Sunteți pe pagina 1din 17

Inflatia in teoria economica

Fenomenul inflationost s-a facut simtit in viata oamenilor inca de la inceputuri sub diverse forme,care au afectat intr-o mare masura bunul mers al vietii economice,sociale si politice. In literatura de specialitate,inflatia se desfasoara ca fiind o crestere generalizata a preturilor in conditiile in care puterea de cumparare pe piata scade.Acest lucru se exprima in termeni monetari prin faptul ca preturile bunurilor si serviciilor cresc,cantitatea de bani(fizici si de cont)creste,iar puterea de cumparare a unei unitati monetare scade. Putem spune deci ca inflatia ar putea fi legata in mod direct de aparitia banilor in relatiile de schimb pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii.Totusi,chiar si inainte de aparitia banilor putem vorbi de o forma primara a inflatiei,in sensul ca forma de schimb bazata pe troc nu permitea primirea restului rezultat din operatia de vanzare-cumparare,deoarece erau raporturi stabilite sub forma cutumiara intre bunuri,pe parcursul a zeci si sute de ani,fara sa se aiba in vedere elementele calitative. Este stiut faptul ca primul obiectiv al tuturor politicilor economice a fost stabilitatea preturilor la care s-a adugat foarte repede echilibrul balantei de plati.Daca nu ar fi existat probleme legate de aceasta stabilitate a preturilor de la inceputul societatii omenesti,acest obiectiv nu ar fi stat in centrul atentiei politicilor economice promovate de toate curentele de doctrina economica.Aceasta prezenta in randul obiectivelor de politica economica ne demonstreaza ca problema stabilitatii preturilor s-a pus inaintea structurarii primelor idei si curente de doctrina economica. In sens restrans,putem vorbi despre inflatie din momentul aparitiei banilor de hartie pusi in circulatie de bancile centrale de emisiune,ca un instrument in mana statului de a face fata cheltuielilor publice mai mari decat veniturile aferente.Principala consecinta a unei asemenea practici a fost marirea preturilor la

bunurile si serviciile din economie,urmata de somaj,conflicte sociale etc. In sens larg,pana la aparitia banilor,societatea omeneasca s-a confruntat cu o pseudoinflatie prin troc,deoarece a existat fenomenul deprecierii unitatilor de schimb de pe piata,in timp ce,dupa aparitia banilor,aceasta a cunoscut o inflatie prin bani(monede),datorata scaderii puterii de cumparare a detinatorilor de moneda din metal pretios prin diferite tehnici. Pierre Bezbakh,in lucrarea sa Inflatie,dezinflatie,deflatie prezinta criza economica si politica din sec. al III-lea,prin care a trecut Imperiul Roman de Apus,cand majorarea preturilor marfurilor si a remunerarii fortei de munca au fost considerabile.Incercarile de refacere a stabilitatii preturilor de imparatul Dioclitian din anul 301 e.n. se soldeaza cu un esec total,chiar in conditiile pedepsei cu moartea a celor care incalcau Edictul preturilor maximale prin majorarea abiziva a acestora.Reforma monetara a lui Constantin (306-337 e.n.) prin care s-au pus in circulatie bani noi a dus la restabilirea increderii in acestia.Fenomenul nu este definit ca fiind inflatie,ci numai ca o maladie a economiei,in care moneda buna este scoasa din economie de moneda rea.Pentru sec. al XVI-lea autorul este de parere ca nivelul preturilor a crescut cu 400%.Motivatia aparitiei acestei cresteri este urmatoarea:Daca inflatia din secolul al III-lea se explica,in parte,prin penuria de metal,cea din secolul al XVI-lea isi are sursa,dimpotriva,in abundenta de aur si argint provenite din coloniile americane ale Spaniei si Portugaliei.

Incadrarea fenomenului inflationist SCIMB BAZAT PE TROC PSEUDOINFLATIE

DIVIZIUNEA MINCII APARITIA SI INTENSIFICAREA RELATIILOR DE SCHIMB BUNURI PREFERATE SCHIMBULUI,OBIECTE-MONEDE

BANISCHIMB BAZAT PE

INFLATIE

EMISUNIE

DRUGI,DRUGI MARCATI,MONEDE DIN METAL PRETIOS

MONEDE DIN METAL BANCNOTE BANI DE CONT

In acest tabel este prezentata incadrarea fenomenului inflationist in corelare cu dezvoltarea relatiilor de schimb specifice fiecarui stadiu de dezvoltare a societatii omenesti.

