Tchibo se concentreaza pe selectarea celor mai bune boabe de cafea din lume.

In acest fel, garantam clientilor nostrii din restaurantele si birourile intregii lumi o calitate deosebita. Productorii de cafea urmresc prin fiecare promoie ntrirea poziiei brandului i atragerea de noi clieni, aceste obiective fiind realizate prin mecanisme din ce n ce mai pretenioase i mai personalizate n funcie de tipul produsului i atuurile sale. Acetia apeleaz la tehnici de promovare ce in de marc, dar i la tehnici de punere n valoare a cafelei la locul vnzrii Culorile, figurile sau configuraiile logo-urilor au anumite semnificaii care pot genera un rspuns emoional prin evocarea unor sentimente pozitive. n cazul Tchibo, aceast senzaie este transmis de fondul albastru al logo-ului. Tchibo i Jacobs au logo-uri iconografice, reprezentnd lng scrierea caligrafic i emblema mrcii Tchibo, boaba de cafea din care iese aburul de arom, Pentru a avea succes pe o pia, trebuie construit un brand, conferindu-i o diferen relevant pentru consumatori, diferen care, n timp, l face s aib un element definitoriu pentru un brand puternic: o poziionare Ambalajul Tchibo, fiind o combinaie a culorilor albastru i galben, simbolizeaz extravagana, calmitate, profunzime. Expresia ambalajul vinde produsul se aplica i n cazul cafelei. Astfel, combinaiile de culori folosite de ctre productori n ambalarea cafelei au puternice efecte asupra atragerii ateniei. n primul rnd, culorile auriu (Jacobs, Nescaf Gold), albastru intens (Tchibo) i negru (Lavazza) indic nivelul premium al cafelei, a unei mrci puternice, autoritar Spoturile Tchibo arat ajutorul acestei cafele dat brbatului n gsirea cuvintelor potrivite sau a ritmurilor fierbini ascunse. Acesta este ajutat n a descurca firele pasiunii, nvnd s danseze pe ritmurile fierbini ale locului originar. Cuplul ncearc s danseze, ns nu le prea ies micrile, nu se sincronizeaz, dar dup o pauz de cafea, bineneles Tchibo, dansul iese perfect. Publicul int este format din femei considerndu-se c acestea sunt mai sensibile la spoturile publicitare, identificndu-se cu personajele i simindu-se mai aproape de brandurile cu care mprtaesc aceleai valori. Publicul int este privit din patru puncte de vedere: puterea de cumprare, preferine pentru mrci, obiceiurile de consum media i trebuine. Astfel, categoriile de consumatori pe piaa cafelei sunt cumprtori sofisticai (Tchibo i Lavazza), profesioniti activi (Tchibo, Jacobs, Elite), familiti sedentari

