1

INGRIJIREA PACIENTILOR CU BOLI INFECTO CONTAGIOASE

FACTORI EPIDEMIOLOGICI PRINCIPALI
Factorii epidemiologici principali sunt: 1. Sursa de infectie 2. Calea de transmitere 3. Masa receptiva 1. SURSA DE INFECTIE

O reprezinta: a) omul bolnav, convalescent, purtator cronic, purtator sanatos facandu-se prin : -secretii nazo-faringiene si sputa(in scarlatina,difterie,tuse convulsiva,rujeola ) -varsaturi -materii fecale( hepatite de tip A si E, febra tifoida,dizenterie) - urina(febra tifoida) - secretii genitale,lichid seminal(boli venerice,SIDA) -sange(hepatita virala B,C si D, SIDA, malaria) -secretii purulente(piodermite) b) animalele pot elimina germenii prin: -dejectii (salmonella) - urina (leptospire) - saliva - lapte (BK, unii streptococci si stafilococi) - sange - carne - piele c) altele : - solul (fungi sau sporii bacteriilor anaerobe- tetanic,botulinic) - apa (contaminata de materiile fecale ale omului sau animalelor) 2. CALEA DE TRANSMITERE In bolile infectioase este de doua feluri: a) directa b) Indirecta

a) Transmiterea directa se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva si eliminatorul de
germeni , sau prin contact direct cu produsul infectios ( infectii produse prin sange SIDA, HBV) Prin atingere ,sarut ,picaturile Pflgge,contact sexual.

b) Transmiterea indirecta se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern
(apa,aer,sol,alimente,obiecte) ,sau prin agentii vectori (muste,gandaci,purici,paduchi,tantari,capuse). Vectorii pot fi : - mecanici -ex:mustele care transporta agentii infectiosi dintr-un loc in altul . -biologici -ex:artopodele ingera agentul infectios in timp ce sug sangele persoanei infectate (tantarul anofel transmite malaria) gazduind o parte a ciclului evolutiv al acestuia si transmitandu-l prin intepatura altei persoane. Calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel: - boli transmise prin contact direct - boli aerogene - boli digestive - boli transmise prin vectori

2 3. MASA RECEPTIVA Prin masa receptiva se intelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de o anumita boala infectioasa. O boala nu poate sa apara decat la receptivi. Opusul receptivitatii este starea de rezistenta fata de imbolnavire. Aceasta rezistenta este naturala sau artificiala (prin imunizari). Aceasta ne arata importanta practica pe care o prezinta mijloacele de combatere a bolilor contagioase prin imunizarea populatiei,adica modificarea artificiala a starii imunologice. Imunitatea (lat immunis=scutit,aparat,privilegiat) = consta in apararea individului contra substantelor non self (straine organismului) Imunitatea este de doua feluri: -imunitate umorala este reprezentata de factori care actioneaza asupra microbilor aflati in stare libera, si se realizeaza prin intermediul plasmocitelor. -imunitate celulara reprezentata de factori ce blocheaza microorganismele patrunse intracelular si realizata de limfocite. Dupa modul de dobandire imunitatea organismului poate fi: -imunitate congenitala (prin nastere) -imunitate dobandita care poate fi: - naturala ( ca urmare a unei imbolnaviri) -artificiala care poate fi: - activa =prin vaccinare org isi creeaza anticorpi -pasiva =prin seroterapie-seruri ce contin anticorpi perfomanti

FACTORI EPIDEMIOLOGICI SECUNDARI

1. Factori naturali : -meteo climatici -casnici -geografici -telurici 2. Factori economico-sociali - locuinta - alimentatia - conditiile de munca - rozatoarele - marile calamitati - cultura sanitara

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE A INFECTIILOR

SPORADICITATEA - Aparitia unui numar redus de imbolnaviri in populatie, necorelate in timp si spatiu. EPIDEMIA Izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune ,si care au cel putin la Inceput, o sursa comuna de infectie. Boli cu mare contagiozitate : gripa,varicela, tusea convulsive , hepatita , dizenteria.

