Sunteți pe pagina 1din 7

AMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE

AMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE 1 2

1

AMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE 1 2

2

3 4

3

3 4

4

5 6

5

5 6

6

M IN OUT OUT IN Analizor spectru Figura 8 B) Schema bloc de masur ă

M

IN

OUT

OUT

IN

Analizor

spectru

Figura 8

B) Schema bloc de masură este reprezentată în figura 8 în care s-a folosit notaţia: M => machetă amplificator.

7

Se realizează schema de masură din figura 8. Macheta se utilizează cu rezistenţele adiţionale R a1 şi R a2 scurtcircuitate de călăreţii K 1 şi K 2 .

Modul de lucru cu analizorul de spectru

1) Fixarea frecvenţei centrale (de lucru):

- se tastează CENTER;

- se introduce valoarea frecvenţei centrale în MHz (1,6 MHz);

- se validează cu ENTER.

2) Se fixează valoarea frecvenţa pe diviziune (SPAN):

- se tastează SPAN;

- se foloseşte reglajul “spinner” pentru a se selecta valoarea de 20 kHz/div.

3) Fixarea rezoluţiei benzii de frecvenţă (RBW):

- se tastează RBW;

- folosindu-se reglajul “spinner” se introduce valoarea 3 kHz.

4) Afişarea caracteristicii amplitudine – frecvenţă:

- se apasă SHIFT, apoi TRK GEN;

- se activează opţiunea TRK GEN prin apăsarea tastei “<=” până la schimbarea mesajului “OFF” în “ON”.

5) Reglarea nivelului de referinţă:

- se apasă tasta LEVEL;

- se folosesc tastele cu valori împreuna cu tasta ENTER sau reglajul “spinner” pentru alegerea valorii 0 dB.

6) Afişarea MARKERILOR:

- se apasă tasta MKR pentru a afişa MARKERII pe ecran;

- se selectează primul MARKER automat;

- se selectează cu săgeţile de lângă “SPINNER” cifra ce urmează a fi modificată din numărul care indică frecvenţa MARKERULUI;

- cifra selectată se modifică cu ajutorul reglajului “SPINNER”;

- trecerea de la un MARKER la altul se face cu tasta ENTER.

C) Se realizează acordul circuitelor cuplate pe frecvenţa f 0 =1,6 MHz. Se lucrează la cuplajul cel mai slab (condensatorul de cuplaj C c1 de capacitatea cea mai mică) şi prin modificarea capacităţilor condensatoarelor variabile C 1 şi C 2 se urmăreşte indicaţia de maxim la ieşire.

Observaţie: Şi în acest caz se recomandă să se înceapă cu C de la valori mari (f r mici); de asemenea este bine ca atunci când se modifică succesiv C 1 şi C 2 să se păstreze C 1 =C 2 .

8

"

c

1

1

20

(1)

U

U

f 0

f 0 t

B ( k )

(23)

unde

Cebîşev

.

L C C

2(

π

+

c

)

20

= 10

20

"

 

.

U

20

20

20 =

10

20

'

 

.

U

20

20

Observaţii: Este evident

I) Se calculează mărimile:

C 1 + C c1 =C 2 + C c1 =C + C c1 =

e) Frecvenţele de acord teoretice

a) Indicii de cuplaj g (k) din relaţia:

20 [ dB ] de la iesire, determinându-se:

G) Se calculează următoarele mărimi:

şi lărgimea benzii de trecere în sens

macheta 3: R a1 = 4,84 , R a2 = 4,75 .

macheta 2: R a1 = 4,72 , R a2 = 4,73 ;

macheta 1: R a1 = 4,81 , R a2 = 4,84 ;

şi lărgimea benzii de trecere la o atenuare

(calaretul K 2 se scoate) si se citeste tensiunea

Rezistenţele adiţionale ale celor 3 machete sunt:

a) Indicii de cuplaj g (k) din relatia (25) alegând soluţia g>1.

f) Lărgimile teoretice ale benzilor de trecere la o atenuare cu 3 dB,

D) Cunoscând L 1 =L 2 =L=20 μH să se calculeze capacitatea de acord:

d) Capacitatea condensatoarelor de cuplaj C ck cu ajutorul relaţiei (4).

Pe tot parcursul lucrării condensatoarele C 1 şi C 2 nu se mai modifică.

corespunde indicaţiei de tensiune minimă la ieşire (vezi figura 4, g>g t ).

=f 0 . Verificaţi experimental pentru a vă convinge că nu s-a schimbat în

Mărimile măsurate şi calculate la punctele F, G, H, I se ordonează în tabelul 1.

de tranziţie, frecvenţa de acord corespunde indicaţiei de tensiune maximă la ieşire.

. Amplificatorul fiind construit astfel încât la aceste cuplaje circuitele să fie sub cuplajul

. Deoarece circuitele cuplate lucrează acum peste cuplajul de tranziţie, frecvenţa de acord

U

2 g

20

, g1.

(25)

=

U

MM

+

g

1

2

2

b)

Coeficienţii de cuplaj g (k) din relaţia (8):

 

g

= k QQ .

