Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ING MECANICA


SI MECATRONICA

PROIECT

MINIREDUCTOR DE TURATIE
CU DOUA TREPTE DE REDUCERE

GRUPA 533 B, ANUL 3

Cuprins:
Tema proiectului
1. Schema de principiu a minireductorului
2. Caracterizarea transmisiei mecanice
3. Stabilirea raportului de transitere pe trepte si a distantei
intre axe
4. Calculul treptelor de angrenare
5. Calculul turatiilor, al vitezelor unghiulare, al puterilor si al
momentelor
6. Calculul fortelor de angrenare
7. Calculul latimii rotilor
8. Calculul de rezistenta al danturii
9. Dimensionarea arborilor si alegerea rulmentilor
10. Calculul cuplajului limitator si al arcului elicoidal
11. Dificultati de proiectare
Tema proiectului:
Sa se proiecteze un minireductor de turatie cu 2 trepte de
reducere, cu doua roti dintate cilindrice cu dinti drepti, avand
caracteristicile:
- Modulul rotilor dintate pe prima treapta
6 . 0
12
m
mm;
- Raportul de transmitere total i
t
=20;
- Puterea la arborele de intrare P
i
=28W;
- Turatia arborelui de intrare n
i
=1750 rot/min;
- Minireductorul va fi prevazut cu un cuplaj limitator