Definitii,concepte si clasificari ale inflatiei


In 1975,D.E.W.Laidler si M.J.Parkin definesc inflatia ca fiind fenomenul de crestere continua a preturilor sau de depreciere continua a preturilor sau de depreciere continua a valorii banilor.Anterior,in 1963,M.Bronfenbrener si F.D.Holzman

prezentasera patru definitii,preluate de H.Frisch in lucrarea sa(Teorii ale inflatiei): 1.Inflatia este o stare de generalizare a excesului de cerere,in care prea multi bani alearga dupa prea putine lucruri. 2.Inflatia reprezinta o crestere a rezervelor banesti sau a veniturilor,fie in suma totala,fie pe cap de locuitor. Ambele definitii sunt de tip cauzal. In primul caz inflatia se pune in legatura cu cererea manifestata pe piata bunurilor de consum;in cel de-al doilea ea este explicata ca fiind rezultatul modificarii ofertei de bani. In unele dezbateri recente,M.Friedman a facut cunoscuta definitia cauzala de tip monetarist:Inflatia este pretutindeni si intotdeauna un fenomen monetarsi poate fi determinata numai de o crestere mai rapida a cantitatii de bani decat a productiei. 3.Inflatia reprezinta o crestere a nivelului preturilor avand si urmatoarele caracteristici sau conditii aditionale:este anticipata cu lipsa de precizie;duce(prin cresterea costurilor) la noi cresteri de preturi;nu sporeste gradul de ocupare a fortei de munca si nici productia reala;este mai rapida decat o asa-numita rata inofensiva;se manifesta ca fenomen banesc;se masoara prin preturi nete,adica prin preturi din care au fost scazute impozitele si/sau este reversibila; 4.Inflatia reprezinta o scadere a valorii banilor in raport cu alte monede,masurata prin cursurile de schimb valutar ori prin pretul aurului sau indicata de un exces de cerere pentru aur sau pentru valuta la cursurile oficiale. Cea de-a patra definitie subliniaza rolul evolutiilor externe in evolutia nivelului general al preturilor.Inflatia se masoara prin miscarile cursului valutar,aceasta metoda fiind potrivita,in anumite situatii,pentru economiile deschise. Aceste definitii acopera majoritatea aspectelor inflatiei,fiecare din ele scotand in evidenta atat aspecte diferite,cat si un aspect comun,si anume,acela ca inflatia se face cunoscuta prin bani si prin pret la nivelul consumatorilor si prin dezechilibre cronice la nivel macroeconomic.
4

Clasificari ale inflatiei


Desi exista o mare diversitate de clasificari ale inflatiei in literatura economica,o clasificare sintetica este facuta de H.Frich,si anume: a) Dupa functionarea mecanismului pietei exista o inflatie deschisa si o inflatie reprimata. Inflatia deschisa permite sistemului economic sa functioneze ca un mecanism in care preturile devin fixe.Acest tip de inflatie este in legatura directa cu insuficienta bunurilor,a serviciilor si a fortei de munca din economie,astfel incat pot sa apara speculatii pe acest fond.Inflatia reprimata este rezultatul interventiei guvernamentale in cresterea preturilor si salariilor.Prin aceasta interventie cererea de bunuri si servicii este redusa fortat (reprimata),de unde si denumirea asociata. b) Dupa ritmul de crestere a preturilor apare : -inflatie taratoare,exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la 3%; -inflatie moderata,daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%; -inflatie rapida,atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%; -inflatie galopanta (cu doua cifre),cand cresterea preturilor de consum depaseste 10%; -hiperinflatia,atunci cand ritmul mediu lunar depaseste 50%. c) In functie de asteptarile inflationiste se manifesta o inflatie anticipata si o inflatie neanticipata. Inflatia anticipata,comparativ cu cea neanticipata,este primita si pregatita de fiecare actor pe piata,in timp ce a doua produce urmari asupra economiilor,fortei de munca si productiei marfare fara sa fie anticipata. d) Dupa principalele cauze inflationiste poate exista o inflatie prin costuri si o inflatie prin cerere.