ENDEMIA PANDEMIA

- Acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritori (scarlatina, Tusea convulsiva, hepatita,dizenteria), limitare in spatiu, nelimitare in timp. - Boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare (tara,continent,toata lumea de ex. : Gripa,holera), intr-o perioada de timp.

3 Dupa calea de transmitere epidemiile pot fi: - hidrice - alimentare - prin vectori - de contact(de ex boli transmise pe cale sexuala) Notiuni de epidemiologie a infectiilor sunt: MORBIDITATE - numarul de imbolnaviri noi la un numar dat de locuitori (10 000, 100 000) INCIDENTA numarul de imbolnaviri noi intr-o perioada data de timp.

PREVALENTA - numar de infectii la un moment dat intr-o colectivitate. MORTALITATEA - numarul deceselor printr-o anumita infectie raportata la un anumit numar de locuitori. LETALITATE - numarul de decese raportat la numarul de persoane infectate.

INDEX DE MANIFESTARE - numarul de boli clinic aparente raportat la numarul total de persoane infectate.

PATOGENIA INFECTIILOR
In orice infectie au loc urmatoarele evenimente: 1. contaminarea = intalnirea cu agentul infectios

2. patrunderea si multiplicarea in organismul gazda prin doborarea rezistentei antiinfectioase.

3. afectarea morfologica si functionala datorate actiunii directe ale agentului infectios sau reactiilor de aparare ale organismului 4. deznodamantul infectiei - poate fi vindecarea cu sau fara sechele,exitusul sau starea de purtator sanatos. Agentii patogeni se deosebesc dupa maniera in care sunt capabili sa treaca de mecanismele de aparare ale gazdei: 1. 2. 3. inalt patogeni conditionat patogeni nepatogeni

1. Contaminarea Prima intalnire a organismului cu microbii se produce in timpul nasterii. In viata intrauterina fatul duce o existenta sterila din punct de vedere microbiologic. El este aparat de membranele fetale,iar placenta permite patrunderea unui numar foarte redus de microorganisme din circulatia mamei ,cum sunt:unele virusuri(rubeolic,rujeolos,citomegalic,HIV),bacterii( Treponema pallidum) si unii paraziti (Toxoplasma gondi). In timpul nasterii nou nascutul vine in contact cu microorganismele prezente in canalul vaginal si pe pielea mamei El nu este expus acestei contaminari total neprotejat ci mosteneste de la mama ,pe cale sanguina,un reperoriu bogat de anticorpi la care se adauga cei din colostru si laptele matern. Acestia ii asigura o protectie relativa fata de infectii pana cand va incepe sa-si dezvolte propriile mecanisme de aparare antiinfectioasa . Pe parcursul vietii din microorganismele cu care organismul vine in contact, o parte vor dispare , o parte vor coloniza pielea si mucoasele si doar o mica parte vor produce infectii propriu-zise. Contaminarea poate fi :

a) exogena (cale alimentara,respiratorie,contact sexual,manevre medicale, muscaturi sau contact cu

animalele)

b) endogena (contaminare cu germeni de la suprafata pielii,a mucoaselor sau din flora normala a
organismului).

4 2. Patrunderea in organism Se face in 4 moduri:

a) prin zone anatomice care sunt in relatie directa cu exteriorul

-tubul digestiv,caile respiratorii,caile urinare,caile genitale,conjunctiva -microorgansme : V.cholerae(holera),B.pertussis(tusea convulsiva),C.diphteriae,E.coli(infectiile urinare).