de frictiune.
DESEN REDUCTOR

(1) (19)- cuplaj elastic; (2)- arbore intrare; (3) (3') (7) (9) (13) (13') (14) (18)-
rulmenti radiali cu bile; (4)- pinion dintat (zi) solidar cu arborele; (5)- roata dintat
cu dint
,
drepti (z2); (6)arbore intermediar; (8)- pinion dintat (z3) solida cu arborele;
(10)- roata dintat cu dinti drepti (z4); (11)- ambreiaj prin frictiune (cuplaj
limitator de sarcin); (12)- arbore igire; (15)- arc elicoldal cilindric de compresiune;
(16)- piulita pentru reglajul fortei exercitate de arcul (15); (17)- urub solidar cu
ambreiajul (11).
Miscarea de rotatie este preluata de la motorul electric (ME) prin intermediul unui cuplaj (1) de
catre arborele de intrare (2). Solidar cu acesta se afla pinionul z
1
(5) care angreneaza cu roata dintata
z
2
(6). Odata cu aceasta se roteste si arborele intermediar (7) si pinionul z
3
(10) care angreneaza cu
roata dintata z
4
(11). Pe aceasta se cupleaza prin frictiune un ambreiaj (9). Sistemul limitator de
sarcina al ambreiajului este compus din arc elicoidal (14), surub (15), piulita (16). Prin intermediul
ambreiajului miscarea de rotatie se transmite arborelui de iesire (19) si prin intermediul unui alt
cuplaj (20) dispozitivului de lucru (DL). Toti arborii se sprijina pe rulmenti radiali(3, 12, 18), iar
minireductorul este inchis intr-o carcasa (8) prevazuta cu un capac (4) si cu o caseta pentru accesul
la piulita (17).
TRANSMISIII MECANICE
Transmisia mecanica este un ansamblu tehnic ce are in compunere mai multe
organe de masini simple, compuse sau complexe organizate in diferite variante
constructive, cu rolul principal de a transmite energia mecanica prin transformarea
miscarii si a momentului de rasucire transmis.
Transmisia mecanica este formata din motorul electric (ME), tranmisia prin
curele trapezoidale (TCT), reductorul cu roti dintate (R), cuplajul elastic (CE) si
masina de lucru (ML).
Cuplajele sunt organe de masini care asigura legatura si transferul de energie
mecanica intre doua elemente consecutive, obisnuit coaxiale, ale unui lant
cinematic, fara a avea posibilitatea modificarii legii de miscare.
Pe langa functia importanta de transmitere a miscarii si a momentului de
torsiune, cuplajele mai pot indeplini urmatoarele functii: comanda a miscarii;
compensare a erorilor de executie si montaj; amortizare a socurilor si vibratiilor;
limitare a unor parametrii functionali.
Caracteristica comuna a cuplajelor permanente mobile cu elemente
intermediare elastice este aceea ca au in compunere un element elastic (metalic sau
nemetalic) care determina proprietatile si calculul de proiectare al cuplajului. Ele
sunt denumite cuplaje elastice si permit montarea arborilor cu abateri de la pozitia
reciproca si rotirea relativa a semicuplajelor. Rolul pricipal al cuplajelor elastice
consta in limitarea vibratiilor de rezonanta si atenuarea socurilor torsionale prin
acumularea elastica temporara a lucrului mecanic si redarea acestuia sistemului
prin revenirea treptata a elementului elastic la forma si pozitia inititala. Cuplajul
este privit ca un element elastic cu amortizare interpus intre masina motoare si
masina de lucru. Rigiditatea cuplajului reprezinta variatia momentului de torsiune
in functie de unghiul de rotire, iar amortizarea cuplajului caracterizeaza dependenta
momentului de torsiune de viteza de deformare.
Aceasta transmisie este o transmisie cu roti dintate, denumita si angrenaj, este
mecanismul format din doua sau mai multe roti dintate aflate in angrenare.
Angrenajul asigura, datorita danturii rotilor, o transmitere prin forma si cu raport
de transmitere constant a miscariii de rotatie si a momentului de torsiune intre doi
arbori necoaxiali, realizandu-se in general o modificare a momentului de torsiune
si a turatiei.
Angrenajele sunt cele mai folostite transmisii mecanice datorita avantajelor
semnificative pe care le prezinta: siguranta si durabilitate mare, randament ridicat,
gabarit redus. Ca dezavantaje se pot retine urmatoarele: tehnologie complicata,
cost mare, zgomot si vibratii in functionare.
Angrenajul cilindric exterior cu dinti inclinati este un angernaj ce se compune
din doua roti cilindrie cu dantura exterioara inclinata. Cele doua roti cilindrice cu
dinti inclinati au unghiul de inclinare de divizare al dintelui fata de axa rotii de
aceeasi valoare, dar cu sens de inclinare invers.
La angrenajul cu dinti inclinati angrenarea incepe la un colt al piciorului rotii
motoare ca apoi linia de contact, care este inclinata cu un unghi de inclinare sa
creasca in deplasare spre varful dintelui. Dupa o valoare maxima, scade iar, si in
final, iesirea din angrenare se porduce la un colt al capatului dintelui. Se produce
astfel o intare si iesire treptata din angrenare.
La transmisiile prin curele trapezoidale, fetele de lucru ale curelei sunt
flancurile laterale, asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o
incarcare pe arbori mai mica. Aceste avantaje apar pe seama cresterii aparente a
coeficientului de frecare, dar, in acelasi timp, valorile pentru raportul h/D si
alunecarile relative mai mari pe suprafetele de lucru influentaza negativ
durabilitatea.
Transmisiile prin curele trapezoidale au arborii paraleli; rar se intalnesc si
transmisii semi-incrucisate sau incrucisate.
Cureaua trapeoidala cuprinde in sectiune straturi din tesatura de bumbac sau snururi din
fire de cord, ca element de rezistenta la uzura
Stabilirea raportului de transmitere pe trepte a distantei
dintre axe
Se recomanda ca raportul de transmitere pe o treapta sa fie intre 2 si 7.
i
t
=i
12
*i
34
Se recomanda i
12
=i
34
=>
t
i i
12
. Daca nu se afla intre 2 si 7 se
creste numarul de trepte si respectiv gradul radicalului cu o unitate si
asa mai departe.
Se cere ca eroarea sa fie fie de maxim 3%.
100 *
) (
t
STAS t
i
i i

si trebuie sa fie sub 3%
Prima treapta a reductorului:
Raportul de transmitere:
z1=16
z2=90
i12=z2/z1 i12=4.47
Raportul de angrenare
u12=z2/z1 u12=4.47
Distanta dintre axe:
( )
2 1
12
12
2
z z
m
a + = 0.3*106=31.8
Coeficientul de modificare a distantei dintre axe:
12
12
12
a
a a
y
STAS