(Elita i Nova Brasilia), tradiionaliti pasivi (Nova Brasilia) i nostalgici resemnai (Nova Brasilia). Anexa 3.18. Tchibo reprezint dragostea, romantismul. Mediile publicitare folosite n general pe piaa cafelei constau n primul rand n televiziune, fiind urmat de presa periodic, dar i cotidian, apoi de afisaj, tiprituri, internet i radio. Televiziunea este canalul preferat de comunicare datorit faptului c mbin sunetul cu imaginea i micarea i ofer o informare ct mai complet. Consumatorul are impresia c simte aroma cafelei, se identific personajelor i este impulsionat s cumpere acea marc de cafea. Posturile TV ce difuzeaz spoturile au fost alese n functie de categoria de public int al acestora i de audienele nregistrate. Durata de actualitate mai mare a mesajelor este un avantaj al presei periodice i un dezavantaj a presei cotidiene. Afiele sau panourile publicitare sunt folosite mai rar, mesajul fiind prea concis i neputnd furniza suficiente informaii se creaz emoii prin execuii legate de viaa de cuplu, de familie (Elite, Tchibo). Mesajul spoturilor la cafea este asemntor, conine elemente de atracie emoional, bazndu-se pe caracteristici psihologice i simbolice ale comunicrii. Sentimentele evideniate de mesaj sunt sentimente de iubire, atracie, buna dispoziie, bucurie, prietenie, cldura sufleteasc, relaxare, rsf, libertate, apare simbolul frumuseii i umorul. Totui mesajul are i o parte raional i anume faptul c orice om simte nevoia unei cafele bune de diminea pentru nlturarea strii de somnolen i pentru recptarea energiei. Comunicarea se axeaz mai mult pe produs i modul n care este perceput. Mesajele transmise sunt unilaterale, menionnd exclusiv atuurile cafelei sau mrcii, trecndu-se sub tcere eventualele slbiciuni, ca i punctele forte ale concurenei. i plaseaz argumentele cele mai importante ale mesajului la sfrit Emitorul concluzioneaz ideea spoturilor fiind astfel mai convingtor i mai eficient. Pentru a obine efectele dorite pentru c ntreaga atenie a receptorului s ndrepte asupra produsului, astfel nct s se obin efectul dorit, i anume, atragerea consumatorilor i creterea vnzrilor. Emitorul concluzioneaz ideea spoturilor fiind astfel mai convingtor i mai eficient. Bineneles, Tchibo i Nescaf adopt aceeai metod din acelai motiv (Druiete ce-i mai bun! sau A nceput cu o cafea bun!, Cafeaua numrul 1 n lume, 4.000 de cni/secund bute n lume, Bea o cafea cu ntreaga lume!). Animaia este din ce n ce mai utilizat n publicitatea de la noi datorit nevoii de diversitate. Spoturile animate au o cldur aparte fa de spoturile reale. Ptrunderea ntr-o lume imaginar simpl este mult mai uor i plcut de receptat. Aproape oricine iubete desenele animate. n prezent, trendul comunicrii se concentreaz mai pregnant pe grafic, suprarealism, maximalism, ce se succeda unei inflaii foarte mari de realism din ultimii ani.

Spoturile Tchibo arat ajutorul acestei cafele dat brbatului n gsirea cuvintelor potrivite sau a ritmurilor fierbini ascunse. Acesta este ajutat n a descurca firele pasiunii, nvnd s danseze pe ritmurile fierbini ale locului originar. Cuplul ncearc s danseze, ns nu le prea ies micrile, nu se sincronizeaz, dar dup o pauz de cafea, bineneles Tchibo, dansul iese perfect. Anexa 3.6. Cu ajutorul cetii de cafea Tchibo, tnrul lanseaz o cerere n cstorie, artnd direct inelul de logodn. Totodat, acest spot informeaz i despre campania n care Tchibo pune n joc 1.000 de inele de aur ce pot fi gsite n ambalajele de Tchibo Exclusive. Un alt spot Tchibo arat etapele vieii cafelei de la producere pn la consum, iar un altul anun lansarea unei formule noi, 100% arabic.

Mintea consumatorului face o asociere puternic ntre cafeaua Jacobs i sloganul sau Te-a alintat cineva astzi?, Elite este Bucuria de a tri!, Tchibo Druiete ce-i mai bun!, iar Nescaf aduce Tchibo este recunoscut pentru coloane sonore alctuite din melodii gen salsa, flamenco, tango sau samba, ducnd cu gndul la originea cafelei Tchibo. Panourile Tchibo ilustreaz poza cuplului prezent i n spoturi, n dreapta jos fiind o poz a produsului, iar n stnga mesajul Tchibo Daruiete ce-i mai bun!. Publicitatea extern pentru Tchibo este mult mai redus n comparaie cu alte mrci de cafea.

Comunicarea pe piaa cafelei are ca scop informarea, convingerea publicului int i reamintirea mrcii, iar ca obiective creterea volumului vnzrilor promovate sau a valorii sociale a organizaiei, n vederea pregtirii pieei pe termen lung. Interesant pe piaa romnesc este faptul c portretul robot al consumatorului de cafea este cel al unei femei, intelectual, cu venituri medii i peste, care bea cafeaua natural dimineaa i eventual nc una n timpul zilei, pe care n mod ciudat, o prefer amar. Publicul int este format n mare parte din consumatorii finali, ns pentru ca produsul s fie disponibil la raft, productorii sau importatorii trebuie s acorde anumite avantaje distribuitorilor. Pentru consumatorii finali, mesajul este predominant emoional, bazndu-se pe asocierea unor imagini cu momente i sentimente prezente n viaa fiecruia sau pe strile survenite n urma consumului unei

