j.:::::ii.

*:_

l:'n^Gi:

- - - -

:-::+

t
ffi
ffiffi-,

iTFi
i'Ei.

I :n"ii:,,,i

il-tj.::: iiii.,lU1 1:i.i.i.:i. E:

: -a?r E: .ui t-+ : qEF-.:s

i;:.:,..,.......riiiiii

F*5 ffi #ffiH

ffi
,w,

ffitr$

&

& ffiH#

ffi tNril
#"%
i!,:

kru#nw$ffi

ffi#ffiffiffixffifi lffil

r*Hu$x

#ffi1

ffi

LUNA
StrPTtrNfltsRili
SGftil[NAtsA FATATAMNN 99

i:i

***ffi

Generclul lon Antanescu gi Horio Sirno ih cd@i verzi, la o dennoNrotie

Pegele Carol tt cDdicd

ffi

Rqele Mitmi I, ctt ensrnc ser, revq$td in tord

ilili:i

iffii
Ago

ffiEFTffiEftU[!R
Snainteg probu$nt

fn

4 GEilETIT &M fomilit s-ou n&cr#

&te 4 genptzi

Anehetelc eroastre csntinud

sHr ffi&E ffiuru3 F$TEALT$TT

&F SffiGGL.JtT"FE

RECF.AME -"394{}

KX

Interesul de*sebit, suseiiat d* anchela noastri. ne face si revenlfii asupra subiectuk"li, deqi pAri5 la termenul iimiid de trirnitere a rdspunsuril$r - '! eie$ernbrie isgg - cititorll ma! au destul
timgi ia dispoziile.

Prspunern, {eci, pariieiparrlilor la concurs s6 sonsulte incd o dar* cu atenlir+ cele doui ilste de folilali$ti Brrblicate ?n nun-n&rul nqstru r'r.f g,.r^f"q!g 35 fotbaligti pentru iieea're echip{: FION*DIAl-A gia ROMAlilEl. RepetSm aceste lis:e.
EEHFPA RfiATSfuTLA: a poiari-?.affi {ltalia}, Eemora {Spanre}, legln (t/FSg; e juc*tori de cAmpK6mpes, $6orad'ene l4,rgentinal, B. harlton, ft/Eetthews. Moore {,4n9*ai, Didl, Garrlncha, Pelei, D. Sacltos -{Frani.{plcfl&! l9raziiial',

Slndelar (Ausfna!, Hagl (RomE ni Q.

Beckenbauer, Ekelrrne, fillatthsus, F" Wslter qAdrmaii4', Fgchettf, Mea &, frcssl, Slvori fltalidi, Cruytr, Vbn Basteii 19tan!4, Euseblc, lPortugatidl, Dl Stefane (gpania), Boeslk, Ig":f, -F-uskgq (Ungaial, _Andrade, Schlaffrno (i,UruSuayl',
ECHTPAROMANIEI: t portari- Pavlovlcl, Davld, N.R6ducanu, Volnescu;

Mesopust {Cdtostovaeig,--Kopa, Fapln,

-- Albg, ipolzan, Belodedlcl, B0rger, 96ffireanu, $fiera, Nunwellbr lll, Zavoda ll, Bahcl, Biil6nl, Dunritsu, llagl, Kotormsny, Petqrhonrskl, Gh. Popescu, Batatky, Blnrfea, Bodok,
Georgescu,

iucdtoridec6np-

Cir$taru, Constartln, Govacl l, Dobay, Dobrln, Dum|feche, lbgl, l5cftug, Marlan, Oron, p.Vleov, $letre l.

D.

33 c6suta pogial& 39, Bucuregti.

r**E*&&r*qGdFsE_

Jucdlorii, in afai'a portarlior, nu sunt reparilzali pe oosturl. Este, bdnuim, la.'indem&na.4y., sd compun6li echiild, cu fotba_ ligti care de regulS evolueaz6 lntr-un posi coniacrat. Cele dcuS premli d* cAie. 50 de iloiarl se vor acorda acelor citnor! care vor prezcnta o formuld de echip* identicd. cu eehlpa slandarci rezilliata de ansarnblui partieindrii la ancheia. Reamlniim cE rdspunsurile pentrr: ccncurs, insolite de cuoonul pentru foth,at de nial jos, pci fi expeoiate p&nd ia data Cb t decembrie 1993 pe adrbse;'fievistd .Croniia Secotului XX: pentru concursul fqtbal, Piala..presei Libere nr..l, oficiul pcgtai

IDEE

cuPoN
PARTXCIPARE I{r.3

! I I
r
E

r
Vl 6SI*c-GbETEEE--J
rrsE
E

'r

Fotbaligtii
s*BGggsESg

Ultimulterrnen I

seeolului
Xlll99it

*1
I

g g g

CUPSF{ Bffi
FARYHCEPAR.ffi I$r" 4
Reeumsmgegi personajexE ? Ult5mu! termen I Xg tgg&

5
g

Ktsssecss&s****j
R.EC{JNOA$TETI PERSONA$Ur.?
Aldollea concurs alrevistei noastre "REC{JNCA$TETI FERSONAJUL?", aflat pe copatS, este dotd cu un premlu de ZS Om tg. Rdspunsurlle se primesc la aceeagi adresd d'e mal sus.

Meniu fix la marile reshurante

Accesul la un restauraG in aiul 1940, nu erq un l_ux exorbitant. Se qdseau restaurante pmtru toste nlngile. Madle restaurante d'veau insd tarifele cble mai sarnipe.Cu toate ci in acel timp mai functiona economia de oate; cu preUri libere,

Ceala

incurci socotelile

brmate'prin cererb si ofertil, sectia corfierciali a Primdriei Capitalei'fixeazl btr-$i prefuri peritru meniuri fixe la restauraritele de lux. Un menid cubrindea patu feluri de m0rrcare la aleqere. dintr-o listd de 14'preparate, de la supe si clorbe la des-ert Costrl unui asemenea meniu era di 100 de lei, la restaurantele "CaNa". "Cina". "Athen6o Palace", "Modern" $i 'Zissu". de 80 de lbi [a restalrrantele 'Trocadero", "Carul cit

bere".'Cosna", "Luzana" sau "Pariziana". Ce ar fi dacd s-ar prelua in anii no$tri experienta rzu$itd de actrm o iumdtate dd secol? Chiar dacd astlzi ar-costa iSteva mii. in loc de 100 de lei? Ar mai fi, oare, restaurantele, mici sad mari, atfit de goale qrm sunt in pezenfl Poate cd

Un avion german care transpona un agent+urier lmportant, maiorul Reinberger, din Divizia 7 de paragutigti, se pierde in ceal6 gi este nevoit sE aterizeze lAngi localitatea Malignes din Belgia. Maiorul gi pilotul nu au timp si distrugd documentele. Astfel, directiva lui Hitler privind atacul asupra BelEiel, pe 13 l+ nuarie, nu a mai ajuns la comandantul garnizoanel din Koln, unde trebuia predati, ci prin intermediul ofiterilor belgienirin mAinile generalului francez Gamelin. Desigur, Belgla gl Olanda, vlzate direct de agresiunea german5, gi-au luat misurlle necesare, in timp ce Hitler am6ni interventia pentru alti datii. Furios, elfl demite pe generalul Flieger Felmy, comandantulul Flotei 2 aeriene germane, iar familiile celor doi aviatori cdzutiln mAlnile belgienl-'
lor sunt arestate de Gestapo.

Alimente rafionalizate in Anglia

Pregdtindu-se pentru un rizboi de lungi durat6, Marea Brtta nie are in vedere toate sectoarele vietil milltare sl clvlle. Una din mdsurile cele mai nepopulare, chiargiln timp deince, este ralio nalizarea alimentelor. Englezii o fac insi cu'sAnge rece", mal inainte ca Ghurchill si le spund compatrlotilor s6l, cE nu poate si le promili, evident dupi ce va devenl prlm+nlnlstru, dqcAt'sAnge, sudoare gi lacrimi". Untul, carngr gi zahdrul sunt cartelate. Raila este flxatil la un

Bordelurile Gapitalei in panici

Noul an l94O n-a fost de bun augur pentu patronii bordelurilor, prostituatele si proxenetii din Bucuresti. Politia de^moravuri a Prefectuiii si Serviciul sanitar al Capitalei iritreprinil razii in cartierul cel mai rf,u'famat, "Crucea de Piatrf', ca gi in, f,te locuri de acest gen, printre
care si la dase de tolerant[ socotite t'de

"brucea de piatrii". inoirument funerar aflat in fata unei farmacii de oe Calea Dudeb'ti. a'initumat ani si ani multe mii dA tineri si v6rstnici ipre str[zile cu cise ale amorului "pletit. Cu 20 de lei, ultima catcgorie de prostituate. penFu betivi si declasati, apoi 40,60,100 si chiar 2-3OO lei.'in functie 'de locurile si prezenta sc6nicd a "darnelor de consumatie". de ld 17-18 ani la 45-50 si, uneori chiar mai multi... "Unblen "fet" isi etalau eratiiie de sub capoatele pe care le deschideau la trecerea orii:f,rui trecltor nentru a le fi privitieoliciunea si a fi astfel alese pentnr un "amof' de'10 minute. Altele efru prezentirte in camerele stabilimentelor, iar altele alese dupd fotografiile din albume. Afarb- fumul si mirosul de eritar se adestecal cu emanatiile pestilentiale dir la cas6le sordide. ie-ftine. Numlnrl prostituatelof din-ace.st provincic'(pestc 6fi)) au fost tricartier denilsea 2 m0. Ccle venite din 'elsite bohi'ave, de.li'maioritatea mise "la irrin[", dintre ele 4?.O fiind aveau "condicufi". Starea celor mai m[lte stabilimenb eia miierabilI, pcnnarient de boli transmisibilc (blenoraeie, sifilis, etc.). un focar In schimb, in centrul Capitalei se afliru casede toleranfi de lux cu taxf, de 5fi) la I m0 bi. Dar'. desi din rceasttr catesorie de l'lu:t" peste 60 de "dame bine" au fost etrsife bolnave, desi multe dinhe elc-erau profesioniste ocazional, unelE chiar c[s[toritc, altele divo{ate, cu difeiite motivatii: curiozitate, necesitate, rilzbunare, viciu, poftd de bani gi
viald ugoarfl.

lux".

sfert de livrd (453 grame) de persoana pe sdptim8nd, decl 151 de grame din fiecare aliment ralionallzat. La cererea famlllel regale a Marii Britanii, acelagi regim este apllcat gl la Palatul Buckingham, de la rege gi regini, pnnS h ordonanti. Splendid6
leclie de democratism!

Sinucidere descoperiti tfurziu

O veste de naturi monden6, aflatl cu lntAzlere, este dlfuz+ td la 12 ianuarie de cdtre un fost spicher englez de la radlo Berlin. O admiratoare a lul Hltler, o englezoalce, pe nume Unlty Mitford,'fiici a unui lord (Redesdale), s-a sinucls frigAndu-gl un glonte de revolver in cap. Aceasta s-a intllmplat chlar in zlua de 3 septembrie 1939, dupi ce auzlse declaratia de rezbol dlnbe Germania si Anolia. Unitv avea o admlratie fir6 de marqlnl oerr tru Hitler g'i n-a- putqt sirpravielui dezarhdglril produsd do de clangarea rizboiului. In agonie, vegheatd laspital de un Ulmls al Ftihrerulul, Unity a decdat.

MM"6
3. La Bursa din CapitalS, dolarii americani se cump6r6 9i se v6nd cu acelasi oret 92 de lei. 5. lmoortanle descooeriri arheoloqice la Sdratra - Monteoru, in iudelul Buzdu, undl din centrelE de vial6 tracici de la inc6out[rl epocii de bronz (1 800 - 1 600 ani i.e.n.).

MM,6
ci vor pregdtl 000 de piloti gi vor mirl capacitatea Industriei aeronautlce. 5. Remani.erea guvernulul englez. Neville Ghamberlaln rim&
anuntd
Stanley.

6: Suveranul Romdnlei gi Voievodul Mihai priznuiesc Sirbitoarea Bobotezei in Chisiniu.

9. lntezicerea deplasdrii libanilor rtomazl, cu instituirea unei carantine de 20 de zfle si izolarea celor bolnavi. 10. Functionarii publici subscriu salariul pe o zi, pentru care oriinesc "B6nuri dei inzestrare a Armatei".

Musatescu. la Teatrul din Sdrindar. f l. Efectivele "strdiii Tdrii" la inceputul acestui an: 40 062 de comandati si comandan-te. 4 030 340 efective. 14. Tealril "Gdrdbug" lanse?zi lo.ua revistd: "RadieTdnas.e']

' 11. Premiera

piesei "Domnigoara Butterflf de Tudor

ne premier. [n funclia de ministru de rizbol esle numlt Oliver

9. In Germania, economia de r6zboi trece ?n rn4inile m+

intre altele, gi pentru instr6inarea unei rente de 18 milioane de lranct rancezl. 20, Razie prin cuburile. oe cer$eton ql vagaDonzl oln 20. ''Hazie pri{! cubunle de ce-rgetgri - gi vagabonzi . din Bucuresti. Undl dintre sefii de bandi,-Cimdtar, este proprieiar de trxlun p.e piati gi terenun, iar. altul, Burlujan, negustor de 3 taxiuri pe plala $r !-e1e1gri, lar. a|Iul, E unujan, neguslor oe
'rereslea sr chereslea $i oeamun. oolca la copll. 23. "Linid tdrtlficata Carol al ll'lea" pentru apirarea granitelor tdril a fost terminatd. 25. Receotie la Palatul regal

'

Ferdinand"l

publice numai-pe bazdde concurJin Vederea agezirii eliteior fn ioate posturile cle condueere ale statului.

ln onoarea Gavalerilor "Ordinul 26. Promulqarea Decretului-leqe pentru numirile in functii

'

regalului Gdring. rlnjanoa. 12, niirei stir"uie pe l6ngd Stalin si incheie pace cu Figrlanda. FlitEr slaruie |anga l'talrn sa lncnere 14. Pe frontul de la Kuito, finlandezil pdtund pe terfioriul sovietic. tr 5. Fran cezii procede azd la cartelarea all mentelor. 17. Sovieticii se retrag de pe malul nordic al laculu! [-edoga. 20. Winston Churchill declari la radio: "Menliner,ea trailculul englez pe mare va asigura victorla noastr6 finalff'. 23. Uniunea Sovietici avanseaz6 Finlandei pr*punenl de pace, prin intermediul Estoniei. 26. Fostul mlnlstru de exbme sovh$c, tfi, Lf*v!nc!t, cizut in disgratie din cauza opozi$ei ficute declang*ii r6zhoiuiui rusefinlandez, devirn gef al servlclulul de Inforua*flN sffilree aE U.R.S.S. Linia "Mannerheim" nu ar fi fost sir'Spuns5 i* e'ntregime. Materialul de rizboi sovietic ar fi in propo$ie de s0 la suti inve chit, ineficace. - Anglia primegte din S.U.A.200 de avioai;e de lupti. 30. Pregedintele S.U.A., Franklin Delano Ro*s+veli, ir*plinegte 58 de ani.

ii:

"SHlvilarul Garol
.

llo',

inutil!

Prizonierii englezi salvafi

anuntat la Amiralitatea englezd. DouS distrugdtoare pom6sc ih urmdrirea_ vasului german care se refuglazi intr-un fibrd norv+. gian. Fdri succes, clci englezii intreprind o acliune armati scurtd gi recupereazd de pe 'AltmarK 300 de bdzonierl bitanici
capturali in bitdliile navale.

Construcliile mililare sunt, desigur secretg, mai ales in pe. rioade ce prevestesc confruntdri rdzboinice. De aceea, aparilia unor relatdri, chiar numal cu iz reportericesc, ln ziare str5inil, pr-oduc surprize. La mijlocul lunii ianuarie 1940 apar in unele ziare 1colie3g, .la Edinburgh, gtiri despre '.Un urlag st6vllar ?n lurul

sd se strecoare. Este observat de pe coastele Norvegiei'gi

bine pusd la punct. Totugl, petrolierul german "Altmark" reuseste

in {cbruarle, blocada navalS br"ltanici in Oceanul Aflanfic era

"Evenlng Newso i9i incepe astfel adicolul: "Acum 2 O00 de anl, impEratrl roman Tralan a constrult renumltul <Val al lul Tralan> pentru a ap51q Dacla dg lnvazllle barbare. ln prezent, re-

Rominle[ pentru a oprl tancurlle ce ar pu-tea ataca R6m6. nla". Fdc6nd apel la istorla milenard a ladi noastre, cotidianul

dele de refele ghlmpate gl gan$rrlte anflear' vor fl de ntrecut' sau t'o cazernat5 este ca 9l .un subgnarln... tergstu",-ori 'un formldabll baral de foc Conilnuu, Intens, ad6nc,
Ardealului au fdcut inutile fortificaliile de la granilete fdrii,'rod al unor investilii imense.

gtirea este preluatii cAteva zlle mal tArzlu de presa lugoslavd. Ca urmare a aceslcr deandlukl, in februirie lncdpe sl presa romAni si publice cAte ceva despre aceste fortificatii pe-cire le ngmegte "9t5vllarul regele Garol al ll-lea,. De altfbl,'gi ln anul !Sl9-pr.e9g romAni publicas_e gtiri despre lnspecgile Suveranului RomAniei la granllele..lad!. !-eportaJele dln iiarele bucuregtene descrlu acum sumar "lanpr{le & cazehate, crenelurl, dirtate cu mltrallero grele, cane'fac om campuiitiaain tona'rdud lor o zoni a morlll". Pe de alti parte se remarca faptul ci "hoF

Rom6nlel, farE de pe locurlle daco-romanlce, conetruegte un urlag st6vllar in lurul f6rll, pentru oprlraa vlltorllor Inamlcl care ar indr6znl gd o atace."

gele Garol

al ll-lea al

Finlanda agresattr se apiri!

Frontul finesovletic ocupd zilnlc pdmde paglni ale presel mondlale, de multe orl cu gUrl contradlctorll gl-clire umflaie prF vlnd succesele 9i plerderile de ambele pedl. La 1l februarle vietlcii stripung linla de apirare "Mann6rhelm". lar ffnlandezii se retrag pe a doua linle de fortificalti. Comandantul armatel flnlandeze, generalul Mannerhelm, caie a dat numele cunoscutel linil de apdrare, r:splryq o propunere de pace sovleilce lmpllcAnd cedarea Carellei. Finlanda se bucuri dd sprljinul moral al'oplniei publice intemagonale, lnsi aJutorul acesta eite departe Oe b de venloperant. Totugl, mlca armatS flnlandezd se af6d glse baie

ie

?n

continuare, avind ca aliati gerul, nlnsoarea gl gheata.

pomlt dln cel mal modern 9l puternlc amament. va oprl orF ce Inamlc". Evenimentele uiterioare, cedarea Baslrabiei, nordului Bucovlnei gi Cadrilatenilui precum gi a unei bune 6irti a

Reuniune franco - britanici

sunt totugi..surpdngi de viteza cu care Germanialrece iapld de ta o cucerire la alta. Tocmal de aceea contracararea acliunilor hitteriste reprezintii scopul constituirll Conslliutui suprem de apdrare lranebritanic.. La 5 februarie este convocatii, la paris, o ieuniune la care participi factoril cel mai indg in luarea decizlilor. primul mlnistru al fvlarii Britranll, Neville Charnberlain. vlne lnsotlt de lordulfunlralllli, Winston Churchill, de brdul Halifax, secreiar la

PSti avertizalide evenimente recente, englezil 9l lrancezii

-Cei mai frumogi actori

Ampla ancheti a revistei 'Cortind printre cititodi sii amatori de tea tru, a-stdrilit g peferintd a frumuselii rc.trildor 9i actoribr nogtri. Rezulti tul a fost urmdforul: Aciori

-^ _!Qe{e Verea 70 0_Q0,9!rCC Ai Vasilache cte 65'(X}0; lon Dacian 60 000; George Vraca 50 000; H. Nicolaide 40 000.

Acirile 1. Elvira Godeinu 1112p. 1. Georqo Vr;ca 1442o. 2. Virginica Popescu 1043 b. 2. Aurelfuunteanu 111S bS.Tanfi 9oq.e. q55-b- _. .3. Al. P_op trlarlian 880 b. Dar iatE gi citeva din salarii: G. Timici - 100 bfl) ler:

"Forelgn Office" (mlnlsterul de exteme) gl de noul mlnlstru Ce ldzbol, Olivei. Stranley. Convorbirile cu frmul mlnistru francez Edouard Daladlerlnceplmedlat. Concluzille rdmAn, ca de oblcei, secrete. O excelenti lmpresle las6 Ghurchlll, a cerul popularftatd in Marea Britanie este in rapidi cregtere. El s-a situai li aceastii reu ni u ne pe o pozitie lntran'slgenti"'itiiuiine-care va caracterlza
intreaga lui activitale ulterioari.

MM,6
.

