,ghiului u, obfindndu-se punctul O'.

Verificari

punctele Si qi S" ; segmentul vB (punctul B fiind localizat pe mijlocul curbei la intersecfia cu bisectoarea unghiului u) trebuie sa corespund5 cu B. ; unghiurile dintre segmentele sro' qi T'o' trebuie s6 corespu,dE valorii unghiului cr.

v) cantitaliie x, iar segmentelor astfel trasaie, se ridic6 p.rp.roi.ulare, m6surdndu-se pe ele y ; cu compasul in puncful O', deschis Ia R+AR qi apoi Ia R se traseazd arcele de cerc cu razele R+AR qi R. segmentele O;T' trebuie sd corespundEla scarf, cu x. ; cap6tul segmentelor de lungime_ y (perpendiculare pe aliniament) trebuie_ s! se g[seascd pe arcul de- ceic de raza R, determindndu-se din capdtul

segmentele T'o' trebuie s6 corespund6 la scar[ cu valoarea R+aR din punctele ol gi o" se m6soarf ?napoi (spre vdrful

c.

NotE : Este evident cf, toate aceste verific5ri se fac cu valoarea in metri a hi:ngimilor transfonlate la scara desenului. In final se traseaz5 intre punctele o;gi S; arcele de clotoid6.
I1

K"C.

EKMIBFIU ffi& C&TCUX,

Se curlosc

.-

AVl:2A0 m
250 m VzV:-410 rn V3B 400 m V1Y2

- 160s : 182s {Jz [-l: : 55s


tJ1

R1 R2

R::-- I25 m

- 150 rn
confornn

-400m

Calculul elementelar geaffietrice ale traseului se canduc brevianrlui de calcul, utilizdnd fcrrnulele I. I. I.24. 1.
CI

ale r&c$rdErii aEixiamenfe[*r cu arcele dr

129.967

x 129;97

1l-20.58dxz$.s$
I

rn

.3 48 E

21.35

ffr

1.511

* 1.51

Etr

&2.471

x 12.41 En

t2

Tr

: 125ctg$: It

Bs = rrti

t) -L-,
2

271.146 x

27l.ls m
m

[t'n,

l= fi3.s71x173.57 )

cs=W

-284.707.-2t4.71

2. Calculul racord[rilor cu arce de clotoidl

a curbelor C2 gi C3 l'

Curba C1 r6mdne racordatS cu arc de cerc deoarece raza R1 este m ai rnare raza curenti pentru wteza de proiectare de 60 km/h (vezi STAS 863-85 2 pct.3) gi nu mai este obligatorie racordarea cu arce progresive.
curba:C2; se cunosc U2 gi R2 603

L2_

47x15Sx0.5 adopti

- 6I.275 ( L*in STAS 863 - 85 tabel 2 pct. 6 = 75 m


75 m din STAS gi se calcvleazd in continuare cu aceasti

Lz:

c[,r- 75 - o.z5rad - 2x 150 s orad x 200 crzo---15.9I _ l'.glss r t lrx 150(2(}0 - 1g2 - 2 x I5.g15) < 0 L2_200

renunfi Ia arcul de cerc rdmas qi se calculeaz6 racordarea cu douf, arce clotoidi care se ?nt6lnesc pe bisectoare (calea p) :
Se

13

az=ry#=e.oe
=ot ^\^" - 9'o x rc -\o.rr1r7 " 200 200 L =2x 150 x aJ4l37 42.4r,( L*i,, srAS g6i g5 taber z pct.7 _9sm Se adopt[ LI*: 95 m qi se calculeaz5 ?n continuare elementele racord5ri
oroo
x

(vezi fig. 4 gi fig. 5) cu aceast[ valoare.

- *s{ r-o'rl.372.)

10 )2

s4.r*

- 4,48 z - 4.48x tg9.0 - 0.64


3

- gs

8'1'4-137

m
m

B-4-4.53 cos 9.0


. Tror :94.8I
curba C:
Se cunosc
:

+ 0,f 4

- gS.4S

tI:

$i Rg

603

47x125x0.5
Se adopt6 L3 valoare:

- 73-53 < Lmin STAS tabel z p$ 6 * 7s

TS

rn din STAS gi se calculew.d, ?n continuare cu ac

,n-

c['

-----:0.3$srad 2xIzS
u'od x 2so
,fi rr x

/3

fis8

-I

g.*ggs
= 2S9.7*6 * 2Sg.Tl

c3 _
I

tts{Zos

- ss -zx tg.ogg}
TS

cs > C*;*STAS = gS-

l0

t1

Se continu6 calculul pentru o racordare cu rf,mas (calea o) :

doul arce de clotoidd gi arc de

(, o.Jsqll : x3 -rtllts
)
0.3s0
AR, T3'
7.5S ,

74.33

I25ft * cssIg.SSg):

l.g2

Et

*r' :74.33 - Izssin 19.$9g = 3?.3g m ft2s + I .gzlx crgT

= ZTs.Jl rn

B3

Tror - T'+ x' : }Ts.sI + JT.3g - J 12.70

rn

NatS : AR se putea calcula qi cu fornrula general6 {T}:

aR3

752 - 24x 12S

754

16gg x IZS3

- I.875

- 0,0{}6 = l.8T

Diferenfa aprrut6 intre cele doul valori rezultldin aproximarea ordonatei I a clrei formuli a fost s'implificatl gi care are de fapt valoarea exact6 : y :7,45
se adoptd pentru AR valoarea din STAS g63-g5, anexa E : AR3: 1,87 m Restul valorilor calculate corespund celor din sTAS, anexa E.

3' Calculul coordonatetor


curba C3 :
Se cunosc
:

de trasare ale arcului de clotoidl Ls de Ia R:

125

rn ) Lz-75m.
in care se ?rnparte arcul
de

Se calculeazd, num6rul minirn de tronsoane clotaid6 : t5

Etr

-""r3: ) lSxL
R.3

lSx 75
125

- $.*s

htrum*rul de trcnsoane se rciunje$te Ia num5.r ?fitrcg superi*r, pentru ca ercul elementar S 1 sE ?rrdeplineascE conditia . gr

R
1S

Calcul*n

?n

cantinuare S, gi u"icu relatiile

ixL
FTT

q2 *i 0-.' ZxR.xL

EF

?
S2T 2x 75
6

/3

r-t

!2.5S2

1875*

S"*SS33

E"&d

- 25.SS - ]7.5S
:50,SS

Eft

ct'2 =

25.SS2

187s0
37.5S2
187SS
5&.SS
2

53=

3x75
6

Exl

C[3 =

s4- 4x 75
6

Elt

fi*t

IS75S
,,.t-

= $.13333 rad

ss_

3x /3
E

62,50

xlr

62.5S

1S?5S 75.SS =

= $.2*S33 red = S.3*S*S


r:&d

{rx l3
-1

&ra ,n

75.*S

I875*

Se calculeaz[ ?n continu&re coordonatele x gi y a\* arcelor de clataid5 '.. 56 cu fcnnuletre {22} din brevierul de calcul. utiliz6ndu-se cdte o pereelie 51 dfr vatrari Si, Gi.

x6

x1

:: I t"ssft -_ q'ryq3t i,ro..'*l*"


i!"{}#833 f}.s*;5==:

tCI )-

I:

tz.gess9 x

tzso

Yl Y_r

s's347 H o'83

Elr

*-1

k*!'l

"*l''

10

)0.277 ro 0.28 $I

E7

V^ JT

s.#3333 : 2$.#* ,

y.r

-sr.strft-ry$'] :37.48 m "-L^ 1o


)

Ys
sr

-sr.ssry:g.g4 .t
r'e
*

t\-

4 t

E7 a/t

Y,T

10 ) : s*.s& s.aryl * z.zz


3

"1.-

49.91 m
[n

x5

25s[1
s

_ry] :
74'.i3
rn m

62.23

IN

E? S/-

./' 5

?.*ry:4'34

HI

x6

: ?s.**[r - g'l : t 10) : ?$.S#ry:7.50


3

Ys

Cu aceste coordonate se traseazd wcul de clotoid6 L3 prin puncte conform -l:" i.6.

4.
i

Ca[crsEaxE Esrmgixraii a[ini&EmemteEar

$ta [ungimii tctale & traseuEui

(f[9. E.?.]
i

Calculul lungirnii aliniamentelor se face cu formulele {23} iar a lungirnii tatale a traseului cu furmula {24}: l7
f*ot*-

ALr = Z0S_ lZ9.9T = i0.03 m aLz =zs*_(tz*.*l +ss.+s)= 24.s8 m AL: _ r,rc_(ls.+s+srz.zo)=1.g5
m

AI-4 = 4g*_312.70=

g7.30 m

Atenfie : Degi AL3 este de lun-{ime redusd el se ?ncadreazri in prevederile sTAs 863-85 ln care se pennite, pJntru o curbd gi o contracurb5, suprapunerea --""' arcerr de clotoidd (in zo*a originei) cu cantita t*u');

},<

A, +A,
4S

unde Ar $i 42 reprezrnti rnodulele crotoidelor respective (vezi fig. s)

rlFig.

orr
I

f. B.

de

""tfl::':

Acest lucru este posibil datorit6 razelor de curburr foarte mari din zon r", tioo"l;;;" tu *) Lror = :1x'::::1-'a11iF;"+ qs 70'03 + 25 1.33 + 24.s8 + e5 + r.si+ ;o;'-r;; I . 87 .s0= e84.8{rr

;;;

s- Kf**ffixetrftr.e& {-rau*Es*ui

(vezi fig' r'7'}

se fbce con{bfi}l hreviarului de calcul

1S

Funcf*l din traseu gi elementele se*firetricc

Lungi*rea,*1 cnrentului geoinetric


7S,03 125,66

A
ALr
Trr

Pozilia km a punctului Km 0+000.C0


7

0,03

Km 0+07A,03
125,66

Ctn
B1

Krx 0+L95,69

Ctn T*t AL2 On


L2
B2

fi;,67
z+,ss
95,00

125,67

Km S+321 ,36
24,59

Km 0+3 45,94
95,00 Knr 0+44A,94 95,00 Krn 0+535.91
1

Lz

gs,oo
1,95
75^0C

o*: AL: Sil L:


Si:

,95

Km 0+537,79
5,00 Krn 0+6 12.79
7

C'in
B:

04.8s

10r1.85

Km A+7L7.64
104 86
7

C'in
s*:
Lz

5.00

o*:
AL+ B 87 30

04.96 Km 0+822.50 7 5.00 Km 0+897.50 87,30 Km 0+984.80


1

NotS : La lungimea arcelor de cerc impare se pune un cm in plus la una 5;umatd{i, kilometrajul realizdndu-se pdna la cm.
Eesenml cu trasarea arcului de clr;t*id[ Ls se reatrizeaz5 Ia o scar6 convenabitr[ (de ex. 1:5*i]], co&forn1 fig. r.6. 7. Desenual cu racordarea cu arce de c]ctoidl qi arc de cerc rEmas la curba C:, se realizeezfl prin transformarea Ia scar6 a principalelor elemente ge*rnetrice (scara 1:1000), confbffin flg. f.3. Se aplic6 apoi succesiunea opera{iunilor din breviarul de calcul.
5

1$

frr,

\s

"s''

\J

{'

I
$
$

s s

e$ It
ll

8B

${.!