Inflatia prin cerere (demand-pull inflation) este acea inflatie care rezulta din cresterea cererii agregate.Cresterea cererii agregate este explicata de unii specialisti prin cresterea veniturilor banesti ale populatiei. Alti specialisti apreciaza ca cererea agregata poate sa sporeasca,chiar daca oferta de moneda ramane aceeasi.La o crestere a cererii agregate,firmele vor raspunde partial prin cresterea preturilor si partial prin cresterea productiei. Efectul inflatiei prin cerere este surprins in urmatoarea figura. Ca/2 Oa IPC Ca/1 P2
+

P1
+

0 Q1 Q2 Q Inflatia prin cererea agregata nominala Cresterea cererii agregate este ilustrata prin deplasarea ei catre dreapta de la Ca/1 la Ca/2.In acest caz,preturile vor creste de la P1 la P2,iar oferta agregata va spori de la Q1 la Q2.Cu cat curba ofertei agregate este mai inelastica (mai apropiata de verticala imaginara),cu atat preturile vor creste mai mult,iar productia oferita va spori mai putin.Daca in economie nu exista capacitati de productie subutilizate si somajul este redus ca nivel,atunci firmele vor raspunde la cresterea cererii indeosebi prin ridicari de pret.

Figura de mai sus sugereaza o singura crestere a cererii agregate (un soc al cererii).De pilda,un astfel de soc poate fi provocat de o crestere substantiala a cheltuielilor guvernamentale.Efectul acestui soc poate fi o singura crestere a preturilor,dupa care ele vor ramane la acelasi nivel.Pentru ca inflatia sa persiste este necesara o crestere continua a cererii agregate,deci si ocrestere continua a nivelului general al preturilor de consum.De regula,o astfel de inflatie este specifica perioadelor de boom economic prelungit. Inflatia prin costuri,prin oferta (cost-push sau supply-side inflation) apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata.Daca firmele sunt confruntate cu o sporire a costului,ele vor raspunde partial prin cresterea pretului de vanzare si partial prin reducerea volumului activitatii. Aceasta forma de inflatie este sugerata in figura urmatoare. IPC Qa/3 Qa/1 P3
+

P1 Ca

0 Q3 Q1 Q Inflatia prin costuri Asa cu se poate observa in figura de mai sus,deplasarea catre stanga a ofertei va determina o crestere a nivelului pretului de la P1 la P3 si o reducere a nivelului productiei de la Q1 la Q3.
7

Masura in care firmele vor mari preturile si vor reduce productia depinde de inclinatia pantei cererii agregate.Cu cat cererea agregata este mai inelastica,cu atat productia se va reduce mai putin,povara costurilor mari fiind transferata asupra consumatorului prin preturi mai mari. Daca are loc o singura deplasare a ofertei agregate spre stanga va avea loc o singura crestere a nivelului general al preturilor. Daca guvernul mareste,de pilda,accizele la petrol,va avea loc o singura crestere a pretului petrolului si a preturilor tuturor produselor derivate.Dupa ce aceasta unda s-a propagat,preturile se vor stabiliza la acest nou nivel,iar inflatia va redeveni zero. Daca socurile ofertei vor continua,atunci oferta agregata se va deplasa continuu catre stanga,iar inflatia va persista.Deplasarea ofertei agregate in ritmuri mai rapide ca da inflatiei un trend crescator. Rezulta ca efectul inflatiei asupra productiei nationale si asupra ocuparii difera in cazul inflatiei prin costuri de cel al inflatiei prin cerere.Daca inflatia prin costuri antreneaza,de regula,scaderea productiei si a ocuparii,cea prin cerere conduce,dimpotriva,la sporirea acestora. Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri se pot manifesta simultan.Aceasta deoarece cresterile de preturi si de salarii pot fi determinate fie de cresteri ale cererii agregate,fie de factori ce duc la sporirea costurilor.Cele doua genuri de inflatie ajung sa se intrepatrunda chiar daca procesul demareaza din cauza unui singur factor(sa zicem,din cauza sporirii costurilor).Un proces inflationist prin costuri poate fi alimentat ulterior de politicile guvernamentale,de sporirea cererii agregate,prin care se cauta evitarea cresterii somajului.Invers,un proces inflationist demarat printr-un puseu de cerere agregata poate duce la consolidarea unor grupari de interese,care isi vor utiliza aceasta putere pentru a-si majora veniturile;veniturile majorate,de partea acestor unitati,vor insemna costuri mai ridicate pentru ceilalti agenti economici.
8