,!r:;:;:t::;:*:;::tr::{flllllil:l:t#t\ :l::::::t::rj::::::i::..:J.,t+ :l::.:l:ji

li
il
Ij

avtatoare. t . T_ru-pql_e Japonezb se reFag dln qagul Nankln. dup6 ce l-aui locunoril. Riizbolut cu chlnd conrnud i ^15. Sdrbirorirea la Academia Rom&ri, ln prezenta reoelui ij Carol af ll..lea. a centenallul Titu Maiorescd tn. A'bii6rra, f Xffi,1ff5:ri,in:,!:asacrat 1840-1914, critic al teoretlclan lltera, prof. unlv. Oe biorh: il - 300 de av{oane sovletice au bombar&t orage finhrdeze. il filozofie gi logqe h.Bucuregtl -gl lail, mentor al Junimil. oni i 21.-Fra_4la.tg ascunde comorile. Convoaie knenCe pe sosele sli
Hrotate $ @ lemel

Cee patu' Ert-;dor;nG f lr{lodavla, Grecla gt Turch) hotAresc Fiaiungiiea;-u f incS Tanl a pactulul. $ ?. In calltatea sa de descendent al regelul Ferdlnand. $ Voiercdul Mlhal este decorat cu "Meddia Eornemorapa E $ ..-11. Afm{a R<igle sffipunge'llnh de ap&are flnhndezi ' ri*iulullgl& 1918'. t & Se afobe aJutoare lunare pentu lamilille muncfroribr. il "ltiannerheim". un nou batrat economlc sormanoovletb alei S semneazd J& tunc1onaltor patbutari 9l meserfdgllor, comentrag ta uni$Hd c&ul pevederi rcr permite Gennanbl ee effie blociGlfiEza.- i $ t{.. Gennantia 9. Este rcstatn o lord bandii de cendcrFnr[iaral. ta f collaOelpne nayedqdefa: cargurrlle Mtranbe comerchle febuleiii Oe ftUbol 9l ca atare vof fi atacate. rbrdc$tul tefuluP s-a g&lt o eetii cu pste dou6 rlilcrsrC Oe bt. $ 15.-ln Brfraria s Instatea2i o echtpi guvehimCntatd fitogpr-i 'r'vevr jj .14...La.aeroportul Bineasa avioanble sanitare tncep sd fle $ mani condrlsd de Boodan Fllov. '18.

1. fres.? pubtlc5.ampte reportaje privhd forfificalille mllilare oe |a grantF oe vest a .2. Populalia RomAnlel este Initiat?i prin articole de presd si prin exercilii pentru apirarea lmpotrlva bombardamentefor. 4-. Grigole Gqfencu, ministrirl de externe romAn. afirmd h conlerinla Micii lnlelegeri Balcanice de la Belsrad'ci stratdb Fembre ale aceslei alianle doresc "pacea, dreptul h libertate.

M@,6

lant.

ti

ii

f f
$

fq unjtqte 9i (RomAnia,

teritoriu riafionap.

p9f!9cgxFryaq'r,.mfla.strugtpflm+ntnlstnr(19J2-1914). ' 17. Primesc Ettezut .apet, tn Angth, iiel tcfridSie rnu constrlte penfu Rorninh-

f;

9i!35nq,gt1i.l1$_tEg^taHouri, sriatui, cir! rae,'do6umenrb r! Er oofnon oln aur $ dtsrmante. ?+ u.8.9.S. taismfte Frffi e9r4ih vedacahcHdipedl ri . 24_. -N{df_Hiter smnaze $ dfuzdazi drq?ti/a "planitl-oat-t Fn".(Fall Getb) care semntfrE dctstgaea,itrii-sVdt irbotfiva :l Fq4te_i, concomitent cu agresarea CXaritd si gdoiCi.-' FEllef,FI99m{9ry.cuagreearaacXar*let$Bdgrql, i . p,-Cgl mai.Fag tansaflantb al lumll, Areri Ellsabeth". f+ Dncat. rn- 9antigrde engFze, deace in prlma cursi de la Liver_ poq {a. New york, !n coqdfli de ddplin socret din cauza penodercr prowate de rnarine gennane ta 7 maile va aJunge .cu blne hdestln4b.

Max Auschnitt condamnat

Numele Max Auschnitt face parte din protipendada Bucuregtistrd,ln 1940. Cetdlean romdn, de
vArstd de 51 de ani, a fosl condamnat la 6 aniinchisoare Si 4 ani
interdiclie coreclionalS pentru: - gestiune lrauduloasd - instigare lafals - contravenlie la legea Sentinla il obllgi la despdgubiri lor, a mullimilionarilor din lara noa-

Pace

in Finlanda

Cu toati rezistenla eroica, admirati de lnteaga lume, epopee inc6 neuitata, "David atrebuit se se inclin rn fala

profesle lndustriag metalurglst, in

lui'!Goliaf. Finlanda nu putea cegtiga in nici un caz rdzboiul din e,auza disproportiei de forle, gi-a pdstrat lns6 onoarea, ln

devizelor.

\
,:::i::r:

cdtre uzinele "Regita" de titluri

devize, in valoare de 18 milioane franci francezi. De asemenea este condamnat la platra sumei de 250 milioane lei unor inlreprinderi pdgubite prin acliunile oneroase ale acestuia. Avocatii lui Auschniit au declarat recurs .

in

conflict, prin rezistent6 ddzi pdnf, la propunerile de pace" Gondi$ile de pace nu au fost iavorabile finlandezilor" Ei au pierdlti 40 000 km.p. de teritoriu Si au cedat Llniunii Sovietice pentru 30 de ani portul Hango in scopul accesului la golful Finic, la Ocean. Prin modificarea fron$erelor, consemnate in tratatulde pace de la Moscova, 11 o/o din populalia Finlandei gi-a perdsit locuintele gi pdm&ntul pentru a se muta in spa$ul neocupat de sovietici.

Restricfii la consum de carne

in ajunul gi in zilele de post, miercurea gi vinerea, sd nu se vindd gi consume carne de viti sau de pore. In schimb sunt admise la
v6nzare carnea de pasdre gi pegtele.

Ernisar aurerican in Europa

trimite un emisar ln Ewropa, W Suffiner We&es, Wntru a

produclid de carne gi a obligaliei stringente de a iace rezerve, o reducere a consumului de carne. Una din solulii a losl aceea ca,

O hotirAre a guvernului romin prevede, in situalia scdderil

Pregedintele Flaasevelt

Even imente cu ltu ra le

. Liviu Rabreanu revine la conducerea Teatrului Nalional din Bucuregti. . Poetul Vasile Voiculescu devine directorul programelor literare ale Radioului. . Audilie in premieri la Ateneul Rornin a suitei "lmpresil din copilSrle" de George Enescu, aulorul ia vioari gi tAnirul Dinu Lipattl l.a pian. . lncepe publicarea seriel de I volurne din Operele scriitorului Mihail Sadoveanu.
.:::...i:::::::::i::::::::::::+i:+::::::::i:::::::::::'i:iiii','.i::::.j:::::::::::::::::l::.,,,..

Weiles l-a avertizat pe Hitler cd, ln cazul c&nd va continua sd brtindd conflictele, asemenea aqiuni vor {ace ca Statele Unite ale Americiisd aibd reaclii energrce.

incerca sd realizeze neEocieri de pace intre Aermania giAlia[i.

Aliatii s-au ardtat faarte sceptiii. Numai italienii s-au doveSumnerWelles dit receptivi la opiniila americane in contexfiJl situ4iei de fncegtt de an. Gdci, apoi
Perseverent,Welles lgi continud m isiunea.
'i:
:::

.."

MW
Al. $afran. oresedlhtele Senalulul.

2>t

,-/ t,f\

1:

2. Descooerirea unui trioou clandestin in Capitald. 4. Instaldrea noului gef al cultului mozaic in RomAnia, rabinul

5. Constantin C. Giurescu, istoric, profesor universitar, este

numit ministru al Propaqandei Nationale.

Partidulul Nalional Tdrdnesc, este ales pr4edinte al Camerei Deputalilor, ihr C. Argetoianu, lider al Uniunii Agrarq devine

6. Alex. Vaida-VoEvod, unul din lostii conducitorl ai

' tti. La Teatrul "Reqina Maria' premiera cunoscutei piese "Familia Carson" de Sf John Ervin,'cu solii Bulandra, G. Storin in distributle. 12. Comitetul cetitenesc romAn pentnt Inzestrarea Armatei comunicd strAngerea sumei de f,2 miliarde de lei pentru
fondu rile aoirdrii Patriei.

1. Pregedintelg_ arnerican Roo-sevelt trk4ite in Europ^a-ca ,emisar De Summer Welles, pentru a ?ncerea sd nagocieze lntre Aliati sar_pe $umn qiG'efmania. 2.In oofic actelor de rdiboi dintre Germania ql Anglla, celg2.ln pofida bra cursS anuali de canotai dintre echipalele UnlVerslt?itilor Oxford sl Cambridge ae loc- pe rAul Tamisa. Invlnge echlpaJul Camtiridoe. 5. Un "uragan de intensitate maximi se abata asu$a coastelor asupm uraaan orasulul NeniYork t rsutul orovocdnd victime si mari daune draterlale. .I 9. Papa $. Paca Pius ai Xll-lea acordd la Vatlcan o audientd lerarhilon:ii dr. ii Nicolesc.rl,.m.itr.opg[tul venili.din Rominia,..dr. Alex. Nicolescu, mitropolitul Blaiului, dr.ii veniti din Rominia, dr. Vale-riu-Traian F.re_ntiu, episcop al Oradlei gi dr. luliu Hosiu, epis-:iii

'

14. Max Auschniit industriag rnetalurgist, este condamnat la 6

centru?) declari: "in rdzbol am pistrat neatlnsi iii' ii onoarea noastrd nalionald'. Prelul, peste 15 000 de mllltari gl cF iii naste 4 qemeni. vili morti in luotele c[r trupele sofetlce. Consiliului de mlnlstri unoar. contele Telekry. Pgntruinfiinlarea i:a 1'9. S"-e,yUl.'.o decretul-legesculptorilof'."Casei de pensii !i: tZ. piesedinteleguvem-ului nostru lata oe rfrin<iritSlile.din terito pictorilor Si compozitorilor, Oeclafa: "Politica declard: -POllIlCa CUVemUlUl nOSIfU mlnonlallle olll Il'IlG
:i

aniinchisoare. - Uzinele Malaxa din Gapilali produc cel mai puternic tip de locomotivi din lari: 194 tone greutale, 85 km/h 15. La spitalul 'Zerlendi" din CapitalS ia fiinti un centru de deparaziiaie.pentru vagabonzi. (La'ce spital, o fi oare astdzi, un astfelde 18, ln comuna'Sigeata, jud. Buzdu, sdteanca Maria Giurgea

iiipentru inducereh in eroare a Uniunii Sovietlce asupra sltuallei

cova rrararul de ?ncerrare a rdzboi utu i :ii LE'"9X il "fi ". dintre Finlanda si Uniunea ii 13. Otto Kuusinen, fostulQef al guvemululfinlandez, de orien-;i pre' ovietlci, estd exe.cutat la ordlnul lul.Stalinii tare comunistd

"T"4r?

UJ8H

Sovletied.

vitezi.

i ii:dinFin|anda,ina|ntedeizbucnirear5zbo|ufu|||nesoV|etlc. Elvira il 14. Mare succes la Paris al actritel de orlqlne romAni ii Popescu in piesa "Elvira" pe care l-h dedlcaib scrlltorul francez i ii Henrv Bernstein. 'i'd.'driri,i-tiii'iintancez
1i

iii

ii

ii;,

:i

t,:

t:,t 22. Ministerul iJe internb stabileste domiciliul obligatoriu la

m3ndstirea Bistrita-VAlcea economistului gi omului pclitic Virgil Madoearu pentru culoa de'Tmpotrivire la actiunile de pacificare interila si uhire nalioriald inlrepiinse de itt i5. S-'a te-qiteraf de Carnerh Deputalilor proiectul de lege ca ,:i nestiulorii de carte si semneze petiiiile prin punere de deget.
:i: li: :i:

guvein".

i,;
:i:

excedent ai Roin*niei?in ultlmii tG ani:3 148 0C0 t)00

C6. [n exerciiiul bucetar 1939i40 s-A realizat cel mai mare

iei.

ii: LatE de riile ocuoate din Husia Subcarnatics'este ca totl fdnc-tionarii de i !:i ir orice orad si invete limba oooulatiei autohtone. maafiiara. cici ,:i i: ,+ numaiatunci vor p'utea guv'eria o lard heterogdnd din purict de ' r ii vedere 18. intalfiire la Brenner" in italia. intre Hltler si Mussolini. Dictei: i: iitoru|ita|ianseanoaieaz5'lermde-oarteaGerm-anlei. i:: lii 21.ln Franla un-nbu prim-ministiu: Paul Reynaud. j: i:,, 27. Incepebonstruclia marelui lagdr al morlii de la Auschwiu.
i:: ;:;. ii:

iii iii

ii
'::r.

linovistic".'

::j

''1:ii:

Atentie suburbiilor Gapitalei

-

Primdria municipiului BucesrcSti acordd in uttimul timp o atentie sportti suburbiilor Capitalei aflate deiade de nivel ul perimetrul ui cednl al' B uc urestilor. Pti rdnd, acesGe iuburbii sunt luate in considenre. Printre acestea se numdrd gi ccmana Voevodul Mitzai de la periferia om$ului, ilincolc de padul Grand, Papulatia se compune din muneitori,- rneseriasi si funciionari inferFoii fin slHernul C.F.F, cifntd la 20 mii de persoane. ln ecest &n se repard pavaiul sttdzilarr'se cor?struiest noi artere, -se amplifrcd retea ua de elettr if i ca re. l* cartierul Cr&ngasi se eonsfruieste o noud scoajd qi se rror termina tucf&rtle naii bisefiei din per{metrut

Nernfii pltrund in Danemarce $i Norvegia

Cu ultimatum sau fir6, trupele hitleriste contlnud ocuparea Frilor din Europa- aflate in inferioritate militard. Astfel, la I aprilib, danezii se trezesc cu armata germand pe teiitoriu! Ior. Dupi schlmbarea citorva focuri de arne,-reg*leGhristian pl X-lea al Danemarcei ordond sd inceteze orice confruntar, care-,-in conditiile de efectlve gi armament, devinei inu$ld. In schimb, Norvegia hotiirlste sd se opun6 chiar dacd forfele sunt- dispropdrtlonate. Destut de putemici - pe ccastefe - Oceanului scufundd crucig6torul german "Bl0cher'in fiordul Oslc si alte doui vase lnamice. Aliati! interyin si ffo'ta tor sosi6 in
f0

gi ate aelar coneentrafi prixzese aiutoare" - Gelelalte eartiere mdrginase din Gapitald eunosc si acesfea noi Fmbundidtiri, dar aproriiaful rdzboi ia intreru pe qseme nea acfi u h I.

Dosteasea. Fa$cilirfb sdrace

apele Norvegiei scutund*, la- rindul ei.

Reglement#ri pentru strdini

SU&inii sunt obligali s& se ?nregistreze in 24 cje ore la politie. Ei nu se voi putea deplasa din locaiitatea Dentru iuslfilcarea " Cererile ceotasanr. de prelungire a vizei de sedere in acestora

distrugdtoare cu trupe gennaslb ce eirmau sE de6aree. Aceasta va r&mine una din cele mai mari oierderi suferite Cn rdzbo! de marina hitlerist& Fortele iinqleze debared, in nordu! llorvegiei, la Narvik,-in timb ce nemtii aiunSi la Oslo si Tiondheim fac ionctiun6a la -' sf&r$3tul lui aprilie. Gonlruntarea continud.

gare.au priprt sejur dec*t

iu

aproberea poliliei'gi cu

Imven{ii gi descoperiri
'Este izclat6 qi preparatl fu siare purificaiA gi concentratd peniciliaa descoperiti ds Al. Fteming ln 1929. DupI il ani de cercetiri, imprwnd cu biochimistul englez B. Chain gi nreclicul
In S.U.A. este lansat public magnetofonul gi se construiegte prima nlaEintr automatitr de sptrlat vase. . Fimra arnericani Oldsmobil rcalizrazd primul schimbdtor automat de viteze la automobil gi primele cartruratoare cu injec[ie pentru avioane gi magini.
asstralian II.W. Florey reugesc sE o pregitreascI peueu udlizase.

lard se vor prezentp personal.-Nlrmai in cazuii cu totul speciale se va aproba cerera prin procur*. La olmarea din [ar& ei vor sdiicita.la poliiie Viza iJe iegire gi rior ar*ta
Cetdtenii rorndni nu au Voie S& g&zdr.riasci nici un sir6in neAnreglstrat .la .polifie. ln toaie cazurile sunt prevazue aspre sanqtunt. ' Printr-o d'ecizie a-minislerului de Inteme. toti suousii strdini din tard sunt obligati sd depund in maxiinuni trb! ziie armamentul si aoaiA-ele de lotografiat oe care le cletin, deoerece coniunctura intern6-gi int'ernalionald
rmpune asemnea masun.

punctul de frontier6 prin chre bleac6.

fcfr Fei prinrsc Premiul Nsbel. .

Fizicianul sovietic G.N. Flerov

a

(n. 1913)

descoperd

fisiunea spontanl

uraniului.
.'....... ''''--.-.-.-.'.'.,.'.ffi..$::::::ji, '.;i

Me'@,6
1. Se introdirce pentru prima oari in RomAnla taxa asuora veniturilor realizate de cdrlibatari de sex masculin care'au
implinit 25 de anl. -

'i

impoZltul pe clSdiri deoarec'e sunt locuite de oameni nevohsi. 5. In apele Dundrii, in bratul Chilia, a fost prlns un mbr pdns u4 nibnrn bratul gri.ag_de 240 kq. din -ca1e 32 e as de 24Q kg, {in care erau lcre negrel s-a vlndut la licitClie cu 1950leiks de lcre $ 9t! leikq de niorun. G.-g.criitorul romAi Alexandru Marcu-a'lost distins cu premiul an Remo" alAcademiel ltaliel. '7. T&{mefis$ sunt obllqati si lnmAneze clienlilor la urcarea Ta,rlmetiQtii obllqali s in maslni un fichet cu nu-mErul maglnll'pentru'lOenfificare tn maglni un.lichet nu-mbrul maslnll Dentru'ldentlflcare in anumfie cazun. 11. Sculptorul iugoslav lvan Mestrovlci. autorul stratuilor reoilor Calo!.|.9! ferdinanA 1, se afld in Capitalil, in vederea Inaugu-rirll statull lui Ferdinand l. 13. La cinematograful ?ro" are loc premlera filmului "G6ntec de leagdn" ln care alituri de marekj tenor itrallan Beniamino Gigli c6ntd $i celebra soprani romAni Maria Gebotari, nbscutii

GsAe siiuate la periferia oragului sunt scuilte de

Flnlande_za, oa urmard sovieto-finlandez.

t. Se creaz6

* .6
Republica Socialist6 Sovietic5 Carelo. a tratatului de pace dupd rdzboiul

Chisiniu.' -Guvernul Interzice . exportrl de grAu gi obligd pe comerclanti sd delare cantltitile de or5u dih stoc. 1Z lon Mihalache, lider national-ldEnlst, a fost numit consllier
la

de tlp "Douglas"

14,

{e. legea oentru organlzarea Coleqiului Medicilor. i {8. Se voteazi leoea pentru oroanlzarea Coleoiului Madicilor 19. Au ii Miercureafost desfiintate hqere-le de lntemar6 de la Vaslui. Ciuc
:!
:::

reoal.

20. Boxerul Toma Aurel lnvlnqe iiireprizS, pe americanul Tommv in S.U.A.. prin k.o. ln a doua ii Kino. ti 21. Scirmpirea uleiuluicom6stibil:55li un litru. 21. ii pentruS.e mbjor-e-azi 9i tarifele la taximetre: pomirea 14lei, iar fiecare 300 m, 4lei.
iii

leOlOnafl.

Ai Sadaclia, fiind elherali ultlmli

degnuti

debafcd in oortul Narvik.' i portul Narvik. wk au loc lupte de stradd lntre

lapsatoar_q de torpflddiri apa. -'

d anunli cd Norveqia posedd o armi

trupe allate gi torpilat de

3 000

pantofi de damd din i;i de box 475 l6i, bdrbEtesti 490-540 lei. Reamlntim salariul i:iir.mediu in anul 1940, in jur de 5 000 lel.

iti 23. Se ridicd prelurile Si la lncdltimlnte: piele

valuri pe

de

evreii polonezi infi

.:ii:'

Din nou remanlere de guvern

Prin decretul regal nr.1600 se acceptd demlsla guvernului Gh. Titirdscu, consilier regal. Tot acesta este insdrcinat cu formarea unei noi echipe ministeriale la care du fost fAcute

Gerrnania ataeX Belgia, Olanda $i Luxemboilrg

Belgia gi Olanda sunt invadate ?n aceiagi zi de c&trd loriele hitleriste, in zorii dirnihetii zilei de 10 nrai. Ca deobici, conform tacticei gerrnane de invazie, atacul incepe cu paraqutiqti care ilroduc surpriz$. Dupr6 ei
urmeazd tancurile qitrupele, la nevoie aviaga. Armda belgiani reaclioneazd. Este ai!,rtatfi de unrtf,ti engleze gi franceze. Acestea, depdrt$ndu-se pre rnult de
penftru evacuare.

Grigore Gafencu, la externe; Mircea Caneicov, econornia nalionalS; Mihail Ghelmegeanu, interne; general lon llcugu,
lucrdrile publice 9i camunicatii; Petre Andrei, educatia nationaE' prof. dr. N. f{ortolomei, sdnilate gi ocrotire sociald.

modilicdri. Cele mai importante ministere sunl acordate darnnilor:

ap5rarea nafionald; Viclor Sl6vescu, lnzestrarea armatei; prof. dr. Gh. lonescu-Sisegti, agriculturi gi dernenii, ing- lon Gigurtu,

bazele !or, se repliazd gi se lndreaptd spre Sunkerque Guvernulb*lgian se refugleaz& la Vlchy ?n dorinta de a continua lupta" lra zadar cdci iegeie Leopold al lll-lea eer* solcaliior s&i sd depund armeie. Olanda capituleazd rapid dup& bonnbardarea cragull*i Floiterdann. B*gina Wilhelmina pdriseqto !ara" Geuparea
Luxernburgului n-a pus probleme.