b) in tesuturile profunde cu trecerea mircooranismelor prin barierele anatomice reprezentate de piele si

mucoase - unele microorganisme pot trece direct prin pielea intacta ex leptospire,viermi - altel pot traversa epiteliul mucosei respiatorii,digestive,a tractului genito-urinar si conjunctiva. c) direct in sange sau in tesuturile profunde -prin leziuni traumatice -muscatura unor animale(virusulrabic) -intepatura unor insecte(Plasmodium falciarum) -prin acte medicale efectuate fara respectarea normelor de asepsie(HIV,VHB) Multiplicarea Agentii infectiosi trebuie sa invinga mecanismele de aparare antiifectioasa ale gazdei si sa se inmulteasca la un nivel corespunzator pentru ca prezenta lor in organism sa se faca simtita. Intervalul de la patrunderea agentului infectios pana la aparitia simptomatologiei clinice=perioada de incubatie 3. Efectele nocive ale infectiei a) Alterari organice si functionale datorate agentilor infectiosi - Alterari mecanice - obstructii mecanice datorita reactiei inflamatorii a gazdei ca raspuns la prezenta microorganismului - ex: - obstructia cailor respiratorii in difterie -obstructia cailor biliare sau a tubului digestiv cu gheme de Ascaris lumbricoides - Distrugere celulara - prin toxinele secretate de bacterii - prin actiunea enzimelor hemolitice si leucolitice - prin efectul citopatogen al virusurlor - Alterari farmacodinamice ale metabolismului - ex: - toxina tetanica modifica metabolismul celulelor motoare ducand la paralizii spastice - toxina botulinica interfereaza eliberarea de acetilcolina ducand la paralizia flasca - toxina holerica intervine in metabolismul celulelor epiteliului intestinal ceea ce duce la eliminarea unor mari cantitati de apa in intestin = diaree si deshidratare

b) Alterari datorate reactiilor de aparare antiinfectioasa

-faza acuta -bacteriile induc secretia unor substante care actioneaza asupra centrului termoreglarii rezultatul fiind febra si starea de disconfort. -endotoxinele bacteriilor gram-negative produc febra sau induc socul endotoxic . -raspunsul umoral = formarea de anticorpi specifici care se combina cu agentii infectiosi si toxinelor lor -acest complex antigen- anticorp induce raspunsul inflamator in scopul eliminarii agentilor infectiosi si a neutralizarii toxinelor lor -la persoanele cu predispozitie alergica e posibila sensibilizarea organismului fata de unele antigene bacteriene rezultand o stare de hipersensibilitate mediata umoral ex: complicatiile alergice poststreptococice cardita reumatismala - glomerulonefrita acuta -raspunsul celular- mediat de limfocitele T poate depasi limitele fiziologice fiind asociat cu inflamatia cronica

LOCALIZAREA INFECTIILOR

Un proces infectios poate fi: 1. localizat cand germenii se multiplica intr-o zona relativ limitata a organismului. 2. generalizat (sistemic) infectia se propaga prin diseminare la distanta pe cale sanguina sau

limfatica secundar - dintr-un proces infectios localizat germenii pot fi vehiculati de sange sau limfa la diferite organe 5 In mod particular diseminarea microbilor se poate face prin: Transportul mediat celular = modalitatea microorganismelor care rezista digestiei intracelulare a fagocitelor,de a se inmulti in aceste celule si de a fi transportate la distanta. Translocarea = proprietatea unor germeni de a traversa un epiteliu pt a ajunge in circulatie.

3.

Bacteriemie = prezenta bacteriilor in sange Septicemie = multiplicarea bacteriilor in sange Toxemie = prezenta in sange a unei toxine secretate de microb in organism(endotoxine) sau in afara sa ( toxina botulinica prezenta in conserve).