N b\ rf) q.) J

qrf) \\J

b q.
lt

$]

\ \ \

\I o

\r

\. \ \
t'
\th

&8'p\
N
illtlltl \ \

\\N\

(J,

t
1

r
$

>r>.r\\ \\\\ \

s \t

$lU)
tt^1.g

nry

\, \ t*
\I ql i,

tFl

{
.h;

t.

S=ts

\-!

c\.I

s (J \, $.*$.
tr
t*,

$Bls

1itll

t
!t

* \\

s
t. F

*.

$ {fi"
H TS$
qJ C\' ., $-; rl

\l*.\ n Ssi
?s

tl

'+$s

TEMA

Nx".XI

PR*F'EL{Jt I,$HGXTUEXNAL AL TJNUI TSTONSSF{ SE &&.{JM


II. A. TEh{A
Se va intocmi

profilul longitudinal al traseului de drum din lucrarea

:ema) nr.

Cotele proiect in ax6 se vor stabili ?n punctele de intersec{ie a axului :aseului cu curbele de nivel ale terenului curbe trasate de cadrul didactic in rdrumltor ?n mod individual pe planul de situa{ie de la tema I. Cotele teren in a,x6 pentru restul punctelor cunoscute de pe traseu se rterpoleazd liniar intre cotele cunoscute. Se va adopta aceeaEi vitezd de proiectare (v:60 km/h) de la tema gi :ievederile STAS 863-85.

Se cere sI se stabileasc[ : 1) Desenarea profilului longitudinal al traseului studiat prin tema ffi. I, cu trasarea liniei terenului (pte baza curbelor de nivel ale terenului,

trasate pe planul de situalie), a liniei rogii (proiectate) qi cu calcularea qi completarea tuturor rubricilor profilului longitudinal (declivit5{i, diferen{e ?n ax6, cote proiect gi cote teren ?n ax6, piche{i, distan{e intre piche{i, distan{e cumulate pe hm, aliiriamente gi curbe, kilometraj)- la o scari convenabilE. 2) Racordmea tn plan vertical a declivitalilor cu corec{ia cotelor punctelor situate pe cuprinsul racorddrilor verticale.
:

II. B. BREVIAR DE CALCUL

Etapele de calcul ?n realizarea temei nr.

II

sunt urm6toarele

1. Desenarea "cartuqului" profiiului longitudinal qi stabilirea cotei planului de comparalie (fig. ff.1.); 2. Completarea rubricilor profilului longitudinal privitoare la linia

3.

terenului ; Trasarea liniei roqii qi completarea rubricilor profilului referitoare la elementele liniei roqii ;
2t

4. Racordarea declivit5gilor
punctele de pe cupriniul

.urorjarii;;;#*l_.

li

corecfia cotelor protect r

in axr pen

''

fl:i.r'area

rubriciror profiIurui rongitudinal se face conform

:;*ti}re
aaa^I^.. t r

apoi cota ptanurui.de compara{ie.

;tri:l#ilffi
.

rH:ti*:rft #:ffi t.,,ilT#*[:iet;fr'ff:rt#'#,iT;

Deci 1n6r{imea cm unul punct din traseu i, pran

$# in

*?# 3i,

ffi ;"rr*re
_Cel.conrp.

;'r:TT,r I lT*ffi
:

'

r#:fr",r x

or{o.n1ta prof,r,rui pentru reprezen artimet ic se stabilegti cu formura

Ah=Ct

([I. I.)

unde: c, - cota absorut. a liniei terenurui.gentru punctur considerat ; cotaplanu_lui A. lompurali". Lo,*qo Planul de compara{ie astfer riuuilii trebuie sE interse ctezein puncr de pe rraseu, mci sau proiectului.

liniile;;;;ri

S:'iffilfr
construies," ru i, I 0 ori
r

;fr,X':i r*a o-r"**a


,1:

1,{.r. J.;,p,"

axei abscis

er

or

tu;;;,i,.r;.r*r -^ ;*ffiti1'#,:'##f#ro. profilul longitudinut a a**ului sr*ulurrei*ilo, tru


I: I000

.$,iiT,r,,l,j,1::

d; #:l}lr?,:fl}ffi *v*Blrv
:

Scara inat{irnilor

t:2000

I.IOO

t:5*00

2.

l:200 I:500

Conrpletarea rubricitrar terenului

profilului longitudural referitoare ra I.)


:

Imd

se ftce respecfand uftnatoarea ordine (fig. II.

2.l"Kfl*rmefn*j

22

ilil
ei

-:-:

Se tnarcheazd pe mijlocul rubricii hectometrul la fiecare sutl de metri (la scara lungimilor) cu o balustrare simplS, not6ndu-se : hrn 1 hm2 hm3 hrn 4 0+200 0+300 0+400 iar km cu o balustrare duhl6, notdndu-se : krn 0+S00 km l+000 km 2+A00 Rubrica kilometraj se compl eteazd cdt este necesar peiitru a acoperi rrea total[ a traseului Lr din tema I, considerdndu-se pct. A la krn 0+000.00

0+100

iia
rra

-:-:rnea drumului). 2.2.Aliniamente qi curbe

Se monteazS, pe mijlocul rubricii, lungimile (transformate la scara .:sciselor) aliniamentelor qi curbelor desfbqurate, calculate in tema I, conform

*g

iL 1. qi detaliului din frg.II.2.

T-

o- o/ntbment 6-curbd arc de cerc c- arc de c/o(ordd d- orc de cerc rdmos Fig. II.2.
Arcele de cerc sau de clotoid6 se reprezint6 deasupra mijlocului dacf, ::nsiderdnd ?n sensul cregterii kilornetrajului) concavitatea curbei este la :;;apta axei drumului, iar in jos (sub mijlocul rubricii) dac[ concavitatea curbei ;::e la stdnga axei drumului, cu o in6l{ime de 5 mm (fig. II.2.). In rubrica aliniamente qi curbe se completeaz[ lungimea (?n m) a .-',iamentelor la rnijlocul segmentului ce reprezintd aliniamentul, iar la curbe, ;";mentele lor calculate (cu valorile in m) : - la arce de cerc :U,T,B,C qiruzaR la mrjloc (fig. IL1.) , - Ia clotoid5: IJ,L,R,cr, X,y,X',4R, C',T',B',Tror.
2.3. Fiche{i 9i distan{e intre piche(i
Se ?nscrie ?n rubrici denumirea piche{ilor principali (A, Oi, Sr, S., O", B, .-;r. ai punctelor de hm (notate Hr, Hz, ... Hn), not8ndu-se distanla in rn ?ntre ,;;;tia stabilita grafic (fig. II.l.), ?n rubrica distanfe intre picheli. In rubrjca piche{i se inscrie prin indesire, orice punct din traseu, pentru

-::e este necesar sd se qtie pozi{ia kilometricS qi cota lui (de exernplu : locuri de
23

ffiIlE:1;*ilTil:LiiJ,,?j1;teror,

prin punfie de scrrirnbare de decrivitare e


l

ffi,?ffi:j1

Pentru tema de faf5, in uzuu Duncfelor nrinai, s-au stabilit pozi{iire klomerri.; stablit oozitiile tril.,,- a*_in^p,:r:]:J"r principale ale traseului (pentru crc t', punctele de sct imoare de arrH'irute '(capetere paeilor

l, ;;^f;i,,i-l-J'if'::'X}qT#T
dc

2.4. Campletarea cotelor teren in ax5 cotele teren in ax6 se stabile:, io piche{ii rocgrizafi ra intersec{ia curbele de niver are.terenutui, axului coiete t.i*r, io'ur,i fiihd egare cu cotere curbetr de nivel ale rerenului inscris;;;;l*rl d;;,tu.fr; '

2'5' Trasarea liniei terenurui eonform cu cotere cunoscute

;:#i#:ffi::,:*1.1,",,^f,*:i l;;iil; a,i, car.culate"#; ;;# ;#ff}:tr,fl:ff# I obf inemimagineainirofi ffil;:**::,*T",ffi:f?^!tr:l;rr rjft,;i u..,,, puncte cu jiTi dreom-l t#'l"# rinii irGiirJir-i'r,ir,Iiil;ffi'ff
2'6' cornplefarea ruhricii distanfe cumulate pe hrn
DupS compretarea rubricii distan(e intre pichefi (conform puncturui 2.3 se compreteazdsi,,rubrica" distanle cumuratcarcul6nd prin insuman G$ranreror ihtoe pichefi, fl:*ryt:r inte-pi.frrfi distan{ere penrru fiecare srrr; r{p mar*i ,_.^_: ,y fiecaie inregistr^nd ra fiecare hm airt*tu- 100 gi

Deasupra liniei absciselor se monteazi punctele a cfuor cot6 este stabil q; i, sus segmente care sunr scara inalfimilor diferen{er"

l;,:',llik,ometricianecrruip,i,.i^ilffi;iffi;:,-.:i?ffJXtj.ffi,1
3' Trasarea liniei r.or.ii gi
Ia elementele liniei -compretarea rogii

;# ffi#i d# ffiHT ra zero,iu**.u pent ;:1_,X.*ff*:J#TTll;jl_:,yry ilieiHi,i,i se poate srabli imedi,


,.tuano o"

Jir*ili;

i-1*,

r-'

rubriciror profirurui referifo

3.I.