Ge

viitor vor avea copiii n$scutr

?n

Tnehisoare?
gi

O problernd delicatd pe care presa anului 1940 o traleazi cu interesul gi cornpasiunea cuvenite. O eehlpd de ziarigti viziteazi inchlsoarea de fernei de la Mislea . Acalo igi executi pedepsele,

mai uSoare sau rna,i grele, aproape 1000 de femei, tinbre

vSrstnice. Dinlre acestea, 12 au nEscut ?n ?nchisoare copii, aflati la vizita ziarigtilor, inire un an gi I ani. Acegti 12 copii, nevinovali

de venlrea l+r pe lume, n-au Jost primili de nirneni din afara

pugc5riei. Nici de larnilii, nlci de prieteni. Directoarea inchisorii de peste 25 de ani, d-na Eugenia Economu,'nu esle o cerberi fi*d suflet. Peni?enciarul este ingriJit gi existE grijn gi pentru detinute gi, indeosebi, pentru aeegti copii. Treeerea lor in iibertate, la cimine din afara pugcdriei nu este reglatd. r) problemi care poate existd gi aai, Tnsi ti'ansparenla n-a ajuns, probabil ia aceste cazuri.

Winston Ch$rcEaill
prirffi - minisfru
ingrijorat de starea connesatisisc*toare, Parlamente;l *nglez trece ia votul de incredere ?n g*vernui Cl':amberlaln. Aeest* ?l pierde cu 1S ta 24S. Regele Gecrge al V!-lea incredinlea-

flictualS

Deaesul masnei Eeaterinei TeodsreEu

bdtrAna Eiena Teodoi'ciu, rnarna eroinei din prir*ui r5zi:oi rnondial Ecaterina (e5t&linai Teodoroiu, cdzuti in nuntea plutonului pe care il conducea ?n bit5lia de la Munceiul (august

in

VACenii Gorjului s-a slins din

viafi,'in v8rst5

cje 72 de ani,

zi

func$a de prim-mini+tru lui

1917). La inmorm6ntare au fosl reprezentanli ei "Uniunii Ofiteriier de rezerud".

mier cNeelar6 efi nu poate prcmite dec&t "su{erin!*, *8nge, sudoare gi laerimi""

Winston ehurehill. Nou! pr*-

Me*aM{M"6
Teodoroiu, in vArstd de 72 de ani. specializare, sunt de la 650 l'ei ia 1 250 lelpos*pi6mAnS. '

;titfuMMwd
9. Cea t Oefmane. mai mare parte a Noruegiei esto ocupatd de trupele " +. s,uprern, norvegian reiuzS sd negocieze I',1
i: ii
ii, _ f.0,, T?qp'ele.'germane pornesc la o- ofensivi generalS gl lntr6'?n i ii Beloia. Glanda si Ducatful de Luxemburc. - -'Guvernrlflui f"leville Chan,berialn'pierde votul de incred+ i "' ii iii re. rvout prfii -iliriis$n: Winsioiicnuiinifi :' ii!:i: .11."Unitdlile militare belgiene gi olandeae, aJutate de englozi, i; ,::' ftDOSIAZd la Inl'azla qerfnana. ,:i - Hitler dispune diiberarea prizonierilor norveglenl. - !-ncepe atacul german asupra liniel fortificate tranceze, li ii ii "Linia Maainot''. 15. Aiialii incen o mare contraoiensivi ln Belala. i - Germania preadteste retraqerea trupeloidln l*,lorueala. i 16. Zona oe r#noioin belgia ahevenit i.rn Infem. CasfregalS i ii a plecat ia Londra. il li q !'tgvqt tq Lvl tut q. le. "Linia Maginof'a 18. "linia Macinof'a fost striouns6 pe o lunqlme de 100 km. I lunglme km. pilotll engl*i 19. Oragul Hdmburg tost i :l .te. Orasul Hdmburq a lost pritemlc bombarilat de pilolll enql*

2, A decedat la Vddenii Gorjului, marna ei'oinei Ecaterina i

3. Salariile lucrdtorilor iipoqrafi. in functie de califica..e si

4. A fost dezveiit5 statuia-bust a Reginei Maria, la Gura Humoruiul. 5. Mari inundalriin Delta Dundrii. Toate satele sunt inundate, maioritatea oooulbtiei se refuciazi la Tulcea si lsmail. ?. Situalia supu'$ilor str&inlaflali ?n tard: 536 americani, 572 francezi. 415 enolezi, 4 463 qermani. O 875 qreci. 3 659 itaiieni. 4 211 polonezi,-1 937 maghiari, 1 236 arrfreni,'446 elvelieni, 145.beigieni,2 784 iugoslavl 9.a., ln total 31 116 persoane slratne.

-Comandamentul iiarmistiaiul propus de Berlin.

;ii

:::

:i
:::

i:
:l:

infiordtoare dramd in,Capitald: cunosculul .fabricant de mezeluri Fieinrich Patac incearcd s6-si ucidi mama pentru a-i curma suferintele ei aboi se sinucide. Mama supravieluierte. 10. Orchestia Fliarinonicd din Berlin (120 de instlum-entigti) concedeazd la Bucuresti. sub baoheta lui Carl Boehm. - Sdrbdtorirea zildi.de 10 M;i s-a fdcut de proporlii restr&nse. din cauza evenimentelor.

f.

ministru. Gh. T5t5rdscu. 15. A fbst pus in funcliune un nou post de radio pe unde scurte, construil de speciali5ti romAnl.

11. Rernaniere de guverrr sub conducerea aceluiagi prim-

i: :,i ii ii t i; ii :t ::;zl' il 20. ^ Extremul In

:i morti si
it

16. La Opera'RomAnd, apare in'Traviata-' celebra noastri

"l

compatrioatS, cAntireala Maria Cebotari, in rolul Violetei. 21: Selul'Gdzii de iler, Hcria Sima esie arestat. 22. Este sfinlitd. la Hunedoara, cea mai mare gi frumoasi catedrald ortodoxi din tar5. in acea vreme. 24. - Toli cetdteniilSiii sunt oUligali si poarte cu ei actele de identitate. - Se prelungegte cu un an, pAnd la24 mal 1941, aplicarea pedepsei cu moartea. 30. A lost instalat la Constanla Bas-Muftiul musulmanilor din

'

Hanan. i Unitilile aliate sunt incercuite-la Dunkerque. :i ii . 21.. Comunicaliile iglelonice ?ntre Franla 9i Anllla sunt lntrcrup ii li te din cauza del-erioririlor produse de lubte-. ii 23. lmportanld conferinlb la Casa Albh ylvind programul pen-i:,; iitru cbiisStlaii6ir apiiaiii'iiitionate-i S.U.A i il tru consolidarea apirdrii fiationale a b:il:{"' Atac ii -e+. ntac armat lA liiiranl Ugoare. locuinla'lul Trolki dln Mexlc. Acesta scapa cu,iii -2!.U9Oare. i, il apirut Marcelloli t li 25. La Roma a aoirut un studiu al scrlltorulul ltallan Marcello ii ii ii Caruilacci: 'O minuire a istoriel- latinitatea rominilori pe mare din Dunkeroue. i: il 26. Alialii inceo evacuarea I ii 27. Nefirlii cei regelui Lecipold lll al Belglel, capltularea f#,ii i condilii iicondilii alcesta dd-curs ultiniatumului primi{.
cercuiiea a 2oO
OoO de chiheizi

riniti din rAndurile iaponezilor. iar iaponezil

in reqluned

Orient mari bit6lli. Chinezll anunt5 50 000 deil -comunici

ii ii
.ij

irr

rr

:::

ii

:i

ri:
;ii

-t.

llgllllll

Wgl

rgvglul

LEVSVIU

lll

ql

gElglEl.

VqPlfUqEa

l4q:i:

i:

9i

,::l .,:l

':i:r_

"Partidul' Natiunii" Prin decret regal, Frontul

Turceputall ureor mari drarne

Renagterii Nationale devine un partid de va {uncfiona sub conducerea supremd a ll-lea. Partidul regelui Carol

unic ai totalitar sub numele "Partidul Natiunii". Partidul

romanegti
1940n la

pdstreazi deviza, emblemele

unibrma F.R.N.

al

gi

Moscova, Gheorghe Dauldescu' esta lnvlEt la sedlul Ccmlsarlatulul

la

cra 22, mlnlstrul noEtru plonlpotentlar

!n seare zllel da 26 lur:le

[elul permanent al pclltlcll tuturor guvornelor dln ultlmul tlmp" Dar, '

Conducerea executivi a partidului

se exercit6 de un secretar general,

Victor Moldovan, subordonat $elului de stat major al Partidului Na$unii, maregalul Falatului, Ernest Urdflreanu-

efectole

pr6buglrii

echlllbrulul

afacerllor externe ale tl.R.$"$, pentru a I eo ?inrn6na o not6 ultlmatlv6 a guvernulul sovletlc. Frin aceaEti not6

european s<u intlns p6nd la hotarele noastr, impotrlva tuturer lnltlatlvelor ee iuasem pentru indepdrtarea lor".

ae 66re guvernulul rorn&n Sntr-c

manleri ce nu admlte rapllcE:
Sovletlce Bas*rabla"

Adoua zl se convoacf, in gedlnli extraordlnard Gonslliul de Ccroand

partes de fford a Bucovlnel.

1" Sf; inapoleze lrnedlct Unlunll 2. gE cedeze Uniunil $ervletlee

fusese hot$r&t6 cu mult tlrnp ?nalnta, ?n sarc enulul enterlor, Atuncl, in zlua dlntre URSS gl Germanla", conlEndnd

Bucovlnel da Nord 9i a tlmutulul Harfal

in

reailtats. soa-ria Basarablel,

Patru genneni
Nagterea a 4 cvadrupli (4 gemeni) este un fenomen rarissin. Nu eunoagtem ?nci o staiistici, gtim insd cE in anu 1940 s-au niscut 4.gemeni in familia Glurgea (Matilda Gheorghe) ciin comuna Sigeata, judelul Buzdu. Un asemenea evenlment a l5cut deslgur vilvd in tarE

de AS augLlst '!939, se semna la lllloscova "Factul de neagraslun*

9l un protocol adlflonal secret denumlt

gi

er dup6 dellbedrl furtunoass. aecep$ obNlgat de ccnlunctura nefavorabllE gl de uEtlmatlmul amenlnl5tor, prevederlla notal
eovletlce.

"Factul Ffiolotov-Rlbbentop"

dup6 numele mlnlsUlor de externe al celor

douS [Erl.

ln textul ecestula era speclficat in mod expres slntereeul pirfill scvlettce

pentru Basarebla.E

prin intermediul presei gl radioului. Acest caz n-a fost decAt reptarea, la eAteva luni, a altui grup de cvadrupli numai cu cAteva luni in urmd in comuna

Gonstantln Argatolanu, obllgS gtl uernul romn si evacusze terllorllla csrute in termen do 4 zllo, cu ineepers de !a 28 lunla, ota 12. ln$, trupela Armatol Rogll nu respecti ecsst .terrnan ocup6nd in eeaeagl dup5 amlazE a zlkel dp P lunle oragele
Cem6ufl, Chlglndu 9l Cetaba Alb6. La 3 lulle, inalnte de *'gl prezonta demlsla dln funelle dc gof al guvernului, Gheorghe TEtSrEscu faca

rnlnlstru al afacerllor

"Aceast5 accoptareo declarE noul

extetrne,

leoana

Ridulescu (Ecaterina gl lorgu).

din judelul Olt, in

.

familia

Un diplornat de prestEgiu: GriEore Gafencu

S-a n5scut in 1892, la Bucuregti, dintr-o fatnilie de boieri moldoveni. Profeseazd de tAnir diplomatia in cadrul legatiei romAne de la St. Petersburg. Revenit in iar5 a intret in lupta politici, devenind in

1928 deputat din paflea P.hl.J. Ziarist talentat, a inlemeiat ziarele 'fimpul" gi 'Argus". Ader0nd la

in

leg6tur

cu aceste ovenlmenta,

unnitoarea declaralle: "Mentlnerea Rsrninlsl ?n afar5 de orblta acestul confllet eurooeen a fost

Frontui Renagterii Naiionale, a prinnit conducerea rninisierului afacerilor externe, calltate ln care a ciutat sd menlini un echiiibru intre rnarile puteri gi a luptat impotriva revizionismului. Dupi ultimaturnul savietic a fost rninistru plenipotenliar la Moscova. La

inceputui rizboiului (1941) s-a-stabilit

pind

la

Elvelia,

la sf&rgilulvielii (1957).

ifuMww"d

.ni::::*:t:::::::#:::::::::::::i:r:i,*i::::r:*:::i:::::ii::::::::1S:::::+:i:::::::::;:'..:::;l;:::;l:l:i:::::ll:;:::;:+:el::i::S::l ,:I

14. inlelegere romano.bulgari privind conslruclia unor ferryboat-uri (vase care transporti gamituri de tren), eite unul de fie. care B16, intre Giurgiu gi Russe. 16. Echipa de fotbal Rapld a Jucat excelent la Budapesta unde a invins echipa Hungaria cu 2-1. 20. Reorganizarea serviciilor publice prin contopirea unor uni-' tdti, i{5 licenlieri de personal.

1. Ministrul romAn de exteme, Grigore Gafencu" demisionea. 26, cerere care se aprobi prin decret regal. Noul titular al departamentuluieste ing. lon Gigurtu. 3. Criticul Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu) primegte "Fremiul pentru literaturi gi art6 Regele Carol ll" pe anul 1940. L SdrbSlorire pe aeroportul Bineasa a sosirii, cu 10 ani in urm5, a printului Carol, la Bucuregli, cAnd a devenit rege al Ro-

21.'ln locul Frontului Renagterii Nalionale ia fiinli "Padidul

Ai

Naliunii, Unic

Tolalitiaf'care indrumeazd viala morali gi mate.

Inaugurarea"LuniiBucuregtilof-l940inprezentareg+' ii ii tui 9i a liului siu. - Presa dedicd pagini omagiale pentru realiz6rile ob'tinute :i i iri cei 10 anide la Restauralie :i g. O noud picturi a lui EiGreco "Ghipul lui lsus" a fost desco

mAniei.

rialS a RomAniei.

ii periti in coleclia regalS.

,i, :i;
i.,,

,i tt
*t'

iii nia pentru iii gtiinlei la cel

10, Un grup de ingineri gi industriagi romAni pleaci in Germa a lua cunoqtinti de stadiul dezvoltdrii tehnioii 9i

27, Consiliul de Coroani al Rominiei a luat notd de cererea Uniunii Sovietice din seara zilei de 26 iunie prin care pretinde cedarea Basarabieigia Bucovineide 28. Decrei Regalpentru mobilizarea - Marele Voevod Mihai a trecut examenul de bacalaureat. tYtqtEtE vgEvgu tYliltct 6 uEUul s^qfirErtut sv vaEraurEa(. 29. intrunit la 28 iunie, sub pregedentia prim-ministrului Gh. Tdtiriscu, gwern ul romAnpbligat de coniu nctura existent6pccepti nota sovieticd de cedare a Basarabiei gi a Bucovinei de

.r

Nord. ArmaleiromAne.

il
:il

:i

maiinalt nivel european.

Nord.

Constituireagruphrii"lnv6t5torii scriitorfl'. tc. Romnia gl-a dat acordul pentru numirea noului ambas+

- Mii de refugiati din Basarabia sosesc in localititile din Moldova, Muntenia gi Oltenia. Se iau m5suri pentru ad6postlrea gl hrana acestora"

Fr6bugirea qi nmilirea Frangei

trupele franceze qiengleze din nordul Franlei gi din Belgia se evacueazd din Dunkerque cu 860 de vase care transportA in Anglia 346 210 soldati aliali.

ln

primele zile ale lunii iunie,

Totugi, 150 000 de francezi rdman prizonieri ai trupelor germane ale c6ror efective se indreaptd spre Pads. Capitala Franlei este dbclarhtfi "Orag deschis", dar imprejurimile acesfuia sunt in fldcdri. Guvemul primului ministru Paul Reynaud pleacd la Bordeaux. $oselele sunt pline de aproximativ doud milioane de francezi

Hitler gi ai sii
hinrle unitifi inamice intd fu Paris, conform armistifiului; filrtr str lntiLnpine rezistenftr. Soldalii
germani dsfileazl pe Champs Elysdes ca print-un deqert. Mulfi dinhs ei se agteptau s{ fre inconjuragi cu "Bun venif'gi cu aplauze gi nu cu o tilcere semnificativ[. Au ratat fotografiile cu care str se laude acastr. Unde au gtrsit, un steag tricolor, l-au lnlocuit cu altul cu zvaslicS, gi-au rnontat irxlicatoare noi in limba lor, au atilmat pe tumul Eiffel un panou uriag pe care au scris: "Germania invinge pe toate froufurile". Ocuptr lrotelurile, igi fac restaurante proprii, chiar gi cinematografe. Sosegle Hitler. $i la Paris gi la CmrpiEgne. Iati-l la CompiEgne, impreunf, cu G0ering gi Hess.

relugiali

gi

terorizati periodic de

avialia germanS. La 14 iunie, trupele hitleriste igifac intrarea ?n Paris, fird probleme. La 16 iunie Reynaud refuzd sd ceari armF

sti$u gi demisioneaz{, iar maregalul Pdtain forrneazd un nou guvern care solicitd nemtilor armistitiu prin canale spaniole. Hitler acceptd gi profith de eveniment pentru a comunica prin ra' dio gi englezilor cI doregte sd incheie pace daci i se satisfac cererile. Demersul acestuia este respins la Londra.

Letonia, Lituania gi Estonia ocupate de U.R.S.S.

,

La 22 iunie 1940, in p6durea Compifune, in acelagi vagon de cale ferate iri caie la 11 noiembrie 1918 Franla a impus condiliile de armistiliu Germaniei, invinsa de acum 18 ani?gi ia revanga. Generalii francezi semneazd capitularea, in fala lui Hitler. in acest scurt rdzboi pier 120 000 de francezi, 250 000 sunt rdn$, iar peste un milion sunt luati prizonieri, in cea mai mare parte, fiind dugila muncd in Germania.

Uniunea Sovietici nu pierde ocazia de a profitra de pe urma situaliei existente pe frontul .de Vest. Ministrul sdu de externe, V. Mololov, adreseazi telicitirl Germaniei pentru remarcabilele victorii oblinute. In acelagi timp, in scopul oblinerii gi lSrgirii zonelor de securitate din jurul siu, conduqilorii sovietici se prevaleazd de condiliile pactului lncheiat de Sialin gi Hitler in 1939 gi, ca urmare, la 17 iunle,trupele armatei rogii ocupi lirile baltice, Lelonia,

tn'F3?',"iafTijr

.r

profitului de pe urma conjuncrurii inrernailonate

a urmal

gi

ultimatumul adresat RomAniei la 26 august, cu acordul lui Hitler.

De Gaulle continu[

rlzboiul
adresat

francezilor prin care nu recunoagte armistiliul incheiat de P6tain gl lncetarea luptel impotrlva Gerrnaniei. El invitd soldalii gi ofileril francezi si se alilure "Franlei libere". A0est mesaj celebru se incheie cu cuvinlele "Orice s-ar lntimpla, flacira rezlstenlei
franceze nu trebuie sd se stingi gi nu se va stlnge".

La 18 lunie, generalul de Gaule adreseazi de la Londra un mesal

M@,6
1. Franta retrage regelul Belgiei, Leopold lll, Ordinul"Leglunea de Onoare". 2. Agenlia gerrnanA D.N.B. anunlS: lServiciile secrete bdtanlce pregitesc scufundarea unor vase americane in drum spre S.U.A." (Apropo de determinarea americanilor si intre in rdzboi, n.r.) 4. Alialii conlinui si iivacueze Dunkerque. 5. Colonelul Charles de Gaulle este avansat la gradul de ge' neral gl numit subsecretar de stat alApdrdrii Nationale. 7. Congresul S.U.A. aprobi un credil de 1,28 miliarde dolari pentru inarmare: 68 vase de rezboi, 3 000 avioane gi 2 000 tancuri. 8. Blindatele germane continud inaintarea in Franta pe front

'13. Trupele germane la 20 km de Paris.

14. Armatele lui Hitler pitrund in Paris.

15. Ultimatum sovietic adresat Lituaniei. Guvernul lituanian a

demisionat. Trupele sovietice au trecut granita, - Aceiagi soarti o au Letonla,gl Eslonla. 16. Guvernulfrancez in frunte cti Paul Reynaud demisioneazi. in aceea8izi Maregalul P6tain formeazd un nou cabinet. 17. Noul gwern francez cere Germaniei incetiarea ostilitdlilor.

"Un
lu

ne

19. into singurdzi nem$i au fdcut 2fi) fi)O de prizorlaifranced. 22. Armistiliu germano'francez care prevede capitularea

Franla respinge o propunere a Angliel de a constitui o f ranco{ritan icd"

lirgit.
10. ltalia declard rdzboi Franlei gi Angliei.