ETAPELE EVOLUTIVE ALE INFECTIEI

Perioada de incubatie = intervalul de timp trecut de la patrunderea microbului in organism pana la aparitia primelor simptome Bolile pot avea: - incubatie scurta de 1- 7 zile (toxiinfectiialimentare,meningite,difterie,gonoree) - incubatie medie de 8 -21 zile (febra tifoida,tetmultipicarea agntilor nfectiosi la un prag scazt anos) - incubatie lunga de zeci de zile (hepatita B 60 -180 zile) - incubatie foarte lunga de ani (TBC,SIDA,lepra) Debutul bolii =aparitia primelor simptome . Poate fi brusc sau insidios. Perioada de stare = perioada de manifestare a semnelor clinice si paraclinice caracteristice bolii. Perioada de convalescenta = se refac leziuni si se restabilesc functiile perturbate - pot apare recaderi ,complicatii sau cronicizarea infectiei In cazul unei evolutii favorabile se produce vindecarea cu sau fara sechele. In cazuri nefavorabile ,boala evolueaza spre exitus sau spre cronicizare. MANIFESTARILE CLINICE ALE INFECTIEI sunt: Starea de boala infectia evolueaza cu manifestari clinice. Infectia inaparenta - cand organismul este capabil sa-si mobilizeze rapid si eficient mijloacele de aparare, mentinand multiplicarea agentilor infectiosi la un prag scazut,se produc doar modificari imunologice ,decelabile prin teste de laborator. IN FUNCTIE DE EVOLUTIE INFECTIILE pot fi : Infectii acute evolueaza intr-un timp limitat,rezultatul fiind in general vindecarea. Ex: -rujeola,varicela, rubeola,parotidita epidemica. Infectii cronice- agentul patogen actioneaza timp indelungat in organism -pot rezulta in urma cronicizarii unei infectii acute(hepatita B) sau in urma infectiei cu germeni care dau boli cu evolutie cronica (TBC,sifilis,lepra) Infectiile latente-agentul infectios se gaseste in organism pentru o perioada indelungata,se inmulteste intemitent si produce recidive(infectia herpetica). Infectii lente - afecteaza incet si progresiv sistemul nervos central . Ex: - virusul rujeolic produce panencefalita subacuta sclerozanta

APARAREA ORGANISMULUI FATA DE INFECTII

Capacitatea normala a organismului de aparare fata de infectii se numeste rezistenta fata de infectii.Rezistenta naturala Poate fi intarita prin imunizare activa (vaccinari) si imunitate pasiva (seruri,imunoglobuline ). Mijloacele nespecifice prin care se apara organismul sunt: Bariera anatomica tegumentele si mucoasele constituie o bariera naturala prin: -integritate anatomica -autosterilizare prin caderea stratului celular superficial -prin Ph-ul acid al pielii - prin Ph-ul acid al secretiilor(suc gastric,secretia vaginala) -prin Ph-ul acid al urinii - mucoasele se apara prin prezenta mucusului -cilior -lizozimului(enzima continuta in lacrimi cu

actiune bactericida) Fagocitele circulante si fixe-incoporeaza si distrug microorganismele patogene. 6 Mijloacele specifice organimului sunt: Sistemul complement- sunt un grup de 18-25 proteine din plasma in mod normal inactive. Activarea lor Sub influenta unor factori umorali confera sangelui o anumita putere bactericida . Limfokinele (Cytokinele) sunt produse polipeptidice sau mici proteine sintetizate in special de limfocite. -fac parte din apararea antiinfectioasa (nespecifica) a organismului Interferonul este produs in mod natural in organism de celulele infectate cu virusuri(in special limfocite) , Sau prin actiunea endotoxinelor bacteriene si a inductorilor de interferon -poate fi produs si in vitro Sistemul imunologic - fomat din :limfocite,plasmocite si macrofage. Limfocitele se impart in : - limfocite T -provin din maduva osoasa si ajung in timus unde se specializeaza avand rol imunoreglator si citotoxic . -ele sunt : limfocite T killer , limocite T heper,limfocite T supresoare - limfocite B- se diferentiaza in celule mature-plasmocite-care secreta anticorpi = imunoglobuline :IgG,IgM, IgA, IgD, IgE

ANCHETA

EPIDEMIOLOGICA

Pentru stabilirea datelor se pun intrebari pentru a descoperi : IZVORUL DE INFECTII -daca au existat cazuri de imbolnaviri in ultima vreme si ce anume -daca a vizitat sau a primit vzita unor persoane bolnave -daca a facut deplasari -daca la locuinta sa exista animale:caini,pisici,rozatoare ,porci CALEA DE TRANSMITERE -daca a consumat vreun aliment in comun cu alte persoane si acelea au prezentat semne de boala -daca a fost in contact direct cu un bolnav cu leziuni ale pielii -daca a manipulat obiecte care ar fi putut fi contaminate(lana,piei de animal bolnav) -daca observat prezenta unor muste -daca a facut tratament parenteral in ultimele 6 luni ( pt hepatita B ) STAREA IMUNOLOGICA -daca a mai suferit de boli infectioase ( care si cand) -daca a facut vaccinari (pt ce boli si cand)