Trasarea liniei rogii

DupS fixarea liniei terenurui in profir rongitudinar, Iinia rogie SC ttaseazd respectdnd (proiectz principiile datela curs n capitol, ins* kebuie Iu m considerare urmatoarele criterii, in ordinea importan{ei : a) Principala condilie este respetiu[u valorii *u*i*. a decrivita{ii gi a valorii

d;;

24

*+*

tI

{'$'ltd lO ts2/

B t#{

I urr
e
en

tty
o

guy
e
ugf ?d.rro* ! w2g,6
tt/67f

*t*
C\

ta

tu OZg-*ru
.,k

":*, $$

"rrt*:tl!

utg6y6-,y !17,6oe *,c !ug?,/,ey!69.27=y !6ct=

!r6ao,$=ea1_or"r,

-{* *+
-+-' *J

*al! n

td

$$'
frS
971

TE
fr=
eg N s

.J\

$N
rg
9y

i'R
{b zeo
.NN

_\

(L

_(A

$
90',6 9

-+-'
t-t'l

!n

6p eo
.\R

-\

.\

s$

--+*

-\ \})
-+*
&

:;
\t. :i

t8
$$

$ BH
&&
ulgrtr/,ge 7ro/

,tg

-s-

F N
N

gs
\o -s
Sh
't..\

.& s

\ .h
N

d \ .si .5 l$\

$ \' B
s
t\

\\

$\

g'o gga

f?'o lf'o

B
??o g?o
tu Ot'glz o td)

zro

glo

flc /9'O
?;Wit 'P

ee o

+
aoc{
q)
;

rt :t ,1

e
$.

J"

iJ

tttIZI=A:ur,g.

ulO0ll=A! rrtL/I -w

'&'ff ,r# )*

tilr
$

.{

wr
e
t orr?,n r,

00tto 0

lg*s*

tt66!bt = tF ! ug1,=t7

bgf?d.rr*
sr8
*6'g

trr?V? *

al ! # fa * zx faffi.efi! or$6"r,

lezs

$N
o.tg,

luz,l rcii-M, rJ-*1


eS1
.*
\o

dx

s
90us
ti

s
f60f
7

.*s
:o <\.

tilffi7d * E7y
t}.
(rt

w { ,tsz B
972
}r

,13 wl,ed * tg
bi

r,s@f H $$ S

lt 1frt6,#l

=/g

og=h

f0 efu
{\ N $ s \h

giIcr

go'*g
tr,

ff7e

os?t

,s

s\
.$
N

xN $ $

.s

\o

Sh

*n

-i

t7
.s

WA, #?
dntg

. . .,,, .

...

69'96

t6'62

s
R
.t$

.x +i .(h

!n \ \ e.

,?o

g?o
ls CIt'nie a rd,t %wr . f

tso tg'a

et'o

\s

.$a

.\ N
-q

s $,

*s

x e

S)

+ s a h

.s
F\

u u

s
.s{ tl

.*

u \ s \
tr ti
S*.

_t

6to

$
.N

\ -$ &.

E Sr'

it

e$

( \

:, ,t

990 wz . rdl

6u

et o l,*'o o9'9
n

Xld't 'tP

'&

ff,,9

W*!u/w{g,W

rElrume a pa$ilor de proiectare, dafi in STAS g63-g5 pentru viteza de proiectare considerata, intrucst pentru respectarea vitezei de proiectare este obligatorie + respectarea acestor doufi valori,

Astfel, trebuie indepli*ite ccndi{iile


d < d***
STAS
863

to

='u

min sTAs

* 85, fabel 2 pct 1.2 863 * S5, tabel 2 pct l,l

(rr.2)

unde : d - declivitatea liniei roqii (%) ; l, - lungimea pasului de proiectare a liniei roqii (distanfa dintre doul schimb[ri de declivitate succesive), in m. Este de preferat s6 nu se apeleze ta ,uiori excep{ionale din STAS ale celor dou6 elemente. b) Se recomanda ca schimbarile de declivitate ale liniei roqii sa se realizeze pe aliniamente sau pe arcele de cerc, in zona bisectoarel;;:ilffi obhgatoriu, trebuie evitatd suprapunerea racord5rilor verticale ale a.riiritalito, cu racordarile cu arce progresive i}g.-r*u.m, irioroia.; care compric[ foarte pult trasarea qi degradeazi condi,tiile de r*urir*. a conforfului optic. In fig' II'3- se prerinta c6te un exempru, de rezolvare, corecta (a) qi incorect' (b) a pozigionlrii unei sctrimrari de decHvitri.l, profir longitudinar.
o. Sa/ufre corectd

b.

$o/u*b lncorectd ,

Fig. I[.
25

c) o alta cerinta, tra fel de irnparfant5 este asigur&rsa terasamf,nts, prin trasarea tinrei rcaii, precmn

gi csmpensari a terasarnentelar (debleu cn rambleu) (vezi

Tofuqi oblinerea vorumurui minim at terasamenteror nu trebuie irnpieteze asupra respect,rii primeror dou6 conditii. Deqi, asa cum s-a vrzut ru .*i*ri"r,inl"ii arre condifii ce rret roqii (respr;;; punctelor de cotf, obtie lTi"::9"_.3"fff1..1t.1 idicarearerasamenturuiioron.inln]liirl'ri,irliTr"iI#.o!"iirr:?1,#
culmilor, etc). realaarca temei

irt"*

II

sunt determinante respec tareacondi{iilor a), bl

3'2'

completarea rubricilor profilului referitoare Ia elemenfele Iiniei ropii

diagonarei deasupra se tnscrie varoarea a.rriuiialri tio %o), iarsub diago lungimea (ir, *) a pasurui de proiectare dup' carcurarea lor. b) Stab,irea coteior iroi.ci i"-#a r, .up.t.tJaecrivitagror, cote care se proiect ?n ax6" in dreptur pichel,or ;3?Y;*,::X:;',?^:?f1,T'it;ir#ii;;il;;'criuinrubrica,,cote

o succesiune de operagii pe up r gigruaii,+ :l;i, *.r",.i, r,"i"l"ii. " ;i?l'::g:i Ij*,*, a) Reprezenrarea, in rublic; ;;iili,4:,":";:;{'il*'."tii., a decrivit5r . tT proiectare, sensur diagonalei ;:#3J,ff;". # :,, I :j.::u-t,or j?l:,ia. o,'.. p e run gim.a p us l o,l rrrp.rt&,d r*r_;i

Dup6 trasarea liniei roqii urmeazd

fififtfti,'#ji;

t&#b#ffi:Jilrffir. A"il]?"i intre cererarte c6p6tdnd toate ,,drepturile,, ffi'J,LfT};| :',"*::i:r:^{ :l::* .dd" iffi#:.t#t; pun ce l* ,, oiirrtirjilt, ?#
c) urmeaz* apoi carcurui'er-*.ri}"r decrivit'lilor r
gi ,,cotd reren in ax6" (prin ;i3:fr%:::'1""'ioi,

aiu*tu *i'uruta m?i.iru


inrerporare

pe h riniarJr#;';r:rff;rt}ffjT:rfi.t
qi anume

.distan.te cumurate

ia Ea se verinc' p*n,.d'F .oru oi'i*;*,?[-T;:i:''[il].,.,or declivitalii (de la capetere pas,,iui aL proirltare). i1ff,:

: calculul lungimii pa$ilor de proiectare, ?n m ; - calculul valorii declivitatiloi. Lungirnea pasului de proiect*.]. ob{ine prin sumarea distan{eror in run ica norr r"n_ r"i#rl*oecrivitafii. g:,"..jt*:,X

de

26

fu, -krn(rr)-*tr)
T

(rr 3)

Calculul valorii unei declivitAti se face cu formula (II.4) d

Cpr, - Cprr Y*- 4hxI&$=


Ip
trp

x 1S0

(II.4)

unde :

sunt cotele proiect ?rr ax6 are puntelor de Ia capetele decliviti{ilor (diferen{a lor se ia totdeaura in modul) ; ' lo reprezintii lungimea pasului de proiectare al decliviti{ii in m.