= 0.0039
Unghiul de angrenare

,
`

.
|


20 cos arccos
12
12
STAS
W
a
a

= arccos (0.9338)= 20.96


Coeficientii de deplasare:
( ) ( )

20 2
20
2 1 12
2 1
tg
z z inv inv
x x
W

+
+

= 0.3411

( )
min
min
*
0
1
z
z z h
x
a



1
x 0.1705

( )
1 2 1 2
x x x x + =0.1705

Diametrele de divizare:
54 90 * 6 . 0
6 . 9 16 * 6 . 0
2 12 2
1 12 1


z m d
z m d

Diametrele de rostogolire:
( )
( )
34 . 54
1
2
66 . 9
1
2
12
12
2
12
12
1

u
u a
d
u
u a
d
W
W

Diametrele de picior:

( )
( ) 585 . 52 2
185 . 8 2
12 2
*
0 21 2
12 1
*
0 1 1


m x h d d
m x h d d
f f
f f

Inaltimea dintilor:
( ) 41 . 1 5 . 0
2 1
+ + c d d a h
f f STAS

Diametrele de cap:
405 . 55 2
005 . 11 2
12 2 2
12 1 1
+
+
h d d
h d d
f a
f a

Scurtarea capului dintelui:
( )
12 2 1 12
12
y x x m
h
+
=-0.124
Diametrele cercurilor de baza:
22 . 50 20 cos
021 . 9 20 cos
2 12 2
1 12 1

z m d
z m d
b
b

Unghiul de presiune la cap:
67055 . 23
20 cos
arccos
94031 . 34
20 cos
arccos
2
2
2
1
1
1

,
`

.
|

,
`

.
|

a
a
a
a
d
d
d
d


Arcul de divizare al dintelui:
( )
( ) 371 . 0 20 2 5 . 0
252 . 0 20 2 5 . 0
2 2
1 1
t
t

tg x s
tg x s


Ascutirea dintilor:
( )
( ) 471 . 0 20
352 . 0 20
2
2
2
2 2
1
1
1
1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a a a
a a a
inv inv
d
s
d s
inv inv
d
s
d s


Gradul de acoperire:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
5951 . 1
2 2
12 2 2 12 1 1
12

W a W a
tg tg z tg tg z

Unghiul de presiune in punctele de inceput si sfarsit al angrenarii:
( ) ( ) ( ) [ ]
( ) ( ) ( ) [ ]
10768 . 18
tan 1
13354 . 4 tan 1
12
2 12 12
2
2 12 12 12 1

+
i
tg i
arctg
tg i i arctg
a W
E
a W A



Interferenta (diametrul de inceput evolventric activ):
( )
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
2
2
2
2
0 0 2
3 0
0 2 2
1
1
1
2
0 0 1
3 0
0 1 1
cos
cos sin
2 1
cos
cos sin
2 1
u
E
b
a
b u
u
A
b
a
b u
d
d
z
x h
tg d d
d
d
z
x h
tg d d

]
]
]

,
`

.
|

]
]
]

,
`

.
|

Alunecarea specifica:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
8351 . 0
1
1
532 . 0
1
1
12
2
12
12
'
2
12
1
12
12
'
1

+
i
tg
tg
i
i
tg
tg
i
a
W
a
W

Treapta de precizie:7
Ajustaj:C
Numar de dinti peste care se masoara:N1=2;N2=10
Cota peste dinti nomonala Wn=2.87;Wn=17.702
Abaterile admise ale cotei peste dinti(Ab. Super/Ab. Infer)
pentru roata 1: -0.039/-0.053;pentru roata 2:-0.056/-0.075
A doua treapta a reductorului:
Raportul de transmitere:
z1=17
z2=61
i34=z4/z3 i12=3.58
Raportul de angrenare
u34=z4/z3 u12=3.58
Distanta dintre axe:
( )
2 1
12
12
2
z z
m
a + = 0.4*78=31.2
Coeficientul de modificare a distantei dintre axe:
12
12
12
a
a a
y
STAS

= 0.0039
Unghiul de angrenare

,
`

.
|


20 cos arccos
34
34
STAS
W
a
a

= arccos (0.9160)= 23.62


Coeficientii de deplasare:
( ) ( )

