Sunteți pe pagina 1din 106

Autorii:

Lector univ. dr. Cezar C. Gherasim: Geogra.fie.fizica.Geogra.fieRegiona/a Conf. univ. dr. Nicu Aur: Geografie umana Asist. univ. drd. Dan Eremia: Geogra.fie.fizicii

(QEditura Fundaliei Romania de Maine. 2008

Editura

acreditatii

de Minis/eru/ Educa(iei. Cercetcirii $i Tineretli/lli

prin Consi/ill/ National a/ Cercetcirii $tiin(ifice din invatiiman/u/ Superior

Descrierea CIP a BiblioteciiNationale a Romaniei GHERASIM, CEZAR

Geografia Americilor / CezarC. Gherasim.Nicu I.Aur. Dan

Eremia.- Bucure~ti:Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008

ISBN 978-973-163-138-7

I. Aur, Nicu I.

II. Eremia, Dan

913(73)

Reproducerea integrala sau fragmentara, prin orice !<)lma ~i prin orice mijloace tehnice, este strict interLisa ~i se pedepse~te con!onn legii.

Riispunderea

pentru

con(inutu/

$i originalitatea

textului

revine exc/usiv autorului/au/ori/or.

Redactor: Octavian CHET AN

Tehnoredactor:

Laurentiu Cozma TUDOSE

Coperta: Cornelia PRODAN

Bun de tipar: 10.02.2008; Coli tipar: 13,5 Format: 16/61x86

Editura Fundatiei Romiinia de Miiine Bulevardul Timi~oa~a, nr.58, Bucure~ti, Sector 6 Tel./Fax: 444 20 91; www.spiruharet.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

UNIVERSITATEA SPJRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE

NICU I. AUR

CEZAR C. GHERASIM

DAN EREMIA

GEOGRAFIA AMERICILO'R

EDlTURA

-

note de curs -

FUNDA TIEl ROMANIA Bucure~ti, 2008

DE MAINE

CUPRINS

No(ill/li intrvdllc.:tive. Descoperirea

I. America de Nord

~.icunowjterea

Americilor

1.1.A~ezareageogralica, intinderea, limitele ~i tarmurile 1.2.Aspecte de geogralie lizica 1.2.1.Structura geologica ~ievolutia paleogeogralica

1.2.2.Reliet'ul

1.2.3.Clilna

1.2.4.Hidrogralia

1.2.5.Vegetatia, HlUna~isolurile

1.2.6.Regiunile

1.3.Aspecte de geogralie umana

1.3.1. Urmarile descoperirii ~icuceririi Lumii Noi

1.3.2. Populatia Americii de Nord

1.3.3.Aspecte de geogralie economica 1.4.Geogralie regionala (tarile din America de Nord)

II. America Centralii

11.1.A~ezare,intindere, limite ~itarmurile 11.2.Aspecte de geogralie lizica 11.2.1.America Centrala Istmica 11.2.2.America Centrala Insulara 11.3.Aspecte de geografie umana 11.4.Geogralie regionala (tarile din America Centrala)

III. America

de Sud

111.1.A~ezare, intindere, limite ~i tarmurile 111.2.Aspecte de geogralie lizica

111.2.1.Geologia

~i evolutia

paleogeogralica

7

25

25

26

26

29

31

38

43

52

71

71

73

81

87

116

116

116

116

118

120

120

141

141

143

143

111.2.2.Relieful

111.2.3.Clilna

111.2.4.Hidrogralia

111.2.5.Vegetatia

111.2.6.Fauna

111.2.7.Solurile

111.2.8.Regiuni

lizico-geogralice

111.3.Aspecte de geogralie

111.4.Geogralie

regionala

Bib/iografie

umana (tarile din America

de Sud)

147

153

159

165

171

174

175

190

194

216

NOTIUNIINTRODUCTIVE. $1 CUNOA$TEREA

DESCOPERIREA

AMERICILOR

Originea denumirii "America" Dupa cum se !?tie,denumirea de "America" data continentului descoperit de vikingi in secolul al X-lea !?iapoi de expeditia spaniola a lui Cristofor Columb la sfiir!?itulsecolului al XV-lea, aparuta intr-o tara indepartata de Spania, datorita unui concurs de imprejurari la inceputul secolului al XVI-lea, se leaga de renumele mondial al lui Amerigo Vespucci. Nascut la Florenta (Jntre anii 1451 !?i 1454, data precisa cunoa!?te),Amerigo Vespucci s-a mutat in 1492 la Barcelona!?i apoi la Sevilla. In 1499-1500 Vespucci a navigat sub comanda lui Alonso Hojeda spre Coasta Perlelor. intre 150I !?i1504 a calatorit pe corabii portugheze pe tarmurile Lumii Noi. In 1505 !?i1507a calatorit spre Golful Darien. De retinut este faptul ca Amerigo Vespucci nu a initiat !?inici nu

nu se

a fost comandantul vreunei expeditii, dar !?i-acreat faima prin doua

scrisori, una adresata bancherului Medici, iar a doua nobilului Saderini in care prezinta, cu talent literar, tara date precise, c1ima, vegetatia, fauna !?iviata indienilor din teritoriile strabatute'.

in ora~ul Saint Die din Lorena a luat fiinta un cere de geografie; un membru al acestuia, Martin Waldseemilller, a scris 0 mica lucrare ~ntitulata,,[nlroducerein cosmografie",publicata In 1507,care cuprindea 10anexa cele doua scrisori ale lui Amerigo Vespucci. Acesta este actul de botez al noului continent - America.

. . Aceea!?idenumireaparein 1515pe globullui JohannesSchoner,

~ar10 1541, Mercator (cartograf flamand) imparte cuvantul "America"

I~ .doua parti: primele trei litere Ie scrie pe continentul nordic, iar

u

ttmele patru pe cel sudic.

I

F

.

Am'

. " ran.clsco

~or.a~es

encl/,

Edltura $tllntlhca

~adr6?

(197~),

~I Enclclopedlca,

Is/oria

d~scoperirii

~'i cuceririi

Bucure~tl, p. 125-127.

7

Istoricii au contestat expeditia din anii 1497-1498 (se pare ea Vespucci nu a navigat spre Indiile de Vest). Alexander yon Humboldt, in lucrarile "Studiu critic asupra istoriei geografiei Noului Continent" ~i "Cosmos", a incercat sa 11reabiliteze pe Vespucci, despre care cei mai multi istorici inclinau sa considere ca a mintit intentionat dorind sa i~iasume gloria lui Columb de a fi descoperit noul continent. Johannes Schoner, unul dintre primii care a pus in circulatie termenul de "America" (pe globul sau din 1515), I-a acuzat mai tarziu pe Vespucci ca ar fi comis un fals con~tient, iar mai tarziu, Alexander yon Humboldt, care a studiat amanuntit aceasta problema in lucrarea sa fundamentala"Cosmos" afirma: ,,Anumite imprejurarifericite i-au adus gloria, iar aceasta glorie a apasat vreme de trei veacuri ca 0 povara grea asupra amintirii lui, caci a furnizat un motiv pentru a i se ponegri caracterul. 0 asemenea situa{ieestefoarte rara in istoria nenorocirilor

omene~'ti. E un exemplu

de ru,yine care cre~.teodata

cufaima."

Columb a pus in practidi teoriile ~iexpresia "altei lumi", a unui

pamant situat la vest de Europa, dand viata "celeilalte lumi", "Lumii Noi", de~i pentru el nu exista, aici aflandu-se marea lui vina - minil1!.alizareamaretiei faptei sale.

In timp ce Martin Waldseemliller,in capitolul allX-lea

allucrarii

"Introdueere in cosmografie", scria despre Lumea Noua ~i despre America, Amerigo Vespucci se afla la Sevilla, complet strain de eele

intamplate, tot a~a cum Columb nu ~i-a dat seama ea a descoperit al patrulea continent.

Evolutia cunoa~terii Americii Descoperirea ~icucerirea in Evul Mediu a Americii a avut conse- cinte planetare. Cucerirea s-a mcut prin violenta, cruzimi, distrugerea unor mari grupuri umane, cu mari suferinte ~iabuzuri, scaderea masiva

~i rapida a populatiei prin supunerea unui imens teritoriu; cuceririi teritoriale, politice ~i sociale i-a urmat cucerirea spirituala, formarea unor imperii coloniale, metisajului cultural i-a succedat metisajul uman, s-a creat un mod propriu de viata. Expansiunea in America avea unele antecedente: explorari, calatorii, cuceriri spaniole, portugheze, britanice, franceze, olandeza etc., cauze de ordin economic, politic, strategic ~i 0 serie de factori determinanti, dar a insemnat totodata 0 piatra de hotar in fluxul descoperirilor,o veriga a unui proces inceput cu secole in urma. Descoperirile geografice din secolul al XV-lea ~i din prima jumatate a secolului al XVI-lea au fost posibile datorita, in principal,
8

es

ului economic, in tehnica navigatiei ~i in concePtia despre

.'

'

P rogr

lum e a omulu1medIeval.

Vikingi/ ,yidescoperirea Americii Cercetarile confirma ca in secolul al X-lea vikingii au ajuns pe stele continentului american; ei erau agricultori, comercianti, vana-

~o~ ~i navigatori neinfricati. Presiunile saxonilor

~prapopularea, birurile impuse de coroana, pe de 0 parte, au impus :xpansiun~a, expedit~ilede proba, de cucerire ~i de colonizare a unor teritorii nOI,pe de alta parte. In "Cartea colonizarii" Islandei de catre vikingi, scrisa de istoricul Ari Thorgillson se mentioneaza ca, in anul 867, 0 furtuna a aruncat 0 corabie de viking~pe un teren stancos care a fost botezat ,Tara gheturilor" (Islanda). In anul 981, Eric Torvaldsson Raude, de toc din regiunea norvegiana Yaeren, a ajuns in Islanda impreuna cu tatal sau. Intr-o calatorie spre apus, Eric eel Ro~u, a ajuns in Groenlanda (Tara verde), denumire prin care a dorit sa ii atraga pe coloni~ti.In a~ul 986 , la indemnullui Eric cel Ro~u, 25 de corabii cu coloni~tiau pornit spre Groenlanda. In anul 999, Leif, fiullui Eric cel Ro~ua efeetuat 0 dilatorie in Norvegia, iar la intoareere, surprins pe ocean de 0 furtuna puternica, a ajuns departe spre vest pe un teren necunoscut, cu paduri, consemnat cu numele de Hellnland - Tara pietrelor plate ~i Markland - Tara padurilor. Un alt teren descoperit - Vinland, undeva mai spre sud - se pare ca nu inseamna loc cu vita de vie, intrucat in limba normanda, vin are sensul de "iarba"- pamant cu iarba. Cercetarile au aratat ca vikingii, stabiliti pe continent, nu au p~tut supravietui mult timp datorita luptelor cu eschimo~ii ba~tina~i. VIkingii au marele merit de a fi largit orizontul geografic in feudalismul timpuriu. Fire~te, aceste calatorii nu au avut consecinte pent~uAmerica, niei pentru ere~tinatatea europeana, dar surprind prin curaJulcelor care Ie-au inHiptuitcu ajutorul knorr-urilor (nave largi cu bordoinalt), a drakkars-urilor (nave dragon) ~i a straves-urilor (eu

~unglm~a~e 60 m ~i latimea de 6 m) cu care au navigat, mra sisteme

asupra nordicilor,

de ar, navIgatIe. dup~ nevoi, Vasele puteau lor fi se conduse deplasau ~icu rapid vaslele, ~i erau aveau prevazute 0 coca cu robusta, panze erau largI la mijloc ~ieu extremitati foarte ridicate.

-

,

- Vik inseamna golf; vikingii - oamenii golfului.

9

Ciiliitoriile

llli Crist~for

Co 111mb(Cristobal

Colon)

in Lumea

NOllii.

Columb a fost un autodidact genial, un om neobi~nuit, produs al unei epoci neobi~nuite - Rena~terea. Harta lumii, Intocmita de Toscanelli se pare ca a ajuns ~i la Columb (0 copie). Unele erori de calculi-au determinat pe Columb sa strabata drumul apusean spre Indii.

Vointa, Increderea totala In proiectul sau, cutezanta ~i certitudinea In reu~itaexpeditiilor, i-au Intarit convingerea lui Columb ca drumul spre estul Asiei poate ti ~itrebuie descoperit pledind spre apus. Multi luau In denidere proiectullui Columb.

"Pinta" ~i

"Santa Maria" au ajuns la tar

botezat-o San Salvador (In arhipelagul Bahamas.

Columb a descoperit 0 insula pe care a numit-o Santa Maria de la

Conception (azi Rum), apoi 0 aha insula pe care a numit-o Fernandina (azi Long Island). ~irul descoperirilor a continuat cu insula Saometo (Isabella, azi Crooked Island), Juana (Cuba), Espaniola (Haiti).

In ziua de 12 octombrie 1492, cele trei corabii: "Nina",

ur" . Guanahan, pe care Columb a

Dupa doua zile,

In

6 ianuarie 1493, Columb, cu navele "Pinta" ~i"Nina" a pomit

spre Spania pe un traseu care evita alizeul. Columb I~i vazuse visul implinit - "descoperirea Indiilor". Castillia ~iAragonul au primit de la Columb 0 lume noua. Oar cu 0 singura cali'itorie, America descoperita nu era nici identiticata, nici cunoscuta. A doua expeditie a Inceput In 1493 ~i s-a Incheiat In 1496, prima insula descoperita fiind Dominica, apoi insulele Maria Galante, Guadalupe, Deseada ~i Las Santas, Antigua, Santa Cruz, Santa Ursula, Porto Rico, Haiti, Jamaica.

A treia calatorie a Inceput In anul 1498; au fost descoperite:

Insula Trinidad, Coasta Venezuelei, Insula Margarita. In afara de teritorii, de la Columb se a~teptau descoperiri mai pamante~ti: aur,

mirodenii, perle, sc1avi.