Asemenea interdependente intre cauzele inflatiei contemporane sunt puse in evidenta cu ajutorul instrumentului spirala inflationista. Sa presupunem ca un grup puternic de interese determina in mod constant cresteri ale costurilor.Oferta agregata se deplaseaza in mod constant catre stanga.Daca in acelasi timp autoritatea guvernamentala stimuleaza cererea globala pentru a preveni sporirea somajului,cererea agregata se va deplasa constant catre dreapta.Efectul acestor confruntari de interese se va concretiza intr-un proces inflationist puternic.Daca deplasarile aratate au amplitudini din ce in ce mai mari,va rezulta o spirala inflationista cu rate crescande ale preturilor. IPC P3 Ca/3 P2 P1 0 Spirala inflationista De fapt,in conditiile permanentizarii inflatiei este dificil de precizat cine si cu ce instrumente declanseaza primul puseu inflationist. Ca/2 Ca/1 Oa;Ca Qa/3 Qa/2 Qa/1

Cauzele inflatiei
Multitudinea de cauze ce stau la baza aparitiei acestui fenomen ce se manifesta la scara mondiala cu particularitati pentru
9

fiecare economie,a facut obiectul de cercetare a specialistilor in domeniu. Literatura de specialitate din ultimele decenii analizeaza cu prioritate factorii care au declansat si intretinut inflatia de mare amploare din anii 70 si anii 80 ai secolului al XX-lea in tarile dezvoltate economic.S-a discutat putin sau deloc despre cauzele originare ale procesului si despre mecanismele intretinerii lui de-a lungul secolelor.Evident,fiind preocupati de inflatia contemporana si de efectele ei,autorii si institutiile specializate si-au concentrat atentia asupra cauzelor unei astfel de inflatii pentru a-i pune diagnosticul si a fundamenta retete de tratare.Cu toate acestea,numerosi specialisti in domeniu grupeaza factorii inflatiei in generali (universali) si in particulari,specifici (concretistorici),respectiv,in cauze pe termen lung si cauze pe termen scurt. Cauzele si factorii inflatiei se ierarhizeaza in maniere diferite pe tari si grupe de tari.Se poate constata ca in unele tari o anumita cauza a jucat rolul principal in declansarea unei inflatii puternice autointretinute,in timp ce in alte tari nu a influentat procesul in cauza. In conditiile schimbarii rapide a sensului si a intensitatii dezechilibrului macroeconomic (trecerii de la inflatia redusa la hiperinflatie si invers,ale trecerii de la inflatie la deflatie si/sau la dezinflatie),devine deosebit de importanta cunoasterea cauzelor si circumstantelor economice,sociale si politice-interne si internationale-care fac necesare si posibile asemenea schimbari de stari inflationiste. Adesea,inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda).Economistul american M.Friedman sustine ca inflatia este legata de inflatia de moneda.Suplimentarea monedei in circulatie decurge-continua eldin deciziile organismelor economice si monetare specializate,decizii ce vizeaza sporirea banilor de credit,active asupra carora au putere de dispozitie. In alte lucrari,puseul inflationist este pus pe seama excesului de cerere solvabila (inflatia prin cerere).Este vorba despre acele
10