INVESTIGATII DE
EXAMENUL

LABORATOR

BACTERIOLOGIC pune in evidenta agentul cauzal din: -sange,fecale,urina,varsatura, secretii(sputa,secretie faringiana,secretie uretrala) ,puroi, exudate(pleural,articular),LCR. -agentul cauzal se pune in evidenta prin: -frotiu se pune pe lama materialul recoltat si se examineaza la microscop -culturi-se insamanteaza produsul pe mediu de cultura (uroculura,hemocultura, coprocutura) -inoculare pe animale de laborator(soareci,cobai,iepuri) si analiza simptomelor a leziunilor si izolarea microbului precizeaza diagnosticul REACTII DE IMUNITATE EXAMENUL SEROLOGIC- pune in evidenta anticorpii specifici din serul bolnavului prin: -reactii de aglutinare (R. Widal-febra tifoda, Weil-Felix-tifos exantematic) -reactii de precipitare sau floculare(Citochol,Meinike) si reactia de microfloculare(VDRL-sifilis) -reactii de neutralizare,hemaglutinare(R. Hirst-viroze)

-reactii de fixare a complementului(R.Bordet-Wasserman sifilis) -dozarea antistreptolizinelor ASLO (reumatismul articular acut,scarlatina) -reactia Waler Rose (poliartrita reumatoida). METODE IMUNOENZIMATICE- testul ELISA (SIDA) REACTII 7 CUTANATE Reactia Schick determina receptivitatea fata de difterie - se face cu 0,2 ml toxina difterica i.d.,pe fata anterioara a antebratului -la antebratul opus se face testare martor cu 0,2ml toxina difterica inactivata -citire la 48 ore-reactie locala >20mm=reactia este pozitiva,organismul este receptiv la difterie - Reactia Dick - determina receptivitatea organismului fata de scarlatina -se face cu 0,2ml toxina de streptococ scarlatinos (antigen),i.d.,cu martor -citire la 18 ore reactie locala>10mm=reactie pozitiva - Reactia Schultz-Carlton- pt diagnosticarea scarlatinei -se face cu 0,2ml ser antiscarlatinos, antitoxic(anticorpi), i.d.,intr-o regiune cu exantem accentuat -dg pozitiv= stingerea exantemului in jurul injectiei - IDR Mantoux pt diagnosticul TBC -se face cu tuberculina purificata PPD, 0,1ml(2u) , i.d. ,fata ant. a antebratului -citire la 72ore-reactie locala>10mm=reactie pozitiva

PROFILAXIA BOLILOR INFECTIOASE

Cuprinde totaltatea masurilor preventive si combative care trebuie aplicate asupra :sursei de infectie, a cailor de transmitere si asupra masei receptive. 1. MASURI PREVENTIVE FATA DE SURSA DE a) masuri fata de persoane b) masuri fata de animale 2. MASURI FATA DE CAILE distrugerea rozatoarelor vaccinare ,deparazitare,sacrificare(turbare) depistarea si inregistrarea tuturor surselor de infectie (examinari periodice, triaj epidemiologic) educatia sanitara a populatiei izolarea si tratarea bolnavilor,contactilor si suspectilor controlul medical periodic al personalului din sectorul alimentar si din colectvitatile de copii INFECTIE