In anul 1499, Alonso de Ojeda, Juan de la Cosa ~i cosmograful

tlorentin Amerigo Vespucci au descoperit delta Fluviului Orinoco,

apoi Golful Venezuela, au cercetat Golful Maracaibo. Tot In anul 1499, Vicente Yanez Pinzon organizeaza 0 expeditie, care, In ianuarie 1500, atinge coastele Braziliei ~i gura Amazonului. Tot In 1500, Rodrigo de Bastidas viziteaza coasta Sierra-Nevada de Santa Maria (Columbia), Golful Uraba, Golful Darien, istmul Panama. Pedro Alvares Cabral, In 1500, a descoperit coastele de est ale Braziliei. A patra expeditie a lui Columb a inceput In 1502. In luna august a luat In stapanire coasta Hondurasului, estul actualului stat Costa

. artea mai Ingusta a istmului Panama, In 1503 atinge gurile

~IC;', PBeler.Expeditia s-a Incheiat In 1504. Cu toate descoperirile, raulu~b nu ~i-a dat seama ca ajunsese pe alt continent ~i nu pe ~o uurile de est ale Asiei. De fapt, cautase Indiile ~i descoperise tarmrica. EI a deschis calea descoperirilor ulterioare, pe cea a Am~oatariicontinentului ~iaceasta a condus la colonizarea Lumii Noi. exp 0 aha etapa In istoria descoperirilor geografice a Inceput dupa

oartea lui Columb (1506), ~i a purtat numele de Conquista, cand ~avigatorii, mi~ita.rii~i ~ve~turierii, manati de dorinta de Imbogatire rapida au cucent tmutun no\. Juan de la Cosa a explorat Intre 1505-1507 coastele Golfului Darien.In anul 1507, Vicente Yariez Pinzon a atins Peninsula Yucatan. Mai tarziu,In 1517,Juan Ponce de Leon a descoperit Florida. Prima expeditie englezeasca a fost cea a lui John Cabot, In 1497.

Bristol ~i, dupa 0 cali'itoriede 0 luna

Acesta a plecat din portul maritim

~i jumatate, a atins 0 coasta rece ~i pustie (probabil Insula Newfoundland, sau poate Peninsula Labrador). A doua expeditie a lui John Cabot a avut loc In 1498; pe drum, comanda a fost preluata de flul sau, Sebastian Cabot. Expeditionarii au atins continentul nord american ~i au Inaintat spre sud-vest, de-a lungul coastei rasaritene.

Expeditia nu s-a soldat cu alte rezultate. ~ot spre Labrador, In 1500, a plecat, din Lisabona, Gaspar Cortereal. In a doua sa expeditie, din ISOI, Gaspar Cortereal exploreaza 0 parte a tarmului estic al Americii de Nord ~iajunge la conc1uziaca In fata lui se atla un continent.

Panama;

traverseaza istmul ~i ajunge la Oceanul Pacific (Marea de Sud). In

anul .1518, Juan Grigalva a descoperit 0 tara noua cu civilizatie supenoara (Mexicul), iar Alonso Alvarez Pineda a dovedit In anul 1519 ca Golful Mexic uda tarmurile unui continent ~i, se pare, ca a descoperit ~itluviul Mississippi.

Fernando Magellan a efectuat, dupa cum se ~tie, prima calatorie

~ . agel!an Jurul lumii. a ajuns La star~itul la extremitatea lunii noiembrie estica a 1519, Americii expeditia de Sud, condusa iar de In ~nuane an MatIas ~ ajuns ~ia iernat In dreptul In Golful estuarului San Julian' La Plata, In octombrie a descoperit 1520 apoi a Golful pornit

Vasco Nunez

Balboa,

In

1513, descopera

Golful

. .

~~e J Sll~,.In apropierea tarmului Patag~niei, intra In Stramtoarea 28 ManO ag~nlel, l l l embne ?escopera 1520 sa Tara treaca de In Foc, Oceanul Capul Darit Pacific (azi (denumire Pilar), reu~ind data de la ge an).

11

Cucerirea Mexicului a fost organizata de Hernando Cortez In anul 1521; uria~ele comori adunate de azteci In ora~ele mexicane au fost acaparate de cuceritori. Pedro de Alvarado; ofiter al lui Cortez, a descoperit Istmul Tehnantepec ~i Guatemala. In 1522, Gil Gonzales Alvila cucerise Nicaragua. Spre star~itul anului 1524, spaniolii cuno~teau tarmul dinspre Oceanu! Pacific al Americii Centrale. in 1533, Cortez a ajuns in California. In 1524, Francisco Pizarro ~i Diego Almagro au intreprins prima calatorie spre tarmurile Perului" iar In 1533, fratii Pizzaro au cucerit Peru ~iau Intemeiat ora~ul Lima. In anii 1533-1537, Diego Almagro intreprinde 0 expeditie In Chile. Pizzaro ~i Almagro au intreprins cele mai grele, dar ~i cele mai importante expedWi din America de Sud.

regiunea

centrala a statului Chile, a descoperit arhipelagul chilian ~ia Intemeiat

ora~ele Santiago, Concepcion ~iValdivia. Cautand tara Eldorado (In spaniola, £1 Dorado Inseamna "omul auriC'), Diego d'Ordaz a descoperit, In 1531, gurile Amazonului,

gurile tluviului Orinoco, un atluent al acestuia, Meta ~i campiile

intinse -

descoperirea ~esului Maracaibo, a tluviului Magdalena, a Cordilierei Orientale, In perioada 1529-1538, de catre germanii Welser din Ausburg, Ambrosius Ehinger, Georg Hohermuth yon Speyer ~i Nikolaus Federmann. in anul 1533, Pedro Heredia a Intemeiat ora~ul

Cartagena, a descoperit valea Sinu, Cordiliera Occidentala, raul aurifer Cauca ~i a pus mana pe mari cantitati de pietre ~i obiecte pretioase ~i mari cantitati de aur. Din aceasta regiune aurifera s-au extras cantitati uria~ede aur. intre anii 1530 ~i 1540 s-a intensificat cautarea tarii Eldorado; remarcabile au fost expeditiile conduse de Gonzalo Jimenez Quesada

devenit mai

tarziu Bogota. Timp de 8 luni, din anul 1541, Francisco Orellana a calatorit de la contluenta raului Napo cu Amazonul pe directia vest-est, aproape de la un ocean la altul, pe un continent neexploatat ~i de la gurile acestui tluviu uria~ spre nord-vest, pana In dreptul coastelor de sud ale Insulei Perlelor (Margarita). Atlat In slujba spaniolilor, Sebastian Cabot, in 1526, a pornit spre La Plata, In 1527 a Inaintat pe raul Panama, iar In 1528 a ajuns la contluenta cu raul Paraguay. in anul 1535, expeditia condusa de Pedro

in statuI muiscilor, unde a construit ora~ul Santa Fe -

In

perioada

1540-1552, Pedro

Valdivia

a

cucerit

Llanos.

Cautarea

regiunii

Eldorado a

avut ca

urmare

12

doza a avut ca rezultate Intemeierea ora~elor Asuncion (1536), MenOS Aires, descoperirea regiunii Gran Chaco. Guvernatorul

B~~~iei La Pla~a,.~Ivaro N~fiez.Cabeza ,de Vaca a st~abatut s~dul

c d.~ului Brazihet ~t valea raulut IgualYu10 anul 1537, tar Dommgo

~a:tinez

suI superior al raulut Paraguay pana la varsarea raulUtCuyaba, tar ~u~nii 1547-1548 a strabatut partea nordica a regiunii Gran Chaco ~ia I~unsin podi~ul Boliviei; In acest fel a fost cunoscuta calea de acces

Irala a u~cat.in 1543, de, I~ Asu~cion, In, re~iunea d~ pe

Je

la tluviul La Plata In ~eru

 

.

,

 

Concomitent,

altt

conclustadon

au

orgamzat

exped1{1110

interiorul Americii de Nord; In anul 1539 au debarcat pe tarmul

apusean al Floridei ~i ~au ajuns la gurile raului Arkansas; ~ceasta

expeditie a

Luis Moscoso a ajuns la poalele (de rasarit) ale Muntilor Stanco~i. In 1539, spaniolii incep explorarea unor teritorii In bazinul Colorado. Francisco Vasquez Coronado a traversat raul Sonora, a ocolit panta abrupta a p1atoului Colorado ~i a ajuns la Sibola, iar Hernando de Alarcon a cercetat California de Sud ~i a ajuns la

marginea sudica a Marelui Canion. Expeditia organizata de Coronado

a avut ca rezultat descoperirea cumpenei apelor dintre tluviile

Colorado ~i Rio Grande del Norte, ajungand apoi pana la raul Pecos. in 1541, Coronado a traversat raul Kansas ~i a patruns pe valea

fluviu1uiMissouri.

in afara de spanioli, englezii ~i francezii au tacut descoperiri semnificative In America de Nord. De~i pescuiau pe bancurile din Newfoundland,iar vanatorii de balene acostau la tarmurile de nord-est ale Americii.

,

In

~e

tarmul

L .rasantean al

c:1ure.~tIU,Insula on~1Noua Franta, Prince ulterior Eduard, Canada. Golful Chaleur, a pus bazele marii

fost condusa de Hernando de Soto. Succesorul IUt Soto,

.

.~iovanni Verrazano, italian atlat In serviciul Frantei, a explorat ann 1523-1524 coasta rasariteana a Americii de Nord pe 0 lungime peste 2300 km. Francezul Jacques Cartier, In anul 1534, a ajuns pe

-

- .

Insulei Terra Nova,

apoi In Golfu1 Stantul

s

In anul 1610, Henry Hudson a parasit Londra ~i s-a Indreptat

af;

en1l1suleiLabrador. 1~landa~i apoi In Groen1anda;a descoperit

Intregu11itoral nordic

inch .Cu ~xpeditiile lui Jens Munk, Luke Fox ~i Thomas James s-a

unore~t, an .10,p~rioada raun care se 1619-1631, varsa In acesta. descoperirea Golfului Hudson ~i a

13

Noua Anglie, Noua Olanda, Noua Franta, Noul Am~terdam, Noua Suedie sunt denumiri ale coloniilor statelor respective. In prima

a secolului al XVII-lea, Samuel de Champlain,

Brule, Jean Brebeuf au explorat 0 mare parte a tluviului Sfiintul Laurentiu, Muntii Adirondacks, Insula Nantucket, regiunea lacului Ontario, raul Saguenay, 0 parte a lacului Huron, au vizitat malurile nordice, vestice ~i estice ale Lacului Superior, Brule ~i Grenal au descoperit Lacul Michigan, Nicolet a trecut peste 0 cumpana apelor spre raul Wisconsin ~i a ajuns pana la Mississippi, Champlain a intemeiat ora~ul Quebec. In 1640, Jean Brebeuf a descoperit Lacul Erie, in 1648 a dat prima ~tiredespre cascada Niagara. In primul patrar al secolului al XVI-lea, portughezii au patruns in Brazilia de rasarit, la nord de gurile raului Sao Francisco; in 1526, ei au intemeiat ora~ul R~cife, iar in 1530 a sosit in aceasta tara un grup numeros de coloni~ti. In 1532, coloni~tii au intemeiat ora~ul Silo Paolo. In primele decenii ale secolului al XVII-lea, colonia portugheza, intemeiata pe bratul navigabil Para din Delta Amazonului, a intemeiat ora~ul Belem, iar ulterior a organizat 0 expeditie pe cursul marelui tluviu. In Delta Amazonuilli,pe insula Marajo, era colonia franceza Saint Louis, iar pe cursul inferior al raului Xingu (atluent al Amazonului) olandezii infiintasera 0 colonie in anul 1616. In 1667, negustorul de blanuri francez Louis de Jolliet ~i calugarul Jacques Marquette au coborat pe raul Wisconsin, au strabatut statuI Illinois, tluviul Missouri, contluenta cu Ohio ~icu Arkansas. Anexarea Louisianei de catre Franta a efectuat-o intre anii 1679- 1682 cel mai mare calator francez, Robert Cavalier de la Salle. Descoperirea unei mari parti a Canadei s-a datorat negustorilor de blanuri ~i vanatorilor francezi anonimi; ei au ajuns pana la MlIntii Stanco~i, la izvoarele tluviului Mississippi, la nord-vest de Lacul Superior, la 0 serie de lacuri ~i rauri mari care se varsau in Oceanul

jumatate

Etienne

Inghetat. Intre anii 1731-1748, Pierre Gautier Varennes de la Verendrye cu fii sai au explorat 0 imensa regiune: lacurile din Canada Centrala- Woods, Manitoba, Winnipeg, raul Saskatchewan, au traversat nordul Podi~ului Preeriilor, versantii rasariteni ai Muntilor Stanco~i ~i aU infiintat numeroase factorii comerciale pe care Ie-au fortificat.

I-a avut

"Compania Golfului Hudson"; agentul companiei, Samuel Hearne, io
14

Un

rol important in explorarea

Canadei de Nord

descoperit

Lacul Dubawnt,

0 parte a Oceanului

Inghetat,

Lacul

1770t,aka Mare1e Lac al Ur~ilor. Negustorul canadian de blanuri

Mha ;s Fr~bisher, in perioada 1770-1780, a descoperit lacul care ii

Josep_ umele, de unde izvora~teraul Churchill.

poartai~ 1789, Roderick Mackenzie a explorat terit.orii din aprop!erea lui polar, iar varul sau, Alexander Mackenzie, a descopent un

~ercu re izvora~te din Mare1e Lac al Sclavilor ~i se varsa in Marea

rau ca

.

d

d

M

k

.