- Guvemul lrancez se relrage de la Paris in provincie, la Tours. - Norvegia inceteazi ostilitdlile cu Germania. 1'1. Bazele iialiene din Libia sunt atacate de avialla englez5. - S.U.A. i9i propune sE-gi mdreasci forlele militare:.inc* 10 000 avioane, 16 000 piloti 9i22 noivase de r6&i.

Frantei, semnat in pddurea de la Compidgne, ln acelagi vagon ln care germanii semnaserd infrdngerea lor ln 1 91 8. 23. Guvemul britanic nu mal recunoagte guvemul francez, in schimb admite conlucrarea cu "Gomitetul Nalional Francez pre. vizoriu" condus la Londra de generalul de Gaulle. 24. Ostiliti$le au incetat pe toate fronturile. 25.Zide dollu nationalin Franla. 20. W. Ghurchill denunld'Antianla cordiald'.

Guvernul Gh. Tdtirescu pleaci ...

Hitler tempereazd Ungaria ...

irrcd la 27 iunie, guvernul de la Budapesta declarase cd "Romdnia trebuie si satisfaci pretentiile teritoriale ungare" decretdnd totodati mobilijarea gi concentrarea for[elor sale militare la frontiera terii noastre. Acesta era nu putea faci nimic l6rd totugi con$ient consimt6m0ntul Berlinului. Nu intAmpldtor, intr-un mesaj expgdiat lui Hifler, regentul Horthy mentiona: "Sarcina

ci

si

noastri istoricd a fost sd apirim Europa in fap Rdsiritrlui... Fard a stip6ni Garpatii, noi nu putem

indeplini aceastii sarcin5".

Gh. TdtEresou,al doilea din stAnga

.., Horia Sima in noul guvern

Regimul carlist pierde teren in fiecare zi. incerc6nd sd se salveze, in conditiile unel evidente izoldri internalionale, regele Garol al ll-lea renunld la serviciile lui Gh. T6tdrescu gi, la 4 iulie, fsrmeazd un nou guvern. Un guvern predominant de dreapta,

La 10 iulie, contele Teleki, geful gwernului maghiar, qi contele Czaky, ministrul de exteme, se intdlnesc la M0nchen cu Hitler, Ribbentrop giCiano. Ei soliciti "undi verde" pentru a trece la actiune impotriva Rominiei. Hitler le recomandil se mai agtepte, Spre a gisi "o solutie negocia, fiind convins cd o operatie militard impotriva Romdniei ar incepe ugor, dar ar fi cu mult mai greu Si i se prevad* consecintele posibile gi sftirgitul". ln consecinti, Teleki gi Csaky declard a doua zi ci nu vor intreprinde nimic penfu tulburarea picii in
Europa Centrald.

av6ndu-l in frunte pe Ing. lon Glgurtu, cunoscut industriag gi

ecgnomist, fost mlnlstru, cu ve-

deri progermane, care aderase, ins6, la F.R,N. In guvern intri gi alli poiiticieni aliniali Berlinuluigi Romei: Mlhall tfre nollescu, ministru al afacerilor strdine, Nlchlfor Cralnlc, minF stru al propagandei, Dumltru Caracsstea, ministru al educaliei nalionale etc. Pentru intdia oard sunt pro'

... in

schimb amenlnle Rominia

Numai la cinci zile dup6 lntdlnirea cu liderii unguri, adici pe 15 iulie, Adolf Hiiler ii expediazd regelui Carol al ll{ea o scrisoare neobignuitd intre conducitorii de state, cerAndu-i sd se lncadreze rapid gi decis in politica Reichului gi si consimtl la cesiuni teritoriale, ?nfuc&t

movati

?n

guvern membri

al

Migcdrii Legionare; inclusiv

conducitorul acesteia, Horla
Slma, cdruia i se incredinteazd

Ministerul Cultelor. Dupd numai 4 zile insi, el igi prezinti demisia, in lavoarea lUi Radu-Budlgtean
giei^legionare

'

suslinitor al ideolo-

Incercdrile disperate ale regelui Carol al ll-lea de a-gi salva tronul $i regimul personal se dovedesc repede inutile. Berlinul gi
Roma doreau cu totul altceva,..

ink-un timp foarte scurt - rezultatul ar putea fi chiar distrugerea Romdniei," Aceeagiduritate o manifestd Hitler giin cnnvorbirile de la 26 iulie cu l. Gigurtu gi M. Manoilescu,spun6ndu-li-se limpede cd "Germania aprobd cererile revlzioniste ale acestei pri" (Ungada - n.n.), iar solulionarea trebuie sd se fach cdt mai repede posibil . Altfel "consecinlele ar putea fi deosebit de serioase". Hitler face totugi 'o concesie: Romfinia s* negocieze chestiunile teritoriale
direct cu Ungaria.

"o trevizuire'a devenit posibild". "Orice ?ncercare - scria mai departe Frihrerul-'de a.evita pericolele care arneninf& lara dvs. prin manevre tastice de orice teltrebuie sd fie gi va ii sortitd eqecului. Mai devreme sau mai tdrziu - giproUaOil

t5t6 pentru a putea salva filnfa statulul rom6n-91 pentru a nu pune in prlmeldle vlltorul rom6nlsmului" - a declarat primul ministru Gh. Tdtdriscu in fala Oomisieide polilici externi a Parlamentului. 3, l-a orele 13,00, intreaga populatie a lirii a pdstrat un moment de reculegere in semn de doliu pentru teritoriile pierdute.

2. Evacuarea Basarablel 9l a Bucovlnel de 3ud a fost ho-

pregedinte al Gonslliulul de Minigtrl 91, odatd cu el, toli membrii guvernului. Noul guvern fl are in frunte pe'ing. lon Gigurtu. S.Ziarele "Semnalul" gi "Jurnalul" sunt suprimate pentru "me tive de ordine publicd"

4. Gheorghe T6tdriscu igi prezintd demisia din functia de

- Ministerul Gultelor 9i Artelor hotdrSgte suprimarea subvenliei de un milion de lei acordatd cultului mozaic. 21. Tragic accident de avialie pe aeroportul B6neasa in timpul unul zboide performanti: mcir S'oiloti. 22. Mi ni steiu I Agriculfu ri i hotirbqtd inteaicerea tiiieri lor ritu ale in comunitdlile evreiegti, acestea constituind "o chinuire inutilS a antmatelor" 23. V.Vr Tilea este rechemat din lunctia de ministru plenipo tentiar al RomAniei la Londra. - Grigore Gafencu este numii ministru plenipoten$ar al Bo'

mAniei la Moscova.

8. A.l. Lawentiev este noul trimls extraordinar gi plenipe

- Condamnat la 6 aniinchiJoare, seitinla'remasd definiti-

tenliar at U.R.S.S.la Br.6uregtl.

10. Rominld decide

tele Glano. El recomandi negoclerl dlrecte cu guVernul

24. Printr-un decret-lege, grevele sunt total interzlse. 2e27. O delegaJie gu-veriamenlalS romAnd viziteazi Germa2Fl?7. deleoatie ouvernar nia gi ltalia. La b6erialzberg 9l Roma, lon Glgurhr gl Mlhall Oberialzberg ilanollescu au convorbirlindelungate cu Adolf Hltler sl Joaconvorbirl indelunoate 9l chlm_v-on RlbDentrop, respocflv cu Eonfio Mussollnl $l cnlm von Rlbbentrop, respectlv cE Benlto Mussotlnl gl con-

si

se retraqi din "Liqa Naliunilor".

v5, industriagulMax Auschnitt este transporlat la Doftana. 12 La Cluj'6ste executat condamnatul lq moarte Vasile TAmo' veanu, asasinul sotiei unui inginer ceferist. 18. Sunt suorimate alte numeroase publicatii. intre care "EoalF. tate_q",'Trlbu fi a noastrd', "RomAnia i ltistraGi'l'Gazeta Capit5lei"
9i

ale acestula. 29. De la 28 iunie si oAni la aceast6 dat6 s-au lmbarcat sl expediat cu glepurile d6 lir Gal{i gi nqlt +Q 192 persoane.(beibali, percoane (biibati, ediat de la Galali 9i Renl 48 lemei si6oolD lemei.pi copii). ori din Basarabia gi din alte teritorll cedate -originare Uniuniisovie{ice.

ungar in vedelea satlsfacerll cererllor de revlanlrl t6rltorlale

"$tirea".

30. Ministerul de lnteme licentiazi din serviciul administraliei de ?tat pe toJi funclionarii de origine evreiascd. Mdsurl simllare
sunr ruare 9r ln presa.

Fdtain gi noua FranfI

La 1 iulie, cu 569 voturi pentru 9i 80 impotrivS, Adunarea
'l

Blum gi Daladier arestafi

De Gaulle eondamnat la moarte

puterile guvernului Republicii sub autoritatea gi sernndtura

maregalu[li F6tain, prim-minislru.

Nalionali lrancezi acordi toale

Ministerul franeez de justitie

Grdcnat arestarea

gi

intemnilarea oanft erlilor psiltici responsabili de dezastnJt t6rii.

Acesta iqi asurni rdspunderea pentru prornulgarea unei noi

Astfel, L*cn Slum, Edouard

statului {rancez. AceastA Constitulie igi propune sd instaureze o noui ordine moralS gi revenirea ia marile vaiori
ale Franlei gi se "ra supi:ne re{erendumului na!ionai.

Gonslitulii

lrloul guvern are ca viee-pre qedinte pe Fierre Laval" niinistrul ap6ririi, generaiul Waigand, arni ralul Franqois Darian la marin6 gi pe Paul Fleynaud, la externe. Maregaiul Pdtain Ofilerii gi soldatii fl"ancezi care au p6r5sit lara sunl invitali sE revind pe ieriloriul nalional.

judeca$ de Curtea suprenrd pentru taptul de a fi tridat obllgaliile lor de $tat, pro$eS&nd la aeliumi c6re au ajutar irffierea de 9a *tarea de pace
!a starea de r*zboi.

generalul Gamelin

Daladier, Georges Mandel qi

vor

f;

#fiarJasde GauJle

Ftain deereteazft, de altfei, sA *ine nu este cu sl. este impotrlva Fnaniei. De acea, eln tribunsl snilitar ?1.!udee& 3n lips$ pe generalul de Gaulle, aliat la Lsndra, in cure cle oon$tituire ff uni &rmate rancee* liher* gi?!cendarnnd la dezertare in strfiin6tate petimp de rf,zbCIi"

rncarte pentru trddare, atentat la siguranla statului gi

Drama de la Mers*61-Kebir
Franla impirlitb in .Joui igi lace probleme ei c6t gi aliatilor. Una din acestea prlvegte llota tricolord a guvernului P6tain, allati in Borturile Atricii de I'Jord, care ar fi putut trece ln servieiul Germaniei. Temitoare, Anglig a ordonat flotei sale si opreasci

Alarmi la tr,ondra
incep raidurile germane asupra Marii Brltanii. Esto numai debutul unei rnari gi lungi sonlruffiAii intre cele
doud forle, contlnentale Si insulare.

toate navele franceze gi sE le ordone si vind ?n Anglia sau sd plece in S.U.A. Ultimaturnul liind respins, flota britanic5 de la

in fotografie: pilofi englezi aleargd spre intilnirea cu inamicii germani

- Pierre Laval guvernuiui france?.

1,1"

1.

La Vichy se formeazd guvernul condus de

Maregalul

"Preferim

Petain. 2. Introducerea serviciulul militar obligatoriu in S.U.A. 3, Acord-secret anglo-american privitor la actiuni comune ale flotelor ln Oceanul Facific.

dem subjugatd"

intr-un mesaj cdtre lmperiul Britanic W. Churchill decldrd: si vedem o Londri in cenqgd 9l ruine dec6t s-o ve-

15. Din 5 avioane fabrlcate in S.U.A., 4 se trlmit ln Anglla. 16. Guvernulde la Vichy se muti la Paris.

4. Vasele de rdzboi engleze deschid focul asupra flotei franceze, neincadradi in acliunile alialilor.

19. Hiller roslegte in Reichstag un discurs lulminant cu caracter ultimativ adresat Angliei, pe care Londra ll respinge.
21. in contrast cu conjunctura gravd a momentului, la Moscova se organizeazS in "Piala Flogie" o paradd sportivi la care participd 30 000 sportivi salutali din tribune de Stalin, Molotov gi Vorogilov.

i:;

Guvernul de la Vichy rupe relaliile cu Anglia.

5. Statele Unite ale Americii primesc in gizduire 50 000 de copiienglezi.

8. Conflictul lranco.englez continui pe mare. 11. Maregalul P6tain este declarat gef al "Statului lrance/'.

23. S.U.A. vor putea recruta intr-un slngur an 1 500 000 de

soldati, intre 18 9i 35 de ani.

12. Dupd o luni de ocupalie a Parisului, viata incepe si ia un curs normal. Contactul ocupanlilor cu populalia s-a imbunitSlit.
marinari de pe un vas francez in curs de scufundare.

24. impdraiul Japoniei, Hiro.Hito declard

ci

vrea sE aibd un rol conducitor in organizarea lumii noi.

tara sa Japonia

- Vasul rominesc "Cimpina'salveazi in Marea lonicd 13

29. Bitdlia pentru Anglia continud. Portul Londra este lnchls.

Dialog romarlo-ungar Ea Turnu $everEn

La 16 augu$t" 3n sala de gedinte a Palatului Bibicescu riiii Turnu $everin, ia
loeu

A d*e*a drsm# resm*nease*

Hcmulfurn$t de mersul diaioguixi de !a Turnu Severi*, Adslf Flitler d*eide, ia 2& august, cS este cazu! s& intervin*" ?i spune ssntel*li Ciano: "Usr eonflict in BaEcani ftu ar pertea fi dea*t im dauna.Gerrnaniei g! a ltaliei."." A doua ain minigtril d* externe ai ffiemfinleE 6E UngarieE sulnt Envitali Ea Viena" l-a ora "!f, Ribbentrcp gi Siano ccaateanic& reprezenta*fllor guvernul*ei rr**er c* hlitler gE Ml:ssclfini hotf;r&ser* s6 rezclve diterendul singars-r&lr!&at pe caEea arbEtralului" Feste 4 ore gi iumdtate este prEnnitd gi delegaiia rorn**rd, ddndu-i-se pra*tic LI!'E n:ltinnat$im: "Flcrn*nia ene posibillbtea sE ateagd intre perspectiva elistrugerii sele ea stat gi ria{iume, pe de o parte, gi *tne pdstrarea st*trcEuio rcdus ter"$torEalEcegte, gi a fEintei etnice & neamului rom&nes*, pe d* alt& parte". lmceredrile lui hfr.SJlaneiflescu de a preaenta pa.laietr.lE de vedene al guvernului rorEr&n sunt respinse brsatal" P*m* a cra 24, apoE p$n* la 3 dimineala' in zEua de SS august, pefae! d*E*gatiei s*rn&ne trebuia sE r*spund* printr-un singur euv6ni:'u&&" $a& n'l{E{n', La Bar*uregt!, ?n noaptea de PS spre SS august, Gonsiliul de Soronn*, preeidat de regeE* GarcE a! El-lc*, het*r*gte d*p* arnpi* gi fuertr:noese deabateri, sS ac**pte "arbitragu$uu pe;terll*r Axei, ln dEmineafa aile8 d* SG &ugsjst, Fel sre S,6re t*ridlfiF dr*rrtatics, $#" &$am*"iEesecJ $ft?fteax* 8a Fe{atx[ Hlcllreder* S$m Viena, a!#turE de ffiibb*cttr*p, *iaat* gi Cs*ky, ce* mai s:dios "Fiktxt': dEci fistcria *or:teinporas*S. ffi*rn*n5a este sillt& s& *edeze Ungari*E un teritsrEu su & srrpreta!& de 43 4gg kffis gi * popuflatie de * S6? 0*S $ocuEterE, dintre eare enajonitat*a {$*-A9o} sur:t rsr*&stE gE a:umai $7utYc rnaghiari gi s*cuE. Printre i*eafEt$tif* princip*Fe *e trece** ?ct **mB***n{e UngarE*i se *Bau: *lu!, *r*deau'fl#rg* ${k*u"egu Sete* ft6xre, MEer<:e*r*a *iurc" $f" G?t**r6ke, *aE* *Sare, **$, *l#:*, t3#orhe+,$, $igE"aet S! ffiiistr*lm, fer"* nea*ts*, cfifi**s:ar& vmtr& x"s?st?****se$, s&*gereae$ *l toaS fiEr{a ei, Din *s&rffE gF dim sp{Es, p5$E dim trr*3:u* "patrEe! sumt Enstr*iftate, dcvict terEtoriE s*u!*ete""$arte Se m:ii de rost?Ss?E 5ae"r statset de r'*fu*E.*$E, e*ufnd-u-ry* aaEfr Tn imtes'E*rul gran!$e$er !6rii. F**e deue* cfiEEl*a*e r*rm#n sarb jug str*in. Presa nos**n* apare lmdolEat$, *rtEesle gi nu*rer**s* frutografEH reciap"l imaginea *alvarrylui pe car**l supcrt& fraliE *e6tri d* pe*te munti.

condusi de Andris l-icry gi cea rom$n5,

ln frunte cu Valer Pop. Dezbaterile se desfdgoard, incd de la lnceput, inir-o aimosfer& giaciali, iegind

fald

in

fatA, delegatia ungarS,

in

evidenlS poui[il iotal opuse. Hory

teritoriu de 69.000 [rn2, cuprinzAnd o populalie de aproape 4 rnilioane de

iocuitori, din care F r*illsane de rorn&ni. C ar fi instrEinat c5tre Ungaria a dcua treirni din

solicitA

in

nurrele guvennului sdu

un

solulie total inaccepiabii&, care

Transilvania. Veier Pop propune

solufie: si se reali:eze mai int6l un schimb de popr.rialie ?ntre rornAnil din Ungaria gi rnaghlarii din ftorn*nia, dup6 eare si se discute unele rectificiri de

alt6

froniieri. Hary respinge aeeastd solutie

qi, la 20 august, se ?nloarce la Budapesta.

cere uitinnali'r delegaliei naastre si preeizeze terito:=ii:i pe care guvernul

nomAn ar fi dispus sd-l cedeze. Valer Pop

Lucririle se reiau la 24 august. Hory

respinge cererea ge{ului delegaliei

esnvsrbirile s* r*iau, riaf in n*aptea de ?4125 august s* ?r;trerirp definitiv. Ailii avee.u re:oive litigiul ieritoriai

ungare, reirdg&ndu-*e de ia negocieri. La intervenlia iui L Glgirrtu gi h{. ivlanoileseu

r+rn&*c-ungar. Hvident, ?ntr-c

nalicnale.

s*

di*tal*rlald, **ntrar iritereseEor noa$tre

mag'rierd

h&itEmgur*
L..a

d* pr#est

effi#ffis'ffigGe
au loc miti*guri sp*ntri;'re de
Sucuregfi gi ?n ierate judelele tSrii
puterniee prateste lin,noirivl: "r"iirtiefr-liui de la Viena",

Arci*aii:iui

r:eellpirii urr*r i*tpcr"tanie pe{i a de it*rn*riia. *egi populalia

rcrn&nd este rnejoriiard in tedt*riul cedat, rnii gi miide r<:m6n! p6i6sesc c5nrineie gi casele de teama prigoa*ei rnaghiare.

'Mawwd
3. Presa rorn&neascd igi intensificd aetivitatea
pub,lieistic&

pentru apdrarea drepturilor noastre asupra Ardealului. Sunt pleluate gi numeroase adicole din ziarele striine, in-clusiv din cele americane. B. Ministerul de Interne stabilegte dorniciliul obligatoriu unui mare nurndr de 'tolportori de gtiri lalse gi,alarmisle". Nume

cunoscute din viala publicisticd: Em. Socor, Alf Adania, L.

Gellert 9.a. 9. Se publicd Decretul{ege privitor la starea juridigd a evreilor din Romdnia. Eisunt inldturali din sewiciul militar gi nu maipot detine proprietili rurale, fiind exceptali numai participanlii la r&zboaiele de independenld gi de reintregire a tdrii. -f 1 *24. r alative ro d'lAno.u n gare la Tu rn u Severi n " - La biserica-mausoleu din BocAa fiud. S6laj) sunt reinhuii mate osemintele marelui revolulionar pagoptist Simion Birnuliu. f 9. La Graiova incep tratativele romgn+'bulgare cu privire la iii viitorul Cadrilaterului $edinli a Consiliului de Coroan6, prezidatd de regele i: Carol al ll-lea, in legdturi cu negocierile romino'ungare de la

Turnu Severin qi romAno-bulgare de [a Craiova. Este aprobatd politica guvernului in cadru! acestor convorbiri" - Grav accident de avion in Munlii ABuseni. Printre victime sunt gazetarii Virgil Kerciu, direclorul ziarululi "Ordinea", 9i Dirnitrie Zaharescu, secretargeneral de redactie al ziarului 'Curentr.ii", care se aflau in drum spre Berlin. 25. Se implinesc 50 de ani de la moartea lui Vasile Alecsamhi {1 82i-1 890}. 26. Adolf Hitler decide ca Gerrnania gi ltalia sS "arbitreze" cheqtiunea cererilor ungare de revizuire a granilelor Rom*niei. Delegaliile celor doud ldri sunt convocate pentru 29 august la
Viena.

re, sustinute de Germania gi ltalia.

- Se inaugureazi llniadublE de cale ferat6 Azugaragov. 2930" $edinlE a Consiliului de Coroand privind cererile unga-

i::

,i ,".