2 1
2
1
 

c)

Capacitatea condensatoarelor variabile, stiind C 1 + C c1 determinat la punctual D şi relaţia:

Rezistenta R a1 , fiind scurtcircuitată (K 1 conectat) se introduce în circuitul secundar rezistenţa R a2

H) Pentru cuplajele 4,5 corespunzatoare condensatoarelor de cuplaj C c4 şi C c5 se determină

F) Pentru cuplajele 1,2,3 corespunzătoare condensatoarelor de cuplaj C c1 , C c2 , C c3 se determină

In caz de dificultate se poate începe operaţia la un cuplaj mai mare (condensatorul de cuplaj C c2 de capacitate imediat mai mare decât C c1 ), dar se revine apoi la cuplajul cel mai slab şi se reajustează condensatoarele C 1 şi C 2 pentru indicaţia de maxim la ieşire.

E) Se determină rezistenţele totale de pierderi R 1 şi R 2 ale primarului şi secundarului prin metoda rezistenţei adiţionale. In acest sens la cuplajul cel mai slab după citirea tensiunii U 20 [dB] de ieşire la acord, se introduce în circuitul primar rezistenţa R a1 (călăreţul K 1 se scoate) şi se citeşte

mod accidental acordul efectuat la punctual C. De asemenea se constată că pe masură ce C 0 creşte, curba de selectivitate este tot mai rotunjită în jurul frecvenţei f 0 ; deci creşte eroarea de masură a acestei valori. Se recomandă să se folosească pentru f 0 nu valoarea măsurată, ci valoarea medie a frecvenţelor la care amplificarea scade cu 1 dB:

20

2

1

"

20

,

1

ap

U

R

R

U

=

2

2

0

2

2

2

ap

a

L

R

R

ω

=

(1)

1

1

c

c

C

k

C C

=

+

.

(26)

20

U

0 t

f =

(27)

unde

9

10

calculează

Se

primarului

calitate

factorii

ai

de

şi

secundarului,

relaţiilor

conform

(7).

20

1

1

'

20

1

,

ap

U

R

R

U

=

2

2

1

0

ap 1

1

a

L

R

R

ω

=

(24)

frecvenţa de acord

)

(

0

k

f

, tensiunea la această frecvenţă

)

(

20

k

U

frecvenţa de acord

)

(

0

k

f

, tensiunea la această frecvenţă

)

(

20

k

U

tensiunea

'

20

[ dB ], determinându-se:

U

)

(

3

k

dB

B

cu ajutorul relaţiei (16).

3 dB,

cu

)

(

3

k

dB

B

"

[]

[]

dB U

dB

U

'

[]

[]

dB U

dB

U

2

2

0

4π f L

(2)

(1)

1

1

0

2

dB

dB

f

f

f =

+

.

)

(

k

:

b) Coeficienţii de cuplaj din relaţia (8).

c) Capacitatea condensatoarelor de cuplaj C ck cu ajutorul relaţiei (4), capacitatea C fiind

cunoscută la punctul G.

d) Frecvenţele de acord teoretice

(

f 0 t

k

)

cu ajutorul relaţiei (27).

e) Lărgimile teoretice ale benzilor de trecere în sens Cebîşev,

B ( k ) ct

, cu ajutorul relaţiei (17).

f 0 =………kHz; U 2MM =……… dB; C=……………pF. Tabelul 1 Cuplajul Mărimi măsurate Mărimi calculate
f 0 =………kHz;
U 2MM =………
dB;
C=……………pF.
Tabelul 1
Cuplajul
Mărimi măsurate
Mărimi calculate
numărul
U
f
B
B
g k
C
f
B
B
20
0
3dB
c
c
ot
3dBt
ct
(dB)
(kHz)
(kHz)
(kHz)
- -
(pF)
(kHz)
(kHz)
(kHz)
1
2
3
4
5
Tabelul 2
U 2 [dB]
U
20
U
2
[dB]
-20
-10,46
-6
-6
-10,46
-20
U
2MM
U
U
2
20
0,1
0,3
0,5
0,5
0,3
0,1
U
U
2MM
2MM
f [kHz]
Δf=f-f 0
[kHz]

11

J) Se măsoară caracteristicile de selectivitate (de amplitudine) ale amplificatorului U 2 /U 2MM

pentru cuplajele 2,3,4. Acordul rămâne nemodificat. Rezultatele se trec in tabelul 2. Deoarece avem în vedere |U 2 /U 2MM |, iar curbele rezultă de formele din figura 5, tabelul trebuie completat pas cu pas deoarece este posibil ca unele valori (de exemplu 0,9; 1) să nu apară deloc (la g<1) sau să apară de mai multe ori (g>1). De asemenea este obligatorie existenţa mărimii |U 2 /U 2MM |, care poate avea orice valoare.