B fort care a capatat

malul tluviului

enumlrea

e

ac enzle.

eau Ac~la~icomandant, Alexander Mackenzie, in 1792, a debarcat

Lacul

Stantul

Laurentiu, ~i a

ajuns

pana

la

~habaska,

Stanco~i,a ajuns la ra~lIFraser ~I,de acolo, la Golful Regma Charlotte

~i Oceanul Pa~ific. I,n 1803, ~apole?n I a Van?ut S~atelor Unite

regiunea LouisIana; m acest tJ~p,

Statelor Unite erau destul de putm explorate. Pre~edmtele Jefferson a ordonatorganizarea unei expeditii pentru explorarea acestor regiuni ~i pentru stabilirea unor legaturi cu Oceanul Pacific. Astfel, ofiterii Marywater Lewis ~iWilliam Clark, in 1803, au dat curs ordinului ~i s- au deplasat pana la tluviul Mississippi; in 1804 au pornit in amonte pe Missouri,in 1805au descoperit izvoarele acestuia, au traversat Muntii Stanco~i pe potecile indienilor, au ajuns in bazinul raului Snake, atluent al Columbiei. Aceasta traversare a continentului de la un ocean la altul a determinat guvernul SUA sa declare tot teritoriul dintre Canadabritanica ~i Mexicul spaniol posesiunea acestei tari. Agentul-geodez David Thompson, nascut la Londra, in perioada 1790-1826 a explorat vaste teritorii din Canada; a cartografiat raul Saskatchewan(de la unirea Saskatchewanului de Nord cu cel de Sud), a explorat cursurile r<lurilorNelson ~i Churchill, partea interioara a Ca~adei de Nord, a cartografiat raurile din sudul Canadei, a explorat

~glUne~de la nord de Lacul Winnipeg, 0 parte a bazinului tluviului

Sfiintul

all~entlUpana la Lacul Woods. Thompson a fost unul dintre cei mai m~1 Ve ere exploratori distantele ai parcurse tuturor ~iexactitatea timpurilor in lucrarii. Lumea Noua ' daca se iau in

a explo~at tluviul .Peace. In

1792, a trav~rsat Muntii

htoralul paclfi.c ~I nord-vestul

Lolumb.la, a cartografiat zona

de frontiera de

la tluviul

in t ~e~!, in secolul al XVIII-lea, spaniolii patrunsesera dinspre sud aces~n.ton~1~intre Colorado ~i Columbia, cea mai mare parte a Frem1Iia ramasese necunoscuta. Topograful militar John Charles perio~~t a fost cel mai mare explorator al Far West-ului american; in

1842-1844 a strabatut regiunea dintre Mississippi ~i Muntii

a

15

Stanco~i, apoi Far West-ul in toate directiile ~i Marele Bazin - dand un putemic impuls colonizarii acestor teritorii.

Ru~ii (ofiteri de marina, comercianti) Piotr Karsakovski, Piotr Ustiugov, Andrei Klimovski, Ivan Filipovici Vasiliev, Andrei

1817-1844, au explorat

regiuni interioare din Alaska. Anglo-canadienii ~i americanii R.Campbell, Robert Kennecott H.T.Allen, George Mercer Dawson ~.a,incepand cu anul 1843 ~i pan~ in 1888, au explorat America de Nord-Vest, cercetarea fiind mai intensa dupa anul 1867, ciind ru~ii au vandut Alaska americanilor. Descoperirea aurului pe raul Klondike ~i in nord-vestul Golfului Norton a determinat popularea unor astfel de areale. Germanu1 Alexander yon Humboldt, intemeietorul geografiei modeme ~i botanistul fTancezAime Bonplant, intre 1799 ~i 1804 au calatorit pe coastele Venezuelei, Caracas, tluviul Orinocco, Rio Negro, Cumana, Havana, portul Cartagena, de langa gurile raului Magdalena, au urcat in amonte pe acest rau pana la portul Honda, la Bogota, Quito, au cercetat vulcanii din Anzi (Chimborazo), portul Trujillo din Peru, Callao, Lima, Acapulco din Mexic, ora~ul Mexic, Havana, Veracruz, Philadelphia. Calatoriile au avut rezultate ~tiintifice remarcabile.

Glazunov,

Piotr

Kolmakov, in

perioada

John Barrow a organizat, in 1818, doua expeditie arctica al carei scop era cautarea pasajului de nord-vest dintre Oceanul Atlantic ~icel Pacific. Daca prima expeditie nu a avut nici un rezultat, cea de-a doua, condusa de John Ross, a patruns in stramtoarea Lancaster. In anul 1819, William Edward Parry a strabatut stramtoarea Lancaster, descopera insulele Parry, a explorat stramtorile Barrow ~i Melville; in 1820 a vazut insula Banks, in anul urmator a iemat pe insula Winter, a dat numele Igoolik unei stramtori ~i a dovedit ca Tara lui Baffin este 0 insula uria~a. Naturalistul german Edward Pepping, in anul 1829, a ocolit Capul Horn ~i a ajuns in Chile la Valparaiso; intre 1827-1829, a explorat Anzii in partea centrala a statului Chile, a plecat apoi de la Valparaiso la Callao (Peru), a trecut peste Anzii Occidentali ~i Centrali, a ajuns la izvoarele Amazonului; intre 1831-1832 a explorat tot cursul Huallaga-Marafion-Amazon,pana la estuar. Expeditia franceza de cercetatori condusa de Francis Castelnau (intre 1843-1847) a debarcat in Brazilia, a patruns in Matto-Grosso, a explorat bazinul raului Tocantins, a traversat regiunea Gran Chaco, a
16

P di~ul Boliviei, a trecut prin ora~ul Potosi ~i apoi la Lima, a ajuns!a 0Ucayali-Amazon, pana la Belem; a rncut 0 dubla traversare

I

a c

IPi inghetat ~iaproape a tuturor lacunlor ~Iraunlor dm Canada ocean~ u fost ef~ctuata de John Franklin, intre anii 1819-1822.

de nOj ~ doua expeditie(1825-1827),John Franklin,John Richardson~i n Back au pomit de pe Lacul Ur~ilor pe tluviul Mackenzie, au

coboratpe I .

ontinentu ut.

Ex lorarea

~

.

.

d

. portlUnJ re use

.

I

a. tar~ll~UI. am~ncan

unei

a

?eorg neat P e harta tarmul nordic al Americii de la golful Mackenzie pana

IOSel11

.

d

.

I

B

I

lfu . 1

la gllrile raului Coppe~me,

F klin ~iDamely,penmsulaParry, 0 proemmentaa msulelVlctona ~.a.

ran Peninsula Boothia ~iGolful Boothia au fost descoperite, in 1829, de John Ross. Peninsula Boothia a fost explo~ata de Ja.mes ~I~rke Ross, nepotulilli John Ross, care a descopent ~I Insula Kmg WIlham (1830-1831). in 1845, pe~t~u cautarea trecerii i.n nord-vest, g~vernu~ englez a trimis 0 expedltle, sub comanda IUI John FranklIn; tOtl membri acesteia au pierit. In 1848, englezii James Ray ~i John Richardson au desavar~it in linii mari descoperirea coastei nordice a Americii. Totu~i, pentru elucidarea disparitiei lui Franklin ~i a echipajului acestuia ~i a descoperirii caii maritime de nord-vest au continllat investigatiile ~i explorarile. Dintre navigatorii care I-au llrmatpe Franklin mentionam pe: vice-amiralul englez Edward Belker, scofianlll Francis Leopold MacClintock, Horrace Austin, irlandezul MacClllre ~.a, care au mai descoperit insule ~i stramtori. MacClure, venind dinspre apus, a ajuns la trecerea de nord-vest abia in 1903-

19?6. Roald Amundsen a mers in prima calatorie pe un iaht din stra~t~area Lancester spre sud prin stramtorile Peel ~i Franklin, a ocoht I11sulaKing William pe la est, prin stramtorile James Ross ~i

Ray.'a ~er~etat stramtoarea Simpson, apoi a tr~cut prin stramtoarea Berl11~~Ia I11cheiatcalatoria la San Francisco (California).

1 I~tre a~ii 1921-1924, Knud lakob Rasmussen, fiul unui danez ~i

~ unel e~chlmose din Groenlanda, a intreprins a cincea ~i cea mai ~~portan.taexpeditie cu sanii trase de ciiini; a plecat din Groenlanda, a d:cut ~nn stramtoarea ~i Golful Hudson, a studiat viata eschimo~ilor Altee.farmuln~rdic al Canadei. Prima traversare reu~ita, pe la nord de motonc~, apartme canadianului Henry Larsen, care, intr-o barca cu

au

escopen~ ca~u . at l~rst? go.

n e

194/'

I11tr~~ 940-1942,a calatoritde la Vancouverla Halifax,iar in

strabatut, cu aceea~i barca, intregul drum de nord-vest, de la a apus.

rasarital

17

Originea ~ievolutia populatiilor precolumbiene

Se pare ca prezentaomuluipe continentulamericandateazadin

.

Paleolitic (circa 25.000-30.000 de ani in urma); probabil colonizarea S-a " Jacut cu. asiatici culegatori ~i vanatori primitivi, care din Siberia ~i

Orientul Indepartat au trecut in

Alaska eschimo~ilor~i a algonquinilor

Colonizarea a inceput in nordul continentului ~ia continuat spre sud p~ cel pUlindoua cai: una pe tarm ~ia doua pe la est de regiunea montana, Inainte de patrunderea europenilor, populatiile intre Marile Lacurile ~i Golful Mexic, intre Oceanul Atlantic ~i Podi~ul Preeriilor ajunsesera la un inalt nivel de cultura; triburile creek, irochezii ~i huronii populau aceste teritorii. Formele de viata sedentara s-au bazat pe cultura porumbului, dar ~i pe vanatoarea practicata in paralel cu agricultura. Cand europenii au inceput sa exploreze litoralul nordic al

Americii, pe teritoriul canadian locuiau circa 300.000 de ba~tina~icare constituiau peste 100 de grupuri etnice ~i 12 familii lingvistice.

· Grupurile estice din America de Nord apartineau familiei lingvistice algonkine ~i ocupau cea mai mare parte a teritoriului; in aceasta familie lingvistica, mai numeroase erau etniile mikmac ~i malcit, grupurile montagnais ~i algonkin (situate la nord de tluviul Srnntul Laurentiu), grupul cris situat spre Golful James, urmat de grupurile ojibwa, nepissing ~iottawa. Familia lingvistica irocheza era mai numeroasa ~i cuprindea grupuri dintre care mentionam: huronii, erie, irochezii. Contactul cu europenii a afectat cel mai mult etniile algonkine, irocheze, grupul beathuk (din Terra Nova) ~ipopulatia inuit.

· Grupurile vestice erau situate in regiunea de campie, la vest de

mod de viata

specific. Principalele etnii erau: PicioareleNegre (vorbeau algonkina)~i

Marile Lacuri. Amerindieniiaveau 0 mare raspandire ~i un

assini~oinii,la care se adaugaupopulatiilecris ~iojibwa, venite din

Mackenzie

athabascana. Grupurile haidas, tlinglit, tsimshean ~isalish erau cele mal numeroase, situate la vest de Muntii Stanco~i; aceste grupuri form.au cinci familii lingvistice. Amerindienii au fost numiti "indieni", ulterior Ii s-a spus "pieile ro~ii".Triburile Pueblas locuiau in regiunile mai aride din sud-vestul Statelor Unite. Se apreciaza ca la venirea europenilor numarul amerindienilorera de circa un milion.

In

bazinul

tluviului

traiau

triburile

de

limb~

In America Centrala exista cea mai numeroasa ~i rezistenta dintre

populatiileprecolumbiene- populatiaImperiuluiMaya.Populatiamaya
18

, teritoriile statelor

mexicane: Campeche, Quintana-Roo,

loc~lat\abasco ~i Yucatan, in ~elize ~i Ho~d,urasul Occidenta~. Chl~p.a, ulatia maya numara cIrca 2,5-3 mlhoane de oamem. A~t~~1rO~ay~ a avut doua perioade: a Vechiului Imperiu (320-987) ~i

Ctvl~I~~~:aImperiu (987 - pana la .cucer~rea~pa?iola).M?~ume?tele

a Nailor pot rivaliza cu cele.~le Eglptulul Ant~c~Iale ~recle! :,-ntJ~e:

may ~stazi, urma~iipopulapIlor.ma~aduc ~ vJat~t~adltlOnalam ~Iclle

I'tali ag

.

ricole, izolate pe tentonul

'

00

d . H

MexlculUl ~Ial Guatemalet.

spre su

d

comun

intre anii 600 ~} II

r, to I tecII au trecut

peste

odi~urilemexicane. In ~n,ii 13.00"aztecii, mai,agresi~i, ,~are :e~ea~ fot din nordul MexiculUl, I-au I~vms ~e tOI,tect.Spamohl au I~talmt

eVldenta

I:istenta

~uechu~ sau i~c~.,In, America Ce~trala t~aiau populatiile,~uich~

cakehiqueli, plplh ~I chorotega.

caraibii~iarawak. Pentru America de Sud, 0 parte a speciali~tilor considera ca popularea este rezultatul migratiilor care s-ar fi produs tot din estul Asiei,timp de milenii, prin stramtoarea Bering, cand nivelul apelor era scazut; atunci intre Asia ~i America de Nord era un istm destul de lat ~i, ehiar mai tarziu, prin navigatie din Asia de sud-est spre America Centrala ~i pe tarmurile din vestul Anzilor. Migratia maritima a cunoscut probabil ~i aporturi de populatie din Oceania. Cercetarile arheologice pe scheletele din holocenul superior atesta migrarea transl1]aritima~ipe cea prin stramtoarea Bering.