impulsuri dinspre cerere care statueaza si consolideaza un dezechilibru de piata,cererea nominala solvabila mentinandu-se mai mare decat oferta.Majorarea preturilor nu se explica prin simpla crestere a cantitatii de bani,ci prin marimea cererii pe care aceasta o permite.Or,acest efect asupra preturilor se va infaptui printr-o succesiune de cheltuieli. Un loc aparte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta productiei (inflatia prin oferta).Sporirea veniturilor,indeosebi a salariilor,nu este compensata printr-o crestere corespunzatoare a productiei si productivitatii.Apare,astfel,o penurie de bunuri si servicii economice.Specialistii numesc un asemenea dezechilibru inflatie reala. Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezechilibrul inflationist,la excesul de cerere nominala pentru bunurile de consum (inflatie prin credit).In anumite conditii,profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale intreprinderilor.Ca urmare,guvernele cauta sa promoveze programe proprii de investitii pe seama bugetului.Dar,o asemenea politica pune problema gasirii surselor de finantare.Profiturile fiind insuficiente,iar salariile neputand fi atacate frontal fara riscuri sociale enorme,se recurge la credit.Aceasta solutie este nu numai necesara,dar si posibila,existand premisele cresterii creditului:rata scazuta a dobanzii;depuneri relativ mari la banci;concentrari de resurse financiare la societatile de asigurari. Masa monetara suplimentara se exprima in sporirea imediata a cererii de consum,in timp ce noile investitii nu se materializeaza inca in cresteri ale ofertei.Ca urmare,cresc preturile de piata,are loc prelevarea inflationista a profiturilor si se reduce puterea de cumparare a salariilor nominale. Exista numerosi economisti care considera ca inflatia are drept cauza sporirea costurilor de productie (inflatia prin costuri).O asemenea inflatie se declanseaza si se mentine atunci cand si acolo unde intreprinderile,guvernele,salariatii si
11

consumatorii actioneaza parca convergent in directia cresterii costurilor.Economistul J.K.Galbraith sustine ca variatiile salariilor nominale,sporirea costurilor salariale conduc la inflatie.Spre deosebire de acesta,economista britanica Joan Robinson leaga inflatia atat de cresterea salariilor nominale,cat si de cea a profiturilor. Deci declansarea inflatiei are loc atunci cand in cadrul sistemului economiei nationale apar conditii de dezechilibru economic,cum sunt: 1. Existenta si lansarea continua pe piata a unor cantitati mari de bani 2. Dezechilibrul intre rata consumuli si rata investitiilor 3. Deficitul bugetar excesiv inregistrat prin majorarea cheltuielilor,influentate de inflatie,in conditiile unei anumite cresteri mai lente a veniturilor. 4. Cresterea preturilor ca urmare a costurilor in crestere 5. Dezechilibrarea cererii agregate in raport cu oferta agregata 6. Intensificarea relatiilor de creditare prin crearea banilor de cont 7. Concurenta si diferenta de productivitate la producator 8. Calitatea si strategia actului de guvernare 9. Conditiile internationale de racordare a economiei nationale la economia mondiala Asemenea cauze au ca finalitate declansarea fenomenului inflationist.Sansele aparitiei a acestor conditii declansatoare ale fenomenului inflationist cresc atunci cand in economia nationala se fac simtite urmarile unor catastrofe naturale (seceta,inundatii etc.),razboaie,presiuni si reactii ale grupurilor sindicale,schimbari de sistem economic,conjuncturi internationale (embargouri),politici ale administratiei. Toate aceste cauze sunt generate de raritatea unor produse (prin disparitia/lipsa productiei la un moment dat),in conditiile existentei unui surplus cantitativ de moneda care va duce la o

12

crestere de durata si autointretinuta a preturilor cu implicatii la nivel general. In lucrarea Linflation,M.Flamant precizeaza ca,dupa gradul de intensitate,exista trei momente intermediare declansarii fenomenului inflationist: a) Cresterea tensiunii inflationiste in anumite sectoare importante ale economiei ca urmare a dezechilibrului ofertei prin raportare la cerere.In prima faza aceasta manifestare este usor sesizabila,dar odata cu trecerea timpului se acutizeaza si efectele sunt preluate in celelalte sectoare. b) Presiunea inflationista,ca o continuare a tensiunii,se manifesta ca o crestere de ansamblu a preturilor.Din aceasta faza cresterea preturilor se autointretine. c) Socul inflationist,care poate urma cresterilor a) si b),dar care se poate instala si direct ca urmare a unor evenimente deosebite (de exemplu,socul petrolier din 1973/1974 si cel din 1979,intoarcerea a 710000 de soldati din Algeria in 1962 direct la Paris,razboiul din Golf din 1991).In S.U.A.,inflatia din 1973 s-a datorat cresterii penuriei de produse de baza,cresterii preturilor la produsele agricole,deprecierii dolarului si crizei petrolului,care in cea mai mare parte s-au suprapus. Desigur,este posibil ca in economiile altor tari declansarea procesului inflationist sa fie rezultatul importarii acestuia din alte economii cu car eprimele intretin legaturi puternice de schimb sau creditare,cu atat mai mult cu cat moneda importatorilor/beneficiarilor este mslaba decat moneda exportatorilor de inflatie.