31. Consiliul de Coroand a acceptat, eu majoritate de voturi, "arbiirajul puterilor Axei in tratativele rom&no'ungare", sanctionAnd in acest lel cedarea l6ri lupte cdtre Ungaria a pdrlil de nord-vest a Ardealului, locuit6 in mare parte de romini. La Cluj gi in celelalte orage ale Rom6niei se deelangeazd mari manifestalii de protest impotriva deciziilor nedrepte de la Viena.

Lindbergh izola{ionist
traversat Piiot celebru singur ln avion Oceanui Atlanlic din America in Europa, la21122 rnai 1927, ?n 33 de ore, 29

rninute) arnericanul-

Charles

la

Lindbergh ia atitudine cu privire

conllictele din Europa. El propune infiinlarea unui nou partid in S"U.A., cu caracter
izoiaiionist, "Partidui adevdrdilor americani" gi explici rizboiul de peste Ocean prin bogdlia Angiiei ;i s*r5cia Gerinaniei"

Charles Lndbergh gi soJra sa

R.aid deasupra Serlinuleri

pe continent. tlerntilor le este deci niai uqcr si ?ircerce o debarcare pe insulS conform planului "Otario". T':tugl, ei fcl*sesc in continuare avialia.
cietecteazS avioanele inamice de la o di*tarri* eie 19* k*'t. Astfel, La inceputul lunii august,nici unsoldat englez nu se mai afla

Englezii

au pus la punct aparate radar efi*3*e

csre

Haidul aviatic englez nr.1 la Berlin s-a petrecut ?n n**piea de 24125 august, foarte tArziu, la mai mult de o iun& dup* debutul atacurilor avialiei germane asupra Londrei" DegEf6r6 sd producd multe pagube, raidul insularilor a f6cut * bi:n& inrpresie in Europa antihitleristi. lar efeetul psihologic asupt* pepulaliei

pAnd

la sfdrgitul acestei luni avialia gerrnand va

prereie 653

berlineze

a lost puternic. $eful avialiei

hitleriste, l*errnann

avioane, iar "gazdele" nurnai 359.

Goring, a fost avertizai de Hitler.

?sE EB*rgE?*FT La 14 iunie, soidalii iui $'litler !ntle itt r*;':rig. li;:;r*ill! ****gte i:-r ziua de '16. Pe ziduri afige mari anunla: ":iri';., ;'.;i .;.: .':ai;c-raj

Psristxl reintrs

va {i

pedepsit cu rnoanea' Aitul ?neeairrn5: "P*puh:t!l abandonate incredeli-vd in sstrjaiu! gei'il'lal.t". Pe '*-:han:ps Elys6es'turigii in uniformd" se piirnb* 9i peil"ec jumXtdiiie d*:
nopli ln cabareturile pariziene.

?n<r$kd asesax?at
Adversarui iui Siaiin, Trotki {Lev David*viei, n" i879}" fugit d*5r6 revoluiia b*lge.'ric* iri Mexi*, d*gi scapd Ci* nra! rnulte

&::

atentate, esi.e asesinat

augu*i ?i't l**t.lin[a lui de

ia 2*

t;

uunrst;nla. p!4tit6 de Moscova.

in ti*rp ce vorbea la
ori eu

ieieicn, atente!.jiu! l-a lovit de :r:ai multe

uncioCanincap.

.iffiF*t,

.;!'

Wiiii:liiiii::,

iffiffiffiffiwrs,in'ri
]i
ii

,:.' fnl

,,, ffi#WM@ ''"

-,,/ (MAqWg ,&

iG. s.u.A. qi canada sernneaza un acord de apdrare mutuali.

17. Crearea Directiei Unite a apdrdrii S.U.A. gi ii ,riti normanr r{in ..i3.Administra!iacivi|dgerman5din,A|saciagi-Lorenanuper-:1.:'=o:'o1J||uUl|E'::,':=.:l,**'''].Y.^Tj 18" Bornbardarea Angliei se face gi ctt tunurile de pe coastele li il rnite nici unui frahcez din 6fard s& intre in aceast&

i;i 4. Generalul de Gaulie este condamnat la moaite in contu- Franteide frlord. i 19. in Franta suni dezvoltate lojile masonice. i.: macie, de gu.vernul F6tain. - I ,tt 7. Acord Churchili - Charles de Gaulle privind organizarea 2{l.proclamareastdriideasediuinAnglia. ii Forlelor Franceze.Libere. :;^ asupra ^--^"^, ,^ rl: s. Guvernul Marii Briianii stabitegte relatii de cotaborare cu gi 22. incep bombardamentele :-.:^:- Angliei O" Tt.g,g"qfli I ,;Franla artileria grea, de pe coastele.franceze ale Canalului MAnecil. generalul de Liber#' organizati la Lonira de ,i grubarti i ii Gaulle. 24. Alsacia 9i Lorena sunt anexate de citre Germania. au intrat in Egipt. i. g. frupele .italiene-inceput persecutiile impotriva evreilor. 2b. Guvernul de la Vichy cecieazd japonezilor insulele Torkin. ,:: 10. giin Belgia au ;" ;;- ,^.;,^ ^^:^-,^ ;: .11 12. Petain dizolva padidele poiitice ei sinolcaT#'in-terltorlut ,".3i'?'i::'1139:il3.d:g-:il:1i13:::13,T,:^?:T,'tHT] i iq.rlie englezii au plerdut 1 055 avioane iar nemlii numai 271. surneocupat al Frantei. 13. Atacurile avialiei germane "Luftwaffe" continud Tnvergunat sele de presi din insuld nu confirmd aceste cifre. i asupra ,Angiiei. intr-irn blngur raid, 1 00t] de avioane aiaeS rnaiu- 27. Trupele franceze de -sub cornanda. generalului Leclerc t rile ?amisei. ._ ("Franla l-iberd') debarcd la Douala giacupd Fort-Lamy. i 14. Camera reprezentantilor.S.U.A. v9t33ze.o.190e, Potrivit cd- 28. in Franla se organizeazd grupurl ilegale de rezisten!6 im- i reia se autorizeazd interceptirile csnvorbirilor t"l9fonj"_?.__,_,_^_, potriva ocupanlilor. 15' Nemlii, ocupanti ai Franlei, trimit forlat p- ft"i::1';?ilg,fil ' es. vE Pq Lo" atrluarrE-vras' veilrsrsrr l| qrrFrE su Tari africane-ciad, camerun 9i attele au treeu! de partea
i:i

Aierniz zond.

Canada.

I:

:.: vr qPsr eq

r. r sllq

L,ver

vr \,s.

::

ii

.:llVichy'-..',.'.--.._9'._-_--..FranteiLibere'''

:,j Ciin

ruSaCii gi LOieni, Cafe le SUnt indiZefabili,in ZOna gifatd de

,,:o'

'teeul

::

La 3 septembrie, dupd 10 ani, 2 luni, 3

sdptdmAni

treruptd, regele Carol al ll-lea esle siff sd abdice de la tron gi s4 pdrdseascd lara. ,Nu singur, ci impreund cu Elena Lupescu 'gi sfetnicii lui cei mai aprapiafi, in frunte cu

gi 3 zile de domnie

nein-

Patatului gi secretar general al F.R.N. (devenit ulterior "Partidul Natiunii") " Carol al lblea s-a ndscut la Sinaia, ln 1893, ca intAiut fiu viitorului rege Ferdinand I gi al reginei Maria. lntefigent, ttu lipsit de cultur4 lndeosebi paliticS, dar

Ernesf Urddreanu, fosf ministru al

ai

fire aventuristd. ln timpul primului rdzboi mondiai piirdsegte frontul gi pleacd la

Odesa, unde lncheie o cdsdtarie marganaticd, cu Zizi Lambrtno, avAnd

fmpreund

un copil

(Mircea). Apai se
"Regele a abdicai. Trdiasci Regelel" Voievodul Mihai a devenit regele Mihai l. in virstd de 19 anl, el a fosi pregitit ca

Ferdinand l, ln timpul prlmei domnii a lui Mihai l, Carol igi manifestd intenlia s5 se lir*itate in conducerea treburilor statului, fntoarcd ln Jard, bucur&ndu-se atunci de sprijinul partidelor politice mari, ca Si al unar acestea afldndu-se in mAinile generalului generali gi ofileri superiori. Dar nu revine ln lard decAt la 7 iunie 1930, pe neagteptate. A Antonescu. doua zi este proclamat rege al RomQniei, sub numele de'Carol al ll-lea. Ulterior o aduce ln RamAnia gi pe Elena Lupescu. ln primii ani, noul suveran respectd fntr-o anumltd mdsurd principiile constitutionale. Cu timpul aclioneaze, ins{, bt mai descfiis in direclia A revenit abolirii regimului parlamentar, instaurind la 27 februiarie tg38 dictatum regald. regina-mama Elena palitlcd ?ntemeiatf pe alianla Pa plan extern, Carol al lllea promoveazd tradilionald cu Franla gi Marea Britanie, atrdg1ndu-gi ura me'irnpdeat{.a regimurilor Prlntr-atelegramdtrimisdln Germania, fasciste din Germania gi ltatia, care nu vor ezita sd aclioneze pentru inldturarea lui de Dresda . generalul lon Antonescu' recheamd ii lard pe regina-mand Etena, Dupd abdicare, fostul rege Caqol al ll-lea se slabilgStg in Portugalia, tmde m,aare, pefitru a se putea aflA "pe lAngd prea 1953, ca urmare a unei {ecliuni canceroase. Cu cinci ani n-ai inainte se cdsdlorise tAndrul rege a! ldrii, spre a-i eompteta legal c-u Elena Lupesca. Ssfe lnmormAntat la Estoillo, intr-o biseicd romano-catolied educalia pe care patrid npeestrd gi 'a tut

despart gi Carol revine in tar6, relu&ndu-gi atribu$ile de principe-magtenitar al tronulai. ln i921 se cdsdtaregte cu Elena, rnembrd a Casei regale din Grecia, de data aceasta in conformitate cu prevederile Canstitutlei Ramdnirei Din aceastd cdsdtorie rezultd un fiu, Mihai, care ii va succeda de doud srl la tron (1928 gi 1940). intre timp, Carol o intfltnegte pe Etena Lupescu gi eivar pdrdsi lara impreunE, pentru a se stabili in Franla. Renuntd la.succesiunea la tron gi igi ia numele de Carol Caruiman. Decizia sa esfe sanctionatd atflt de Casa Flegald, cAt gi de Parlamerttu! RomAniei, prin te$atizarea dezinogtenirii. Dupd moarl\a regetitt

la tronql Rom6niei. gl.a luat bacalaureatul, are gradul de general, este senator de drept gi membru al Academiei
succesor

Fomne. Prerogativele sale par insi

tron.

la la in
fa

situatd pe

litoralulOceanuluiAtlantic.
.
21^ o

da{egie flerbinte".
lii:
:1

iti' a

1" Ca rege Mih_ai i petrecerile urmare a Diktatului de la Viena, toate spectacolele 9i noulmulilate'.." I gi-9i prcpun "sd lupte pentru refac6rea RomA- '' niel cu muzicd au lost interzise. r 3. lq fiinlS, _L! - se con-slilgie ,,Comlbtul Rom8nllor autoritdlilor.mai ralat Romanieipe ldngd Consiliul de Minigtri, Comisariatut Gene ghqre, La Gluj, .?.rqg ljle urmeazd a fi cedatdln Ungarla", in din Teritoriile Evacuate.

i:Mre@,6u""':"8i;;;;;A.C.Cuzaisidec|arisprijinulpentruii

-A^

-..^.._-^{tltoritilile

militare restitule legionarilor "Casa Verde" din

ii

:i: 4.. GuvernurGisurru iei.prezinti demisia. Regere c?vot ar il- ll:if"rBii5illijlrl,r?silt:;t?Tg:lr?? iii lea il numegte in-functia d6 pregedinte al Consiliului de Minigtri ""h:tfi.ijfrt;iilrtiiEl
iii pe generalul lon

apare primul-numdral

:i ii

ii

o. \:etlelalul Alllellesuu IVI asullla Putefl olctalQrlle: Suspenqa aftistiCe'. 5. Generalul Anlonescu igiasumS puteri dictatorile: suspendi !li"ti"e,. Conslituliadin2Tfe.bruarie lgSS,dizolvdcorpurilelegiuitoaregi -'9. Se introduce un nou regim al cullelorin RomAnia. Toate t"*u,19:^:11t:t?:Pl.PJL,P^?ly9"J:^s^?1.:.^ sectete retisioase sunt inrerzise. sinasosite eweiesrivor tunclio-

Antonescu'

'r

iiEfteror, Radu Budigreanu, di o decizie care "toli evreii sunt eliminag din teak6 gi orice-rormiiiuni

tonescu, s,unt gratiali locdtenet -colonelulVictoiprecuf gicefiaiii olileri civili coioa?nna1i ta zi ipritte lgsa tJcate to dnl'temnliS 7. In virtutea prerogalivelor sale de gef al statului,. generalul gr6a "pentru complot intimonaihiC. in acelagi timp, sunt grdl{i lon Antonescu ia urmitoarele misuri: controlul averilor logtilor gi legibnarii care iu sdvdrgit in anllanteriori riiverse atentiteiml inalli demnitari, folosirea devizelor de citre B.N.R., iirtre- potrivaunorpersoanegiaordinii publice. buinlareafondurilordestinateinzestririi armatei gi acelorsecre. 12. Ministrul Economiei Nalionale declde ca de la 10 octom-

TJgcgni legionare, regele Carol al sdu

ri^ ^r^-: ^ !. lzgla! cgmplet, sub pulernica presiune din a$1 a Germa na numai pE Oaza unei autorizatii spediaie. niei gi ltaliei, iar din interior a generalului lon Antonesc-u .9i 11. prinir-un OJ"r"t+egat, co-ntrdrsemnat de generalul lon Arr

^^-_^

Mihai.

lllea abdici in favoarea

fiului

15. Ministrul maghiar V.Ho-man dgglard la CluJ cd tomdnll de desfiinlarea "Partidului Naliunii" gi a "SirAjii Jdrii" --Se inchide, la Craiova, Tiatatul d'e fiontierd romAno.bul- sub ocupalia mag'hhri-vor rdmAne.Iiri nicio 9coal5 roinAneasc5". A fost anglat5.gi rgloLTS ?grare de dupi rdzboi, de care begar potrivit ciruia'"Cadrilaterill (ud. Durostor qi Caliacra) i=n c<impone4la Bulgariei. RomAni-a cedeazd Bulgariei un teritoriu neficigserd toli cetilenii, fird deosebire de nalionalitate. 16. in tezaurul Bdncii Nationale este depus buzduganul de aur de 7.695 kmr, cu o-populatie de aproximativ 35d'de mii de masiv (4,400 kg), ddruit de armati fostuluirege Garolal ll-lea.

te, anchetarea legalitilii proceselor politice din ultimii 8

etc.

ani,

bri-e_s1-lttlsemaipuniinconsum{ecAtp6ine-rece._

intrd

torl.

locui-

Generalul lon Antonescu

Conducitor
concomitent
apdrdrii.

B5tillia pentru Anglia

Furios la culme pentru propria-l incerti-

Statului, delinind funcliile de pregedinte al

al

Consiliului de Minigtrii 9i de ministru al Pitegti.

lon Antonescu s-a niscut in 1882 la in 1904 a devenit sublocotenent

pargurgAnd

(1931) gi in primuiui rdzboi mondial a iost un colabsrator de bazd al generalului

militare,

pani la

lterior toate treptele ier-arh iei general de brigadd maregal (1941). timpul

tudine in privir{a trecerii Canalului MAne, cii, Hitler incepe o bdtSlie linali pentru Anglia, cu aviatia. DupE ce a avut ca linti marina britanicd gi porturile, apoi aerodre. murile FI.A.F. (Royal Air Force - Forlele aeriene regale), atenliaise indreapt6 spre inima Angliei, malurile Tamisei, cu docurile, periferia gi centrul Londrei. Zborro ju-

mdtate

de or5. Cantitativ nemtii

sunt

superiori, dar calitatea avioanelor ('Spitfire" gi "Hunicanes') cAt gi a pilolilor (brita-

tari, la 4 septembrie 1940, generalul de

in

imprejurdri exceptionale penlru

operalii militare in 1917. Dupd rdzboi indeplinegte numeroase funclii printre care gi aceea de atagat militar la Faris, Londra gi Bruxelles (1922-1923). Este

Constantin Prezan, cohtribuind electiv [a elaborarea gi aplicarea planurilor de

nici gi multinationali) este de

partea

englezi. Acegtia se agteapti la o agresiune forte aeriand, igi pregitese adiposturi,

in special in metrouri.

igi

divizie lon Antonescu primegte din partea regelui Carol al ll-lea insdrcinarea de a forma un nou guvern. A doua zi, acesta

apoi ministru al apdririi nationale (1937-1938). S-a declarat impotriva

La

'lPactul tripartitt'
gi Japonia, o alianli politic*, mititar6
La 27 septembrie, la Berlin esle semnat "Pactul tripartit' dintre Gerrnania, ltalia
gi

Se semneazn

asumd puteri depJine. Suspend6 Constitutia 9i prerogativele regale. La 6 septembrie il constringe pe rege,printr-o
scrisoare, sd abdice in favoarea fiului :i6u Mihai. Astlel, lon Antonescu devine

septernbrie 1940 a inceput guvernarea statului , impreuni cu migcarea legionard, de care apoi s-a
debarasat.

ullimatului sovietic privind Basarabia, fapt pentru care din dispozitia regelui a fost internat la mdndstirea Bistrila din VAlcea.

impartb slerele de inlluenld in Europa gi

Asia, pentru a deveni astfel stdp6nii lumii" Tratatul are o valabilitate de 10 ani gi nu dSuneazi rapo*urilor cu U.F.$.S.

economicd. Aceste fdri intenlioneazd s5-gi

Romdnia stat national-legionar

Printr-un Decret{ege, semnat de regele Mihai l, la 4 seplembrie, RomAnia este proclamati "stat national-legionaf'. Decrelul prevede cd Migcarea legionari este "singura migcare recunoscutd de
noul stat avAnd ca lel ridicarea morald gi

9l geful Regirnulul L*" glona/', pdstr3ndu-gi pe mai departe gi functia de pregedinte al Consiliului de Miniqtri. Vlcepregedinte al guvernulul
onal-leglonar
este Horia Slma, comandantul Migcdril leglonare; ministru al afacerilor strdine; Mihail Sturdza; iar rninislru de interne, generalul Constantln Petrovlcescu. Regele Mihai I este ?naintat in gradul
de general de divizie.

materiald

poporului romAn

gi

dezvoltarea puterii lui creatoare".

Generalul de divlzle lon Antonescu

este numlt "Conduc6tor al Statulul nafl.
..t::|i

tli :i

17. La Ploiegti, un grup de legionaridirdrnd statuia lui l.G.Duca; Este inldturati gi placa comemorativS de la Sinaia, care amintea de asaslnarea in 1934 de cdtre legionari a fostuluiom politic liberal gi gef al guvernului romAn. portaje in legituri cu ororile sivArgite de unguri in teritoriile cedate (Oradea, Satu Ogorbei). - Germania accepti cererea guvernului de la Bucuregti de a trimite instrucpentru pregdtirea armatei tori ^militarl romane.

lon Anlonescu, conducdtorul statului, este avansat la gradul de general de corp de armatd, cu vechimea de la 11 iunie
1940.

inaintea aderdii ta Pact, generalul Antonescu discutd prevederile cu Rudolf Hess (in civit)

20. Sunt publicate ln presd gtiri gi r+'

Mare, Baia Mare, Huedin, Mindgtur 9i

Hililll

oragetorTorinoluzina,.riitfiit\,il6;''d. oupa un
ctard cd au doborAr

2. Avialia englezi bombardeazi oragul rreqrve<qvrq:uro'"t11"".*, lolugi, Churchill declari la ii 10. Si, rnrrci chrrrehi, ao^rrr; ro I , "curaj! sunrem p" p.il;;id" ; I r:113"';"T:fi: 13go: invinge" Un coresPondenl De asemenea intreprinte?ilii,r'.lilp'r" 'i"'?Ji"nx?1: grmane i: "Egti

,6

o.

bombe. Docurire de pe Tamida sunt

scrie:

itp,ll^:,?,11t.^11,i

3 :ft::

22. La Cluj gi Oradea

sunt infiinlate

consulate ale RomAniei.