. I,nAmerica de Sud, din punct de vedere.a repartitiei populatiilor

. America Centrala

~i

~i

un

mozlc

rasJaI ~I cultural,

dar

a trei m~ri nuclee: aztec sau mexican,

maya-quiche

In AntJle erau populatllie

tamo,

se d~stl~geauun sector atlantic ~ialtul pacific. In sectorul atlantic traiau caralbu, arawak, tupii, guaranii, tapuya, omagua, charrua etc., iar in

sectorul pacific coexistau P iia chibcha tairona colima

, nan, turbacl, esmeralda, cara, puma, quechua, aymara, atacami. Unii

,

formau triburi nomade, sau aveau 0

organlzarestatala. Probabil erau in America de Sud 12-13 milioane de

se a~au

ca'.

muzo P astu

,

~

,

,

,

in

Paleolitic, altii

~m

atl

'T'

,

,

e~1.

n~urile din grupa ges raspandite in Brazilia de est ~i de sud se

au In,st~?1lI1comunei primitive; triburile din pampa erau nomade.

COny'CI~lhzatii

avan~~i~~ar neoliticul c~ epoca cupr~~ui, noma~!smul

violent

de

avangarda

erau

maya,

aztec a

~i inca.

Alteori

c~ a.gricultura

In contact

n ~c~s~ ~ozalc eu trel clvlhzatii

de populatll,

europeml

au vemt

principale:

maya~a, azteca ~i inca~a.

Culturi ~icivilizatii din America precolumbiana

Odlura # civilizalia Chavin

Se apreciaza ca este cea mai veche ~i mai Intinsa cultura care a

existat pe teritoriul Perului, al carei apogeu a fost cu 1500 ani I.Hr Primele resturi ale acestei culturi au fost descoperite In satul andin (d~ unde ~i numele) de pe malullui Rio Puchka, la obar~ia acestuia. Era 0 civilizatie fascinanta, cu edificii impunatoare. Probabil este vorba de nudeul unei culturi. Monumentele sunt printre cele mai mari din lume. Se pare ca disparitia acestei civilizatii s-a produs brusc, cu 400. 500 ani I.Hr. Cullura Mohica

Pare sa fie contemporana cu cultura Chavin; aceasta era

localizata In zonele joase ale Anzilor. in templele, piramidele ~i monumentele acestei culturi s-au gasit bijuterii ~i obiecte de aur, printre care arcuri ~i sageti cu varf de aur. Remarcabila este productia de ceramica, vase cu portrete de oameni, obiecte din cupru, aur ~i cupru aurit. Cultura ~iciviliza{ia Nazca

A aparut dupa disparitia culturii Chavin ~i a dainuit pana in

secolul al Xlii-lea, ciind inca~ii au cucerit teritoriul (poporul Nazca). A~ezarileomene~ti erau situate la sud de Lima, de la nivelul oceanului pana la circa 1000 m altitudine, pe 0 distanta de 500-600 km. Regiunea era de~ertica, cu vanturi putemice, dar oamenii au folosit ingenios resursele de apa subterana. Locuitorii acestor regiuni traiau in sate cu case izolate. Alimentatia era diversificata: porumb, arahide, cartof dulce, produse marine, fructe etc. Arti~tii culturii Nazca, la Inceput, au omat vasele cu motive simple, iar mai tarziu, aceasta arta realista a devenit un simbolism greu de descifrat. Ceea ce a surprins Intreaga omenire este uria~a pista de la Nazca, situata Intr-o regiune de~ertica; ea se Intinde pe circa 50 km, iar benzi care se Incruci~eaza formeaza 0 serie de dreptunghiuri, triunghiuri, trapeze, desene diferite. Ca material de constructie s-a folosit piatra adusa de la mari distante, de pe Inaltimile Anzilor. Cultura ,yiciviliza{ia Tiahuanaco A luat na~tere In Anzii Centrali la sfiir~itulepocii Chavin, Intfe

ruinelor secolele XI-XIV gasite) d.Hr. ajungea Domeniul pana pe politic terenurile al acestei joase civilizatii de pe (~e htoralu baz~

20

. in a~ezarile din Anzii Centrali se practica olaritul de tip paciticulul.

'

. huanacO.

Cli

.

CI

llmu

Tla

Mohica. Capitala era situata la

~a:' aproape de Ocean~1 Pac.ific. Cult~rile agr~c?le er~u In Ch~ncI raurilor Chinca, lea ~! Nazca. Terenunle erau mgate, lar ca ?azl~e~~ant se folosea guano. In ceramica, arti~tii au redat numeroase

tngrf.~adinviata lor, au lasat multe vase cu portrete pe ele ~i obiecte de

deta I

[/lira ~'iciviliza{ta

rmat

dupa

societatea

I "

I

In muzeele ora~elor andine se gasesc bratari, omamente , ma~ti

meta.

funerare.

Civiliza{ia

Maya

Nucleul formarii civilizatiei ~i patria poporului maya a fost

regiune-ai>eDlm>l.IleiYyg~.I.ULG-".~tel))llla.Dupa ce au venit din nord,

s-au a~ezat pe coastele golfului, dar au migrat

olmecilor; totodata s-au d~spartit de huaxtec (care nu au mcut parte din vechea cultura maya). In tara olmecilor, maya~ii au cunoscut alte elementede cultura pe care Ie-au asimilat ~iperfectionat.

Cullura ~aya s-a atlat In contact cu zapotecii, toltecii, civilizatia Teotihuacan. In contact cu aceste culturi ~i popoare cultura maya a

atins un Inalt nivel de dezvoltare, au creat 0 civilizatie originala. Au

erau masive. Perioada maxima a ascensiunii acestei civilizatii a fost Intre secoleleIII ~iIX e.n. Principalele centre de tipul mentio~at mai sus au lostTi.kill,C~pAn,Uaxacttm, P_~lenq~ Tulune, CobA~.a. MaYa~l1nu cuno~teau roata, uneltele lor erau mcute din piatra ~Iefuita,iar cuprul ~iaurul proveneau din import ~ierau folosite pentru omamente. Activitatea de baza a maya~ilor era cultura plantelor:

construit centre de cult ~i re~edinte de aristocrati. Constructiile

spre sud, peste tara

batate, cartoful, fasolea neagra, agava (din care producea 0 bautura), bumbacul,porumbuI.

.

0

ansto

parte a

fortei de munca era

utilizata

'

"

P entru Intretinerea

,

1_ cratlel, pentru constructia templelor, palatelor, piramidelor, a

P e lan g a

eu tura

in fI

Ace:~nte un ~onducator civil, dar care executa ~i functii biserice~ti.

preott ~ra aJut~t de un consiliu, format din ~efii de triburi ~i din

onducatorul centrelor ~i consiliul alegeau din aristocratia

conducatorii satelor; ei aveau functii, administrative, economice,

locata'

aca~elor

I

de

cult.

Cultivatorii

I

de plante traiau

.

In a<::ezarimici

'("

In colibe'

p antelor practlcau ~i 0 serie de meserii. Centrele maya aveau

21

fiscale ~ide justitie, dar vegheau ca ogoarele sa tie lucrate la timp, i in caz de razboi aveau functii militare.

Mai tarziu, centrele maya erau fortificate, transformate in cetar cu ziduri de aparare. Maya~iiau dezvoltat astronomia, aveau un Siste~ de scriere ideografica, intocmisera tabele cu eclipsele, utilizau doua

simboluri ~i Ie combinau prin adunare. Scriau pe piele de caprioare, pe un material confectionat pe fibra de agave sau pe piatra.

Maya~ii de azi pastreaza trasaturile stramo~ilor: talia mijloeie pieptul bine dezvoltat, umerii largi, par negru, piele de culoare~ bronzului. Sentimentul lor familiar era puternic, adorau copii, iar moravurile erau libere. Tatuajul era practicat de nobili ~i preoti. Civi/iza(ia az/ecii

Statui, civilizatia ~icapitala azteca erau situate pe Podi~ulMexie ~i in regiunile inconjuratoare; a fost una dintre cele mai evoluate

at

civilizatii ale lumii. Aztecii i~i spuneau

Ascensiunea lor a inceput dupa ce Confederatia antitepaniea a cucerit, in anul 1430, Atzcapotzalco ~i a desfiintat statui Tepanee, Aztecii, sub Itzcoatl, au ajuns sa se impuna in cadrul unei aliante ell triburile Chichimece. Intre anii 1440-1469, in timpul lui Moctez~ma, cetatile lagunare Texcoco, Tlacopan ~i TJ:L1o!;thtithinau creat 0 uniune, ;. in care aztecii detineau locul principal, de~i triburile texcocanilor ~i tlacopanilor erau mai puternice. Sub urma~ii lui Moctezuma, aztecii s-au extins teritorial spre Golful Mexic ~icoastele Pacificului, i-au ocupat pe mixteci ~iau ajuns

in nord pana la Rio Panuco, iar spre sud-est in Guatemala. Spre deosebire de maya~i, aztecii nu erau autohtoni, ora~ul-stat Tlaxcala era 0 enclava politica ~i a~tepta un moment favorabil pentru a-~i dobandi independenta, iar in exterior erau in conflict cu taraseii,

In .!

uVll1zafj'aazteca se baza pe agricultura, cultivandu-se porumbul, fasolea, batatele, dovlecii, ignamele, bumbacul, tutunul ~.a. Unelte!e folosite in agricultura erau primitive: sapele ~isapaligile erau tacute dl~ lemn tare, topoarele aveau ascuti~ul din silex sau din obsidian, cu pan curbati se trageau brazdele, lipseau animalele de tractiune; terenurilese ingra~aucu cenu~a.Lipia de porumb era alimentul de baza. , ,

Mexica.

5l9,Cortez

a ~S.~ut cucerireaMexicului.

In

prelucrarea pietrei, foloseau arama ~i bronzul foarte rar. Tesaturile fine erau din fire de bumbac, agave, palmier ~i par de iepure.

Pamantul

era

proprietate

comuna.

Aztecii

erau

priceputl

AurLl '(

"I

I

<;iarama proveneau din . import ~. ~i serveau la confectionarea

b

0

,

'

I

la acoperirea unor 0 lecte cu 101te. e~1me~te~ugune au

bijutento~sibil avans, nu au atins nivelul artistic al altor comunitati.

avutu~s~cii etectuau observatii astronomice, anii se numarau in

i :i~lice (de 52 de ani), sistemul.de.scriere era un compromis

e

O g rame ~i semne care sugerau Idel, se efectua pe pergament

h '

'

artle

d .

fi

m. Ife

d

e aga~e

.

.

~n1tat' d

ntre t

t

,

iele de eerb sau pe

dm P Ca

~i maya~ii, dupa ~u~enr~, a~ aSlmll~t alfabetuI I~tm, tar

daetarea eronicilor

s-a fa~ut I~ It~.blle

nah~alt,

qUIche sau cakc.~lquel.

.

re

CaseIe de locuit ~I edlficllie publtce erau constructll relatlv

Ie iar arhitectura religioasa denota un inalt grad de maiestrie, in

sllnp

,

e

,

I

.'

. spatlU U1 extenor

I

'

,

dezvoItarea

mal

I

e ement

cu trecerea

importanta in economia ~i religia

era

ce

Important

~~~ginalde arhite~tura. Axa piramidei la zenit a Soarelul.

Razboiul

era

0 preocupare

principale

coincidea

azteea, era sacru ~i obligatie divina pentru azteci.

sulite, pra~tii, lanci, scuturi de rachita acoperite cu piele, maciuci de lemn eu muehii de obsidian. Aztecii socoteau ca ofrandele cele mai

plaeute zeilor erau inimile adversarilor. Ei practicau ~i un canibalism ritual, erezand ca cel ce manca 0 parte din trupul unui om absorbea ~i calitatile eelui jertfit. Civiliza(ia Inca

Ca arme se foloseau

inca~i se intindea de la granita Columbiei, pe

~i pe coasta Pacificului pana in Chile. Civilizatiile

anten,oarecuno~teau agricultura ~i tesutul cu 3000 ani i.Hr. Cultura Chavll1,cultura Paraeas(400 i.Hr. - 400 d.Hr.), civilizatia Mohica (400-

plato~tIPe~ui

Imperiul faurit de

d.Hr.) nu cuno~teau un

s~stem de seriere. Misterele acestor culturi ~i civilizatii din Anzi au

r~mas ~e~unoscute pana azi. Se presupune ca aveau 0 organizare sociala

~II

] ,000d.Hr.), civilizatia Tiahuanaco

tradlt1\ capabile

o osale ce

ntre Ie

"

de

opere

.

I

.

(1000-1300

arhitectonice

.

megalitice.

Piramidele

.

A

-

ceremoma e glganttce sunt rezervoare ce contm mca

~~s~~rede nepatruns. Invaluite in mister raman ~i inceputurile

statului

palate~paniolii, dupa ce au cucerit statuI Inca, au ramas uimiti de quechue, templele, drumurile ~i ora~ele acestora. Inca~ii erau un trib tinutul ~ care s-a a~ezat pe valea superioar~ a raului Huatanay, in forrnatiu uZco, la 0 altitudine de 3400 m. De~i au intemeiat 0 mica

apoi pe

aYrnar~Sine~~ta!ala=inca~ii au supus celelalte

triburi quechua,

ocupat

statele

I11frant triburile

chancha,

au

andine

,

Cajamarca ~i Chimu - fixand hotarul sudic pe raul Maule ~i pe e

sud-estic in Argentina.

km ~i lat de 500 km, la sfar~itul secolului al XV-lea. Luptele interne .

trupele conduse de Pizzaro au marcat inceputul sfar~itului acest~~

imperiu care numara peste 10 milioane locuitori.

StatuI inca~ stapanea un teritoriu lung de 3006

I

Inca~ii nu cuno~teau roata ~i fierul, iar uneltele erau TaCutedin piatra ~Iefuitasau bronz. Foametea era un spectru cvasiprezent ~i din aceasta cauza inca~ii cultivau porumbul (circa 20 de soiuri), cartofii batate, arahide, tomate, papaya, manioc, cap~uni~.a.Cultura bumbaeului ocupa mari suprafete. Ca unelte erau folosite tacllas-urile (prajini eu varful imbracat in bronz sau intarite la foc); s~lul era ingra~atcu guano adus din Galapagos sau balegar de lama. Impotriva eroziunii erau amenajateterase.Dintre animale, inca~iicre~teaulama ~ialpacana. Din lemn, piatra ~i os i~i confectionau topoare, lanci, slliite ~i maciuci. Podoabele erau confectionate din metale. Inca~iiutilizauallrul, cuprul, argintul, cositorul ~i aliajele. Piatra era prelucrata in blocuri dreptunghiulare sau poligonale ~ise folosea in constructii monumentale. StatuI Inca era teocratic, totalitar. Munca era obligatorie, iar comoditatea~i lenevia erau socotite ca vicii. La inca~i,cultlll stramo~ilor era la mare cinste. Simbolul Imperiului Inca era orasul Cuzco - a~ezare

intemeiatain jurul anului 1000d.Hr.;ora~ul-cetatea fost rec1aditdupa

anul 1400.Avea 0 tripla incinta, Templul Soarelui (peretii erau acoperiti cu pJaci de aur ~i argint), palateIe, pavilioanele, ~colile ~i celelalte constructii exprimau grandoare. Alte centre urbane erau Sacsaihuaman, Incahuasi,Machu Picchu ~.a(de regula,prezentallfortificatii). Pana aCllmnu s-au aflat prea multe despre existenta scrierii la inca~i, iar elita invata in ~coli poezia, istoria, descifrarea hartilor, confectionarea armelor, constructia de poduri ~i drumuri. Limba oficiala a administratiei era quechina (pe care 0 vorbe~te astazi circa jumatate din populatia statullli Peru). Ca stat, Imperiul Inca a cunos~ut mereu nemultumiri: aymarii ~ichimu s-au rasculat, 0 serie de tribun s- au revoltat. Fragili1~tel!imperiului s-a manifestat din primele momente ale debarcarii spaniolilor condu~ide Francisco Pizzaro (1532).

-

--

I. AMERICA

DE NORD

I. I. A:jezarea geograficii,

intinderea,

limitele

$i (iirmurile

America de Nord ;st~ un ~are

imativ 24 mil. km-, sltuat mtre paralelele

bloc continental,

cu 0 supra!ata.de

de 17°_83°19' latltudme

apr~~ca~i intre meridianele