K) Se măsoară la cuplajele 2,3,4 rezistenţele reflectate din secundar în primar

(

k

)

2 R

R

1

R

şi din primar

. În acest sens, se schimbă frecvenţele generatorului pe frecvenţa de acord a circuitelor,

(

k

)

în secundar

se citeşte U 20 [dB], iar apoi:

R

a) Pentru determinarea rezistenţei reflectate din secundar în primar se introduce în circuitul

[ dB ]. Se

primarului rezistenţa aditională R a1 (se scoate calaretul K 1 ) şi se citeşte tensiunea la ieşire

determină:

U

'

20

unde

⎛ U ⎞ 20 R = R − 1 ⎜ ⎟ ap 1 ' U
U
20
R
=
R
− 1
ap 1
'
U
⎠ ,
20
'
U
[]
dB U
[]
dB
U
20
20
20
= 10
20
.
'
U
20

R =

1

R

R R 1 1 R − R 1 1
R R
1
1
R
− R
1
1

(28)

b) Pentru determinarea rezistenţei reflectate din primar în secundar, cu rezistenţa R a1 scurtcircuitată, se introduce în circuitul secundar rezistenţa aditională R a2 (se scoate călăreţul K 2 ) şi se

citeşte tensiunea la ieşire

U

"

20

. Se determină:


R

2 =

R

U

20

''

ap 2

U

1

20 ,

R 2 R

=

R R 2 2 R − R 2 2
R R
2
2
R
− R
2
2

(29)

unde

U

dB U

[]

"

[]

dB

U

20

20

20

=

10

20

"

 

.

U

20

L)

Se verifică prin calcul valorile obţinute la punctual K. Se folosesc relaţiile (22).

4) Întrebări

a) Care sunt deosebirile între caracteristicile de selectivitate ale amplificatorului cu circuite

derivaţie şi ale amplificatorului cu circuite cuplate lucrând la cuplaj critic, ambele având aceeaşi lărgime de bandă la o atenuare cu 3 dB?

12

b) În urma acordului circuitelor cuplate la punctul C s-au acordat pe aceeaşi frecvenţă primarul

şi secundarul. La cuplajul mai mare decât cel de tranziţie se constată o diferenţă între cele două maxime relative ale caracteristicii de selectivitate. Explicaţi.

c) Care este semnificaţia fizică a rezistenţelor R ap1 si R ap2 calculate cu relaţiile (23) si (24) ?

d) Ţinând seama de schema echivalentă din figura 6b, considerată pe frecvenţa de acord, să se

justifice metoda de masură de la punctul K şi relaţiile (28) şi (29).

e) Metoda de acord a circuitelor cuplate prin micşorarea cuplajului şi revenirea la cuplajul dorit

nu este o metodă practică, avand mai multe inconveniente. Puneţi in evidentă căteva dintre ele.

f) Justificaţi corectitudinea următoarei metode de acord a circuitelor cuplate în care nu se

intervine asupra cuadripolului de cuplaj. Se amortizează cu o rezistenţă în paralel circuitul secundar şi

se acordă primarul urmărind indicaţia de maxim a tensiunii din secundar. Se repetă procedeul, metoda de acord fiind convergentă. Folosiţi eventual schema echivalentă din figura 6b.

5) Aplicaţii

a) Amplificatorul cu circuite cuplate este acordat pe frecvenţa 1 MHz. Primarul şi secundarul

sunt identice, iar Q 1 =Q 2 =50. Se admite C c «C. Pentru C c1 amplificatorul lucrează la cuplaj critic, pe frecvenţa de acord tensiunea la iesire fiind de 1V. Care este largimea benzii de trecere la o atenuare de 3

dB? Se dublează capacitatea de cuplaj? Care este lărgimea de banda în sens Cebîşev?

b) Un amplificator cu circuite cuplate, având primarul identic cu secundarul lucrează la cuplajul

critic. Pe frecvenţa de acord sincron tensiunea la ieşire este de 1V. Să se conecteze suplimentar în paralel cu primarul o rezistenţă R 1 , iar în paralel cu secundarul o rezistenţă R 2 (R 1 =R 2 ). Cât este noua tensiune pe frecvenţa de acord masurată la ieşire?

c) Pentru montajul din lucrare s-a măsurat: Q 1 =Q 2 =50. Trecând comutatorul pe poziţia 3 se

obţine f 0 =2 MHz, caracteristica de selectivitate are un singur maxim având tensiunea U 20 mai mică

decât U 2MM cu 2 dB. Să se determine indicele de cuplaj (g) şi banda la 3 dB.

d) Pentru montajul din lucrare cu comutatorul rotativ pe pozitia 7 se cunosc factorii de calitate

Q 1 =Q 2 =40. Caracteristica de selectivitate are două maxime U 2MM =-12 dB şi un minim U 20 =-10 dB. Să

se determine indicele de cuplaj g şi coeficientul de cuplaj k.

e) Se efectuează acordul montajului folosit în lucrare pe f 0 =1,6 MHz. Se cere:

-să se determine factorii de calitate;

- să se ridice caracteristica de selectivitate pe poziţia 4 a comutatorului determinând teoretic şi experimental banda în sens Cebîşev.

f) Se efectuează acordul montajului din lucrare pe f 0= 1,4 MHz. Se cere:

- sa se măsoare tensiunea U 20 pe poziţiile 2 şi 5 ale comutatorului;

- să se calculeze indicii de cuplaj (g) în cele două cazuri.

13