24. lntr-o scrisoare adresati lui luliu Maniu, generalul lon Antonescu soco. tegte inoportuni organizarea unei intruniri publice pentru infierarea atrecitdtilor sdvArgite de maghiari in lransilvania.

na, iar pe mare au fierOut un ton"i J" bardarea necontenitd a Londrei". 11' Totugi Churchill este obligat sd 78210, per total, vase de rizboi Qi co. merciale, iar germanilor li s-au scuf'undat declare c6.'furmitoare!" 9o-u-" ?.Tt3t?li
1 196 O0'0

,"ro.jit"gi";ii'oo 1*?E ;i;;il; avialia de vAndtoare gi f'e6-.r'"ni["rLin

de

indoiald starea sdndtdlii unor gefi de state

pot si lacd astfel de declaratii dintr-un asemenea infern, bom93re

ii: i:i

.ca.

ii
iii iii

29. Romdnia iese din "lntelegerea Balcanic6", creati in 1932, la Bucuregti, impreuni cu lugoslavia, Grecia gi Turcia - Se stabilegte domiciliu obligatoriu

i: ii

'iir.. mandi g.a.).

limpul guvemirii carliste (Gh. Tdt6rescu, Gh.Argeganu, M.Ghelmegeanu, V. la-

pentru numerogi demnitari romAni din

, vor fi decisive pentru istoria Marii Britanii". ; pofida acestor cifre,septembrie va 4. in .12- Thailanda cere F.ranlej s|-l fi luna bitdtiei Angliei, cu n'esfdrgite gi pu- atribuie teritoriile Laos 9i Cambodgia. 13. Introducerea serviciului militar ternice atacuri aeriene indeosebi aiubfa obligatoriu in Statele Unite. Londrei. - O bombd trimisS. .de avia[ia 8. Presa japonezi scrie cd Anglia va engle_zd.cadg pe clddilea Reichstag-ului. sfArgi prin a 6a'pituta. g. SuOutnnbtieitriieste nooti de oroa_ 15. Apartamentul ReglnelAngliei este "atins atins de bombe germane. deione.
i;
:ii i:i

iii
:::

i:i

i;:

:::

25. Patatul reg-a eucfiignani Lste

it;

Atrocit&ti in Ardealul ocupat

Fresa romdneasc6 dezvEluie cu. fiecare zi noi atrocitdti sdvArgite de ocupanlii unguri imptriva romAnilor din
Transilvanla de Nor&Vest. LaBucuregti la liint6 organizalia "Pro Transilvanial', fiind prezenti ia constituirea ei indeosebi oameni politici de orienlare nalionaF-lSr5nistil (l.Maniu, l.Mihalache, V.Madgearu, N.Lupu, Gh.Pop, l.Lazd|, nalional{iberdS (Dinu Britianu, th.Brefianu, C.Angelescu), national-cregtini (A.C"Cuza)' 9i social-democrati (l.Jumanca). Luind cuvintul,

Wehrmacht-ul in Hom3nia
Spre dessebire de alte liri europene, RomAnia este oeupatd de ciitre germani prin metod*,..pagnbe. Sub forma unei mlsiuni mililare, in frunte cu generalii Hansen gi Gerstenberg, menitd sd

"instruiascd armata romAni cu noile metode de rdzbol". $i, evident, aceasth actiune are loc la cererea adresati Berlinului de cStre guvernul de la Bucuregti. AdevSratele scopuri'ale prezenlei irupelor Wehrmachtului ?n RomAnia rtor fi cunoscule dintr-un ordin ernis de lnaltul Comandament German la 20
septembrie 1939: "Cu privire la cererea guvernulul rom6n de a lolosl personal

pregedintele ad-hoc al acesleia, luliu Manlu, declar6: "Demnitatea ramAneascd.nu'poate sd ingdduie atrocititile ungurilor, care, ajungi stipAni pe o parte din fara noastrS, reediteazd 'astizi, in mijlocul Europei, vremea cumpliti a
n6v5lirilor barbare".

german de instructaj

glgeneralul lon Antonescu ia atitudine publicd lal6 de ceea ce se intAmpld in teritoriile cedate. lLa drepturile Coroanei Sl. $tefan - arati conducitorul statului intr-un discurs rostit la 6 octombrie - nol rispundem pagnic Ai cu omenie, cu drepturile pe eare ni le di coroana de lauri a Marelui Traian". Cu toale acestea, cedAndu-se presiunilor germane.italiene, organizatia
"Pro Transilvania" este desfiinlatS, dupd nlcl doui sdptdminlde existenlS, sub pretextul ci ar incita la "acliuni provocatqa

comandamentul suprem au hotdrit: 1) Armata terestri gl Luftwaffe (armata aeriani - n.n.) vor trimile misiuni militare in BomAnia; sarcina lor aparentd va fi de a instrul RomAnia, prieteni nou6, in ceea ce privegte organizarea gi pregitirea forlelor ei armate. 2) Sarcinile lor reale, care nu lrebuie si devind evidente nici penlru romini, nici pentru propriile noastre trupe sunl: a) sd apere cAmpurile petrolifere de a fi acaparate de o te(6 putere, sau de a le distruge; b) sd dea posibilitatea
armatei rom6ne de a efectua sarcini diferite, corespunzdtor unui

9i

unitEli

de instructie, F0hrerul gi

plan efectiv, elaborat ln favoarea intereselor Germaniel; c) in cazul cAnd vomfi silili la un rdzboi cu Rusia SovieticS, sd se pregdteascd pentru angajarea forlelor germane 9i romAne din
direclia RomAniei...". Ordinul poarlS semndtura maregalului Wilhelm Keitel, geful de stal major al Wehrmacht-ului.

Actua I itatea cu ltu ral-a rti sticd

Pictorul Gheorghe Petragcu iermini tabloul "Coll din alelierul artistului", operd de maturitate din crealia Sd, Originalitatea lucririi constd in includerea pe aceeagi p3nzi a unora din tablourile anterioare, ceea ce ?i conferd un prelios
caracler retrospectlv. * Romancierul lonel Teodoreanu lanseazi primul din cele palru volume ale noii sale; lucrdri Tudor Ceaur Alca/' (serie intrerupti in 1943), pe care o doregte ancoratd in aciualitale, dar trideazd un conformism ce-i va diuna profund autorului in anii
urmdtori.

'

1. Toate bunurile care au apa(inui "Stajii Terif'tec in patrimoniul miscdrii leoionare. 2. Trup'ele romEne incheie evacuarea "Cadrilalerului". Germaniei". +. G6neratul lon Antonescu ajunge la o Tnlelegere completd" cu Andreas Schmidt, noul conducdtor al Grupului Etnic German

MMd
-

de 4 milioane de lei. El sus$ne cd i-ar fi fost dali spre pistrare

de cdt-re sora lui.

12. In virtutea garanliilor date de Germania Si ltalia la 30 au' gust 1940 gi cu acordul guvemului romAn, incepe alluirea trupecomandatii de gen-eralul Hansen, are ca obiectiv oficiai "instruirea trupelor romAne cu noile metode de rdzboi."'

La posturile de radio romAnegti, se inaugureazi "Ora

lor

germane

in tara

noastrd. Misiunea militard germand,

din Romdnia, in legituri cu incadrarea cetdlenilor romAni de nalionalitate germani in cadrul legilor stalului romXn.

zi
tdf

- Se decide suspendarea inamovibilitSlii judecdtorilor. - La lagi, in timp ce un grup de legionari ii perchezi$onealocuinla, prof.univ.Petre Andrei, fost ministru al educaliei na$onale, se sinucide, cu o putemici dozi de cianuri de pota-

stu.

5. Scriitorul Nichlfor Crainic este numit presedinte al Soci*

ii Rom6ne-de Radiodifuziune. - Se infiinleazS, pe lAngi intreprinderile particulare, funclia |an leaza, ii de "comisar de romAnizare'. 6 La Bucuregti are loc o mare manifestalie legionari cu parii ticiparea a numerogi delegali din provincie. lau cuvAntul lon An-

che, este deschisd publicului doritor sd o vizitez6. 15. Generalul lon Anlonescu suspendd pentru 5 zile zlarul l+ gionar "Buna Vestire", liindci intr-unul din articole incita la acte arbitrare gi dezordine. 16. Liderul liberal Dinu Brdtianu convoacd la locuinla lulpetoli amicii sdi politiclcirora le face o expunere asupra sifualie[ inter: ne 9i elterne a RomAniei. - lgi reia aparilia ziarul "Cuv5ntul', organuloflcial al Mi9c5rii Legionare, ctitorit de Nae lonescu. Director P.P.Panaitescu.

'i i lonescu gi HoriaSima. -

20. Membrii asocia$ei "Prietenii legionarilor", condusd de

Generalul G-eneralul lon Antonescu se adreseazi slujitorilor cultului adreseazd politica ortodox cu chemarea de "a goni politrgq din Jurul altarelor, aga odox cum a gonit MAntuilorul pe mAnuitorii de bani". n qonit bani aparilia 7. S=erviciul de Cenzuri suspendi aoaritia ziarului "Brassoi Serviciul de,Cenzuri LapoK', intruncAt rdspindea gtiri ce inveninau raporturile dintre
unguri gi romAni. -4. Se constituie in Capitali organizatia patrioticS "Pro Transilvanid'. Pregedinte ad-hoc este desemnat luliu Maniu, iar secretar general ad-hoc, Ghild Pop. 9. La locuinla din Bucuregti a fratelui Elenei Lupescu (metre' sa fostului rege Carol al ll-lea) este descoperiti fabuloasa sumd

Pror.unv-. trugen unrrnoaga, sunr lncaoralt In Dloc In mtgcarea teotonara. Zt. Casa RegalS hotirigte si doneze "Ajutorului legionaf sw ma de 500 000 lei, precum 9i aproape 13 000 de obiecte de im-

briciminte

gi

incdlliminte.

22. Puternic cutrbmur de pdmAnt la ora 8.37'.25", resimlit in Moldova 9i Muntenia, cu o intensitrate de gr.Vll 9i Vlll pe scara Mercalli, avAnd epicentrul in Vrancea. Multe striciclunl la locuinle, precum gi citeva victime. 30. Lista civilS a reglui Mihai I este stabilitti la
ztO

anual, iar dotallunea pentru regina.mam6, la

anual. Sumele vor li prevdzute in bugetul general al statului.

7 000 000

000 @0 lei
lei

Perseculii
impotriva romf; nilor din Ardealul ocupat
Potrivit unui comunicat al quvernului. autorititile unoare au exoulzat drn Transilv'ania de Nbrc!-Vdst un nuniar de 11 519 rom6ni. Intre ei se afl6 nurnerogi intelectuali, inclusiv cleric.i, asemenea dr. Nicolae Popovici, episconul Oradiei. ' AutoritStile unqare trimit in Rom6nia oe tcti conduchtorii institutiilor bancare roniAneisti din Oradea. -A!li 1200 de romAni exclugi din Ardeal sosesl cu trenul la Curiici.

Pdtain faf5 in faf* cu Hitler

Anglia fiind, totugi, "un pegte prea m+ re" pentru undila lui Hitler, acesta nemaF puttnd opera ca cazul Polonlei,

gliei de c5tre Franla, sd atace cu subma-

in

in schlmb il aslgurd pe Hitler

sE conlucreze
cere eliberarea prizonierilor.

rinele sale vasele britanlee. P6tain refuzi"

prinde un turneu fulger pentru a obline

agremeRt gi sprijin penlru o eventual6

Belgiei, Olandei 9i chiar al Franlei, intre-

in cadrul unui program

ci

dorelte
9i

barcare

lntAlnegte intAi pe

in

de

Anglia.

l"iii,;i;ii r

Laval, nr.2 dupi

Felaln, care se ofe.
rd

iii.t#*

si

eolaboreze cu

Sunt cxpulzati peste linia de demarcalie toli locuiiorii corhunei Mihai Bravu. din iudetul'Bihor, pe motiv cA "au fost improprielErili de statul romAn pe pimdnturile unui grof
din Budapesta".

Germania. Apol pe Francoo gefui statului spaniol. Acesta pune ?n fala temutuiur Fiihrer multitu-

se arai* relinut 9i

1i

irnpotriva intelectual 6Eon eu alte vederi poEitiee

$unt pugi, din oficiu, "in concediu", pi'olesorii univ'erditari M. Ralea. Fl. Stef5nescu Goanc5. l. Micescu si G. Alexiariu. vithm6ntu I si.rperior. Sunt trecuti la pensie. oentru 'dechsirea limitei de versia", urm5toii! profesori 'universiiari: N. lorqa, C. R6dulescu-Motru, P.P. Neguiescu, il. Pompei, l. Sirnionescrr, C.l. Paihon, E. Racovil6, P.Bogdan gi N. Veisiles

dinea de incertliudini existente. Apoi;

Prbf. iorau lordhn este exclus din in-

la l,rScntoire, dA nr6na cu Pdtair': c,*i'uia ii propune ca, in virtutea declaraliei de rizboi iScuie An-

Itatria ataa* Grecia

Mussolini incepe sd aib5 initiative. FErb sE-i eo*sulte pe Hitier invadeaz5 Greeia. Aceasta din urmd afl5 evenim*ntul c*nd soseqe la Fl*:'enfa, dupi int*inirea eu P*tain. Ducele ii explicd dorinla lui de a demonstra capacitatea ltallei de a lntreprinde acliuni de anverguri. Marea Briianle trimiie un corp expedilionar in Greeia, eu rnisiune special5 de a apdra insula Creta, pe care o g! ocupd.

cu-Karpen.

?rnpotrEva evreilor
Se decide ca medicii evrel sd se constituie intr-o asociatie oroprie si se nu-si poate face clientelA dec6t printre cordioionari. Marele Stat Miior anuntl & evreii de orice categorie suni exclugi'de la serviciul

militaraaif.

Printr-a hot6rAre a Consilir*ri de Minigtri, avacalii evrei rdmasi in barowi nu vor oleda clecAt |rocesele cor'eligionarilor lor. Toii sci"iitorii de'bbArBie evreeascE" sunt indepdrtati din Societateei Scrlitoriior din R+. mAnia (S.3.R.).'

De Gaulle aPdrd . I ro rrnperrur rFancez

DupE eqecul de la Dunkerque qi prabu$!rea Franlei, Eeneralui de Gauli* adun& in jurul *qnu pe cCImpatriotiis&i militari gicivil!" afia1i sau care vor sE vin& pe p$fireffi britanic
pentru inrolarea ?n armata "Franie! i!bere" EiformeazA la Londra Can*iiiui de Ap#rare al lmperiului Fr&ncsz".

Empetriva !udec&tonElor
Guvemul leglonar suspendi inamovibilitatea iudecEturifor. Naua dictatura vrea s5-9i asioilie aslfei rrn contloi asuora maoistratuili qi iil aceiagi timp sE exercite'o presilrne pciitica asupra corpijlui

WMw"dEuropaspreAmer!ca,drep|unuidinprirne|eelemenieateupx..ii
'!. Marina germani scufundi vasul britanic "Emp,ress of Briiain" care transportd copii englezi in Canada. - India rezistii presiunilor briianice de a fi atrasi in rizboi. 2. Din nou sule de avioane asupra Londrei. fiind cea mai bund garanlie de pace".

nirii gi protecliei propriei noastre integriiili terilorial*... Slatele Unite sunt ferm hoiir6te sd se pregiteascA de rebai, aeeasta

14. Banchet la Bucure;ti?n cnoarea misiunii mllitare germane sosite in Rorn8nia pentru instruirea armaiei renl&ne. J6. Evacuarea copiilcr germani din orapele S*;"il* gi l-'lamburg.
1S. O incercare de atentat asup!"a preqedinteiui arnerican de un oarecar'e Edcuard Blount, fiu! r:nui :'nillorTa;".

- 500 000 de evrei sunt chemali la revizuire in Franla.

Neville Chamberlain din funclia de lordpregedinte al cabinetului englez condus de Churchili 9i de la

pregedinlia Partidului Conservator. apreciazd

3. Dernisia lui

citre

4. intrevedere Mussolini - Hitler in ltalia, la Erennero. Presa

ci

soarta Angliei a fost decis5.

19. Rorn&nia cer* extrddar*a festului rnareqal al Faiatului Fls' gal, Ernest Urddreanu, aflat ?n Spania gi a fostutui inspe*i*r d* polilie, Vasiie Farizianu, fugit in lug*slavia"
23. intilnire Hitler - Franeo, in seopul izolsriiAngliei.
E$. Flitler qi P6tain igi dau rrr&na in Fiania, la Fsniainebieu.

8" Churchill esle ales pregedinte al Partidulul Conservator.

RomAnia cere pulerilor Axei si solulioneze imediat problema rominilor rdmagi in teritoriile cedate Ungariel unde trupeie horihysiese dedau la atrocit6|i. O delegalie de ziarigii striini sosegte la granila dintre cele doud l6ri.
1{1.

2, Nea;teptata invaaie a Greciei de e5tre italieni.

99, De G*ulie creazd "Conslliul rje ap5rare al l.r-*p*riiiSui fian-

13. Din discursul pregedintelui american Roosevelt, rostit la Dayton in statul Ohio: "America privegle apdrarea Oceanului din

#utremur devastator
un cutremur cu o a$elnenea rnagnitu<line ca acela din 10 noiembrie nu rnai din 1838. El este, tnsd, o preinierd prtn marile stncdciuni'$i pagube prcduse lccuinlelcr gi celcrlalte cl*diri, precunr gi prin numirul cnnsiclerabil <le victinre: tr 596 de nru4i ii | 77 | dc riudgi. Va fi ?ntrrcut dcarde cel di* 3 manie 1977. Cutrernurul din toatnna anului tr940 a ficut obiectul studiului multcr s*vcn1i rcmlni gi germani. fiind ccnsiderat un cutremur tecionic tipic, de rea$emte a scoaqei p5.rn?nultd ?n lungul iiniei de fracturi. P*nciu - CoroJ, ciue desparte Podigul ${ol<!ovei de Cfunpia Rorn$ntr" Ag* se explicS distrugerea in inuegirne a *ragului Fanci* gi a saielor Mfinrlregti, Cor*ri gi Bl$nzi. Distrugeri mari au suferii cragele Frci;*ni, BirlarJ, Teeuci, Galatri, Buz[u, ${izil, Ploiegri. lvtari stric5ciuni s-au pr*t!u* ?:n Bricrir,;gti. Intro altele, *tci s-a prlbrregit complei blocui. "tl*s!t*,q:", ab!* conslsuil, uxde qi-au g:isit il:oartea peste 100 tle perscane. In leavusese loc

Barbara ucidere a savantului il|. lorga

Nicolae lorga s-a niscul in anul 1871 , la Botogani, ficAndu-gi sludiile !n aragui natal, la laqi gi ?n strdindiate (Paris,

Berlin,

Leipzig).

tar. membru ai
Academiei
RomAne i1910) gi a nurneroase aeademii gi societdli gtiin!ifice strdine,

Frofesor universi-

g[turd cu ecei]iita. ziarel* au publieat ruunersase s'epcrtaje hnpletind reatritaiea cu i:":*rteri*. Constnjctilrii, fralii Sel*ndi gi 6efii de gaatieqprecum gi arhitectul principal G.M. C*:etac*zino, slmt arcsqai-i gi tr"ir::igi ?n justilie ca "vinovagi de cm*r pdn inrg;niden{5". D:rpE c ?un5, din lips5 t}c

dlrector al $colii Rom6ne din Pa-

roase ziare ;i reviste f'Sdnrdndtorui", "ilearnul romSnesc", ."Flcarea darurilor'].

ncgrafii

ris, linAnd cursuri gi !a Sorbona. in 1908 a ;ntemeiat Universitatea Populard de la V* ienii de Munte qi a ediiat gi condus nurne-

Autor al unui numSr impresionant de rn+.

$snsm 9resm*aseE ft#ia &p*steEescai

!:ruricfi$a gi eCor*le *c*'!!5 ir4ia Apcs l*1,+scu, vedaia tr**lrului ''e*t*bq" a scSpal, ca ;:rin nri*un*, d* so*ri* ira,3icd a nej*r csiarilor blecului "Cerilon" ffi8$:*.it&

gi sinteze in

domeniul istoriei

nalionale {'lstorie a rornSnilor" ?n 10 volunrrrndrd rnii de tiiluri.

me) gi universaie, in iimbil* rorn&n6, frarr +ezd gi german5. Inlreaga sa *peri

l*:uia !a etejul nou5. Ea sa al!al!* n':omeniulcuirel,rurulr;Lptecda la urr jcc r.le cirii pe falea Vi:toriei. pk;s, tje sr:b ci6rii*6turi?e blccuhri |-au fost
l;nrJe

Perscnaiitate de o mare mobiiitate in-'' teleetualA, Nicolae lorga s-a manileslet, i* asen:enea, ca poet, dramaturg gi iste ric litera:'. Orn politlc de facturd nalii:nalF

std, el

condus dupi{ primul rdzboi

ln

iecupernle, aprcape i*lacte, toaletele, b!5n*riie gi biiuteriils" bunuri de imensd valcare. P&nfi gi un iqa*e $cump servrciu Fiiirti 4s cefsa diir pcrlelan da S6vres cu 12 piase, a fc+t gisit ldri nici o ciabiluri.
i.'

'

iegte cu viata intransigenla sa

nedezmintit.

mondial Partidul lSalional-Democrat, fiinC prim-ministru inlr-o perioadd de gravd cri-. zA econornici {1S31-1932). Adversar nelnduplecat ai hltlerismuiui gi iegionarisrnuiui, in plan ideaiic, Nieslaa iorga pl6de

',
..

{2 !fu*w,ry&p-vwqfu

Wa*nw

ffi

*-/

"16. Asocia{ia "Pro Transilvania", condusd de luliu Maniu. esle Cizolvat5, ccnsider6ndu-se ci' deslEgoard o activitate provoca-

su*eriar'a struclura slaluiui national-leqionar''. ' - Poliiia de :'naravuri inchiile cas*- cie toieranld a surorilor
Patraul*a. d*stinaib proripendaeei masei:line bucuregtene. 4. CryrlairCandul legionar Viarel Trifa este nurnit ccnducdtorul r-rnitrnii l{alionale a Studenli!*r Pom&ni Cregtini {U.lJ.S.R.C.) - Pe i*ng* n**iu! certral ai $..ii+cBrii Legianare se constit:";ie Coniisia pentru siurliul reformei Sisericii OrtoEloxe R+m&ne. Fre$edirrte: preotul $tefan Faia'qltilfr . 5. Prof.Nishjfor C.-a;nic, poet, fiiu'zof gi publicilt, prirnegte tiilul de "dr:*tor h*noris eausa" al UnlversitSlii din Viena. il. Marea denorrstralie legionari ia iagi. precedafi de rin TeDeurn in fala Paiatuiui Adminis:ratiy cu participarea regelui htihai L liosidse euv6ntdri generaiul lon Antone'scu, Hor-ia $ima, Carnsllu Ge+rgeseu, cer,'rraRdantul "Bunei Vestiri" gi lon Zelea

9. Apai'e un Decret-fege privind "adaptarea invhl5m&ntului

Incep li;crErile pentru ddrAmarea Operei RomAne grav ala 40 cutr*t?lrJr. 19" Regele fvlihai I qi regina-mamd Flena viziteazd canline ale "Ajutorului Legicnar'gi asisiS ia inagurarea "Supei populare" de
avafl

toare",

f7.