~~~astasuprafata, oCllpa 10cuilIl p~ ~Iob, dupa Asia ~i Africa.

de

168°-55°40'

longitudine

vestica.

ClI

Cel mai sudic punct al AmenCll de Nord este Istmul Tehuantepec,

iar punctele extrem nordice sunt Capul Morrison din Peninsula Boothia

. In longitudine, punctele extreme sunt: Capul Prmce Walles dm Alaska ~iCapul Charles din Peninsula Labrador. Continentlll este scaldat pe cele patru laturi de Oceanul Atlantic (E), Oceanlll Pacific (V), Golful Mexic (S) ~i Oceanul Inghetat (N). Complexitatea tarmurilor ~i a subtipurilor acestora este explicata prin pozitia geogratica, structura geologica, mi~carile orogenetice ~i epirogenetice, abrazillnea marina, mareele, curentii marini, glaciatia

~iCapylBarrowdin nordul Peninsulei Alaska.

.

cuaternara ~i actllala, actiunea antropica.

a ?fectat de mi~carile epirogenetice

111aI,t, Cll fiordllri (E ~i V Groenlandei, NE Labradorului, NE Ins.

(cel mai

este un tarm

Tiirmul

nordic

fost

model at

de

glaciatiunea

~i negative);

pleistocena

~i

(pozitive

~affin), skyars (in jllrlll Golfull1i Hudson),

f

faleza ~i golfuri

recvent).

Tiir~ul estic prezinta 0 mare complexitate genetica ~i morfologica

~:ecu~ ~I 0 accentllata interventie antropica;

pU~ietd lce m~ntio~am tarmul Cll g~lfuri, estuare, riass, cordoane ~i perisi-

tipuri

dintre numeroasele

,

,une ~IplaJe.

estuar~n~~Caplli C~arles ~i Capul Hatteras apare un tarm cu golfuri, -

Careall cof. ~~.urentlll, New Haven,

Hudson,

Delaware,

Chesapeake),

D nd1tll foarte bune de amplasare

a porturilor.

uneori ~II~ <;aplll Hatteras ~i pana la Peninsula Florida tarmul este jos,

eu lil11ana~tlOos, dllblat de bancuri de nisip ~i cordoane

litorale (tarm

e

~I lagllne).

Tarmul ce margine~~ePeninsul~ Flo.ridae~t~mai i?alt ~i.maiPUli festonat, ca urmare a unel u~oare ml~can de ndlcare ~Ia unlfornlit~~

petrografice (platforma calcaroasa).

limane, plaje ~i cordoane litorale, tarm cu mangrove, tarm cu coraIi. Clt

Cu toate aces tea apar ~i tarrnuri \II

'fiirmul

sudic,

de

la

Peninsula

Florida

~i

pana

la

istl11I

Tehuantepec este jos, nisipos ~i mla~tinos, cu plaje, lagune (Lagu~

tipic digitata ~i ,a

a

'fiirmul vestic poarta amprentele ~i caracterele specifice unitatilor care vin in contact cu Oceanul Pacitic (sisteme montane tinere'salt reintinerite, campii litorale inguste). Pana la Golful San Francisco apare un abrupt ce genereaza 0 faleza, cu putine golfuri (Los Angeles, San Diego). Tarmul este relativ inalt, cu campii litorale pe latura vestica a Peninsulei California ~i la vest de statele mexicane Sonora ~i Sinaloa. in regiunea de~ertica Sonora apare un peisaj nisipos, cu dune ~i vegetatie

varsarea Madre) sau lui Rio deltaic Grande). (la varsarea tluviului

Mississippi,

xerofitica,adaptataariditatii.

'

La nord de Golful San Francisco tarmul este inalt ~i aproape drept, cu sectoare de campii litoraleinguste. La nord de paralela de 48° latitudine nordica tarmul este foarte numeroase fragmentat, insule. de tipul celor cu fiorduri ~i canale. Tarmul este dublat de

1.2. Aspecte

de geograJ;e

fizicii

geologica ~i evolupa

in timp ~i spatiu, a continentului

nord-american a condus la conturarea a doua mari unitati tectono-struc- turale specifice scoartei continentale: unitatea de platformii (Unitafea

Seutului

pacifica ~i pe cea atlantica).

1.2.1. Structura

Evolutia deosebit

Canadian)

paleogeografica

de complexa,

~i cea de orogen

(paleozoic

~i alpin, pe

latura

Platfo~a,

in sens ~e~e:al? repre~inta. 0 unitate stabi~a ?in punet d~

vedere tectonic; este alcatUlta dm doua etaJe structurale dlstmcte: soclu

(fundamentul) ~i cuvertura sedimentara. In situatia in care soclul apare

la zi (tara cuvertura sedimentara),

Orogenul

se caracterizeaza

regiunea respectiva se nume~te sell!

prin mobilitate

tectonica ce genereaza

cutari, vulcanism ~i seismicitate.

.

Ii'~

Unitatea

structural a

centrala

0

reprezinta

vechea

platjor~~

canadianii

26

care este insot ita, pe marginea estica, de cutiirile paleoz01L ,

-t

vestlea . ~ de eele mezozoice

mal . veehi).

Geosutura

.

.

neozOlculUl.

# neozoice (care au antrenat in mi~cari acestor trel man unltatl s-a rea Izat a _

.

.

.

.

_

.

I .

.

I

.

Europa ~I alte blocun

.

I

.

C

.

I

)

dm

I

oc contmenta , numlt

.

)

(fi

Ig.

ontmentu

.

fi

.

-

I

.

d oua sem meta-

pe . ee.~ anI

,I

~I

1l1IJIOCY. Ina1l1 te de Neozoic, Impreuna cu

.

'

.

rdl

ca ~ , formau un smgur

.

e1l1ls.'

. rera no

.

rd atlantic.

bl

nO

'1".

d -

(a apo

d

apare m

. I ~~limitatde tluviul Mackenzie in nord ~i Marile Lacuri in sud,

~pa I Pu. d Peninsula Labrador ~i Groenlanda. Este format din roci in

JIlCuzan

aZlce, tu un vu canlce

dlJene

-S.

till Canadian (LaurentIan, nor -amencan

'

t

.

stadii de metamor Ism, granite,

.

-

~.

d

fi

.

. I

I

fi

I

aye

b

)

stind man zacammte e ler, nlCle , cupru .

fi

-

I

.

-'

Alcatuirea petrogra Ica a scutu UIeste separata m

0101 .fiee eutate in doua mari . cicluri

_ eutarea laurenttana (a

d

orogenetice

precambriene:

.

I

.

at na~tere catenel aurentlene

d

.

m estu

I

scutului);

- eutarea huroniana (in centrul ~ivest). Soelul platformei se prelunge~te spre sud, fiind acoperit cu cuverturasedimentara. Grosimea sedimentarului este din ce in ce mai marespre DepresiuneaMississippi. Un fragment al cuverturii apare ~i in sudul Golfului Hudson, aeeasta fiind formata din depozite apartinand Paleozoicului (gresii, conglomerate,calcare). Cuvertura este, din punct de vedere structural, u~orv~lurita,cu sineclize (Hudson, Mississippi) ~ianteclize. In alte spatii, cum ar fi latura atlantica a Groenlandei ~i nordul regiuniiappalachiene,cuvertura a suferit cutari ceva mai stranse, induse de faz~le orogenice taconica ~i acadiana (apartinand orogenezei

caledoOIce

).

. Mi~carile mentionate reprezinta Incepu!ul formiirii unitii{ii de

()Joge~lpaleozoic (Muntii Appalachi). Dupa aceste faze orogen ice,

~~en~~ de Nord aparea ca un uscat format din Scutul Canadian,

Insu-

e ar. Ipelagull~inord-american,

Groenlanda

~i Appalachii Nordici.

estul In car~oOlfer-permian se produce orogeneza hercinicii in sud- Conti~~~~UI~1~~nadian, respectiv in Appalachii Sudici. Aceste cutari se

I

pana 111depresiunea

Mexic.

Angaran~ezozoic, l~scatul nord-american, impreuna

~i l11ariieo~a~ un sl11gurcontinent, numit Laurasia. In aceasta era apar structural ~ tun c~~e Vor fragmenta continentul ~i vor pregati cadrul alpin). e apantle a mun{ilor din orogeneza alpinii (geosinclinalul

27

~u Scutul Baltic ~i

PLACA

PACIFICA

Fig. I. PlaciletectoniceadiaeenteAmericilor

Cutarile din aceasta era sunt proprii regiunii pacifice. Dupa specificul sedimentarii, modul de desTa~urarea orogenezei alpine ~i vulcanismului se disting: Sistemul Muntilor Stanco~i~icel al Culmilor Pacifice.

Istmul

Tehuantepec) s-a format prin cutarea, in timpul jurasicului superior- cretacic inferior (orogeneza nevadianii), a unor serii sedimentaregroase

cu intercalatii de material vulcanic, depuse in geosinclinalul vestie In

. Sistemul Muntilor Stanco~i s-a format in timpul orogeneze/ laramice de la sTar~itulCretacicului.

STar~itulMezozoicului surprinde America de Nord cu doua zon~ mari de uscat: in est Scutul Canadian ~i Muntii Appalachi, iar in yeS Muntii Stanco~i.intre cele doua zone aparea u~ bazin de sedimentareel; aspect de culoar marin. Acum se separa ~i Groenlanda de se~tl~ Canadian, prin prabu~iri insemnate in zona Golfl.1luiBaffin ~I Stramtorii Davis.

perioada Paleozoic superior - cretacic inferior.

Sistemul

Culmilor

Pacifice

(din

Alaska

pana

in

, Neozoie (Tertiar) se definitiveaza sistemul montan vestie. in

eo~ilorare loe un activ proces de sedimentare cu serii groase

I~ '

vestuli~~te

de sed D

up

e

de, Vaneou apa~er

.

extlOSe

paleogene ~i~eogene.(avanfosa)

depresiunea

M

I

.

are UI

B

azm,

a definitivarea sJstemulUlmontan alpm, pnn tractun profun-

extms din

.

.

I

.

I

Jar vu cantsmu

P ana in America Centrala va realiza platouri vulcanice

I

.

)

d

or

. se une~te cu Amenca

de

(p aroxism vulcantc m mlO-p lOeen .

.,

I

.

. La sfiir~itul TertJaru UI,

A

.

.

menca

d

e

N

Sud. cuatemarul

se remarca prin marile oscilatii climatice ~i prin insta-

lareaglaeiapun\1. Calota glaciara pleistocena a avut extinderea maxima pana la

paralela ora~ului New York. Aceasta s-a extins ~i s-a retras in mai multe faze: Nebraska, Kansas, Illinois, Wisconsin. in afara ealotei glaciare, ce modela podi~urile ~i campiile dinjurul

marilor laeuri, a existat ~i 0 glaciatiune azi in muntii inalti.

montana, in parte continuata

~i

1.2.2. Relieful

Relieful continentului nord-american este in stransa legatura cu struetura~i evolutia geologica ~i cu intensitatea factorilor exogeni de modelare. in functie de particularitatile reliefull.1is-au separat doua mari regiuni:Estul Extrucordilier ~i Vestul Cordilier

· Estul Extrucordilier grupeaza munti, podi~uri, dealuri ~i campii

dezvoltate in unitatea structural a a Scutului ~i platformei canadiene ~i in cea a sistemului montan paleozoic (Muntii Appalachi).

. Spatiul extracordilier se remarca prin stabilitate tectonica (vulca-

nIsm recent inexistent

~i seismicitate sIaM).