DE TRANSMITERE

Constau in masuri de dezinfectie. Dezinfectia poate fi : - mecanica : spalare,filtrare,aspirare,ultrasunete - fizica : caldura,presiune - chimica : sol. antiseptice si dezinfectante Si masuri fata de bolile transmise prin vectori . Prin : dezinsectie , deparazitare si deratizare. Se folosesc insecticide cu actiune imediata sau remanenta, raticide sau capcane. a) masuri fata de calea aerogena b) masuri fata de calea digestiva aerisire repetata,expunere la soare si lumina,raze ultraviolete dezinfectii periodice ale incaperilor cu vapori de formol sau aparate de dezinfectie a aerului(in spital) impiedicarea ridicarii prafului(maturat umed) dezinfectia pardoselii si a tuturor suprafetelor educatia sanitara -folosirea batistei sau mastii in caz de stranut si tuse antisepsie faringiana(tablete,solutii,aerosoli) respectarea circuitelor septice si aseptice in spitale evitarea aglomeratiei

igiena personala spalarea mainilor protectia si dezinfectia surselor de apa curenta(evitarea consumului de apa din surse neverificate) control bacteriologic periodic (coproculturi) a personalului din alimen-

tatia publica,industria alimentara,colectivitati de copii si instalatiile centrale de apa pastrarea corecta si igienica a alimentelor si colectarea igienica a resturilor in caz de epidemie se va consuma numai apa fiarta si racita. 8

3. MASURI PENTRU PROTECTIA MASEI RECEPTIVE Constau in cresterea rezistentei organismului = PROFILAXIE Profilaxia este - profilaxie specifica care cuprinde : - imunizarea activa prin vaccinuri - imunizarea pasiva- prin seruri si imunoglobuline - profilaxie nespecifica chimioprofilaxia. A. IMUNIZAREA ACTIVA = Se face prin vaccinare.

VACCINUL = preparat antigenic obtinut dintr-un agent patogen specific capabil sa induca la un subiect receptiv un raspuns imun artificial ,protector fata de agresiunea microbiana. - se utilizeaza pt a provoaca o imunitate activa artificiala fata de anumite infectii. patrunse in organism ele produc anticorpi specifici ce impiedica atacul germenilor sau a toxinelor lor asupra organismului. Primul vaccin a fost aplicat de Eduard Jener in 1798-vaccinul antivariolic. Bazele stiintifice ale profilaxiei in bolile infectioase au fost puse de Louis Pasteur 1885- vaccinul antirabic. In functie de modul de preparare si de natura componentelor antigenice vaccinurile pot fi: 1. Vaccinuri preparate din agenti patogeni vii atenuati Sunt vaccinuri complete ce contin tulpini microbiene sau virale cu virulenta stabila si redusa. Atenuarea are ca scop reducerea virulentei pana la un nivel foarte scazut ,pt a nu afecta organismele vaccinate, dar care sa asigure producerea unui raspuns imun adecvat . Atenuarea virusurilor se face prin trecerea lor pe organisme- gazda nenaturale sau cultivarea indelungata pe culturi de celule animale. Atenuarea bacteriilor se face prin caldura ,mutageneza chimica (bac tific) ,pasaje timp indelungat pe medii de cultura. La pesoanele sanatoase ,administrarea acestor vaccinuri produce o infectie inaparenta ,urmata in general dupa o singura inoculare , de instalarea unei imunitati mediate umoral (anticorpi) si celular (prin limfocite T).

2. Vaccinuri preparate din agenti patogeni omorati sau inactivati

Sunt suspensii obtinute din particule microbiene sau virale totale la care ,prin procedee fizice sau chimice , s-a realizat eliminarea infectiozitatii cu pastrarea proprietatilor imunogene. Inactivarea se face prin factori fizici (caldura,radiatii UV) si chimici. Administrarea acestor vaccinuri induce doar un raspuns imun mediat umoral (prin anticorpi).

3. Vaccinuri preparate din componente microbiene

Pot fi : a) Produse microbiene purificate ( anatoxinele ) Sunt toxine bacteriene detoxifiate prin invechirea la caldura cu Formol 4% . Ex: Diftero-Tetano-Pertussis (DTP),anatoxina tetanica purificata si adsorbita(ATPA), anatoxina difterica purificata si adsorbita(ADPA) b) Fractiuni sau subunitati structurale ale microorganismelor Sunt preparate vaccinale constituite din acele componente ale structurii microbiene responsabile de raspunsul imun. Avantaje eliminarea reactiilor postvaccinale. Dezavantaje- se obtine o imunitate celulara slaba,e necesara asocierea de adjuvanti si costul ridicat. 4. Vaccinuri sintetice Se obtin prin sinteza in vitro a antigenelor microbiene.Pentru a deveni antigene complete acestea trebuie cuplate cu un carrier. Sunt inca in studiu experimental.