Efectele(costurile) inflatiei
Efectele inflatiei difera de la tara la tara,iar in cadrul unei tari,de la o perioada la alta. Aceste efecte sunt dependente in mare masura de forma si intensitatea inflatiei , de capacitatea de anticipare a participantilor la activitatile economice,precum si de

13

disponibilitatea si profesionalismul autoritatilor monetare si economice de a o tine sub control. Costurile inflatiei sunt abordate in raport de mai multe criterii. Aceste costuri sunt analizate si apreciate , in primul rand ,in functie de intensitatea si de sensul de evolutie a procesului inflationist.Pe baza acestui criteriu, numerosi autori surprind efectele inflatiei moderate si controlate, pe de o parte, si efectele hiperinflatiei scapate de sub control, pe de alta parte. In al doilea rand,efectele inflatiei sunt urmarite pe orizonturi de timp: pe termen foarte scurt si scurt; pe termen mediu si lung. In al treilea rand,sunt numeroase incercarile de a analiza costurile procesului inflationist, pornindu-se de la calitatea prognozarii lui.In acest sens , unele sunt efectele inflatiei anticipate corect si cu totul altele cele ale inflatiei anticipate eronat sau pur si simplu cele neanticipate. S-au identificat urmatoarele costuri ale inflatiei anticipate eronat sau neanticipate: -aceasta viciaza corelatiile dintre preturile diferitelor bunuri, dintre variabilele activitatii economice, anuland posibilitatea efectuarii calculelor de eficienta si de rentabilitate,denaturand rezultatele compararii acestora in timp si spatiu;masa monetara creste excesiv,moneda depreciata devine bunul cel mai detestabil; -hiperinflatia necontrolata cu trend crescator descurajeaza investitiile productive si orienteaza resursele banesti disponibile spre actiuni speculative si/sau spre risipa,spre consum nerational; -procesele inflationiste de acest gen accentueaza oscilatiile cursurilor valutare,cu efecte negative pentru economiile cu monede neconvertibile,moneda nationala pierzandu-si aproape intreaga valoare in raport cu monedele straine.Deoarece ratele inflatiei sunt inegale si au timpi diferiti de declansare a puseurilor,procesele genereaza dezechilibre si tensiuni in plan zonal si mondial;

14

-inflatia puternica scapata de sub control contribuie la decaderea societatii civile in general.Antrenand saracirea clasei de mijloc,hiperinflatia submineaza sistemul de impunere fiscala,genereaza coruptie si degradare morala in cadrul institutiilor sociale,in societate in general; -deficitul bugetului de stat atinge cifre colosale,finantarea sa devenind tot mai dificila. In literatura de specialitate s-au impus insa costurile inflatiei moderate si controlate,proces inflationist care caracterizeaza tarile avansate economic si care este considerat o tinta de atins in acele tari care se confrunta cu hiperinflatie necontrolata sau controlata insuficient. Economistii teoreticieni au identificat si trateaza sase costuri ale inflatiei moderate anticipate (corect). 1) Primul tip de cheltuieli-pierderi sociale-cu inflatia respectiva sunt cele legate de deprecierea inflationista a banilor existenti la populatie. Cresterea ratei inflatiei antreneaza sporirea ratei nominale a dobanzii,ceea ce,la randul ei,duce la diminuarea rezervelor de mijloace banesti in expresie reala.Or,daca masa medie de bani numerar devine mai mica,populatia va fi nevoita sa se deplaseze de mai multe ori la banca pentru a scoate bani numerar din cont. In plus,inflatia erodeaza valoarea banilor.Dar,intrucat dobanda nominala tinde sa fie superioara,comparativ cu situatia cand preturile erau stabile,cu cat rata inflatiei este mai mare,cu atat costul oportun al detinerii de lichiditati tinde sa fie mai mare.Ca urmare,gospodariile si firmele cheltuiesc mult timp pentru a transfera banii dintr-un cont in altul,pentru a constitui acea structura de depozite care ar urma sa le maximizeze dobanda. 2) Al doilea tip de costuri ale inflatiei este legat de necesitatea deselor calculari si recalculari de preturi,de operatiunile de afisare a acestora.Acestea sunt denumite costuri de mediu.In conditii de inflatie,restaurantele trebuie sa schimbe preturile bunurilor pe care le ofera,magazinele cu amanuntul sunt nevoite sa puna noi etichete cu preturile,iar firmele producatoare
15