Arh'

Scutul can~dian (Iaurentian) are urmatoarele

regiuni morfologice:

/pe/ag~tlarctic canadian :ji Podi:jul Canadian.

pal dA~hlpe/agl/1arctic canadian este constituit din trei grupe princi- dine t e msu.lecare reprezinta resturi din scutul canadian (in sud) dar ~i Sunts ructun paleozoiee (hercinice, in nord ~i nord-est). Aceste insule I00 I~~parate de stramtori in care adancimea apei este, de regula, sub

dezvo~:t cuvertura .paleozoica

apar

forme

ale

reliefului

structural

pe monoc1m: cueste, suprafete structurale etc.

Relieful

major

al arhipelagului

este

reprezentat

prin

l11un'

.

podi~uri la care se adauga campii litorale. Altitudinile maxime aju~1~I '1:.

3.000m in estularhipelagului(Baffin,Devon,Ellesmere).

g la ~i

Regiunea poarta urmele eroziunii glaciare pleistocene ~i actual

La acest

spatiu

se adauga

§i Insula Groenlanda,

cea l11aime.

mil. kmp).

Groenlanda era un podi~ cu martori de munti reziduali.

insula

a Terrei

(2,2

Inainte

de

a

fi acoperita

de ghea~~e a,

wi Mun~ilorAppalachi ~i pana la Stanco~i apar asocieri s~re ~e~cumberland, Missouri. Preriilor) ~i campii (campia

de ~od~~~:ssissiPpicare se transfonna, spre.G~lful Mex~c,in Campia

11111'111/1:1'canti). podi~uril~ enumerat~ p.rez~nt~~n. rehef perJ/1/eXI t de vai adanci tnbutare fluvlUlUIMIssIssIppI.

monoton,

frag01~~~a~ile mo~fologice

in altitudinal 10:

grLlpa_ treapta joasa cu ~Ititudini, de r~gula, .intre.200-?00

apartinand

Estului

Extracordilier

se

pot

m (ma~ori-

,

P iilor ~i podi~.;unlor,cu exceptJa POdl~ulUiPrernlor care atmge

".

.

500 2 000

-.

)

.

m ,

.

Cordilter

este

,

constttult

dm

~.

doua

slsteme

montane

tateacam

. imitateaStanco~tlor1.

tnpro~treapta inalta, cu altitudini medii de 1.500-2.000 m, a Muntilor

APpalachi.

Vestu/

.

Fig. 2. Masivul Mc. Kinley, cel mai inalt din America de Nord (6.193 01)

Podi~'ul canadian este 0 regiune de podi~uri scunde ~i campij inalte mode Iate putemic de calota glaciara pleistocena (morene, blocun eratice, numeroase lacuri in depresiunile glaciare). Partea centrala a ramei nordice a coborat u~or sub nivelul marii in ultimele perioade geologice ~i a fonnat Golful Hudson.

(orogeneze1e

caledonica

vai longitudinale sculptate prin eroziune diferentiala un relief structural).

Spre est se tennina. printr-un abrupt cu v[ti abrupte, ada~ci ~~~~ cascade. La baza acestUi abrupt apare Piemontul AppalachlOn ~l _ continuare Cdmpia litorala atlantica, unde raurile i~i domolesc cursu rile formand meandre ~i provocand frecvente inundatii.

30

Sistemul

Muntilor Appalachi.

de varsta paleozoica

~i hercinica),

apare ca 0 suita de culmi paralele despart,it~de

(relief appalachIan,

.

aralele ce cuprind intre ele podi~uri inalte, intramontane

vulcanice

sau

~e aWl natura (Podi!jlll Yukon, Podi~'ul Columbiei Mareilli Bazin, Podi!jlll Colorado).

Sistemele montane sunt constituite din Lantul Pacific (Muntii Alaska,Mun~iiCoastelor, Muntii Cascadelor), cu cele mai mari altitu- dini(peste6.000 m, vf. Mc Kinley, 6.198 m, cel mai inalt din America de Nord) (fig.2), ~i Stdnco~'ii(Canada, SUA, Sierrele Mexicane) cu altitudinice trec peste 5.000 m.

> Sistemele montane prezinta relief glaciar vechi dar ~i ghetari actuali;se adaugavai foarte adanci (defilee ~icanioane).

. Spre tarm apare Campia litorala pacifica care este din ce in ce matlatadin nord spre sud.

Britanice,

Podi!jul

r

Pe ansamblu,Vestul Cordilier apare ca 0 regiune cu 0 mare mobi-

Itatetectonicamanifestata prin seismicitate ~ivulcanism actual.

1.2.3. Clima

A!lpec:te gellera/e

. Mareavarietatea c1imeicontinentuluinord-americanse explica

~:In ~r~~toarele aspecte care se constituie in acela~i timp in factori

netlCI al c1imei:

apro.

·

marea intindere

in latitudine

(65°),

care

detennina

existenta

a~e a.tutu~or zonelor c1imatice (de la c1ima polara la cea tropicala);

dirijea.

invers:~ clrcul~tia maselor de aer cu caractere deosebite (dinspre N-S ~i

_dl~ect1ade desta~urare

~i dispunere

a marilor

linii orografice

, ar mal putin dinspre vest-est ~i invers;

31

· Cordiliera pacifica, paralela cu tarmul, apare ca 0 bariera grafica (frontiera climatica de prim ordin) in calea maselor de aer 0Oro, nic. Intluenta sa se manifesta pozitiv (pe Campia litorala pacifica ~~ea, versantii vestici, unde cad ploi orografice cu intluenta in dezvoltI pe vegetatiei arborescente), dar ~inegativ (in regiunile de la est de bar~re~ se resimte 0 uscaciune accentuata ~iapar semide~erturi). lera

MuntiiAppalachi,prinaltitudinealormai redusa,nu se constit.

intr-o bariera orografica, dar intluenteaza local evolutia elemente~le

I

c Imattce; . .

Or

· se resimt intluente ale maselor de aer cu caracter ~i origin'

diferite: arctice continentale,

in partea nordica a Canadei, in toate anotimpurile, ciclonica), dar ~i de nord ~i nord-vest;

tropicale, ale vanturilor

de Vest (mai ale~

cu 0 intensa activitate

· se remarca ~i prezenta

aisbergurilor,

care aduc de la latitudini '.

mari apa cu temperatura scazuta (intluentand termic regiunile straba- tute);

· curentii calzi ~ireci, care prin origine ~idirectie imprimacIimei tarmurilor proprietatile lor termice ~i de umiditate (curentii calzi ai

Golfului Alaska, Groenlandei de Vest

Califomiei, al Labradorului); · masele oceanice inconjuratoare (Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Golful Mexic, Oceanul Arctic) au rol de moderator temlic

pentru zonele de

aer se deplaseaza ~iin interiorul continentului aducand mari variabilita(,

in aspectul climei.

~i reci - Ecuatorial contrar, al

tarm ~i umiditate ridicata a aerului de deasupra. Acest

. Unitatile acvatice interioare (lacurile canadiene, Marile Lacun,

Mississippi), prin dimensiuni, aduc

lacurile de acumulare, tluviul

intluente locale sub aspect termic dar ~iasupra regimului pluvial.

· ariile de maxima ~i minima presiune genereaza deplasarea

maselor de aer peste continentul nord-american:

-

antide/onul

groenlandez,

nord-american,

nord-canadIan, .

nor. d-

'

pacific (deasupra Aleutinelor) ~i ciclonul islandez cu actiune mar~fit/l

timpul

iernii

~i anticlinalul

groenlandez,

nord-atlantic,

nord-paci IC,

ciclonul nord-american ~iislandez cu actiune vara; , a

- ariile antide/onale

avanseaza

vara spre nord ~i se retrag laf/1

spre sud (0 deplasare pe 0 distanta de 200 in latitudine);

-

anticiclonul

cu

intluenta

putemica

este

cel

re

~~Ie

pacific,

invadeaza zona litorala ~i genereaza vara timp frumos ~i uscat (Ia Su 400 lat. N), iar in timpul iemii precipitatii abundente spre nord.
32

de Nord prezinta ~i fenomene de risc climatic maxim:

~men,c~le de tipul uraganelor generate de deplasarea ciclonilor

,

furtunl ~ro (

'call

plcSE SUA) ~i celebrele tomade din a~a-numitul "Culoar al

10

,

.

'

'

)

, ,

_

'

,'_

care scot m eVldenta

trOpl or" (bazinul MISSISSIppI.

tOf/1ade1

,

I

Reg/1llU

tennic prezinta . unele partlculantatl ,.

,

patiala

a

factonlor

enumeratl

mal

sus.

Apar

pronuntate

aso~I~~e: ~au~ loc la altul ~i de la un sezon la altu\.

vana(lil. ~erma anuala de O°C se desfii~oara in lungul

Podi~ul

N pe

d ~o Ire, ctia Terra Nova, Lacul ° Winnipeg,

paralelei de 5001at. Mackenzie ~i urca

.

vest

ana la paralela de 60 .

In

I:oterma

de 10°C trece pe la nord de New York, sudul Marilor

ri ~itraverseaza Podi~ul Missouri pana la Vancouver.

Lacu Izoterma de 20°C ocole~te pe la nord Golful Mexic, trece prin

Podi~ulColorado ~i ajunge in zona,ora~~lui ~os An?eles:

Regi/1llll pluvial

se caractenzeaza

prm

man

vanatll

cantttatlve

dinspre interior spre exte.riorul continentului.

 

.

Yalori foarte

man

de 2.500-3.000

mm

anual

apar

pe

htoralul

Pacificului la QQrode 12M"ii~l~~.iji1.N~i scad spre interior 1a 300 -

SOO'iiiffi.Sp;e

valorile ajung la 200 ~i chiar sub 100 mm/an.

nord

~i

in

unele

podi~uri

interioare,

intracordiliere,

Anotimpual

se remarca

variatii

importante

in desTa~urarea ele-

mentelor climatice ca urmare a deplasarii

tarea diferentiata in tipul anului a ariilor de maxim ~i minim baric.

maselor de aer prin manifes-

- lama

mi~carile aerului se realizeaza

sub fOrIna vanturilor

din

s~ctorSY (.calde)~i S~ (calde si umede), dar ~i din sectoarele NE (reci ~i

vlo~ente)~I NY (umede

radl~ale_de vreme in timp foarte scurt, temperaturile fiind cuprinse intre

+15

~I foarte reci). Pe acest

in NV.