- c rr,gi crr,

Valorile declivit5{ilor se calculeuf, cu dou6 zecimale, pentru a se evita erorile de rotunjire ale cotelor. d) Calculul cotelor proiect in axi pentru toti pichefii profilului longitudinal Calculul acestor cote se face utilizdnd valorile decliviti{ilor qi i'istanfele intre piche{i, pornindu-se de la cota punctului A qi calculdnd roLt" punctelor de pe fiecare declivitate, din aproape in aproape, de la st&rga Ia dreapta tn sensul cre gterii kilometrajului. Pentru calculul acestor cote se folosesc cotele de la cap[tu] din stanga a fiecrrei declivit[{i, numite cote de bazd(sau de spriiin). calculul cotelor proiect in ax[ se realize;azd, cu**ato*.le formule (r,ezi fig. u.4):
C.
I

=cA

Il(x).r^ -,1S0

aj =CA
cr.- = cl

ul!*):'+-i
+
1*S
d

zft", x lrr - k
1S0

(H 5)

ct
unde '

=ctr _
I

dz{%}" lr,
100

--

- Ce gi Cr sunt cctele

de spr{in (de baza) de la capetele din st8ng a a

declivitfltilcr, d1 ; d2 {%) sunt valarile declivit6tilor, calculate cu fonnula (II.4) ; - lA * $r Ia _, etc, reprezintf, distan{ele (in m) de la cota de sprijin
i

pdnl Ia pichetul pentru care se calculeaz6 cota proiect


27

?n axf, (vezi

fig. II.4),

distanfelor cumulate

dista,fe care se stabiresc tie pe I

pe.hm.

baz-a

dista,{eror ?ntre piche{i fie

sprrJin din dreapta declivifa{ii. Ds ex

*flfilT:*flr*13.ti*aarr
tj
*,

cotele
:

proie*

?n ax6

utiriz6nd c

(x)*lj-r
I

=cr
I

trss

(II.6)

Fonnula (II'6) este


proiect6rii.

solu{ie gregrtS care nu

se

utilrz*azd

?n

d,,%
lEi

{a;

Fig. II.4
Ca o verificare a calculului declivitagilor, se poate calcula cota prole;: capatului dm dreapta a unei declivitafi, cotfi care a fast utitriz atd Ia calc;,r declivi tAtii respective cu fonnula:

cr
1

=cA

o,(*}-'o_l
1Sfi

(II.7)

unde s-a acceptat situatia prezentatfi ?* fig. II,4.

4' caEcsxlml r&csrEISrii

decxivifxfil*n

'rLqLw' tr'uurE reatizateracord'ri vertical) xJ:::: de ::i:Tt"i:-:'-:^':,:,1i,:: oebuie reailzate racordlri (?n p p. cu arce cerc de raz6 n ,,I.ff ,,*X'I;,X*l[j,t[],;, profil lonsitudmnt ai han**.: ,r-^-'l-tt' necesare pentru asigurarea vizibilitaii: vertical) Ia parcurgerea curbei de catre vehicul. Trebuie r"^r:::lil: urmdtoareo.quton*, a erapelor de calcul etrern-it?Jor r&cordarii decrivirs{ir*r ,Lr,l.\J-[ ; ) ts ::I::lyl

i: x;:#"ii[T,]*,L,1:::,XT,*T:;#;$;J,ff

calcull

recordfirii verticatre

ec{iil*r cotelar punctelor


.

situate

pe

28

calculul difbrenlelor ?n axd profil longitudinal,

$i

completarea rubricii respective

?n

Calculul racord5rii declivitltitror


Racorddrile decrivitalilor sunt de dou6 tipuri : Ia care centrul curbei de racordare este pozilionat sub :j:|vexe, ilnla rogre ; - concave, Ia care centrul curbei de racordare este pozi{ionat deasupra liniei rogii. calculul elementelor racorddrii se fuce cu formulele : (fig. iI.5)

a)

Fig. II.5

T* Rxm (*)
200

B- t (m) 2R\r C*2x T (*)


,a

.r'2

0t8)

i1dI

f
"*I
"n

,,Jt

rn care : (vezi fig. II.S) - tangenta curbei de racordare verticald (?n m) , B - bisectoarea curbei (in m) ; C - Iungimea curbei (in m); R- raza minim5 de racord are datdin srAS g63-g5, tabel z, pct. 15, funcfie de viteza de proiectare, de de benzi de circula[ie qi de tipul racorddrii (convexf,, concav[) , m parametrul racordarii, exprimat (%), se carcut eazd ca diferen{a algebricI a decrivita!ilor, luatd in mooul:

ilili

29

_!t

EII-id,-dri (rr e) Pentru u$Llrarea stabilrrii lui rn ?n fig , II 6 sunt date cazurile pentru calculul
lui m.
Astfel, i-n cazurile a) $i b) din
Effi

pos -

fig II.6

--

i*,i* l*rl, l%l


:

iar ?n cazurile c) gi d)

ffi
(il

10)

rlr:l i,x,l--l'Iri l,
Q,

f%l

11)

) Trebuie

Fie II 6

respectatfl condi{ia pus6 ?n STAS 863-85 lungime a raeord[rii :

la acelaqi punct pexri:**

c>I'4xvo
unde viteza de proiectare Vo se consideri ?n km/h.

GI.j_

Introduc6nd conditia (rL12) in expresia iungimii curbei din fornr-,i (II.8.c) se obline pentru condiiia respectivd formula :

f-ZxT>l.4xVp T-*.7*V,,

sail

(rr r3)

Aplicdnd formura tangentei T (II.g.a) raza minimi de racordare R r: : srAS 853-85, obt z, pct. 15) rezurt6 doud cdi de rleroruarea carcurelor : l' Dacf, Il 9:],:Vp, se ciilculeazdcelelalte elemente ale racorddrii ;,- -l formulere (ILg), condi{ia Gr. r 3) fiind ?ndeplinita ; 2' DacE lio ]lvl se recalculeazd raza d,eracordare R, adopt6ndu-,. la limita T:0,7x\. Astfel, di, formula II.g. rezultd :
Rrec

2oo x o'7 x

vo

tmr
30

oI. 14)

unde R'"" reprezntd raza de racordare minim[ necesard pentru a fi indeplinitf, condifia (II.13). Intrucdt, in proiectarea cdilor de comunica{ii, se lucreazl cu valori rotunde ale razelor de racordare, raza recalculatI, rezultat6 din formula (If.14) se rotunjegte la sute de m intregi (veziexemplul de calcul). Valoarea razei astfel recalculat[ poate fi mirita, dacf, existd premize favorabile in profilul longitudinal, o valoare mai mare asigurdnd o securitate crescut6 a traficului qi o comoditate mai mare a parcurgerii curbei de racordare, sau dacd prin aceasti m[rire se ob{in imbundtS{iri ale compensarii terasamentelor, tn6l{imi de rambleu necesare mont5rii pode{elor tubulare, etc. Curazaastfel rotunjit[ se recalculeazdtangenta gi bisectoarea :

4*"

.-

R.ot x m
2S0

lrnl

(II. 15)

B_

f**'
?x Rrot

lml

(tr 16)

c) Urmeazf, calculul corec{iilor cotelor proiect tn axd pentru piche{ii care se


glsesc pe lungimea racord5rii verticale. Cotele se modific[ prin realizarea racordirii verticale : cresc la cele concave gi scad la cele convexe (vezi fig.II.1). Valorile corec{iilor (X) se calculeazd cu fornrula (fig. II.7) :

Yi:k

[ml

(II .t7)

unde xi reprezint6 abscisa pichetului pentru care se calculeaz6 corec{ia cotei, faf5 de limita cea mai apropiatd a racordf,rii, sau pentru pichef,i situafi in stdnga bisectoarei, xi se stabileqte faf5 de limita din st6nga a racordArii, iar pentru pichefii situa{i in dreapta bidectoarei, x; se stabilegte fala de limita din dreapta a racord5rii (vezi fig.Il.7).

(II. 1g) [ml Distan{a di-rr se poate stabili prin sumarea distan{elor din rubrica distan{e
?ntre

x;

- T-di_rr

piche[i (vezi exemplul de calcul). Pentru punctul de schimbare a declivitl{ii xi= T iar yi= B. Cotele corectate C.o, se calculeazf, cu formula : C.o. : Ci* t yi, [rnl (IL lg)

unde ci,, reprezint[ cota ini{ial5" a punctului pe liuia ro$ie, inainte de aplicarea racord6rii verticale.
31

lcngitudinal, ix imediata vecin*tate a cotelar ini{iale, iar pun hr paranteze (vezi fig. II. l).

corlcave, iar semnul * se aptica ,u.o.oii,::11*:: in final cctele corectate sr ?nscriu ?rr rubrica ,,cote prciect ?n profilului

aplic, p.enrru racordiri

ar'.: aCeSif a

{ J}A
{i

-4f
X1,

=/

Xrc

Fig. ff.7.

d) DupE_ corecfia coteror proiect ?n ax6 Ia racord[rile verticatre, se pca completa ;i rubrica ,,dif-renfe fn &x5", unde se inscriu, pe orizonta,li
diferenfele ?ntre cotele proiect (Cpi) pentru fiecare pic6et, fblosi*du formula:

"ii ;itJ'Lj;Lra) iar,",,t"il', o avem [x;x#1,,


urmdtoareror erem*"t* g*Jn

deb]

rd;xii:i','#l"t'::H':;:l;#,l:ffi:;:r*i:j*iix:::'::l," j reare ffi;,


ilh,
T,H rj*'r, ffi:iil)latorite
Condifii de exactitate gi verificEri
rrnprrruffi

Mai trebuie adEugat cd deasupra racordarilor verticare, ra cca 2 cm :

in practica proiectdrii cailor de comurica{ii, fiecare proiectant propria personalitate lucrrrilor de p.oi.r-tur],';;;; sunt obrigarorii
32

o serr

e :ffi,

reguli pentru o minimd unifonnizare a notaliilor qi a rnodului de completare


pieselor scrise qi desenate.