In 2011, schimburile comerciale ale Mexicului au ajuns la 701 de miliarde de dolari SUA, reprezentnd pozitia a 15-a la nivel mondial. Mexicul a exportat produse in valoare de 350 de miliarde de dolari SUA (din acestea, 56 de miliarde de dolari SUA au fost produse petroliere), cresterea fata de anul precedent fiind de

17,2%. Importurile au totalizat 351 de miliarde de dolari SUA, in crestere fata de anul 2010 cu 16,4%. Principalele produse exportate: bunuri manufacturate, petrol si produse din petrol, argint, fructe si legume, cafea si bumbac. Exporturile au fost orientate, n principal, ctre Statele Unite ale Americii (peste 80% din totalul exporturilor). Principalele produse importate: masini unelte, produse metalurgice, masini agricole, echipamente electrice, parti pentru autovehicule, avioane. Principalele surse de import: SUA (48%), China (13,9%), Japonia (4,9%), Coreea de Sud (4,7%) si Germania (4,2%). A. Cadrul juridic UE-Mexic Schimburile comerciale sunt reglementate de ctre Acordul de Asociere Economica, Armonizare Politica si Cooperare dintre Mexic si Uniunea Europeana intrat n vigoare la 1 iulie 2000. Schimburile comerciale reciproce de produse industriale au fost liberalizate complet de la 1 ianuarie 2007. In cazul produselor agricole (Capitolele 1-24 din Sistemul Armonizat), perioada de tranziie n care se face liberalizarea schimburilor comerciale este mai lung. B. Schimburile comerciale UE-Mexic In anul 2011, UE a fost al treilea partener comercial al Mexicului, cu aproximativ 56.59 de miliarde de dolari SUA, dupa SUA si China, si a doua sursa de investitii straine directe, dupa SUA. Exporturile europene au fost de aproximativ 37.77 de miliarde de dolari SUA (crestere de 15,7% fata de 2010), principalele produse exportate fiind masini si echipamente de transport, produse chimice (in special benzine si produse farmaceutice), produsele electrice si cele metalurgice. n 2011, importurile din Mexic au totalizat aproximativ 18.82 de miliarde de dolari SUA (crestere de 31,6%), produsele electronice ocupnd prima pozitie. Urmatoarele pozitii sunt detinute de petrolul brut, autoturisme si parti ale acestora, instrumente de precizie cu scop medical. B. Evoluia economiei mexicane n 2011 Produsul Intern Brut

Datele furnizate de Institutul Naional de Statistica si Geografie al Mexicului, arata ca PIB-ul Mexicului a crescut in 2011 cu 3,8%, comparativ cu 2010, situndu-se la nivelul de 1.657 de miliarde de dolari SUA, la preturi curente. Mexicul este a 14-a economie mondiala. Pentru anul 2012 se estimeaza o crestere economica intre 3,5% si 4,5%. Structura PIB: agricultura , silvicultura si pescuit 3,59%, minerie 1,47%, industria manufacturiera 16,17% constructii 5,12% electricitate, gaz, apa 1,30% comert, restaurante si hoteluri 19,34% transport, depozitare, comunicatii 9,67% servicii financiare, asigurari, activitati imobiliare 11,79% servicii comunitare, sociale si personale 23,29% Investiii strine directe: 335 de miliarde de dolari SUA (la 31 decembrie 2011). Dupa intrarea in vigoare a acordului de liber schimb intre Mexic si Uniunea Europeana, investitiile europene in Mexic s-au triplat, reprezentnd 36,6% din total (investitiile SUA reprezinta 52%). Sunt prezente companii precum Volkswagen, Ericsson, Telefonica, Heineken, dar si banci precum BBVA, Bancomer, Santander si HSBC. Principalele state membre cu investitii in Mexic sunt Spania (15%), Olanda (13,5%), Marea Britanie (2,8%) si Germania (1,8%). Inflaia: 3,28 % (potrivit datelor furnizate de Banca Centrala a Mexicului Banxico). Rata omajului: 5,1 % Rezervele valutare: 142 miliarde USD. La acestea se adauga linia de credit flexibila pe care Mexicul o are cu Fondul Monetar International, in valoare de 75 miliarde USD. Cursul de schimb (pesos/dolar): media anuala 12,51.