Pluviometric,

fond apar schimbari

anotimpul

hibemal

se

C

.m SE

~i -lOoC

~~~ct~nzeazapri~

M

~recipi~ti! ~ogat~. Vanturile r~ci ~her)

dinspr~

e

l 11a

p , a C CanadIana aJlll1gpana m reglUnea Texas ~I spr

l 'x~c 1

a es

coasta GolfulUl

) u C' ul111arinegative pentru culturile subtropicale (bumbac, citrice

"

1

influenta~' amplle d.elapQalele,estice ale_~~tilor

sunumele

Sta~()JLsunt sub

~e C~~~()07c_Tfoeh~:

u1lled,inea~I}~JlnIQr~e v:st calde ~Iuscat~

reincalz c~t eu zapada pe pantele vestlce ale Munplor Stanco~l, oar se

Central:t=ei~ d:vil1{~us~at~sele

el!i£e.,LIn"p"Qdj§ulPreeriilor, Cameiile

- = p . ,Ionand m statui Colorado ~i mai la nord.

Re~il11UI;~:.va~a

apnlie) ~i

.e~te .un

mdlca, dlferente

anotim~

man

,cu

mtre nord (3°C la Wmmpeg

ploi

mai

putine.

ca. iam~.

m

die

su

(18°C). In NE se mai resimt valuri de frig, cu viscole ~i

33

caderi de zapada. In dimpiile

centrale, primavara este timpurie ~is

pentru ca in Depresiunea Califomiei sa se instaleze seceta.

CUrta,

- Vara are 0 mai mare stabilitate

barica;

in interiorul conl'

tului se instaleaza, acum, 0 arie de minima presiune. Temperaturile1nen.

15,7°C la Vancouver ~i 14,7°C la San Fransc.au0

se intalne~te in Valea Mare ~i are valori de ~sco.

vanturil~ au ~n c~ract~r neregulat ~ie~e

anumita uniformitate:

Temperatura

40°C.

perturbapi dinspre sud.

maxima

p~. coasta

pacifica,

locale. Pe coasta GolfulUl Mexlc, vantunle

dominante sunil t

- Toamna

ploile

sunt reduse

cantitativ.

Apar

secete accentuat

mai mult spre sud ~i reduse la cateva saptamani spre nord. Cantitateer maxima de ploaie cade in octombrie in Alaska. Acum este ~i sezonu~' uraganelor (huricanne, in septembrie-noiembrie) pe tarmul atlantic ~ial Golfului Mexic. Acestea urca ~ipe Mississippi (mai rar).

Zonele

climatice

(fig.3)

apar dupa caracteristicile

regionale ale

elementelor climatice, incepand de la cele reci (polare) ~i pana la; climatele tropicale. Se remarca 0 distributie predominat longitudinala a zonelor de clima datorata sistemului montan cordilier.

" I};

 

(1j~Hnu.

'----

 

mSemi",d""~'J>J(S;)

 

II!IIISum."",,"

um«!

lSu!

IIlt:f,lIl~i#\.~C*1.i'l*1lii'

Hop)

m """",,"w.,,"u(Mi

 

II

T~I)~e'

(;\ltlI1n(1Ha!.U.

.-en fitduM

(lei)

.

T<:nlrc-scu ~fttnUll.'U"''t'ri

100 (T~.

B1t<JPiw

NJoII!

i<e.AiaI'I~tUi1ltd.~

. 1')

mAJJH/I(dr-II.IUflJjinAJu,,-\)

~'1!.It.si!lC.nIl~IIi:~[)s.t

Fig. 3. Zone Ie climatice ale S.U.A.

34

a climate/orred

zond

volta in regiunile circumpolare dincolo de 60° latitudine

. ~e A~asta

zona

a climatelor

nordlca

c1imei subpolare.

de reci

se separa

in zona

climei

polare~I; /Q climei po/are

NV

. · lef/Labrador,nordul.Golfului Hudso~, ~rhipel~gul A~c~icnord-

(arctice)

cuprinde:

Groenlanda,

pen1~su nordulPeninsulelAlaska.FormatlUmlebance antlclclonale,

aJ11eni~:'na~tere la Po~ul Nord, depl~seaz~ ~er rece sp~e I:,titu~inile

de

care.

infenoar '(,

.

e <:iin interactlUne cu forta IUIConolIs, genereaza

"

1

I

vantunle

cteristice reglUm . or po are.

est car~edia anuala a temp;raturii a~rului ~ste negativ.a (I~ Barro~, in NY Peninsulei Alaska, -12 C). Mednle lumlor cele mal reci la statlUnea

de

a;ori de apa in aerul polar, precum ~i marea lor stabilitate termica, fac ~: precipitatiile sa fie extrem de sarace (nu mai mult de 200 ~m/an). Acesteasunt exclusiv sub forma de zapada. Se remarca diferent1eri intre

regiunile polare atlate sub intluenta Atlanticului ~i a Pacificului (climat

cu zona interioara, cu un climat

ceva mai aspru (Arhipelagul nord-american). · Zona climei slIhpo/are (subarctice) Cuprinde 0 mare parte din Peninsula Labrador, 0 parte din Golful Hudson, podi~urile Lacurilor ~i Mackenzie, partial Alaska ~i sudul Groenlandei. Caracteristicile acestuia sunt iemile reci ~i lungi, verile scurte ~i rikoroase. Prezinta doua nuante: una oceanica ~i alta continen-

polar oceanic, mai bland) in comparatie

Brow

sunt de -27°C

iama ~i 2°C vara. Continutul

nesemnificativ

tala.

'

· .Clima slIbpo/ara

oceanica

are veri racoroase

~i cetoase,

ierni

nu

pr~arecI,.umede ~icu vanturi putemice. Mediile termice sunt egale sau ~Ia~ mal mici dedit O°C.Temperaturile minime coboara sub -40°C.

al a.x1~neletermice ndicate d sunt . cuprinse intre

m

--

I

. .

15-18°C. .' Precipitatiile

sunt ceva

ecat In c lmatul cu nuanta contmentala (400-500 mm/an).

este

bCll1n~lsubpo/ara

continenta/a,

caracteristica

nordului Canadei,

mOdc~ut stantIaI mai rece decat precedenta, datorita lipsei intluentei Fairba~~are : oceanului. Temperatura medie anuala este de -3°C la

tllra la's

(65 .Iat.N., pe un atluent al tluviului Yukon). lama tempera-

minimeace~a~1_statiune este de -24°C,

acestuic~o oara frecvent sub -60°C.

iar vara

15°C. Temperaturile

Continentalismul accentuat al

la rairba~~a )

t e~te pus in evidenta de amplitudinile

s

(ClUlache, S, 2002)

term ice mari (39°C

35

ales sub Cantitatile forma de medii ninsoare. de precipitatii au valori sub 300 mm ~icad

Zona

_c/imate/~r

temperate

_ ~

'.

l11ai

'.$!"

Ocupa cea mal mare suprafata mtre zonele cltmatlce ale AI11 ."

de Nord. Este dispusa intre 40-65° latitudine nordica. In functienclii0". intluentele exterioare, se pot diterentia mai multe nuante climatice: e de

I~

·

Climatul

temperat

oceanic

Ocupa 0 Ia~ie de coasta, ingusta, care incepe din California~"

"

te~ina in S~ Peni~sulei Ala~ka. Sp~cificu~ ~ces.~ei.z~ne climatice ~s~:

reglmul pluvlOm~tn~ caracte~lzat prm preclpl~atn ndlca!e ~i prin !ipsa, contrastelor tenmce mtre luntle extreme. lemtle sunt blande, iar veril relativ racoroase. Temperaturile medii oscileaza intre 7-9°C. Tempera~;"

tura medie a sezonului rece este pozitiva (4°C in Portland, statull~

Orego~) (~iulach~, S, 2002). Sistem~1 montan ~?rdilier protejeazal aceasta Ia~le cu cltmat temperat oceamc de adveqnle de mase de aeti)

arctic. Ploile sunt abundente datorita escaladarii muntilor de catre mac\ l

sele de aer vestic oceanic, apanlnd ploile orogen ice. Valorile medii ale1'~

precipitatiilor depa~esc 800 mm ~i ajung pana la 2.500 mm/an. Speci-"

fice acestui climat mai sunt: ninsorile zitate mare.

~'

slabe, ceturi

frecvente,

nebulo

· Climatul temperat de tranzi{ie Este un climat care face trecerea intre climatul precedent ~i cell"~

temperat continental. Apare ca un climat caracteristic in SE Canadei ~iinl~7

NE S.U.A (numit ~i c/imat temperat musonic sau atlantic). Ca ~i il"l';;:

climatul precedent, dominante sunt vanturile de vest ~i circula!ial':~ ciclonica. Cantitatile insemnate de precipitatii cad mai ales in semestrul-;1 cald, cu maxim pluvial in mai-iunie. Stratul de zapada este un fenome?'>

caracteristic iama. VeriIe sunt calde, iar iemile sunt, in general, recl.' .~

Mediile termice variaza intre 4-16°C. Precipitatiile medii se apropie de-

valoarea de 800 mm/an. La Eastport (statuI Mai~e), temperatura medi~af

lunii iulie este de 22°C, pentru ca la 50 km in interiorul continentutl .

;

aceasta sa fie de 30°e. Acest aspect climatic este pus pe seama Curentu u1,

rece al Labradoruluicare modereazaclimatulin zona de litoral.

~

· C/imatul temperat continental

Acest

climat

este

caracteristic

regiunilor

din

nordul

.

dul ~

~I SUala'j

Mar~lor L~curi: Spec.ificu~ ace~tui. cli~at este excesivit~tea acc~nt~sle-

mamfestata

dominat aproape tot timpul anului de masele de aer polare (tempe~cin

pnn

yen

mal

recl

~I penoade

de

vegetatle

scurta.

alC)

.

continentale, care ia na~tereprin transformarea aerului polar ocean!
36

I ,it cu suprafata terestra (Ciulache, S, 2002). Vara, aerul

unf relativ ridicate, umezeala redusa. lama aerul polar are

l

onlactpre

t1lp

eratUr

'

.

d

. leJ11pera~u~1S~ntintluentate ~i de invaziile de mase de aer tropical (mai

are te

Ita-

I

azute, umezea a re atlv mare.

I

.

R

.

I

.,

eglmu

termlc ~I uml

lea rdatIV~ Spartea sudica)

extreme,

frecventeI~ rile

~i arctice (in partea nordica); aceste intluente

medii

maxime

~i minime.

Temperaturile

produc ~a ~ de la nord (Edmonton 3°C, Winnipeg, 2°C) spre sud

anu~lecre~00C). Amplitudiniletermice sunt foarte mari (specificul

(ChIC~~I~i):Edmonton 31°C ~-I~o~ in ian~~rie~.17 in iulie)~ Chi.cago

-. ~~~~(_30e in ianuarie, 14°C m mite). Preclpltatnle nd intre 300-700 mm/an.

~Ivarn

Climatlll temperat semtart Acest cIimat este caracteristic regiunilor intramontane ~i de la stul Muntilor Stanco~i. Barierele montane atlate in calea vanturilor de V~st conjugate cu distanta foarte mare fata de oceane, determina ~cadereaaccentuata a precipitatiilor pana aproape de limita dezvoltarii

variaza in functie de

vegetatieide stepa. Mediile anuale ale temperaturii

sunt relatIv scazute

.

.d

latitudine ~i atitudine,

dar raman

pozitive.

La Dickinson

temperatura

medie este de 5°e.

Vara,

temperaturile

cresc

substantial

(Dickinson,

lI°C). lama temperaturile sunt foarte scazute (-12°C la aceea~i statie). Precipitatiile au valori medii scazute (sub 400 mm/an). Yara, ploile cad sub forma de aversa, insotite de furtuni ~i descarcari electrice. Apar ~i furtunitropicale numite tomade (tornado), a carol' violenta nu este atat de mare ca in regiunile unde acestea sunt caracteristice. Zona climate/or calde

. Aceasta este specitica latitudinilor mai mici de 4001at. N ~I

cupnnde cIimatul subtropical ~i tropical.

· C:limatul subtropical

are mai multe

nuante

cIimatice.

oe ,Cltmallil subtropical arid $i semiarid este localizat in SV SUA, deu~~nd 0 arie nu prea intinsa. Caracteristicile acestui cIimat sunt date

eel po~~l1anta,de la un sezon la altul, a aerului tropical cald ~i uscat cu

au val a~ (te~perat)

foarte~n m~n, cuprinse intre II-18°C. Maximele termice absolute sunt

lermieaP~~Plate~e c~le al.e cli~atului t~o~ical arid ~~isemiarid (valoar~a

Californi

dm

mai rece ~i mai umed. Temperaturile

mreglstrata

la

10 mite

medii anuale

Valley

56,7.C

1913 m Death

. ~;.a susttnut mult timp recordul mondial; Ciulache, S, 2000).

parteacen:l11~ul.\:,btropical cu veri If.scate(mediteranean) apare in

aer l11ariti~~ta a. tarmului Californiei. In semestrul cald apar mase de roplcale, dezvoltate la periferiile estice ale anticiclonilor

37

I I

~

.

subtropicali. Timpul es.te senin, ~ald,~! uscat. ,I.an~a,frontul polar perat) s.e depla.seaza. dmspre lat~t~~I~~le.med~1 cat~e cele subtro (~eIPt!J"i conducand la mtensJticarea actlvltatlI clclonlce ~I, de aici, cr/lcal\)l

precipitatiilo~.Tem~eraturile medii anuale oscileaza intre ~ 3°C (I jte~eal

la San FrancIsco)

~I 17°C (Ia Sacramento,

16,5°C). Preclpitatiile,8

'

cuprinse intre 300-700 mm/an.

a

SlJl1~

·

Climatul

subtropical

umed

este caracteristic

SE S.U.A

fi'

dominat

favorizeaza caderea unor cantitati mari de precipitatii. Temperat~~~e

medii anuale sunt ridicate ~i variaza de la nord (17°C la Memphis

Tennesse)

in

semestrul

cald

de

mase

de

aer

tropical

oceani~

IIl1d

s~; ~

la sud (19,7°C

la New Orleans, statui Louisiana).

Can~itat'r

medii anuale de precipitatii au valori cuprinse intre 700-1.100 mmJ~ne

Acest spatiu ocupat de climatul subtropical umed este aria d~ manifestare a uraganelor tropicale (frecvente in Florida).

· Climatul tropical semiarid ~'iarid

Climatul de acest tip este centrat intre 20-25° latitudine nordica:

unde actioneaza aerul din atmosfera inalta a zonelor subtropicale (NY Mexicului). Conditiile de ariditate specifice de~erturilor tropical~

(Sonora) sunt legate de curentul

turile mai coborate ale aerului de deasupra acestuia se opun convectiei

rece al Californiei,

care prin tempera-I

termice ascendente ~iimplicit, lipsa precipitatiilor.

;

· Climatul tropical musonic ocupa 0 regiune ingusta a Mexicului

spre Oceanul Pacific ~i PeninsulaYucatan.Precipitatiilesunt foart~

insemnate

timpul anului.

cantitativ (peste 2.500 mm/an+), iar temperaturile

ClimasistemuluimOlltancordilier

ridicate tot,

,