5. Vaccinuri obtinute cu ADN- recombinat ( vaccinuri clonate sau biosintetice)

Se prepara in scopul obtinerii de fractiuni antigenice imunogene purificate care sa excluda reactiile adverse si complicatiile postvaccinale. Antigenele (componente ale vaccinului) sunt selectionate,izolate si introduse in genomul unei celule vector (bacterie,levura) care apoi le sintetizeaza in cantitati industriale . 9 Sau se cloneaza un vector ( virus ,bacterie ) cu gena producatoare de antigen si se introduce in organism. Vectorii se inmultesc in organism si produc o cantitate suficienta de antigen necesar imunizarii(fara a produce boala). Dupa numarul si tipul antigenelor dintr-un vaccin acestea pot fi: a. Vaccinuri monovalente = provin de la o singura specie bacteriana sau virala. b. Vaccinuri asociate = o asociere de vaccinuri contra mai multor boli care asigura eficacitatea fiecaruia. Ex: - vaccinul diftero-tetanic (vaccin bivalent) -DT - vaccinul diftero-tetano-pertussis (vaccin trivalent)-DTP - antimeningococic ( tetravalent) Modul de pastrare vaccinurile se pastreaza la 4- 8C. O parte din imunizarile active sunt interzise gravidelor(risc de avort sau malformatii).In mod deosebit se pot administra vaccinarea antirabica,antigripala. ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsorbita) este indicata la gravidele nevaccinate. In tara noastra sunt obligatorii urmatoarele vaccinuri: - BCG ( bacil Calmette Guerin )- antituberculos - DTP ( diftero-tetano-pertussis)-vaccin asociat - DTP + Poliomielitic oral - DTP + vaccin poliomielitic inactivat asociate in aceeasi seringa - DTP + poliomielitic + rujeolic - antirujeolica,antirubeolica si antiurliana - antihepatitic B - antiherpetic,antirabic,antigripal,etc. Scop - profilactic si curativ Calea de administrare intradermica BCG zona deltoidiana a bratului drept subcutanat - pe fata externa a bratului : antitetanic,antidifteric,antitifoparatific,antirujeolic - pe flancurile abdominale : antirabic intrauscular - in regiunea latero-externa a coapsei : ADPA,ATPA,DT,DTP oral antidizenteric ,antipoliomielitic, BCG - antigripal

intranazal

Indicatiile de vaccinare- vaccinari generale vizeaza toata populatia infantila si adulta in raport cu un program de vaccinare stabilit in fct de gravitatea si prevalenta intr-o tara a anumitor infectii (BCG,antipoliomelitica,DTP,antihepatitic) - vaccinari selective vizeaza grupe de populatie cu risc crescut de a contacta o anumita infectie(antigripala,antipneumococica,antimeningococica). - vaccinari efective - vizeaza pacienti sau categorii de pacienti la care anumite infectii sunt mai grave si mai recvene decat la populatia generala((diabetici,arsi). Complicatiile vaccinarilor boala infectioasa la persoane cu deficiente imune(indusa de vaccinuri vii) - accidente alergice

B. IMUNIZAREA PASIVA

= Se face prin seruri

SERURILE = produse biologice cu un continut bogat in anticorpi specifici fata de unul sau mai multi agenti patogeni . Ele produc blocarea procesului infectios. - serurile confera imunitate pasiva,se instaleaza rapid ,dar este de scurta durata. Clasificare Dupa compozitie: - seruri antibacteriene (ser antimenigococic) - seruri antitoxice (ser antidifteric,antitetanic,antigangrenos,antibotulinic,antipiocianic) - seruri mixte (ser anticarbunos).