Astfel, in cazul profilului longitudinal, trebuie respectate umrdtoarele reguli de completare, calcul qi prezentare a elementelor calculate in tabelul (cartuqul) profilului longitudinal : 1) Toate datele inscrise ?n rubricile profilului trebuie calculate cu dr-rui
zecimale, adicd in metri, decimetri gi centiriretri. Nu sunt utile elementele prezentate la mm sau fractiuni de rotunjiri nepotrivite, care micqoreazA din precizia elementelor
ale

nur- nici

profilului ; 2) in toate rubricile profilului longitudinal (ca de aitfel gi la alte piese ale unui proiect de drurn) se inscriu numai valori naturale, in m nu gi transforrnarea la scari in mm sau cm chiar dacd este necesard transformarea lor la scara acestuia. Valorile calculate prin transformarea la scar6 se utllizeaz6 numai pentru montarea lor in profilul longitudinal. Acelagi lucru este valabil qi pentru orice fel de detaliu legat de proiectarea
drumului. 3) Completuea datelor in rubricile profilului longitudinal se face prin inscrierea acestora, fie pe orizontald, fie pe verticalE. Astfel, orizontalf, in rubricile :

-eeometrice

Y.l..ffii,t1tl
piche[i
;

,.

diferen{e ?n axd

distan{e ?ntre piche{i ; aliniamente qi curbe ;

.pe vertic':j[?,1H;l'* . kilometraj. qi -

u,,,

cote teren in axf, ; distanle cumulate pe hm. 4) Pentru asigurarea unei precizii corespunzdtoare ale tuturor datelor din profil, se pot face unele verific5ri pentru evitarea erorilor de calcul sau de inscriere a datelor, c6t qi unele reguli, care respectate, contribuie laprecizia qi corecta completare a datelor. Astfel, se pot face o serie de verificdri ale distanlelor ?ntre pichefi, a distanlelor par{iale sau totale pe diferite lungimi. Se prezint5 cdteva verific[ri posibile : suma distan{elor ?ntre picheli pe un element de lungime cunoscutS (pas de proiectare, lungimea unei curbe) trebuie sd fie riguros egal5

(la doud zecimale) cu valoarea elementului respectiv


anterior;
33

calculat

piche{i, realizatdintre cele dou[ puncti

dintre pozifiile kilornetrice a dou6 puncte (piche{i) profilul longitudinal trebuie sr fie egall .u ,,r*u distanlelor di,-l intre
diferen-fa-

lungirnea totala

traseului

de calcul.

fie egal6 cu suma distanlelor ?ntre picireli qi egala cu sunr: ' aliniamentelor qi curbelor (inscris6 ?n rubrica aliniamente qi curul;. orice diferen!5, chiar de ordinul cm, intre aceste trei sume, reprezintd c, greqeal[ care contribuie la confuzie in utilizarea profilului longitudinal. in cap C - exemplu de calcul, se por constata concret, aceste verificdri. o altd' cerin{5 pentru asigurarea exactiHtii calculelor qi evit[nj gregelilor(atdt de calcul cdt qi de concep{ie) este abordarea completdrii Ii calcularii profilului longitudinal strict in ordinea prezentatii in cap. B - breviar
sE

declivit[1i) trebuie

Astfbl, suma lungimilor paqilor de proiectare (?nscrise

longitudinal trebuie

p. trei dintre rubricile profilulu:


in rubric:.

sE

rezulte aceeaqi .

[.C. EXEMPLU DE CALCUL

rezultatul exemplului de calcul se prezinta in fig. II.1 (un profil longit,dinal cu detaliile).De menlionat cf, deqi planul dI situaiie lout-t .rt. ,.ulirat la scara 1:1000, a fost nec:-ar ( din ra{iuni-de spaliu de edita.e ) sf, construim prof,rl,tr longitudinal la sc[rile I:2000 qi t Trebuie totugi refinut c6 in mod corecr 'zoo. scara la care se construieqte profilul longitudinal trebuie sE fle elala cu scara vs rrv v6( planului de situaqie, deci t:lOtjO/ l:100 Se cunosc urmdtoarele elemente: 1.1. in plan (la scara lungimilor 1 : 2000):

- Fxemplul de calcul privind construirea qi calculul tufuror elementelcrr profilului longitudinal se baze azd pe datele calcuiate in exemplul de calcul de Ia tema I (,,Calculul elementelor geometrice ale unui traszu de drum,,), im

l.

34

ALr

:70.03 In (=:S rnm) AL, :24.58 m (= 12,3 mm) AL, - 1.95 m (= o,g tnm) ALu :87.30 m {* *l,l mm)
Cr -251.33 In (* 126 mrn) cl l2 -125.66 rn (* 62,8 rnm) C1 l2:125.67 m (* 62,8 mm)
C3 :289.71
I

rn

p tss

mm)

C3 f 2:104.85

cr' l2 -104.86
se adaug[ un cm

rn {*SZr* mm) rn {*SZr* mm)

Not[ : La lungimile de curb[ impare, jumat[[ile nu se expriml in mm, ci

Lz=95 m @llrs *.)

in plus la una din jum6tdfi.

Lr=75 m (*llrS **)


in profil longitudinal (scara inil{imilor Cotele de teren in ax6 (s-a considerat n:0) :

t.2.

I : 200)
146.60 146.20 149.00 151.0(}

A
B1

150.00 150.60 154.00 150.00 149.6fi

O*z

Ti,
Q,

si,
B3 S.s

oi,
B2

O*s

I5I.50
154.00

145.00

Cota planului de comparafie : L43,00 Pe scara lungimilor . 100 m - 5 cm Pe scara infiltimilor : I m: 0,5 cm

2, Completarea rubricilor s-a {Ecut s-a ftcut conform ordinii men(ionate in breviarul de calcul de la cap. II. B. a) Rubrica kilometraj s-a completat cu hectometri p6n6 lapozilia km 0 + 980,80 Lror (vezitema t), (la scara : 2000).

3s

b) Rubrica aliniamente qi curbe s-a completat (la scara I

lungimile aliniamentelor Ei ale curbeior . s conform regulilor de la breviarul de calcul (pct.2.2. fig. II.2). c) Rubrica piche{i qi distanle intre pichefi : s-au montat piche{ii cunoscui de la teme I (A, Tir, Br, Tcl, Oiz,Bz, O*2, Oi:, Si:, Br, 56, O6, B precum gi pichelii care marcheazd fiecare hm (H1, Hz, H:, ..., Hr. inregistr6ndu-se distan{ele dintre ei in m in rubrica distanfe intre
piche{i. Chiar dacd in anumite cazuri distanlele intre picheli au fost stabilite grafic. permanent s-au verificat regulile prezentate in breviarul de calcul de la cap. B - ,,Condilii de exactitate qi verific[ri", pct. d.

: 2000) c.. cunoscute de la punctul I i.

Exempiu

C1 : SUffIa distan{elor ?ntre Tir $i T.1 din rubrica distan{e intre piche{i

C1:251,33:29,97 + 95,69 + 4,31 + 26,50 + 73,5A + 21,36 sau Lpz: suma distanfelor intre 11 gi 12 (82) din rubrica distan{e intre piche{i Lpz:214,44:73,50 + 21,36 + 24,58 + 54,06 + 40,94 sau

L2: km Bz - km Oiz L2: 95 : 0 + 440,94- 0 + 345,94 d) Rubrica cote teren in axd s-a completat mai int6i cu cotele punctelor
in temd (pct. 1.2. din exernplul de calcul), iar apoi cotele teren in axia ale celorlalte puncte din traseu (piche{i) s-au stabilit pnn interpolare liniar[.
date

Exemplu : Verificare . T25,67:Km T.r -km Br :0 + 321,66 -0 + L95,69 Formula utlllzatd. pentru interpolare liniar[ se bazeaza pe proprietdlile triungh iuri lor asemenea.

Ah:

C*,

Cr., = 154.00 - 150.00:4.00 [ml


+ yH2

Cr,

- Crer

- 150.0$ +

26.5S

+ 73.5$ + 2I .36
125.67 x

x 4.00 - 153.86 [ml

crr:cr*, *Yl,
CH,

- |50.00 *

125.67

1.{}{}

153 .02

lrnl

: Ct*, * YH. = 150'00 * 2]lLx 4'00: 150'68 [ml


125.67

Totdeauna se face calculul cotelor punctelor raportdndu-ne sprijin mai micf,

la cota

de

36

b=

--

._

---

-[

!z
\ \
B

{r
Yuz

t \

il

lrr
25.50
73,50

!s
TAoo) fr1 Te/

4qt

31,36

/25.57m

Fig.U.8
e) Rubrica distan{e cumulate pe

hm

Pichet
Tir

Distan{e tntre picheti

Distan{e cufi}ulate pe hm
70,03

29,97

Hr
95,69 Br
4,31

100,00

95,69
100,00

H:

Pentru trasarea liniei roqii (proiectate) s-au respectat criteriile de la pct.


3.1

0 Rubrtcadeclivitati - s-au stabilit cotetre proiect 1n axf, ale punctelor de schimbare a


:

cota 154,50 lz: Bz : cota Bz 145,00 I: :-B: . cota B:: 148,00

Ir *

declivitalilor

B'=

154,00
37

s-au stabilit lungir::ile pa$il*r pozifiilor I*n ale capetelor


:

fpr * ksffi[l * kmA

- $ + 226.50 - S + SS0.SS :

XZ6"S0

Lungimile pa$itror de proiectare s-au verificat prm suma distan{elor ; ?ntre picheti', realizat6 ?ntre piche{ii de Ia capei; declivitalilor.

rubrica ,,distante
Exemplu

Ipr : 70,03 + 29,97 + 95,69 + 4,31 + 26,5A :

226,50 m lpz:73,50 + 21,36 + 24,58 + 54,06 + 40,94:21'4,44 m - s-au calculat valorile declivit6lilor liniei roqii, cu formula II.

Ia breviarul de calcul

dr =

ctr. c^
Ipr

lso: 154.50 - 150.00


226.50

00

- f.987 xl.ggah

dz=

cr, - crz
lpz

x1{}S=

I54.50

145.SS

214.44

x 1s0 = 9.130 x d.4JoA

ds=
d4

cr, - ctz
Ips

x 1(}0:

tr49.$0

- 145.S0

276.70

S0

- l.$84 xl.hloh

: !*- cux t$s: 154.SS - 149.0s x 1S0 :2.216 x Z.ZSg/0 Ip+


267,16

declivitalilor gi distan{ele in rn din rubrica distanfe. Cdteva exenrple


Pentru declivitatea d1 :

valorile declivitdliror qi ai paqilor de proiectare s-au inscris tn declivitdli, deasupra, respectiv sub oiagonata trLata pe rubricr. g) Rubrica cote proiect tn axf, Cotele proiect tn axa se calcu1eazd pentru piche{ii de pe cuprinsul declivitagi cu fonrrulele II.5 date ?n breviarul de calcul, fotrosind \,'rl,-,i
:

38

ril

cr,, - c6

dto/"x I^-r,,
100

150.S0 +

1.99 x 70.03
1S0

- 151.39

[ml
[m]

Cr, -CA +

dto/ox IA-H,
1S0

- l5s.s0

1"99 x

fi0'03 + 29.21)
1S0

- 151 .gg

etc. pentru tofi piche$i de pe declivitatea &o/r. Pentru calculul cotelor proiect in ax6 a piche(ilor de pe declivitatea d2, se utllizeazt valoarea declivitafli d2,distan{ele de la cota de sprijin panA la pichet qi se consider6 cota de sprijin, cota punctului 11.