Caracteristica cea mai importanta este scaderea temperaturi~ ~I cre~terea precipitatiilor pe masura ce cre~te altitudinea. Acest aspect 1m:

plica 0 etajare a elementelor climatice. Sistemul montan cordilier eS,t~~I

o bariera orografica insemnata in calea maselor de aer vestice, pacltJce

~i determina 0 distributie diferentiata a precipitatiilor: pe clina vestic~ SC produc precipitatii abundente, iar in interiorul sistemului mony~n,~Ip~ reduse. clina estica, Se remarca spre podi~urile ~i cre~terea centrale, altitudinii acestea zapezilor tind sa aiba permanente cantltatJ;~a e

nord (600 m) spre sud (4.000-5.000 m).

1.2.4. Hidrogratia

Uria~a intindere in latitudine, orientarea

geologica

treptelor majore de relief, alcatuirea

in sensu I meridia~e1td:

variata, multitudtne

. r atice se constituie ca factori principali care determina

Apar, astfeI, bazine

~elvoltarea cu suprafete

hidrog~aficenvast sistem lacustru (cel mai mare de pe Terra) ~i existenta

droIOgIC~,~ari ghetari de pe glob. celormal Resu rse1ede apa dulce sunt estimate la 4,4 mil. km3, din care:

,one bIOC,I~icaracteristicile

apelor

continentale.

mari, 0 varietate insemnata

a regimurilor

hi-

3 .

.

243 mil. km m ghetan;

=

1'9 mil. km3 ape subterane;

_

25 600 km3 in lacurile naturale;

_

1.500 km3 in lacurile artificiale;

250 km3 in rauri.

_

Reteauahidrograficaexoreicaocupa 96,3%din suprafataconti-

nentului(Ga~tescu, P, 2002), restul fiind constituit

din supra fete areice

~i endoreice.

~

.'

oceanelor ArctIc, AtlantIc ~I

Pacific,fiedirect, fie prin intermediul marilor margina~e. CUre Oceanul Arctic se indreapta numeroase rauri mai mici sau mai mari care dreneaza multitudinea de lacuri glaciare din Podi~ul canadian,riiuricare dreneaza 20,7% din suprafata continentului. Cea mai mare parte a raurilor (exceptie cele care vin din Muntii Stiinco~i)au pante de scurgere mici in cursul superior, numeroase rupturide panta in talveg (in rocile dure ale scutului canadian) ~i

ingheata0 lungaperioadadinan (7-8luni).Cu toateca existaunpod de

ghea!a,sub acesta se realizeaza 0 scurgere bogata.

Reteaua exorelca este tnbutara

,

.

.

Spre

Golful

Hudson

se

indreapta

Moose,

~i Red River care dreneaza lacurile

raurile

Churchill,

Alba~y,Nelson cu Saskatchewan Manlt?ba~iWinnipeg.

Ath b~n Marea

Peace -

C

Beaufort

se

varsa

sistemul

- cele doua mari lacuri de la

tluviatil

Mackenzie

a ercul Polar: Lacul Sclavilor ~i Lacul Ur~ilor.

aska -

Liard care dreneaza

kr(2)~ac~enzi~ (h:l~gime ~.240 km, cu raul. Peac~; supra~ata 1,8 mil.

(dupaM~,a!d?ll~aslstemhldrograficca manme dm Amencade Nord

in Gce ISSISSIP~1- Missouri). Izvora~te din Muntii Stanco~i ~i se varsa

este dea~~ ArctIc printr-o delta (12.000 km2). Debitul mediu la varsare

dar nUrn'. ~Om3/s. Fluviul este navigabil pe aproape toata lungimea sa, al In perioada de vara.

Fig. 4. Bazinul hidrografic-Sf.Laurentiu

,

Raurile tributare Americii de Nord.

Q

f!!.anuluiAtlantic

dreneaza

38% din suprafa!

Sf

Cea mai mare artera hidrografica

L.quren{iu (figA),

care

dreneaza

din zona temperata

complexul

Marilor

este jlllvil~

Lacuri:.c,

ceiebra cascada Niagara. Fluviull~i are obar~iaIn extremitate~estlca~

Lacului Ontario ~i, In lungimea

sa de 1.200 km, se include ~I e~tua~o\

omonim

(cu

0 lungime

de 400

km

~i 0 latime

ce poate

ajunge

~I la

J'

km). Daca se includ ~i Marile Lacuri, atunci lungimea sistemului comu.

Marile Lacuri - Sf. Laurentiu este de 3.320 km (Ga~tescu, 2002).

I

Ir

Suprafata bazinului este de 1,4 mil. km2. Fluviul ~i-a ax.at,cur~ulol'

un contact tectonic Intre Scutul canadian ~i Appalachii Nordlc~,avandill'

panta de scurgere mica, cu numeroase praguri ~i cascade. DebJt~1m~ea'

este de 10.050m3/s(al doilea dupa Mississippi- Missouri).FluvJUIrcut~!, cale navigabila importanta(mai ales dupa amenajarileprin eclu~eflaviuL

de Canada ~i SUA) in cea mai mare parte a anului (2-3 lunl u Ingheata); are un bogat potential hidroenergetic.

40

, Peninsula Noua Scotie, in nord ~i Peninsula Florida In sud,

varsa In Atlantic sunt scurte, -' dar au debite bogate ca ur-

' Intre

I

care se

't1

.

T

raLlrte

ntei oceamce.

oate se varsa pnn estuare, aspect care a

Inare.a IOde~~oitareamarilor ora~e porturi din America de Nord. Printre

t'avortzat , .mpo

rtante se pot mentiona:

.

Delaware,

.

-

Hudson,

.

.

Sesquehanna,

.,

.

,

raU

rile (11al I

,-

.

. Savannah.

pOIOJf~a(,GolfulMexic,

_ In

, rsa (11U

v~

dommat

de ~stemul

MISSlss1*I-Mlssoun,

Issoun are.

se

.

.10

Ite rauri cu un regim de scurgere subtro):!lCa[

'

G

d

ran

d

e

e. a Izvoare e

I

.

I

I

. M .

U1

aDarna,~abine,

'

5 970 k

01;

( de Texas), RIO

(.olOfaul M\'sissippi (3.780 km,

rafat~ 3,23 mil. km2) (fig.5) es~e cel ma~ mare tluvi~ d~n~merica

d:

~IP'i ~ial treilea din lume ca lunglme (dupa Amazon ~INil) ~Isuprafata

(:I~azon ~iCongo). Izvoa~ele ~e gasesc la ? altitudine de 583 01, Intr-o

Lacul

~e:perior.Fluviul s~~ab~te0 ~on~ d,e scufund~re, ~i~pusa Intr~ ~untii Appalachi ~i Muntl~ Stanc~~I, pn?1_m,datluentl mal Im~ortantl_dmspr~

prima regiune (deblte man

dinspre vest care au debite red use. Principalul atluent este Missouri

(4.320 km, 1,37 mil. km2) care se formeaza prin unirea a trei atluenti cu

izvoarele in Stanco~i. In cursul

fata de cel

iune cu

relief morenatc

dm

statui

Mmnesota,

la vest

de

datonta

mtluentelor

oceantce)

superior

are numeroase

repezi~uri

~i

cascade (cea mai importanta este cascada Great Falls). Se varsa in Mississippi la Saint Louis. Are un debit mediu anual de 2.250 m3/s,

redus in comparatie cu suprafata sa mere de drenaj. Acest aspect se

datoreaza conditiilor aride din regiunile prin care trece tluviul. Are amenajarihidrotehnice importante.

0

sllpra~atade drenaj de aproximativ

se varsa Yukon (3.180 km, 0,8 mil. km2), cale de

Riiurile care

In

se

orienteaza

catre

Oceanul

Pacific

acopera

38% din suprafata continentului.

M~rea_B~ring

acces ~pretnteriorulAlaskai'. - --

I11ari:I~~.~e\,peni~sulel:. Alaska ~i California, do~r doua r~uri sunt mai baraj Gr;n:; (sa varsa ,Ia sud de Va~couver) ~I Colurn!!.!!!.~~arele

mare

hidtocent rala Oiff'SU"''t Coulee ~I lacul

Franklm

D.

Rooseveft,

cea

mal

Rii

'

1"\).

ploi,za

p

, In

St' anco<:i '

a

tun

I

v,

h e vi~ Muntii Cordilieri au debite bogate (alimentare din

~.r~le C

ZI,

G

g

.

oitul

etan

.

)

Car~

.

IJornlel se varsa Colorado.

"

Cu izvoarele

In Muntii

n Curs I

"

I

:tJI

'

. bazin h'd u mlJOCIllstrabate cele rul Great Canyon. Raul, de~i

~

oloradopri n J care rografic curge, mare, pierde din foarte cauza conditiilor mult din apa aride (ca ale ~i Podi~ului atluentii

41

acestuia) prin e;ap~rar~: ~-au. con~truit nu~eroa~e baraje peOtr mentarea cu apa, Ingatl1 ~I chlar hldroenergle. Pnn aspectele 1Iat"

nate, Colorado ajunge la varsare cu un debit de doar 40 m3/s i roenti()~i!

Pacific se Indreapta ~i cel mai mare diu mexican - Ba/sas, c~ iz~tCatre/',

In apropierea capitalei statului.

oarelcl

Fig.6. Marele Lac Sarat (Utah). Bazine de exploatare a sarurilor 'inmarginea nordica a lacului

Podi~ul~i Campia Canadiana este zona cu densitatea cea mai mare deiacun (ae oroinurmiilor), cu origine predominant fluvio-

glaciara.Cele mai mari dintre acestea sunt Lacu/ Ur~i/or(sau Mare/e Lac al Ursllllli, 29.000 km2) Lacu/ Sclavi/or (sau Mare/e Lac a/ Sclavilor,26.000km2)~iLacu/ Winnipeg(23.000 km\ Exista ~i alte tipuri genetice de cuvete ce dau unitati acvatice

lacustre: vu\canice (Parcul

tectonice(Sierra Nevada), lacuri de baraj antropic (bazinele fluviilor Tennessee,Missouri,Mississippi, Colorado).

Nevada),

Yellowstone,

Muntii

Sierra

Ghetarii

(d Su~t car~cteristiciArhipelagului Arctic al Canadei, Groenlandei

ze~tC~lota~Iaclara).~i~untilor a,l, malales, pnn ghetarii de Cordilieri. tip alpin ~ialaskian. Ghetarii montani sunt repre-

1.2.5.Vegetatia, fauna ~isolurile

As p e('te generale

"

Varietatea

d .

arnerican d' con Itl1lornaturale care caracterizeaza teritoriul nord- latitudin~lam. care rol important II au clima, relieful ~i dispunerea

, Pe a~: Impus 0 mare varietate a covorului vegetal (fig.7).

IncePandde ~mblu, a cele speclfice se ~emarca tundrei aproape arctice toate pana zonele la cele de caracteristice vegetatie,

43

I,

I "

zonelor tropicale. Aceste asociatii vegetale realizeaza, pe Ian _

conditii,

diversificata de la nord spre regiunile tropicale.

~i 0 mare varietate de biotopuri

cu 0 fauna

din

ce in ga all, Ce 111'111 ~~

1.2.5.1. Atilt vegetatia,

cat ~i fauna Americii

doua

Holarctica ~i Regiunea Neotropicala.

regiuni

biogeografice

cu

extindere

· Regiunea Holarcticii

mare

de Nord, apart'

.~.~

pe

glob:

Reg,ln JUnea, let

Climatul regiunii variaza foarte mult, de la cIimatul polar pan- I

cel subtropical,

Holarctica este bogata ~i variata.

lipsind cIimatul tropical ~i cel ecuatorial.

Dintre

familiile

de

plante

cu

un

areal

intins

Flora ~i fa~ a na

se

nurnara}

Ranuncu/aceae/e,

Caryophyllaceae/e.

Rosaceae/e,

Brassiaceaele'i

Compositae/e,

Fagaceae/e.

Betu/aceae/e,

Salicaceae/e,

Pinaceaele ~.,

caror reprezentanti intra in constitutia padurilor ~ia paji~tilor.

I 10,

larctidi

este reprezentata

.

cane

(

'1'

/

'

J

1a pi

ae

fauna ,~ re endemlce.

'

.

taJ11(1e,

Ie nord-amen

de urmatoarele

12 familii

)

d .

mtre

'

msectIvore;

.

de

J1

_ carute'i nord-americani

castOn

(Castoridae),

-'

.

d

iepurii

.,

~uieratori (2

d

'

nord-

d

'\

,- '(0 'ho/Onidae), ~oarecn santon nor -amencam apo I ae;,

~obolanii cu buzunar

a(1len~alll ~tor nord-americane

nlele ca

veve.

'ani (Geomyi ael

d

,\

'

d

(Ap/odontidae),

-

mtre rozatoare;

J1ord-al~er

_ani

tl'~ocap

rele nord-americane '

(

'T

'

urSI

ii nord-americam

J

(Anti/ocapridae)

ol

ael

'

d

t

.

dintre rumegatoare;

I

10 re carnIvore e terestre.

~~;~rita intinderii vaste, ~i h~terogenita~!i conditiil~r,

'

zeaza

r~giunea ~e

P rintr-o mare dlversltate a lumn vegetale ~I am male, atat

,'

J:'.

lormatlUm

l -

a

.,

b .

I

'

lOeco oglce.

earaeten

ea J1Um ilr de speclI, cat ~Ica Regiunea Neotroplca

.

p

. Ocupil teritorii intinse in Mexic., Clima

,

-

regi,unii e~te,in fun~tie de

ozilia geografica ~i de formele de rehef, vanmd mtre hmIte largl, de la

tropiealil

pana

la

temperata.,

_

'

_

'

Flora ~i fauna neotroplcala este deoseblt de bogata comparatlv cu

cea holarctidi, variata ~i omogena.

70,000 specii, cele mai raspandite fiind cele din familiile Pa/mae, Euphorbiaceae. Myrtaceae. Cactaceae, Bromeliaceae, iar dintre ende- mismese remarca familia Arecaceae cu cele 36 specii neotropicale etc. De asemenea, aici se intillnesc padurile tropicale umede ~i de paletu- vieri,stepele, savanele, de~erturile, padurile montane ~i paji~tile alpine.

grupate in 24

faml~lI_c~racteristice,numeroase genuri ~i specii de reptile ~i amfibieni, Jarpasanl~ cuprind peste 4500 de specii ~i subspecii.

Formatiunile

vegetale cuprind peste

, ,~auna este bogata mai ales in mamifere

endemice

 

,

Regllmea Neotropicala

este reprezentata

pe teritoriul

nord-ame-

ncan prin dOllaprovincii:

 

L-

1!OO

krn

 

eu

,a,

Provincia Americana

Centra/a

sau Mesoamericana

montana

1;'-".-1

Z~pOli

Y04"'0. ~I ghe!~ri

~ Tundr~\' silYolundr~

CI:J

mJ

[TI

Paduri

d.

conihr.

Padur, de ~mestec Padur. de FOloase

[IJ P:id~:J.r~~~~Jf:retrapirale

~

Silvostep~

1"':",'>"'1Stepa -prem

F'\>.')I

Pustiu, .emlpustiu

~ semperflrl>tenle P~durl cu frunze ,II.of,sur, ~spre

Fig. 7. Vegeta~ia Americii de Nord

44

M~~~~d~ezonele~ontane,

GuatemI

inalte

dintre

Sierra .Mad~e de Est ~i Sie~a

~est dtn Mexlc (1.400-4.000 m) ~I reglUnea montana dm

a a ~IPanama

cr

.

precipil~~a se ~ara~terizeaza prin temperaturi medii de 8°C ~i 23°C ~i Ve'} cupnnse tntre 600 ~i 1300 mm/an.

p,

'

'

-

getaha lemno

mOl

leZl/1nae

'

t

'

,

IglOsa Ab'

d

-

d

.

1

d

,.

(P

h

/nus

speclI

v