'

ianle ccnvorbiri cu Adoll Hitler, ioachim von Ribbentrap

la "Casa Verde" din Bucuresti. q?-C3. O deiegalie guv*rn'amentalb rcrn6nS, ?n frunte cu generalLr! lon Antoneseu, se afl* in r,'izitd la Berfin, unde are irnporgi

ieidmaregalul W.Ke;iel, geful Marelui Stat Major al armatei qer-

i'nane. Rbm;inia ader;i heconciilionat ta "Pactul Tripartit" Axa

{Berlin-Roma-Tokio). 26. l-a Jilava eunt descoperite, lnlr-un mormSnl comun, oseminie a 14 fruniagi legionari,'9nire care gi cele ate tui Corneiiu

Zelea Codreanu, fondatorul Migcirii Legionare ("Garda de

i-tert"

Csdreanu.

sare a*esta acuzA presa din Bridapesta pentru nia, denaturarea declaretiilor saie. 'lS, La Sibiu, ?n prezenla generalr"rlui lon Antonescu, sunt deschise cr:rsurile Universitdl!i Ciujene.

- Ziarele adresati qeneraluiui lcn Antonescu le cdtrd Eiemer Gyarfas. iider al mlghiarilor eiin Romipkpi;trr serisoarea

in

- Grca:nle eutremur de pirnAnt, cu epicenlrul in fulunlii ltranee!, svAnd o intensitale de 7,4 grade pe scara Richter. Mari paou,i'e maleriaie si llumeroase victirne in rAndurile ooculatiei" *1+16. Generalul lon Antonescu, insolit Oe Mihait Stirdza, minislrul afacerilor strdine, efectueaz{ o vizitd olicialS in ltalia, avAnd convorbiri cu Mussslini gi coniele Clano. Conducitorui slatului rornAn s-a ?ntrelinut gi cu regele-impirat Victor Emanuel

'

8&2n Echipele legionare ale mgrlii masacreaz6 la Jilava peste 60 de detinuli poiilici: ioqtiinalti demnitari Si alte persoane ce e detrinuli poiitici: ioqtiinalii 9i urmau a fijudecate peniru acliuni antilegionare pe timpul domniei reoelui Carol al il-lea. regelui p&durea Snagov 27. In n&durea Snaoov de iAngd Bucuregli este asasinat euno. scutul economist rom6n Virgil Madgearu, fost ministru, fruntag ;utul Vkgil de seami al Partidului National-Tdninesc. : seamd National-Jdrr{nesc. 27 -28. ln marginea comunei .pJ-ZQ..lryniarginea.,comunei Strejnic, nu departe de Plolegti, o altd echiipi legionard a rnorlii il a-sasineazi-bestial pe mdrele td echip5 modi toric isloric romAn de noiorietaie hondialS Nicolae lorga,'om polilic notorietaie r de seami, fost prim-rninistru altdrii. 30. La "Casa Verde" din Bucuregti are loc inhumarea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu si ale celorlalli fruntasi leoiogroapa coinuni de td .titava". iitre participanli, generalul lon Antonescu, Horla Sima, Baldur von Schirach, conducitoru| "Hitler Jugend"-ului, reprezentanli ai |ta-

nari descoperite

in

alill-lea.
'!

5. Este demobilizat5 inlreaga armatd a Rorn9niei.

liei, Spaniei gi Japoniei.

Masacrele de la Jifava
O aripa a inchisorii Jilava se afli in intregime sub ccntrolul politiei legionare. In celulele de aici igi agteptau sfargiiul

Roosevelt reales pregedinte al S.[J"A. pentru a treia oarX

pregedinte al Statelor Unite. situatia extrem cie rari cici Constitulia S.U"A. pevede numei dou6 mandate pentru acelagi pregedilite, excepfia fiird numai
Roosevelt este resles pentru a treia oar6

La 5 noiemlrie,

Frankiin Delano

mai bine. de 60 de oameni

politici,

jandarmi gi poliligti, arestali pentru c& participaser6, intr-un fel sau altul, la

generali 9i ofileri superiori, subofileri de

reprimarea migcdrii legionare. Potrivit

celor stabilite intr-o gedintd de guvern, ei urmau a fi cercetali gi ju<iecati. Dar n-au justilie. mai epucat sd compard Fiindc6, in noaptea de 26/27 noiembrie, o faimoasd "ecfripS a morfii," pregdtitS de

in

colonelul Zdvoianu, inird ?n celuie gi-i masacreezd bestial. Aga cum se. va stabili ulterior, niei ministrul de interne,
generalul Petrovicescu, nu era str6ln de
cele petrecule"

rizboi, prezent. Roosevett a ceqtigat in 37 din 4E de state, in timp ce adversarul s*u, \rVilkie, numai ?n 11 state. Presa consider* ci, chiar dac& euccesul adual este ceva rnai mic decAt in 1936, aLltoritatea preg*dintelui a r6mas i:rtact6. Ziarlgtii recunosc oE lat* de
cazurlle
alegerile precedente,

de

ca in

in prezent surit .."

ahe timg;rl1

Un comunicat ccmun al guvernului gi conducerii rnigcdrii legionare, publicat ?n intreaga presd, recunogtea cE "legianarii
care lucreazi la deshumarea osenrintelor de la Jilava au pdtruns in inehisoare gi au impugcat pe unii dintre delinulii petitici aflali acolo 9i consideratl ea auterii

Vfolotev vizite az& ffi erEinul, dar irstrevederile rErnn f6r* ruultete
Gamisarul penlru afacerile exteme al u.R.s.s., v" tvlototov, soseste la Beriin pentru eoneult6ri. Ribbentrop tndeanrni pe sevietici sd se indrep?e spre goiful persic, in special spre lrrdia gi ?i propune ca Uniunea Sovieticd sE se ralieze Paciului Tripartit. [4cscova cere in schimbul ade''6rii retragerea germanilor din Finlanda, baae sovietice in l)ardanele, renunlarea Japoniei'la cansesiile rniniere din insula Salcalin. Consuitarlle

justilie'
'

cerea legionarilor dis.qiptini gi ordine desSvirgitd'. Intre cel asasinatl se aflau generalii Gh. Argegeanu, fosl prim- ministru,. G.Marinescu, fost minislru, gi l.Bengliu, fost inspector general al jandarmeriei, presum gi V.larnandi, fosi rninistru, M.
sivdrglrea oribilului masacru vor fi jqdecati pesle o jumdtate de an gi
cbndamnafi la.pedepse grele, unii dinire

dezaproba acest "act", ca fiind ?n contraciiclie cu "ideea de legalitate gi

princlpali ai crimelor sivArgite impotriva Cdpitanului (Corneliu Z-elea Codreanun.n.) gi a legionaril*r sub fostul regim. $e.

s-au incheiat intr-o atrnosferd rece.

gi li se

Oragul englez Ccventry distrus

9gf O" s-a ndpustit asupra oraqului Coventry ca represalii pentru liombardarea oragului
75 000 de case nu mai rdm6n in picioare dec6t 1S 000.

La 14 noiembrie, avialia germani folosind s00 ce aparate gi peste 500 de tone de

Mtinchen de cdtre englezi. Bilanlul: 560 victime, catedraia din sec. Xlv distrusa, din

fost qef seruiciului de informalii al armatei etc. Vinovatii pentru

Moruzov,

al

Pierderile din Norvegia

in rizboiul din Norvegia s-au inregistrat maripierderiin taberele germane gialiate. Bilanlul este urmitorul: Norvegia (1 700 rnorli $i riniii), Anglia 400, Germania (2921 gi 2375 dispiruli),.Franta, inctusiv brigada polonezE (530). Atialii plerd 112 avioane iar germanii 127, plus 3 crucigdtoare, '10 distrugitoare gl 3 submarine. :'
r*::$*
ji::::::r:::::i::t:r:::::+ii.i:::r

izbutiseri
Germania...

i, la

moarte, Firegte,

sd

cei care nu fugd intre timp in

2. Agenlh sovietici Tass dezminte cd ar fi trimis avioane de

- Salonicul, laninagi Larisa bombardate de avialia italianS. 3. Trupe britranice debarcd ln Creta.

14. Generalul lon Antonescu in vizitd in ltalia. Este intAmpinat ii de Ducele Mussolini gi Contele Ciano 9i are convorbiri cu rdgle i:i Victor Emanuel. La ptecare conducitoiul FlomAniei OeOara:-n4a ii inchin cu respect 9i admiratie inahtea operei t 15. "Rom&nia sub steag verde "este tiflul dat de un ziar ger- :i

Ducelui',.

man.

7. Avioane germane continui actiunea de represalii asupra

Londrei. & Podul care leagd Takoma de Washington, al treilea ca lungime din S.U.A., inalt de 60 m, se prdbugegte, sfir3mindu-se complel, fdri si producd totugi victime. 9. Decesullui Neville Chamberlain (n. 1369). La nagterea sa, mama i-a murit. AflAnd mai tiziu de aceastd dram6. a fost mar.1 cat, devenind o fire coRcesivi, obsedat de a sprijini ajutorul soii cial. In acest felse explicd gi ljrea concilknti a lui Chamberlain ii ca om politic Ai prim-ministru britanic, in disputa cu Germania lui ii Hitler, ca gi acceptarea cu ugurinld a'acordului de la Miinchen. tO". Ministrutsovielic de externe, V. Moldtov, sosegte la Moscoi:i va. Inhevederi cu Hitler gi Ribbentrop. Agenlia germand D.N.B. ..1 transmite: "ln capitala Reichului se hotirdgte soarta tuturor poii poarelor lumii".

'::i

'ii:::i.ittitttiiiitil:f

2o; Ungaria a aderat la :ii 21. Maregalul brilanic al aerului, Orver Boyd, al cdruiavion a ii fost forlat sd aterizeze in Sicilia, este ldcut prizonier de italieni. ii - Hitler a donat 10 milioane lei pentru'sinistratii de pe urma :r cutrerpurului de la :i 22..1n vizitd la Berlin, dgpd o convorbire de aproape patru ore cu Hitler, maregalul lon. Antonescu semneazd aderarea Romdniei la PactulT.npqrt, aldturi de ltalia, Germania, Japonia gialte ii ldri care au mai subscris la acest pact. Dupi semndiurA, loh An- ii tonescu declard; "Am ?mplinit azi un act de stat de insemndtate ii iclnrini pentru viala oi r{^;r, l+-'^^ nanar, .1..i romAn". i:! istoricd nanln r rriala gi dezvoltarea poporului - *A-lr 24. Slovacia aderi la PactulTripartit. 25. Marsilia bombardatd din gregeald de trei piloli englezi, confundind-o cu Genova. Allii au boinbardat Lausanne in loc de Como. 28, "Hotelurile Londrei au aspectul unor case locuite de stafif'. transmile un'ziarist arnerican la New-York.

Pactultripartit.

li

Bucuresti.

i i

:ii.:rtltll:+iil]liiirilrrirr:#

Goruplia acum ium*tate de secol

Dubii asupra fondurilor secrete mdnuite de demnitari
si. in consecinli" cu numeioase s6nrne de ?ntrebare. Ea cuprinde sumele folosite de fostii Oernnifari af sistemului din fondurile speciale: "Ordinea publicf', {ondurile segrete, oJ-oisJoiitiJ Qi de ta pregedinlia csrisitiutui de Minigtri. Nu sg dau explicalii iupfrmentire, spunAndu-se dbar i5 lucrurile urmeazd a fi elucidate de o cornisie speciali de anchetd. ---Ointietogtii
prim-minigtri, recordul lacheltuieliilggling U, Cblinescu.{366800 000lei), Cupa eiie u'rrneaza Gh. TdiSrescu \2?? "706.900 lei), C.Ang-elescu.(141 503 335 lei), C.b.fvlironescu (83 4S0 000 lei), Al" Vaida-Voievod, (80.009.00O.|ei)' Gh.Argegeapu
La 21 decembrie se dd publicititli o

Calmul de dinaintea

furtunii

rimii

Risfoind ziarele din luna decembrie, cu impresia cd pe intreg cuprlnstl

listi interesantd, poale unicd in istoria RomAniei

ldrii se instauraserd llnigtea gi ordlnea. In realitaie era vorba de un calm aparent,

masc6nd anumite regrupdri

inaintea bdtiliei decisive.

de

forle

polilieide stat. Vreme de doui s6ptdmAni, cu mici pauze, el intreprinde un turneu prin lard, ocupAndu-se aproape in

Horia Sima accepti

desfiinlarea

ooo teij, Miron Cristea'(36 +zs ppo_Jei). Dintre foStii,nll,^gtllpe primele.trg! iecuri se afl6 l. fnculet (450 000 236 leD, M.Ghelmegeanu (171 780 000 lei)' urmali in

tsrirg

exclusivitate de chestiunile organizatorice Migcdrii Legionare, degl esle

ale

De cealalti parte, generalul lon oraine ae cdtre D.luca ii trt.ottgscu (90 270 000 !ei), David Popescg fz o!! 000) lei 9i n'.Franiiovici (69 460 OOO tei). in fapt, toli ce delinuseri inalte functii.de. stat in ultimii'..8 Antonescu urrniregte cu atenlle
Sore 6e demcnstri cd iista nu exceltase pe nimeni, Comisia pentru controlul 'toniriiifor a secrete gi de ordine publici anunie, h 28 decembrie, cd verificarea fdcuti in ce-i oriveste pe fosiii ministri ai'apirdrii nalionale, intre care gi generalul lon Antonescu' ;a qhsit iristiticate cheltuidtiie gi, irr consecinli, le-a inchis dosarele." Acelagi verdict s-e Ciiunfiiitatn siin ce{ privegtl pe iuiiu Maniu gi Nichifor Crainic. ambiitrecuii pe listd,
insh cu sunie ielativ mici. Cine spune ani. Lista cupriide 9i muili demnitari decedaliinclusiv dintre cei ucigi la Jilava.

vicepregedinte al guvernului.

"zbaterile" legionarilor. Astfel, scoate jandarmeria rural5 din subordinea Ministerului de Interne, condus de generalul Petrovicescu, legionar, 9i o
trece

in

subordinea Ministerului Apirdrii

ci

{enomenul coruptiei este l'lou'a

Nalionale, adicd a armatei. Un deeret-lege

Ilescoperiri gi r#zbundri sinistre

. in luna decentbrle
incepe rejudecarea prcceseior politice care au dus la
O-e

"ond.mnarea iransmise in direct la radio' audierilor sunt -

Cipitanului "Gbrzii

fief',

Corneli* Zelea Codreanu. Desfigurarea

Osemlnt*le cornandantului Legiunii, ale "NicadorilcC' 9i "Decemvirilof', in numdr de 14, au fost descoperile intr-un cb[ al inchisorii Jilava, sub un plangeu de beton in supra{ala de 74 m.p. gi o grosi:'ne de 75 cm. 'DueA dezqropare-, oiemintele au fqst transferate la "Casa Verde" din centrul unCd dupd o sluibA la biserica Sf. llie Gorgani au fost din nou ingropate. Gapiiaiei. 'Au irripresionat, in mod deosebii, mdrturiile celor care au ucis direct. Plutonierul

stabilegte ca instlgatorii la rebeliune gi conducdtorii lor sd fie sever pedepsi$, inclusiv cu moartea, ln ristimp de 24 de ore 'de la sesizarea faptei, fdri nici o posibilitate ulierioar6 de recurs, sentinla tiind adus6 la indeplinire in cel rnult 10 ore de la pronuntarea ei. Se eonsideri c6 pedepsele prevdzute de Codul Justitiei
Militare sunl "prea slabe gi nepotrlvite cu

imprejuririle". In acelagl timp "raporturile

dintre stat

gi

legiune"

fac obiectul

SArbu, aflat sub bomanda lnaiorilor Dinulescu gi Macovganu a.relatat in.pr.esi oroaznicele momente. Venind de la RAmnicu S5rat spre Buqtregti, cu arestaiii ln irasini. au oprit in dreptul pddurii TAncdbegti, i-au scos din magini pe rAnd, i-au
sugiumat gi aioi i-au impugcat, ducAndu-le cadavrele la Jilava.

numeroase comentarii 9l ludri de pozitie in pres5. Agadar, un calm aparent, fiind vorba in realitate de linigtea de dinaintea furtunii...

1. lmnozanti manifeslare la Alba lulia, consacrati Marii Uniri de |a 1 Decembrie 1918, cu participarea generalului lon Antones' cu si a lui Horia Sima. i. La Bucuresti are loc o paradi militard germano-romAni, in orezenta reaelui-Mihai ! si a generalului lon Antonescu.

'

3. FforiaBima hotdr5-ste desfiinlarea Poliliei legionare, inca

dr6nd-o

insi in Politia d-e stat. Se reglemenleazd

9i "potlul c5-

mdsi verzii".

cu un avioh oerman de aceea$i clasd. Accidentul se soldeazi cu moartea cEpitanului Dumitrd (Pufi) Popescu, unul dintre agii
avialiei romAnegti. 5. Se di oublicitStii ;:' s; ;a;ubii.itatii, n Decret-Lege conform cdruia instigatorii rpheliune'si condlcdtorii maximum vor.li pedepsil! la rebeliune'gi condircitorii lor vor fi oedeositi. in maximum 24 viald. Deciziile judec6to' munci ore. ore, cu moariea sau muncd silnici pe viald.-Deciziilg jqdecatq regii nu vor pulea li atacale 9i vor fi aduse la indeplinire in maxF mum 'l 0 ore'de la Pronunlare. - Guvernul bulgar inchide frontiera pentru emigrantii din RomAnia. 7. Sunt scogi din cadrele active ale armatei toli ofilerii 9i cei asimilati lor. dgoriqine evreiascd. -- Fotiiia sociile din Bucuregti aresteazd doi "colportori de desene oorhoqrafice". 8. luiiu Maiiu si Al.Vaida-Voievod dezmint gtirea lansati de Radio Budapesta potrivit cdreia ei ar dori si treacd in Ardealul de Nord-Vedt cedat Ungariei" 11. Un decret special prevede posibilitaiea de militarizare a

,i. La Pipera. un avion de vAndtoare romAnesc se ciocnegte

- Se interzice receplia posturilor de radio strdine in localurile publice. 14. lau sf6rgit operatiunile de schimb de populalie dintre RomAnia si Buloaria. - Citastr6fi minierS la Lupeni soldatd cu 54 de morli. '15. Din considerente politice, la 73 de strizi din Capitald le sunt schimbate numele. - Academia Rom&ni acordd Premiul Mavrogheni pe anul 1940 sotilor Vasile si Ana lonitS, din Bucureqti, pentru "munci cinstiti. bentru crest6re bund, in sdricie, a 7 cbpii". 16. iri Bucuresti este arestat un alt nucleu comunist, care "ptF sese la cale o rftare manifestalie de 13 dece^mbrie". Asupra co' munistilor au lost gdsite sute de manifeste. In prezent numdrul comuhistilor arestaliin tari se ridicfrla 141.

mobild slimobili ce o posedd. 18. Givernul romAn'dizolvd toate breslele de lucrdtorl, functionarigi meseriagi, infiintate ln 1938 din initiativa regelul Carol al

17. Toli funcliondrii C.F.R. sunt obligdli sd-gi declare averea

:::

I
t:
:::

ll{ea.

- Mihail Sturdza igi prezintd demisia din tunctia de ministru

al afacerilor strAine.

tti

olicdror institutii sau inirdprinderi de slat sau parliculare, "daci

interesele superioare ale statului ar cere"' ta-t-a Asobiatia Publicisiilor din RornAnia scriitorui secui Gh,lie ierenczv, relugiat de ih Saiu^fiare, faee c inieresanti comunicare despie Crepturile romSnilor asupra Ardealului'
:l:'i'|:':l:::.::.::::]l]::::i.:::j::::::::::::|:i::::::::::|l::::l:i:::::1:::::l:::::::ii,:::::.i:::j

nia'. Presedinte: dr. Klaus Schickert (Germania). - Sb lanseazi o subscriplie publici de 100 de milioane lei pentru reconstruclia clSdirii -teairului National din Bucuregti, orav avariatd de cutremur. - Sunt inchise delinitiv bordelurile de "lux" din centrul Gapitalei. patronate de Tonv Caulv. Adela Russu $i Maria Kirschen. gO.'O notirare de qdvern,cbre prevedea restriclii la consumul de carne in zilele de bost, a-probi'vAnzarea pentru zilele de Cr6ciun si de Anui Nou. De ademenea, p&nd la 10 ianuarie 1941 , esle Sermisi vinzarea de p6ine albd. 2?-125"Grave accidente ile cale feratE la Milova, intre Sirneria gi Arad, gi Scrovigtea" intre Bucuregti gi Ploiegti (7 mor[i 9i 16 16nili).