Exemplu:

cr, - crr
cr*, - crr
etc.

d2 Y*x d2 a/ax

lrr -Hg

1S0

- 154.50 -

4.43 x 73.50 100

- 151.24 lml
-150.30 [ml

lrl -Ter

t{}0

- 154.50 -

4"41* (zr.so + z1J6)


1S0

Toate cotele se calculeazd cu trei zecimale gi se rotunjesc


zecimale (pAnA la cm) dupd regula cunoscut6 in tehnicA. Cotele punctelor de sprijin se pot verifica : Exemplu :

la doul

cr,

*ca.#-15o.oo+ 1.99 x226.5 - 154.50


100
?n

h) Calculul racord[rii declivitifllor

plan vertical

Sunt necesare trei racordfiri : futre dr $i dz - convexE; intre dz $i d: - concavl ; inhe d: qi d+ - concav6.. Calculul elementelor racordf,rilor s-a

formulele II.5 9i II.6 : Racordarea It - convex6 d1 1,99 Yo; dz-- 4,43 Yo;m: dr * d2:6,24Yo (vezifig. II.6) R*i,: 1600 m (Vo = 60 km&)

ftcut cu formutele II.8. - II.16 gi cu

)1

't_

Ie

r5.'42o/a , -16ao 200 - 5r.g6 > 0.7 xyo - {2 m

- 2 x 1600 = o.BZ4* 0.82 m

(st'so)'

La prima vedere racordarea din 11 este realizatd, corect, dar deoarece in punctul 11 diferenta in axd inainte de realizarea racordf,rii este de 1,5 m de
rambleu, se poate mdri raza R de racordare, in aqa fel ca noua bisectoare
39

obfinuta prin racordarea vertical5 s[ permit6 o ?ncadrare mai bund a platfonl proiectate in relieful terenului. (De exemplu, ?n pichetul 11 nu Afe Sen S l realizdrn umplutur6 (rambleu) ?ntr-un vdrf de pantd). tn acest f'el, prin rndrii'; ruzei de racordare, pe l6ng5 economisirea volumului de terasamente, se obline r o comoditate a circulaliei mai bund. Deci adoptdnd R : 2200 (se poate face prin 1 - 2 ?ncerc5ri) . 22S{} x 6 .&2u./*
-

T-

2S{}

- 70.62 m

(r*.62)' - 1.13 rtr 2x 22AA Trebuie ?ns5 verificatf, tncadrarea celor dou6 tangente

in pasul
0I.21)

proiectare. Condilia este

Tr, * Tr,

( lp2

Racordarea IZ - concavd dz: 4,43 Yo; dt: 1,08 '/o ;m: dz * d3 5,5 | o/o (vezi fig. II.6) Rmin 1500 rn (Vp 60 km/h) 15{}0 x 5.5I - 41.325 x 4I .33 < S.7 x Vp - 42

'r-

2{}S

Ar trebui recalculatdraza de racordare R pentru a obfine o tangent6 T > +]


r11.

se poate introduce o rMA de racordare illil lxare, deoarece ?n 12 Fr) trebuie amplasat un podef tubular de descf,rcare a apelor din qan{uri, pentru aceasta fiind tlecesar ut rambleu de peste 1 rx (fiS rr e)

Dar $i ?n

eazt:,l

racord[rii

12

Fig.

IL9---+

Adopt[m orer,AR-3200m

T- 32{}Sx5.5I% - 98.16
200

ts-

(ss.r6)'
2x3200

-1.21

,4fi

Condilia 8,,,i., 1,3 m am ?ndepliniro par{ial, deoarece trebuie indeplinitd qi condi{ia din fornula (II.21). Astfel : Tt' = 7a'62 m

Tb = 88'16 m
Ipz =

214.44 m

70.6? + 88.16 = 158.78 <214.44 m Racordarea Il - concavd 1,08 Yo ; dr:2,25 o/o ; da dr da:2,25 R*i,, 1500 m (Vp 60 km/h)

m:

1,08

l,L1

o/o

T_

15&B x 1 .17o./il

2S0

- 8.77 < 0.7 x Vp :12


:

Recalculfimraza R cu adoptarea tangentei mrnime

T*in-A,7xVp-42m

rec Ll7
R'ot x 72S0 m
Rrat x m */"
77,&0

I.l7

2S0
*
_ (tz.tz)' = o.tz
m

2S0

= 42.12

i)

2x720A Corecfla cotelor proiect in ax[ pentru pichefii situa{i pe lungimea racordirilor verticale suferi corec{ii, cu cantitdtile t yt datoritd
cnrbelor de racordare, cantitd{i care se calculeazl cu formula II. 17 din breviarul de calcul (vezi li fig. II.7), iar abscisele punctelor corectate se calculeazd cu formula II.18.

Exemplu : La racordarea

*", : rr

11,

corec{ia cotei la pichetul Br : - (+.st + 26.5) 70.62- (+.st +

26.5):

39.81

Yn, =

g**

2x22t0

0.36

Cotele proiect se corecteazd cu formula II.19 (din breviar). Pentru o mai bunl ?nfelegere ;i localizare a acestor coreclii, se prezint6 tabelul de mai jos calculul corec{iilor cotelor pentru cele trei racordiri :

?n

,{l

Tabelul IL I
R"acordarea Tiu elenrente t [-r - ccnvexil Tr - 7*162 x* Br - 1,tr3 m
&"1

Pichet nr.
B1

Xr

Yi
111

m
39,81 44,17

Cotfr inilialfl m
153,89 153,98 154,50 146,81 145,00 145,64 147,80

cotr'ff*.q
15

0,36

3,5

Hz

- Ar44

153,5+
153

- 22SS m Yz - cancavil Tz - 88,L6 nt tsr - l,2l m Rz - 32*$ m trs - concavl


Tr
83

Ir
F{r

7*,62
47,72

t 1,13
+ 0,35

,3i

117, 16

Tz: Bz
Hs

88,16
29, 10

1,21

146,71
145

Hr

2'4r48 42,17

+ 0,13 + 0,08

,7i

\47,88
148,12

Rr -

42112 m

0112 m

72*0

Ir: B:

+ a1z

148,00

Calculul absciselcr x1 este uffnEtorul : Br ; x*l = ?S.62- (*.S1 + 26.5)EIz ;.x'r2 =


11 '
?q;'

39.81 m

62

- 4'3L - 41'12 ml
Hr

xrl =76,62

H4 3 xH+ = S8'16

- 4S'94 ='*'7 'j2

$r

Bz= Iz * NBz : S8.16 $l : Tz

I{s 3 xx{s

: S8' 16 * 59'*6 * Zg'1S

EN

HrSxr{7-&?..L2-17'61:24'48rn
ts3 = [s - xB3 * 42-LZ x]r - T3 confbnn regulet Cotele corectate s-au ?nscris in rubrica cote proiect ?n axA prezentate in breviarul de calcul pct. 4.c. (vezi fig. II' 1.). ?n axf, Ah SC completarea rubricii ,,diferenfe in axf,". Diferen{ele (vezi fig. II' 1')' calculeaza cu formutele II.20 (breviar de calcul) * pozitive (rambleu) se inscriu in jum[tatea superioarf,

j)

Dac6 Ah sunt

rljl

rubricii, iar daci

,*i

n*gutive (debleu) se inscriu in jumStatea inferioarf,

&

rubricii. profilului longitudinah cetrelalte indicatii privitoare la realiz area planqei de lucrdri de ?ntocmire a pieselcr ssrise se vor da la arele

4?,

TEMA NR. III


PROFILUL TRANS\,'ERSAL TIP $I PROTILE TRANSYERSALE DE EXECUTIE

III. A. TEMA
Se va intocmi, pentru fronsonul de drum studiat la tema I gi II : 1) Profilul transversal tip, in profil mixt, la scara 1: 50 (fig.

III.l)
:

2) Trei profile transversale


2a) 2b) 2c)

de execu{ie,

dupi cum unneaz6

- profil rambleu (fig. III.2) ; - profil debleu (fig. IU.3) ; - profil mixt (fig. III.a).