Dupa scop :

- seruri administrate profilactic (seroprofilaxie) - seruri administrate curativ

10 Dupa provenienta: - seruri omologe

se obtin de la om (convalescenti sau de la persoane imunizate activ)

nu se mai folosesc astazi dat. pericolului transmiterii unor boli - se folosesc sub forma de imunoglobuline (gamaglobuline umane standard sau imunoglobuline umane specifice anti- numele antigenului corespunzator) - avantaje: nr redus de injectii,nr crescut de anticorpi,se mentin un timp mai indelungat in organism ,se pot administra repetat. - se administreaza intramuscular 0,1-0,5 ml/kg corp - seruri heterologe - se obtin pe animale (cal,iepure,oaie) hiperimunizate in mod activ cu diferite vaccinuri si anatoxine - dezavantaje: produc stare de sensibilizare a organismului(reactii alergice,boala serului) din cauza proteinelor straine pe care le contin sau soc anafilactic. - de aceea se testeaza reactivitatea organismului prin injectari cu concentratii crescande de ser(1/10 000 1/10) pana se ajunge la serul brut - azi dezavantajul e redus prin purificarea si concentrarea acestor seruri (ser antivenin de vipera,ser antirabic,ser antitetanic,ser antibotulinic). - exista si seruri uscate(pulbere liofilizata) - pastrare 4- 10C , se va evita inghetarea. - compozitie- dupa anticorpii pe care ii contin serurile heterologe pot fi: - seruri antitoxice antidifteric,antitetanic,antibotulinic,antistafilococic. - seruri antimicrobiene antimeningococic polivalent,anticarbunos,antipiocianic polivalent - seruri antivirale antirabic. - scop - curativ (seroterapie) in difterie,tetanos,botulism,muscaturi de sarpe veninos,gangrena gazoasa. - profilactic(seroprofilaxie) in plagi rabigene,plagi tetanigene(la persoanele nevaccinate). -cale de administrare- - intravenoasa - efect imediat de neutralizare a toxinelor - utilizata cand se face in scop curativ - intramusculara in reg coapsei sau in muschiul deltoid - utilizata cand se face in scop profilactic - in scop curativ se fac in forme usoare de boala sau la persoane hipersensibile. Reactii serice Proteinele straine din serul heterolog,introduse in organism,se comporta ca alergene (antigene) producand fenomene de sensibilizare astfel : -reactii imediate socul anafilactic -reactii tardive boala serului - apare dupa o incubatie de 6 12 zile - semne: eruptie cutanata,prurit,febra,limfoadenopatie ,edeme ale fetei (pleoape) maini si picioare, edem glotic. - tratament: antihistaminice(HHC,Aerius,Flonidan), antitermice,analgetice - regim alimentar: fructe,zarzavaturi,fara proteine Pentru administrarea serurilor asistenta ia urmatoarele masuri: - executa numai la indicatia medicului - intreaba pacientul daca I s-a administrat vreodata ser heterolog sau daca a prezentat alergii - pregateste trusa de urgenta ( seringi,HHC,perfuzoare,solutii de perfuzat) - respecta regulile de asepsie si antisepsie TESTAREA SENSIBILITATII -- obligatorie la toti pacientii. Se face prin mai multe metode: -testul conjunctival -se depune pe conjunctiva oculara o picatura din serul de injectat diluat 1/100 in sol de ser fiziologic. In caz de sensibilizare dupa 30 min apare congestie oculara ,lacrimare . - testul nu se aplica la copii -testul cutanat - dupa scarificarea tegumentului se depune o picatura de ser diluat 1/100. Dupa 30 min in caz de

sensibilizare , apare hiperemie intensa. -testul intradermic- se injecteaza intradermic 0,1 ml ser diluat 1/100 (1/1000 daca se suspecteaza o hipersensibilitate) . Dupa 20 30 min in caz de sensibilizare apare un eritem cu diametrul de 5 -10 mm (edem).

11 INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE RESPIRATORIE