Elton Mayo s-a nascut la 26 decembrie 1880 in Adelaide(Australia de Sud), si a fost al 2-lea copil al unei familii de colonisti respectabili.

A fost de ateptat ca el va calca pe urmele bunicului su i a alege pentru a deveni un medic. Dar el nu s-a prezentat la universitate i a fost trimis n Marea Britanie. Acolo, n Scoia, a plecat sa studieze medicina i psihopatologie. O mare influen n formarea opiniei sale au avut ideile lui Durkheim i Freud. Apoi, Mayo ntors n Australia pentru a lucra n Adelaide. Chiar i atunci, el a publicat materiale cu privire la gestionare, dar opiniile sale cu privire la gestionare au fost nepopulare. Mayo a reluat studiile la Universitate i s-a specializat n studiul de etic i logica. n plus, acesta a fost numit cel mai strlucit elev al filosofului Sir William Mitchell. Cariera academica a lui Elton Mayo din Australia a fost de succes. n 1911-1921 Mayo devine profesor de logic, psihologie i etic, i apoi profesor de filozofie i psihologie de la Universitatea din Queensland (Brisbane, Australia). Curnd, el a mers la o misiune n Marea Britanie, dar in urma unui acord ramine in SUA, unde a lucrat la mai multe proiecte. Atunci cnd universitatea sa a refuzat s rennoiasc o cltorie de afaceri, el a rmas n SUA, fr mijloace. Apoi, n termen de ase luni, el a primit sprijin financiar de la John D. Rockefeller, iar n 1923 a intrat la coala de Finane i Comer de la Universitatea din Pennsylvania. n 1926, Mayo a fost promovat ca profesor adjunct i ef al departamentului de studii industriale, de la Universitatea Harvard. O contribuie semnificativ la dezvoltarea sociologiei i sociologia industrial a adus-o celebrele experimente Hawthorne ale lui Mayo, n "Western Electric", n apropiere de Chicago (1927-1932 GG.). Studierea efectului ai diferitori factori (condiiile de organizare a muncii, salariilor, relaiilor interpersonale, stilului de conducere, etc) pentru a crete productivitatea ntr-o instalaie industrial, Mayo, a dovedit rolul special a factorilor umani i de grup. O generalizare a datelor empirice l-au condus pentru a crea filosofia social a managementului. n 1947 sa mutat in Marea Britanie, unde a continuat munca sa tiinific. Elton Mayo a decedat n Guildford (Marea Britanie), 1 septembrie 1949. George Elton Mayo a fost considerat parintele Managementului Resurselor Umane Scoala relatiilor umane a fost intemeiata de George Elton Mayo (1880-1949), psiholog si sociolog australian, specializat in teoria organizatiilor. Profesor la Universitatea Harvard, el este autorul unor celebre cercetari de practica manageriala, cunoscute sub denumirea de "Howthorne Studies" (Studiile de la Howthorne, 1930) si al unei lucrari de referinta in domeniul teoriei relatiilor umane in cadrul organizatiilor, "The Human Problems of an Industrialized Civilization" (Problemele umane ale civilizatiei industrializarii, 1933), in care a folosit concepte si metode sociologice si psihologice pentru analiza functiilor manageriale de coordonare, organizare, antrenare si evaluare. El a considerat ca resursei umane trebuie sa i se acorde primul loc in ierarhia si analiza resurselor globale ale unei firme si a stabilit principii, reguli si metode de valorificare superioara a potentialului uman. Principalele teze ale lui Elton Mayo sunt urmatoarele: - lucratorul individual nu poate fi tratat in mod izolat, ci ca membru al unui grup; - remuneratia si conditiile de munca reprezinta, pe scara satisfactiilor umane, mai putin decat necesitatea de a apartine unui grup; - conducatorul informal (posibil liderul de sindicat) are o influenta puternica asupra comportamentului grupului; - conducatorul formal (managerul) trebuie sa acorde atentie "nevoilor sociale" ale angajatilor si sa colaboreze, pentru rezolvarea acestora, cu liderul informal. Prin contributia sa la dezvoltarea teoriei manageriale, Mayo este considerat parintele Managementului Resurselor Umane. Elton Mayo a fost criticat pentru faptul ca a

supradimensionat rolul sindicatelor in viata organizatiilor si "a substituit democratia prin terapie". In cadrul aceleiasi scoli, o contributie majora si-a adus si Douglas McGregor (19061964). Lucrarea sa, "The Human Side of Entreprise" (Fata umana a intreprinderii, 1960) a avut un impact major asupra educatiei si a practicii manageriale. El a elaborat doua teorii manageriale celebre, "Teoria X" si "Teoria Y". Potrivit "Teoriei X", managerii considera ca fiinta umana este predispusa la delasare, ca angajatii trebuie fortati pentru indeplinirea sarcinilor, iar fiinta umana medie prefera sa fie condusa. "Teoria Y" porneste de la premisa ca angajatii considera munca tot atat de necesara ca si odihna si sportul, ca pentru realizarea sarcinilor nu este necesara forta, ci un autocontrol sau motivarea si ca omul mediu invata in conditii normale si ca dispune de creativitate si imaginatie in rezolvarea problemelor. Prin "Teoria Y", Douglas McGregor a dezvoltat o etica superioara a afacerilor, fondata pe un set de valori morale care sa inlocuiasca sistemul de valori manageriale clasice.