Aceste profile transversale se vor executa la scara 1 : 100, se considerd tn aliniament (f"ar6 convertire gi suprain[l{are), se vor calcula cotele proiect qi teren pentru punctele principale ale profilelor qi se vor calcula suprafe.tele profilurilor astfel: a) - pentru profilul de rarnbleu, prin metoda triunghiului ; b) - pentru profilul de debleu, prin metoda {acului (distan{ierului) ; c) - pentru profilul mixt, prin metoda exact6.
Selec{ionarea celor trei profile, mai precis a celor trei picheti din profilul longitudinal din tema II, to care se vor construi profilele se face astfel : pentru profilul de rambleu, in pichetul de rambleu maxim ; pentru profilul de debleu, ?n pichetul de debleu maxim ; pentru profilul mixt intr-un pichet cu Ah 0.3 m gi o pantf,

^r

transversal6 a terenului accenfuatd. Pentru fiecare profil transversal de execufie, din profilul longitudinal se extrag (din dreptul pichetului respectiv) urmitoarele date : cota proiect in ax5 ; cota teren in axi , panta transversal6 a terenului stabilitd pe planul de situafie. Se cunoagte de asemellea platforma proiectatl a drumului :

13

Plat{orma drumulut

n--lln

at

6,00 L[timecarosabil b--tn 1,50 1,00 L[tinre acostament a - nl )5 Pant[ transvers ali carosabil i, % 4,0 P*tA mt"t**t[ aeastament (vezi fig rfI. 1) $an{urile in profilele de debleu se vor adopta constructiv dupa
-)u

dirnensiunile date la curs. n- rcprezintd numlrul de ordine din grup6. In profilele lII.1. III.4. se prezint6 un profil transversal profil transversal de execulie de rambleu, de debleu 9i mixt.

tip gi cdte un

41

r.r;.daetP

{}/or47a/ ?uoz

* b \

t
R

s
*q

v
A1

tts
ri
N

-qJ

\b .q \

3)

'l$s or

ao

(,

t0

,t
* \s

*l
C\'l

\ \ \ \

'\s''

t
s
s

il

\
N
(tt

'd

$ (r)

a q

t
(\t

i
a

(,

I
il s
\

bl

;l t bl
s \)
$ ql

.\i

tul

\t tl

I
hr $R

\,'.,

\
E

-T

qt

\s
$

s
G

B
.*
)qt

Y ga
v)
rs

Nl

p?sqruog

nq?aro zlr/EJ

adug;t

"t'q

fri
tt

sI
.i. q.

a
.b qr/
rf)

/{'g{/

/t'8t/

{i
)

65'.6{/
$,

g{'gt/

&.1

fdUtr

/f s{r

N \

\t

s
{ q

\ \
"$

$ q

\
I

I lqr

r-\
tte
$

00?tt

0e

s$ \ $
"aJ.

t'i
tSr

t s
%
N
(J

tL

;$

V]
f\e\

f66tr
aa'6tt

6g'gt/
R

z9'9t

ru
89'g/
0g'ge/

rl

N, \'l
rIl

R$fi\
a

gs
$$

$[

*F .qqi
t*) f"l

t. s -r-,

q.)

.(/)

46

,;ii

\o $\
u

\' {"
q
oo'g{/ 00'g{/

q)

$8 \\.
a

\R
\
o\

\ \ \
s,

,/q
\

06htr fo'%/ 09D dBTrr 90'?{/ 9t0 6t?et /o'nil 090 6{htr go'?#

6s?t/ o/'?/

elb
N

\ tu

G\

\' fd'trt r/'?/

rq'

Fa
t\
t'.

3s
$

$N

ao?tr ce'gt/
R

I*l .d

ri

$A
b,

f*i

f,',ft/ 8e'g{/
b,

\1 .l s{

\-

ss 7t/ ot

?rr

B \

6f ?rr

.I
=.# \

:l \t
/-

fs
\

6{hrt t 9t/
69Ttt gt stt
od

awt

9/'o 09b

elb
09b

frt

9t',g/

,>R
a\

zt efl et'gt/

aa
Nb

sss\
$$
47

\$

$[

g"$

*s

* $' *

\ \
t

ry
a

*6'ge/

,76'g/

X{,
{

$\ \6s6z/
16 EA/

il&et
BeAe/.

\ \'

\' \

x
{

t\.

u)

r
$b n
(o

oobf/

ol'^et

Rho-

s6 iSet
td isat

96'.6l

\'

$\
N

I
I

il

4'

tf\

e/ otl 9ED/

$I qu[nl"t
.,}
o

68Ee/
6'det de iset

$
9/0 oeo

f,

lt'o/
oel

$ $r eit

ds Eat
06 ifie/

9t0

,9'O/ osb /9 att


\

*h
-Y.-'

08'ott og'grt

ES $\
$$

\()

$L

8.S

e$

}. .e a

48

III.B. BREVTAR DE CALCUL


Pentru tema III prezintS o importan{E deosebitd piesele desenate (profilul transversal tip qi profilele transversale de execufie) ins6 se por prezenta urmdtoarele elemente de calcul :

l.

Calculul cotelor liniei terenului tn puncfele unde se schimbl declivitatea liniei proiectate a profilutui (platfarma proiectati)
Cote teren ilr axf, : Cunoscdnd cota proiect in axd qi diferenla ?n axd se calculeazd cota teren in axd cu formula :

a)

Crr*n = Cpr*^

t hn,p [n

(III.1)

unde semnul + se adopt6 cdnd avern hp, iar semnul - se adopt6 cdld avem hp. Cota astfel calculatd se inscrie in dreptul axului, sub cota proiect in axi. b) Cotele liniei terenului in punctele cunoscute Calculul acestor cote depinde de : panta Iiniei terenului ; distan(ele punctelor profilului fal6 de cota teren in ax6.

ulllizatd pentru calculul cotelor proiect la profilul longitudinal, in care se inlocuieEte declivitatea liniei roqii cu panta transversald a liniei terenului (p,). Se pleacl de la cota teren in axf,, calculatfi mai sus, considerat[ cota de sprijin :

Pentru calculul cotelor teren se utilizeaz[ o formulE asemandtoare cu cea

Cti :

Cr*xa

F* % x liax
1S0

(III.2)

unde li a* repre zrntd distanfa pe orizontal6 (inscrisf, ?n rubrica distente) intre axa profilului qi pozilia punctului considerat (i). semnul + se utilizeazd cdnd puncful ,,i" este situat pe ramura urcatoare a pantei terenului, respectiv semnul se utilizeazd c6nd punctul se gdse$te pe ramura cobor6toare a pantei terenuiui. cota de sprijin utilizatr (respectiv c,,*o) se ?nlocuieqte dacd ps cuprinsul protilului transversal se schimbd panta terenului.

,49

acest c'az cota puncturui de schin:bare a pa*tei tere*urui, devi,e noua cot6 de spruin pentru prn*tele sifuate pe noua pantfi transversalfi a teren*lui (fis m.5) I C'1 cu panta terenului ?tzrA in loc de C, u*u cu F, r yo.

in

C,Oxe \, c

Fig.[ff.s

2' Calculul cotelor proiect pentru punctele


pla tfo rrne

i p roiecfa

ti

principale

sh

Se calculeazd cotele punctelor :

lamarginea parf,i carosabile ; Ia marginea acostamentelor ; la marginile gi fundurile ganfurilor; lamarginile banchetei laierale ; la **gin:3 amprizei (unde linia terenurui intersecteazd proiectului).

Fonnula de calcul utilaatd este asemin,toare cu cea pentru cal cotelor liniei terenurui, cu deosebirea ,a p"*Lr. ,runru.rsare ale plattr proiectate qi cotele de sprijin se schimba mai^des :
C.r.gin*carosabir

O^Yn*\ =Cp**"
- f

m
Pu

(I1I 3
o/ox
A

ii

c*

arg ine acos tament

m ftrg ine carosabil

r00

(rff -#,

3' Calculul

proiecfiilor pe orizontall ale tal uzurilor


:

Proiec{iile pe orizontala (x) ale taluzurilor se calculeazd pe baza taluzului rerenurui qi pL inarli.;;;A;iiiaino. caperere taruzurui se ?ntfilnesc douf, cazuri distincie a) cdnd taluzur qi linia terenurui au aceea$i incrinare (fig. rrr.6)

ffi,Ii1

50

|i l;l

I cr-

*/r- p */.- p ,%l x l63s -- -ji-_-!r--*, x rso ,%l ip, lnr


B) Cend taluzul qi linia terenului au inclindri contrare

AEr

(ilr
(fig. III.7):

5)

x-

Ah
I I

0/q

x1{}$:

Cl -Cz
ior "/"+

iFt

+ Pz %l

pz -r %l

x 1S0

1III 6)

Se observd cI Ah se calculeazd pi:lr. diferenfa cotelor proiect qi teren in punctele de la cap6tul taluzului (vezi fig. IIL6 qi IIf.D.

ale

nIa
rtrul

Fig.III.6.

Fig.III.7.
An B, C de Ia limita amprizei gi unde terenului cu cea a platformei proieetate

nei

4. Calculul cotelor punctelor


se

intersecteazflinia

ale taluzurilor pe orizontald, cotele de la Ctrnoscdnd proiecSile marginile profilului se calculeazd in doui variante posibile (vezi exernplul de calcul) : de la ultima cotf, proiect cu panta taluzului liniei proiectului ; de la ultima cotf, teren, cu panta terenului. Evident c6, in toate cazurile, cotele punctelor A, B, C prin cele doui variante trebuie s5 rezulte identice, in caz contrar existdnd o gregealE.

ntei

5I

'ili,

5. C*lculul suprafe{elcr pnofi[urilcr tramsversaEe 5.tr. h{etoetra trit:Htghiului aptricatE Ia pr*{il ramhleu
Metoda const6 in transforrnarea unei jumdtali de profil intr-un triungl": echivalent (cu aceeaqi suprafa{i) a c6rui suprafa{d poate fi stabilitd grafic. pr::" mf,surarea inal{imii pe profilul transversal desenat la scara 1 : 100 (fig I1I.8).

fu=&=ry 2

Fis III

Astfel in fig III.8 s-au trasat diagonalele

AI{ $i BT'*1, iar apoi din


:

taluz stdnga gi dre apta s-au dus doud paralele cu acsste cliagonale
CP
AP*l

$i

DR

BN

0lr 7)

IJnind apoi marginile platformel proiectate (A gi B) cu punctele ohurl pe axa profilului (P $i R) se obtin laturile AP qi BR ale triunshiu:'
echivalente.
Se demonstrs az6, c6

Sem*c -*

SAMP

S*ror* =

(rrr

B)

S*IBR
52

deoarece

'.