- la fiinti la Bucuresti "Uniunea Presei Striine din RomA-

li

I
:::
:::

li

.l

Primul parizian impugcat

din Ungaria
La Budapesta, presa publlci sentinla impotriva a 24 de membri al organlzaliei "Crucea cu sigeli". Aceasti organizalie",
La 23 decembrie, la Paris, Curtea marliali germani a condamnal la inoarle, prin impugcare, un inginer in v6rsti de 28 de ani, Jacques Bonsergent. Acesta este primul franeez executat dupd infrAngerea Franlei, in urrna unul proces intentat de ocupanli. Jacques Bonsergent a lost amestecat intro busculadi dintre citlva tlnerl francezi 9l militari germani. Unul din parisieni l-a pdlmuit pe un german, moment in care a apirut o patrul5 de ocupa$e. Singurul prins a fosl Bonsergent, care, degi n-a lovit el, gFa asumat responsabilitatea pentru a nu mai fi lmplicali gi alti nevlnovali.

infiinlati numai cuunmhunnS, are in

program incadrarea integralS a Ungariei in sistemul politic al Axei Roma-Berlin, iar pe plan intern, schimbarea formei de guvern5m&nt prin lnstaurarea unul regim

nalional-sociallst. $eful acestei organizatii, deputatul Wilhem Wirth,gi ceilalll acuzali au fost condamna$ c[ pedepse intre 6 luni 9i4 ani.

O ceremonie tactici a lui

Hitler

Situatia in Extremul Orient

Matsuoka, a ficut presei americane de. claralil ln privlnta relatiilor Japone. amerlcane. El a ardtat cd inriutilirea relaliilor dintre S.U.A. 9i Japonia se datoreazi interprelSrii gregite a lelurilor urmirite de lara sa in Extremul Orient, ca gi aderarea recenti la Pactul tripartit cu Germania gi
Italia. Ministrul alacerilor externe al Japoniel,

in dorinta de a determina pe P6tain sd vin5 de la Vlchy la Paris; cu scopul de a li determinal sd rimdni, Hitler a regizat o ceremonie care a crezut cd va face plicere francezilor. El ordonl si fie adusi, de la Viena la Paris, urna cu cenuga lui Frangois Charles Joseph Bonaparte, duce de Reichstag, regele Romei, fiul lul Napoleon, gi si fie depusi la Domul lnvalizilor. Nici P6tain, nici populatia Parisului nu s-a entuziasmat. Ceremonia a fost sobrd gl scurtd. Francezii glumesc spunAnd cd "nemlii ne iau cdrbunii
gi ne aduc cenugd!"

Manchester bombardat
De patru luni teritoriul englez este 'tocaf de avioanele germane, din ce in ce mai modernizate. La 22 decembrie aparate de tip nou "Messerschmitt", ca
cel din fotografie, au bombardat oragul
Manchester

in

condiliile unel replicl

engleze din ce in ce mai pulernice, dupi

atacul german asupra oragului Coventry.

toriu insular mic, Japonia are nevoie de

un spaliu vital in Extremul Orient. Mdsura luatd de Statele Unite de a nu mai permite imigrarea Japonezilor in America a lovit putemic in tendinla normalS de supravieluire a japonezilor, mai ales c5 mdsura a fost urmat6 de Canada 9i Australia. Statele Unite au teamd cd balanta co' merciald a schimburilor comerciale v-a fi in favoarea Japoniei atunci cAnd aceasta vd domina China Orientali.

Dn cauza suprapopulaliei, pe un teri-

Agravarea relaliilor cu S.U.A. are gi motive politice, strategice 9i psihologie. AtAt Statele c6t gi Japonia au teama ci celilalt va domina mafele Ocean (Pacific). Ministrul japonez a incheiat spun6nd
cd situalia existentd nu ar elimina poslbilitatea unui acord cu S.U.A. an, la Pearl Harbour.

Ce fel de acord, s-a vizut peste un

Noul tip da avion

MM"6
2, Oragul englez Southampton este bombardat 48 de ore, lar Brlstol este in flicdrl. 3. Escadra de aviatie germani "Richthofen" (numele unui celebru pllot dln prlmul rizbol mondial) serbeazS.a 500u'a victorle

14. P6tain demlte pe Laval, pinclpalul s6u colaborator la Vichy, gi apol ll aresteazS. Dar, la intewenlia lui Hitler, il
elibereazi.
15. Vasul britianic nVestefn Prime", cu armament gl 10 0O0 tone alimente de la canadieni este scufundat ln largul coastelor irlandeze. I 6. Lupte navale in CanaluFMAneii lntre distrugffoare britanF ce glvedete raplde germane. 17. Oragul elvelian Basel este bombardal din gregealS de avia$a englez6 care numdri mullitineri neexperimentali. 18. Fostul ambasador al S.U.A. la Londra declart cd lnlrarea Americii in rizboi ar lnsemna o sinucldere. 20. Presa germani scyie cA "Lagele atacuri aeriene engleze provoacd indignare in Germania" 23. Baronul Man{red ron Klllinger este nurnlt anbasador al Germaniei la Btrcuregti. 26. Ru&lf Hess, nr.2 dupi Hiller, afirm6: Anarea victorie germand de la Vest va fi o HnecuvAntare penfu Europa" 29. Nurnai 30 la sutii dintre amerbanl sunt favoratfli lnterventiei S.U3. in rizbcriul din Ewopa.

13. Anglia ingriioratti de eventuala debarcare germani.

impotdvaaliatilor. 4. Marea Britanie decreteazi gi mobilizaea femeilor. 5. Se semneazd la Berlin acordul economic germano-rom6n prin care FiomAnla primegte credite germane 9i in contrapartidd exporti produse rcmAnegti, in principal cereale 9i petrol. 6. Camera comunelor a Angliei respinge o prcpunere a Partidului laburist Independent, ficutd in cadrul Mesajului Tronului, de a ini$a o conferintd de pace la care si participe toate tirile lumli.

7. Este descoperit la Budapesta un complot al grupirii"Grucile cu

sdgef'lmpotriva amiralului Horhy.

Iti

9. StrSzlle din Gity (centruJ Londrei) sunt ln fleceri. Avioanele germane au aruncat in acest rald 700 000 kg de bombe explozF ve gl 80-100 000 kg de bombe incendiare.
10. Hitler declard "Acum suntin lupti doud lumi gl numai Victoria germand va crea o lume fu".

Memento 1940
Clobanu, ltllrcea -n. la Bucuregti. Redactor gi director de editurS. Volume de versuri. Dupi 1989, purtitor de cuvAnt in Rom6nia alfostului rege Mihail. lacoban, Mlrcea Radu - n. la lagl. Prozator, dramaturg, ziarist, redactor la Radio lagi, ziarul "Gronica" - lagi, director de
teatru.

al

Emlnescu, proza lul Sadoveanu adnge fondul cel rnal aderrc

specfflcitE$l noastre" avea sE noteze, mai lilrzlu,

G.

Cdlinescf

trece m*lacurAnd neobservatii, cercurile oficlale de sorginte

in

"lstoria literaturii romAne". Aniversarea scriitorului

legionard reprogAndu-i vederile de stAnga, adesea reflectate ln opera sa. Totodatd, insi, in anul 1940 lese de sub tlpar prlmul din cele opt volume (serie incheiatd tn 1952) ale scrierilor

sadoveniene.

Premiere editoriate
lon Agdrblceanu Tudor Arghezl Mlhal Benluc Luclan Blaga Nlcolae Gartolan

Martln, ltllrcea - n. la Regila. Critic literar 9i cadru didactic universilar. ln prezent directorul editurii "Univers". Og69anu, Vlrgll - n. la Drobeta-Turnu Severin, actor de teatru gifilm. Pltut, Gheorghe - n. la Siligte de Beiu$ - Bihor. Poet gi
gazetar,, redactor la "RomAnia literard" 9i "\y'iala romAneascd'.

"Amlnliri"

$erban Cloculescu Pomplllu Constantlnescu

Mlrcea Ellade Eugen Lovlnescu

"Versurfl - edilie deflnitivd "CAntece nol" "Diferenlialele divine" "lstorla literaturil romAne vechi" vol.l a/iala lui l.L. Caragiale'

'

'TudorArghezi"
"Secrelul doctorulul Honigberge/'

Cosma, Vladlmlr

- n. Bucuregti.

Cbmpozitor francez de

'Tltu Malorescu" (2 vol.)

"Umbra timpulufl' "Balcicl "Limba romAnd vol. I "Valea Frumoasei", "Vechime" "Dlvanul persian",

origine romAnS, specializat in muzici de film. Edson Arantes do Nasclmento, supranumit Pel6 - Celebrru fotbalist brazilian, de trei ori campion mondial cu echipa l6rii sale (19s8, 1962 9i 1e70).

lon Plllat Sextll Pugcarlu

Mlhall Sadoveanu Mlhall Sebastlan Zaharla Stancu lonel Teodoreanu

"Accidentul"
"Pomul rogu" 'Tudor Ceaur Alcaz" (4 wl.) "Sullelul soldalilor de plumb'

Andrel, Petre - n.'|'877 la Briila. Cunoscut sociolog, prof. gi decan la Universitatea din lagi. Om politic, membru al P.N.J. gi
al F.R.N., deputat, ministru aleducaliei nationale (193&1940). Argeganu, Gheorghe - n. 1891 la Caracal. General gi om pElitic romin. Prim-ministru 1939 , ordonal executarea atentatorilor 9i a altor legionari, dupd asasinarea lui Armand Cdlinescu. Ucis de leglonari la Jilava, Bratu, Tralan n. 1875 la Riginarl - Sibiu. Prof. univ., cunoscut germanist, rector al Universitdtii din lagi, pregedinte al Senatului RomAniei.

G.M. Zarnflrescu

Marele compozitor romAn George Enescu termind, la Paris, una din lucrdrile sale reprezentatlve, suita pentru vioard 9l pian "lmpresii din copil6rie'. La Bucuregti, prlma audige a noll gale compozitii are loc la Ateneul RomAn, in seara zllei de 10 aprilie 1940, cu autorul suslinAnd partea vioril 9i tAndrul siu
emul Dinu Lipatti, la pian.

Brezeanu, lon (lancu)"- n. 1869 la Micaunegti-llfov. Actor romAn, interpret memorabil al unor personaje din dramaturgia
caragialeanS.

lonescu, Nae - n. 1890 la Briila. Logician, filozof irationalist, publicist romdn. Prof. univ. la Bucuregli, cu orientare politic6 de
extremd dreaptd.

- Renagte opereta, un gen alti datd popular, la noi, prin prest4ia unor interpreli de marci, in frunte cu tenorul N.
Leonard. ln stagiunea 1940, compania teatralS'Alharnbra", prin strddania directorului siu, N. Vlddoianu, reintroduce opereta. Se refugiazi de la Cluj tenorul lon Pulca - Dacian care va face o carierd de exceplie in operet6. Un ecou deosebit are premiera comediel muzicale "suflet

migcarea revolulionardemocraticd din Rusia. Pregedinte al Sfatului ldrii, la Chiginiu. Promotor al unirii Basarabiei cu Rom6nla. Ministru 9i vice prim-rninistru in guvernele de la
Bucuregti. Membru al P.N.L.

Inculet, lon

- n. 1884 la Rezeni,

Basarabia. Participant la

'

candriu de papugiu" de lon Vasilescu, pe un libret de Tudor llggStescu, avAnd in distribulie pe Aurel Munteanu, Tanti
CdpitAnd, Nicolae Gdrdescu, orchestra Dinu $erbdnescu.

luca, Dlmitrle

- n. 1882 la Giurgiu. Om politic,

membru al

P.N. L.,"deputat, ministru.

intemeiazd Partidul Radical

(1927-1931).

lunlan, Grlgore.. 1882 la Tg. Jiu. Jurist gi om po^litic. Pe rAnd, membru al P.N.L., Partidului Muncii gi P.N.l. ln 1932

lirinist.

Ministru

al

Justiliei

FOTBAL: Titlul de campioan6 nafionali

9i deputat al P.N.J., doctrinar al "statului ldrdnesC', tuinistru in mai multe guverne. Autor a numeroase studii de economie politicS:'Agrarianism, capitalism, imperialism" (1 936), "Evolulia
economiei Romdniei dupd rizboiul mondial" (1940). Morlun, lon - n. 1877,|a Moinegti - Bacdu. Actor strdlucit, socielar alleatrelor nalionale din lagi, Craiova gi Bucuregti. Ulc6, Nicolae -. 1878 la Bucuregti. General, comandant al grdnicerilor, ministru al apirdrii nalionale.

Econornist de elitd, profesor la Academia Comerciali. Om politic de seamd, membru

Madgearu, Virgil

- n. 1887 la Galali.

echipei Venus. Meclurl Internatlonale: Rom6nla - lugoslavla 3 (2-2), la Bucuregti; ltalla - Rom6nla 2-1 (0-0), la Roma; Romdnia 1-2 (1-1), la Belgrad.

la fotbal

revlne

Ungarla - Romdnia 2-0 (0-0), la Budapesta; Germanla Rcm6nia 9-3 (4-0), la Frankfurt pe Main; lu'goslavla TENIS: in "nalionale" pentru a treia oal6 victorios este Constantin Tindsescu, care va ajunge apoi la 9 tiiluri de campion (193846), record egalat ulterior doar de Gheorghe Viziru (incep6nd din 1947). lon Jiriac va avea 8 titluri la activ (1959-66). llie Nistase numai doui (1967-68)" Tot in edilia 1940, Magda Berescu:Rurac cAgligi al doilea sdu titlu, dintr-o
serie de opt, ?ncheiati in 1946. Magda Flurac a fost o celebritate a tenisului mondial.

Sadoveanu - 60 La 5 noiembrie 1940, scriitorul Mihail Sadoveanu implinea virsta de OO de ani (n. Pagcani, 1880). Marele prozator a Esat o

valoare: lon Chiriac (calegoria musci)

brazdi adinci in cultura romAneasci. "Ca gl poezla lul

BOX; Campioni nationali de box '40, remarcabill prin - la prlmul siu tiilu, lon Popa (cat. ugoari), Grigore Jelezneac (cat. semimiJlocle),
.*

Gheorghe Lungu {cat. grea). Fostul campiorr european de box

F--

profesionist Lucian Popescu invinge, la 5.X.1940, intr-un meci disputat la Belgrad, pe germanul Ezereich.

participaint la concursul "Cei mai buni fotbatisti ai secolului XX,,. roane nrcresante gi comentariile pe care- le faceti la acest concurs, tar ec.[tip? ce o ... aliniali, atht ln varianta nationad cet St tn cea mondiaE, este de liecare da6 redutabild. Delocamdatd. pfmiil un "fremiu special" din partea reeacliei, const1nd dintr_ui aponame.nt-gratutt pe Intreg anul viitor. ll nieritati cu prisosintd si

tr tr D tr tr D tr tr tr

n x n n n n

tr tr

fl

- cne

"Comedla ferlclril" (Michel Simon, Micheline presle) "eoroana de flsF" (Osvaldo Valenti, Glara Calamai)

"Gdpltanul de pogt6" (Heinrich George) "Garavagglo, plctorul blesternat,, (Amedeo Nazzarii "Clnematograful la 20 ani" (r. Vsevolod Pudovkin)

gtie? - poate cd veli avea ganse gi pentru'premiul cbt mare.lit dolai!

"Oorsarul" (Enol Flynn) 'rDensez cu tlne" (Fred Astaire, Eleanor Powell) "Dor nestlns" (Bette Davis, Geotge Brent) "Evreul Siiss" (Ferdinand Marian, Cristina Soderbaum,
r. Veit Harlan)

'{0lctatsrul" (Charlie Chaplin)

il fl

"Fantasla" (r" Walt Disney) "Femela daputat" (Vera Marelkaia) "Fructele m6nlel" (Henry Fonda, r. John Ford) "Hofnl dln Bagdad" (Gonrad Veidt) "lnlma unel reglne" (Zarah Leander, r. Carl Frolich)

maftie 1.939, p-entru intreaga sa acliiinrc aiil;iica:Etfi;; Popescu primea din mana preEbdintelui Fmntel ordinut lboiunea de onoare, tn gradul de Cavdler, motiv pentru care Fafi fdcut prezentarea.

din hpse de spaliu ,, doar tiiluiile' iele mai reprczentative pentru cariera ei ciiematagraticd. Din aceleasl m.qtve, n-a putui intra in text gi referinta, foate pretioasd" la in art succes al acestei neobosite ambasadoare a'art6i rcmbnestL
puailcat,

inconfundabila Elvira, fiiitdcd pariem CA4 veti bierde.:An

ge.66noscu.!eni, lloiegti. - Ne-afi surprins cu multitudinea qe-,reryllnF ta fitmogralia.nlarei agtqB Eliira popescu, despre ceye am scris in numerd tqequt. Ni ne provocali, inid, ta'un fitmet6r tn chie a- aea/ii ineci'l prjujrl.d t!,sta coryppp

i!

"KoraT6rry" (Marika R0kk)

Gorea Petre, Bucuregti. Ve dazamdgim, dar n-ati recunoscut personajul misterios de pe coperta n--rut'ui t. TreSuila sa.va tmagnag ca aceste, ca gi cele ce vor apare in numerele yttoarei sunt neapdrat legate de evenimentelei anului la care se tace retenre In interiorul revistei.
puDltcp! n ilsE laureatilor premiul Nobel be 1939 si numele prematului pentru pace. Motivul este simpli: ln acel an, premiu! pdcii nu s-a'acorddt!

"Lumlni de gaz" (Anton Walbrook) "Lumlni in intunerlc" (Alida Valli, Fosco Giacchetti) "O aventuri romantlci" (Assia Norris)
"7 p6cate" (Marlene Dietrich, John Wayne) nPlnocchlo" (r. Walt Dlsney) "Podul Waterloo" (Vivlen Leigh, Robert Taylor) "PovestE dln Phlladelphla" (Katherine Hepburn, Ingrid
Bergman, Cary Grant, James Stewart)

. ".A1ony.mus Notarlus", Bngov. - Bine ales, pseudonimul avi.!. upt- inpctecvat reprog ce nil aduceti, anuine cd n_am

n tr tr tr n n
E

"Opeteta" (r. Wlly Forst)

tr

"Rebeeca" (La.nence OlMer, Joan Fonbine, r. Alked Hilcfrcock) "S6ra de noapte" (Carole Lombard, Brian Aherne) "Submarlnele atac6! " (llse Werner, Paul Hartman) "Ultlrnul round' (Attlla Htirbiger, Camilla Hom)

GONTROVE RSATU L FI LIIJI *EVREUL SUSS''

na Soderbaum, dar 9i nume consacrate, precum Werner Krauss,

propagandei germane. Degl remarcabil pe plan artistic, filmul duce la ' paroxism resentimentele antisemite. Harlan, cisdtorit ulterior cu ?c: fost Judecat dup6 rdzboi pentru "crlmd impotriva umanitilii". Figura evreu-

Pelicula, semnati de regizorul Veit Harlan, avAnd in distribulie pe tin+. rii actori Ferdinand Marian 9l Cristi-

RECIAMA A ANULUI I94O

66CRONICA SECOLULUI

XX''

"capodopera" cinematograflci a

Heinrich George, este conslderati

RevisEI realizaE sub egida Societdtii "ROMPITGOMIMPEX" S.R.L

(R.C.: J/40-5562-1 991 ) Pregedinte - redactor gef : AUREL I{EAGU Director executiv: GH. BRATESCU Secretar general redaclie: AuRi ANG|{EL Hedactori:@ilStTANn{ TATU, BA[!{, yOUt, A|.FRED Dt MITRESCI.I Gonsilier: dr" istorie RoDlcA gERBANescu Documentare, f ige, colalionare:RozAt,UI-RADU.TI'UMITFHICI, Designer: EOGDAN URSU!-ESCU Tehnoredactare computerizatS: MtHAll- COI{STANTIN Economist-contabil: GHEoRGHE vtcENTn Secretar admlnlstrativ: EMANUEL coNgTANnN

trila Cristina Sodqbaum, a

lui Joseph SUss Oppenhelmer {sec. XVlll, Wrirtefnberg), intrigant gi acaparator, prlvitd insd din alt unghi de vedere,.fusese tema unei Prinul'Jud Stiss" pe ecran Conrad Veidt ecranizdri lncd din 19i14. Versiunea turnate atunci in Anglia (r. Lothar Mendes), l-a avut ca protase nist pe Conrad Veidt, nrarele actor german in exil.
AtF-AtrscFrs,."
Vasfle TEvadar, Sighetul Marmatiei. - FeticiHiri! Sunteti oimut cititor al publicatiei noastre care n6 scrie. gi, binelnlelei,'prtmut

Tiptrrit la Tipografia *CONCORDIA"' Bucilre$ti

Difuzare:'COtuIPLAR" S.R.L. (Dir. Gavril BaboE) Adres-a Plala Presel Ubere nr.1, OflclulpogtalBs,
cdsula pogtal6 59, Bucuregti Tel.: 61857.75 91 6t&0't.60

{n irnaginicu fncepere de ta tatagrafia de sus, spre stdnga gi lnconjurAnd montajul pAnd la revenire, sunt reprezentate daamnele: Fdaria genenl Antonescu, actilele Elvira Godeanuo Virginioa Popesau gi Doina

Nlissir, F[ena Lupeseu {amanta rggelui Caral ll), actr$ele Marioara Voicwlescu, Bina Oacea Garondino.

gi Lili

in

medaiion

laana Brdtianu (fiicd a luiGeorge Brdtianu).