sunt nevoite sa calculeze noile preturi si sa tipareasca alte si alte cataloage de oferta,ca si alte liste de preturi.In cazul capitalului fix,modificarea preturilor acestuia presupune operatiuni foarte costisitoare. 3) In al treilea rand,inflatia viciaza corelatiile istorice intre preturile relative ale diferitelor bunuri materiale si servicii.Ca urmare,devine imposibila calcularea cu oarecare rigoare a eficientei si rentabilitatii la nivel de firma si de ramura.Daca se incearca compararea acestora in timp si spatiu,efortul respectiv este sortit aproape total esecului.Tocmai la aceste costuri se refera acei specialisti care apreciaza procesul inflationist ca fiind dezordinea dezordinilor oricarei economii. 4) Un al patrulea gen de cost al inflatiei consta in potentarea incertitudinii si riscului in economie.Cu cat rata inflatiei este mai mare si inregistreaza fluctuatii puternice,cu atat firmele vor intampina dificultati in a previziona incasarile si costurile,deci si in a-si calcula profiturile. 5) In al cincilea rand,inflatia antreneaza redistribuiri arbitrare ale avutiei si ale veniturilor intre gospodarii,firme si stat.Aceasta redistribuire este de notorietate generala in cazul persoanelor care dispun de venituri fixe,care,adesea,nu sunt indexate la inflatie sau se indexeaza la cote mai mici decat rata inflatiei.Daca rata reala a dobanzii scade ca rezultat al inflatiei,va aparea un transfer de resurse monetare de la creditori la debitori,acestia din urma achitandu-si datoriile in bani depreciati. 6) Costurile psihologice si costurile politice reprezinta cel de-al saselea cost al inflatiei.Adesea,oamenii o duc mai prost,chiar daca veniturile lor cresc mai mult decat rata inflatiei.Ratele ridicate ale inflatiei neasteptate perturba ordinea sociala existenta.De aceea,aceasta inflatie este insotita de tensiuni sociale si,adesea,de schimbari profunde. 7) In al saptelea rand,inflatia contribuie la inrautatirea raporturilor economice externe ale tarii ceea ce dezechilibreaza balanta de plati externe.explicatia consta in faptul ca inflatia intr-o tara fiind mai mare decat in alte tari,exporturile tarii respective
16

apar mai scumpe si deci mai putin competitive,iar importurile mai ieftine,in comparatie cu produsele indigene.Drept urmare,exporturile scad,importurile cresc,balanta de plati devine deficitara,iar cursul de schimb al monedei nationale se inrautateste.Mai trebuie luat in considerare si faptul ca prin ieftinirea produselor din import se descurajeaza productia interna cu toate urmarile ei. 8) Inflatia implica folosirea suplimentara a unor resurse in comparatie cu perioada de stabilitate a preturilor.Este vorba de cheltuielile ce se fac cu urmarirea evolutiei fenomenului inflationist la toate nivelele:firme,sindicate,banci,guvern. Inflatia este unul dintre cele mai perverse dezechilibre macroeconomice actuale.In unele tari si perioade,inflatia a fost si este pericolul (inamicul) numarul unu al dezvoltarii si progresului economic.Dimpotriva,in alte circumstante de loc si timp,politicile de inflatie-deflatie-dezinflatie se pot incadra in strategiile de dezvoltare ale guvernelor. Efectele multiple ale inflatiei,ca si favorabilitatile posibile ale procesului vor putea fi intelese in masura in care se va clasifica continutul acestui proces.

17