triulghiurile AMN qi MBN sunt con{inute ?n ambele tiguri


geometrice;
SecN

SaNp

qi

SsoN

S3RN triunghiuri rdrnase

in

afara

triunghiului comun. Cele dou[ rdnduri de triunghiuri au suprafele egale deoarece at o bazir comun[ AN, respectiv BN qi au inal{imi comune H1, fespectiv H2 (fig' I[.8) av8nd in vedere cf, segmentele AN qi BN sunt paralele cu CP qi DR' Suprafa[a triunghiurilor formate AMP qi MBR se calcule azd cu formulele (vezi fig. III.8) :
s,*,nrp

- 1. +x Ht 22 - 1. *x 22
Hz

Bx

Hr

(III.q)
(m. 10)

,4

SMsn
d,u'
F

BxH,
4

?n care

(m. 11) (m) Hr -?n[l{imeaMP atriunghiului AMP ; YIz - inallimea MR a triunghiului MBR. Olgrr**'suprafala total[ a profilului prin sumarea suprafelelor celor doud triunghiuri : B \, {u (uI. 12) Hr) S **r*rlr{c - S A&{p + $i *{ER : ,4n \rl r+
sau

- lEtimea platformei prciectate date ?n tenr[

ts-b+2*

iL'-

:
-

H, +H" undeH*"d-Treprezint5semisumain5l!imi1orpar{iale,adicd
segmentut MO, punctul O fiind pozi{ionat la rnijlocul segmentului PR. L6limea platformei este cunoscut6 iar Hn.6 MO se mdsoard direct pe planqa profilului transversal (in cm) qi se transformila scara profrlului (1 : 100)'

sr*r=+*HrtHz2,
?,

R x H,rr*o
1
H

(ffi. 13)

Metoda este aproximativd pentru c6 se consider[ jum[tatea platformei ,BIZ) cu o singur[ pint6, iar linia terenului se consider[ c6 variazd liniar, frr[
schimbarea declivit61ii.

53

,_lq@!M!!F'

"'lLilr

lllf$

5.2.

Metoda,,facului,o (a distan{ier.ului)

Metoda const6
)E{ime constantd fonnul5 srmpl6 :

I6:
s

ln

?mpar{irea suprafe{ei profirului ?n f6gii verticale 0,s rit sau I,0 n, u taro, suprafa[i se detennnd de cu o
n

-rxh,
I

EI

(rrr. r 4)

?n care

I a tuturor ?n5l{imilor {v ezt

nr se detennind grafic prln ?nsurnarea, cu ajutorul distan{ierului

te ale prurt*rkr(taftcte{a laftrat{, san{w{de scurgereJ sunt modul de o,s m.-in;;; fel, precizia obfinutl este satisfrc[toare.

cu distan{ierul se transforma ?n m Ia scara profilului obtinfi*du*se supra fala , profilului cu formula III. 14 ?n m2. Pentru m[rirea ptecizieimetodei este de preferat utilizareaunei valori I : 0'5 m, care deqi complic6 pu{in m6surarea inaltimilor, contribuie la o imp[rlire mai corectr a suprafefelor profilului, av6nd in vedere c6 anumite elemen

Atft l6{irnea fiecErei fA$ii $r,,1" cdt $i sumadin fig. III. 10). ?nal{imilor ot}tinute

fig. III.g

respectiv detaliul

ci

Fig. rIL9.
Metoda exactd (al gebricd)

-J,"
'.-r
i.-t

l-{1/ r ri,<.rL

yet$i :* suprafa{a profilului in figuri geametrice simple (trapeze 5i triunghiuri vezi fig. rii.+1, *irafala profilului rezulrand din insumarea suprafefelor figurilor geometrice iezuliate, separat pentru rambleu gi debleu (in cazul profiluritor mixtJ). Suptafelele.figurilor geometrice s.imple (trapeze qi triunghiuri) rezultd considerdnd bazele acestor f,tguri, verticaie, u ,iro. lungimi -se
ob{i, prin
s4

prin acea$

,"p1r

diferen{a cotelor liniei proiecfului qi a celor a liniei terenului (pe aceeaEi verticatrS, luati in modul),' iar ?nal{irnile (considerate pe arizantal[, adic6 pel pendiculare pe baze) se extrag din rubrica dista:rte a profilului (vezi fig.

rr

4)

ui

il

F
rB

le
sf,

Fig. III. 10. Considerfind profilul mixt calculeazd cu f,brmulele


:

din figura III.4, suprafefele S r, Sz, Si

se

sl
7

;.,h,, -co,)
k*, -cn,)*(c tyCo, ) X
{},5

52 :-

(uI. I5)

k,,-, -c r,-:L*k,, -co, ) x 3.0


Calculul efectiv al acestor suprafele se poate vedea in exemplul de calcul din cap. C al temei III. In cazul profilului mixt din fig. III.4. suprafelele de debleu,, respectiv rambleu, rezultE prin insumarea suprafe{elor figurilor geometrice simple :
DS

SD : E,*,
1

sR

-Isi
i

(m.16)

in
qi

m in
3f
,au

ffix.c. trKEMptU &tr CAtr C{Jr-,


Se cunoapte :

Pentru profilul transversal de rambleu : diferen{a in ax6 hp: 1,5 m , cota proiect ?n axd Cp a"i 140,00 m ; panta transversal[ a liniei terenului p1:3,A0

o/o.

Pentru profilul transversal de debleu : diferen{a in axi hp: 0,30 m ; cota proiect ?n ax6 Cpa*n: 135,00 m ; pantatransversalE a liniei terenului p1: 14o/o.
Panta proiectat6
:

l5{ime carosabil blZ:3,00 m ; 15[ime acostament 1,00 m ; panta transversali carosabil i" 2,A oA; pantatransversalf, asostarflent io: 5$ o/o. $anlul de scurgere se consideri cu dimensiunile qi pantele date in prcrFltil transversal tip (fig. III.1). Cdnd se pune problema limitdrii amprizei in debleu, iar natura p[mdnuffii din terasament permite taluzul ganfului dinspre bancheta laterald se poate face tnclinarea 1 : l. DacS pfundntul este slab, iar ampriza se poate desftgura 5 restrictii, ?nclinmea taluzului qantului se poate adopta de I : 1,5. In profilele transversale de debleu qi mixt, pentru simplificarea calc s-a considerattaluzul respectiv cu inclinarea I : 1,5. Pentru cele frei profile transversale de execu{ie se vor calcula : a) Cote proiect ; b) Cote teren ;

a:

tre*am notat cu I, 2, iar pum corespunz6toare celar de pe linia proiectului, dar sifuate pe linia terenului
2"

c) Valori X1, X2,X3 , d) Cotele punctelor A, B, C ; e) Suprafelele profilelor. Punctele de pe linia proiectului

3,

r; t

r 3'r"'

56

1) Profit rambleu (fig. III.2) la) Cotele proiect Se pleacl de la cota proiect in ax[, cunoscut[ (140,00 pentru punctul 3)

Cp, = Cpn = I4o'oo

Se

pleaci de la cota teren in a,x6 a punctului 3' : Ct3' = Co. - hn = 140'00 - 1'5 - 138'50 m
C,,,

lb) Cote teren

%# Cp, = Cpu = t3s's4 %P


- 13g.50 *
138.50 +

13e'e4 m

= 139'8e m

s'0r x (3'0 + t'-o) _ 13g.62 rn


lSS

crr, -

3.0*/ox 3.0
1SS

- 138.59

m
m

Cr*' = L38'50

3.{}Yox 3.0
1S(}

- 138..11

Cts' _ 138'50 -

3,s*/0x 4.0
1S0

Aten{ie : Toate cotele proiect se calculeazd fat$ de cota teren in axf, cu


condilia ca panta terenului s5 nu se modifice pe l6limea amprizei.
1c) Calcutrul x1 $i xz 139.S9
x1

--.'.

3.S + 66.67o-/s

- 138"62 x 1S0 |

&ZZ

* I.82

Hr

- oo-*o; 1d) C*lculul cotelor p$Hefelor A $i B


13-6
I

x2 :

I39.sg

- 138"39 x trss : z.sll x z.s7 n rtrq; : '&'J I L'.o L'r t


66.67o/ox 1.82
1S0

m t

CA=

cl - f6:61%. 'r :
1{}fi

13g.sg

= 13S.6S

EM

'
CB CB

lSS
66.67Yox

lSS

-Cs
I

x,
1C0

rs0

-Cs + ?.1"::z lSS


)l
xBa

t*s

I e)

Calculu! supnafefei profiIului


H nr*d -- 3.45 ts
q

.-hlZxa= 6+2xl-9.0

fir

2) Profil dehleu (flg. f tf.3)


2a) Cote proiect Se pleaci de ia ,ota proiect

?n

Cpl = 150.00
cou

axA a puncfului 7

=cp*

-l3s.so-ry-t
100

J4.g4

cn, = Cp, = f3d .g4_ I


Cuo

: Cp, = Cp,o = Cp,, * l34.gg

i:*so * ! J*89 nr I$s


- {}.s
ls1.Jg

cotele punctelor, de pe fundul qan{urilor sunt egale, intnrcat $anturilor este orizontar iar udanri*.a qanfurilor este de 0,5 nr. criz = co,, = l34"Bg 6narginite,"rl r. gar*r, la aceeaqi
Co, =C0,, = l34.gg*?Wa.so _ 134.9A m f OO_
2b) Cote teren
Se plecd de Ia cota teren ?n ax5 a punctulu

fu

"ir".

cori;

i 7. :

58

CI-IPRIhIS

Ih{TRODTJCERT

" .1
drurn

TEMA I: Calculul elementelor geametrice


I.B.Brevtar de calcul I.C. Exernplu de calcul

.7.
3

t2

TFMA II: Profilul longitudinal al unui

Il.B.Breviardecalcul
II.C. Exemplu de calcul

II.A.Tema. .

. .

. .

2t

.21
.34 profile transversale de executie

TEMI{ IU. Profil transversal tip m.A. Tema . ilI. B. Breviar de calcul
.

qi

'11
,s6

HI.C. Exemplu de calcul

64