.. Este dezvoltata si diversificata, datorita faptului ca investiiile strine directe substaniale, atrase de economia mexicana in ultimii ani, au determinat o infuzie constanta de tehnologie

de vrf, de provenien americana, europeana si asiatica. Pilonul acestui sector l constituie industria de asamblare, bazata in principal pe importuri de pri, piese, subansamble etc., cu o contribuie eseniala la activitatea de export. In 2011 industria de autovehicule a cunoscut o crestere de 7,5%, realizand 4.500.000 autovehicule autoturisme, camioane, tractoare si autobuze. Evolutia diferitelor sectoare industriale a fost urmatoarea: mineria a avut o crestere negativa ( 3,4%), manufacturier (2,7%), constructiile (3,0%), iar industriile de generare a electricitii, a furnizrii de gaze naturale si apa au crescut cu (7,2%). De asemenea, Mexicul poseda importante capaciti de producie in domeniile industriei petrochimice, alimentare, textile, prelucrrii lemnului, etc. .. Este o ramura importanta a economiei, creia Mexicul ii acorda prioritate in programele sale de dezvoltare. Dispune de aproximativ 50 milioane de hectare de teren arabil, din care 25% irigat. Mediul rural este ns n continu deteriorare ca urmare a concurenei produselor americane similare subvenionate, precum si a eroziunii solului, deertificrii i exploatrii neraionale a resurselor (pduri, ape, sol). Se cultiva porumb, gru, sorg, soia, orez, cafea, bumbac, citrice, banane, trestie de zahar, etc. eptelul de bovine (31 milioane de capete); porcine (17,9 milioane de capete); ovine si caprine (5,8/10 de milioane capete); cabaline (5,9 de milioane de capete); pasri (260 de milioane). Mexicul ocupa locul 4 in lume ca productor de miere de albine si primul loc ca exportator. .. Infrastructura mexicana de transport si comunicaii avea la sfritul anului 2011, urmtoarele componente de baza: osele si autostrzi: 274.000 km asfaltai; ci ferate: 26.700 km. aeroporturi: 57 internaionale si 28 naionale porturi maritime: 148 linii telefonice: 22 milioane telefoane celulare: 60 milioane de utilizatori ..

Activitatea de comer exterior este reglementata in Mexic prin Legea Federala a Comerului Exterior, care poate fi consultata in site-ul www.economia.gob.mx. De asemenea, n acelai site, se regsesc legi precum: Legea Investiiilor Strine; Legea Comisiei Naionale Bancare si de Valori; Legea Impozitelor Generale la Import si Export (Taxele vamale); Legea Vamala; Legea Concurenei Economice; Legea Pieei de Valori; 8/19 Legea Federala de Protecie a Consumatorului. Compania Federal de Electricidad CFE (electricitate) si Pemex (petrol) nu dispun de concurenta pe piaa mexicana n exploatarea resurselor energetice, transformarea si vnzarea produselor, transportul si distributia pe plan local si la export.

Productorul de cafea Tchibo urmreste prin fiecare campanile promotional si reclama ntrirea poziiei brandului i atragerea de noi clieni, aceste obiective fiind realizate prin mecanisme din ce n ce mai pretenioase i mai personalizate n funcie de tipul produsului i atuurile sale. Acesta apeleaz la tehnici de promovare ce in de marc, dar i la tehnici de punere n valoare a cafelei la locul vnzrii. Culorile, figurile sau configuraiile logo-urilor au anumite semnificaii care pot genera un rspuns emoional prin evocarea unor sentimente pozitive. Datorit logo-urilor, mrcile sunt memorate mai uor, rmnnd ntiprite n mintea consumatorilor pentru o perioad ndelungat. In cazul companiei Tchibo,care are un logo iconografic, reprezentnd lng scrierea caligrafic i emblema mrcii Tchibo, boaba de cafea din care iese aburul de arom, senzatia de greutate a marcii ,de importanta a acesteia este accentuate prin fondul albastru al logo-ului.

Publicul int al companiei este format din femei considerndu-se c acestea sunt mai sensibile la spoturile publicitare, identificndu-se cu personajele i simindu-se mai aproape de brandurile cu care mprtaesc aceleai valori. Publicul int este privit din patru puncte de vedere: puterea de cumprare, preferine pentru mrci, obiceiurile de consum media i trebuine. Astfel, categoriile de consumatori ai cafelei Tchibo sunt sofisticai,eleganti,pretentiosi,intelectuali,pasionali,cafeaua inspirandu-i si facandu-le momentele petrecute alaturi de familie sau persoana iubita mult mai frumoase. Tchibo reprezinta romantismul si dragostea. Mesajul spoturilor la cafea este asemntor, conine elemente de atracie emoional, bazndu-se pe caracteristici psihologice i simbolice ale comunicrii. Sentimentele evideniate de mesaj sunt sentimente de iubire, atracie, buna dispoziie, bucurie, prietenie, cldura sufleteasc, relaxare, rsf, libertate, apare simbolul frumuseii i umorul. Totui mesajul are i o parte raional i anume faptul c orice om simte nevoia unei cafele bune de diminea pentru nlturarea strii de somnolen i pentru recptarea energiei. Comunicarea se axeaz mai mult pe produs i modul n care este perceput. Mesajele transmise sunt unilaterale, menionnd exclusiv atuurile cafelei sau mrcii, trecndu-se sub tcere eventualele slbiciuni, ca i punctele forte ale concurenei. Pentru a fio cat mai convingatoare si mai efienta reclama,compania concluzioneaza ideea prin plasarea argumentelor celor mai importante ale mesajului la sfarsit.Aceasta metoda ajuta la concentrarea intregii atentii a receptorului asupra produsului,astfel incat sa se obtina efectul dorit,si anume atragerea consumatorilor si cresterea vanzarilor. Spoturile Tchibo arat ajutorul acestei cafele dat brbatului n gsirea cuvintelor potrivite sau a ritmurilor fierbini ascunse. Acesta este ajutat n a descurca firele pasiunii, nvnd s danseze pe ritmurile fierbini ale locului originar. Cuplul ncearc s danseze, ns nu le prea ies micrile, nu se sincronizeaz, dar dup o pauz de cafea, bineneles Tchibo, dansul iese perfect. Cu ajutorul cetii de cafea Tchibo, tnrul lanseaz o cerere n cstorie, artnd direct inelul de logodn. Totodat, acest spot informeaz i despre campania n care Tchibo pune n joc 1.000 de inele de aur ce pot fi gsite n ambalajele de Tchibo Exclusive. Un alt spot Tchibo arat etapele vieii cafelei de la producere pn la consum, iar un altul anun lansarea unei formule noi, 100% arabic.

Comunicarea prin reclama pe piaa cafelei are ca scop informarea, convingerea publicului int i reamintirea mrcii, iar ca obiective creterea volumului vnzrilor promovate sau a valorii sociale a organizaiei, n vederea pregtirii pieei pe termen lung. In concluzie ,reclamele lansate de Tchibo au un mesaj predominant emotional, baznduse pe asocierea unor imagini cu momente i sentimente prezente n viaa fiecruia sau pe strile survenite n urma consumului unei cafele. Tchibo ne aduce buna dispoziie, ne nva s dansam, ne ndeamn la pasiune. Comunicarea non-verbal este folosit foarte mult, de la imagini i sunete ce trezesc anumite simuri la gesturile i comportamentul personajelor,alegandu-se sa se foloseasca pe fundal sunetul unei voci calde,care te indeamna la o ceasca de cafea. Consumatorul Tchibo este reprezentat in Romania de imaginea femeii fericite in cuplu,pasionala si romantica. In prezent marca Tchibo nu este foarte promovata in Romania si pierde astfel in fata consurentilor care se folosesc de diferite indtrument epentru a patrunde in mintea consumatorului si a-I fideliza.Cred ca firma trebuie sa investeasca mai mult in publicitate,in special in spoturi publicitare si campanii promotionale,care sa ii sporeasca notorietatea si in fina l sa ii creasca vanzarile. 3.3. Campanie promotionala sustinuta de spot publicitar

fgdfg fgfggfdfgfghff