20 2
20
2 1 12
2 1
tg
z z inv inv
x x
W

+
+

= 1.0892

( )
min
min
*
0
1
z
z z h
x
a



1
x 0.5446

( )
1 2 1 2
x x x x + =0.5446

Diametrele de divizare:
8 . 48 61 * 8 . 0
6 . 13 17 * 8 . 0
2 12 2
1 12 1


z m d
z m d

Diametrele de rostogolire:
( )
( )
051 . 50
1
2
949 . 13
1
2
12
12
2
12
12
1

u
u a
d
u
u a
d
W
W

Diametrele de picior:

( )
( ) 511 . 47 2
311 . 12 2
34 2
*
0 4 4
34 1
*
0 3 3


m x h d d
m x h d d
f f
f f

Inaltimea dintilor:
( ) 88 . 1 5 . 0
2 1
+ + c d d a h
f f STAS

Diametrele de cap:
271 . 51 2
071 . 16 2
12 2 2
12 1 1
+
+
h d d
h d d
f a
f a

Scurtarea capului dintelui:
( )
12 2 1 12
12
y x x m
h
+
=-0.124
Diametrele cercurilor de baza:
877 . 45 20 cos
77982 . 12 20 cos
2 12 2
1 12 1

z m d
z m d
b
b

Unghiul de presiune la cap:
56872 . 26
20 cos
arccos
32644 . 37
20 cos
arccos
2
2
2
1
1
1

,
`

.
|

,
`

.
|

a
a
a
a
d
d
d
d


Arcul de divizare al dintelui:
( )
( ) 585 . 2 20 2 5 . 0
585 . 2 20 2 5 . 0
2 2
1 1
t
t

tg x s
tg x s


Ascutirea dintilor:
( )
( ) 553 . 0 20
314 . 0 20
2
2
2
2 2
1
1
1
1 1

,
`

.
|
+

,
`

.
|
+
a a a
a a a
inv inv
d
s
d s
inv inv
d
s
d s


Gradul de acoperire:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
4885 . 1
2 2
12 2 2 12 1 1
12

W a W a
tg tg z tg tg z

Unghiul de presiune in punctele de inceput si sfarsit al angrenarii:
( ) ( ) ( ) [ ]
( ) ( ) ( ) [ ]
12429 . 19
tan 1
98932 . 11 tan 1
12
2 12 12
2
2 12 12 12 1

+
i
tg i
arctg
tg i i arctg
a W
E
a W A



Interferenta (diametrul de inceput evolventric activ):
( )
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
2
2
2
2
0 0 2
3 0
0 2 2
1
1
1
2
0 0 1
3 0
0 1 1
cos
cos sin
2 1
cos
cos sin
2 1
u
E
b
a
b u
u
A
b
a
b u
d
d
z
x h
tg d d
d
d
z
x h
tg d d

]
]
]

,
`

.
|

]
]
]

,
`

.
|

Alunecarea specifica:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
5753 . 0
1
1
5453 . 0
1
1
12
2
12
12
'
2
12
1
12
12
'
1

+
i
tg
tg
i
i
tg
tg
i
a
W
a
W

Treapta de precizie:7
Ajustaj:C
Numar de dinti peste care se masoara:N1=2;N2=7
Cota peste dinti nomonala Wn=4.043;Wn=16.376
Abaterile admise ale cotei peste dinti(Ab. Super/Ab. Infer)
pentru roata 1: -0.051/-0.068;pentru roata 2:-0.056/-0.075
Calculul turatiilor si vitezelor unghiulare pe trepte
CALCULUL VITEZELOR UNGHIULARE ,PUTERILOR SI AL MOMENTELOR DE TORSIUNE
NOMINALE:
Pentru determinarea puterilor vom utiliza in calcule urmatoarele randamente:
- randamentul unui lagar cu rulmenti

99 . 0
l


- randamentul unui angrenaj


97 . 0
a

- randamentul unui cuplaj cu suprafete plane



8 . 0
c

Pentru a determina vitezele unghiulare ale celor trei arbori ne vom folosi de viteza unghiulara a
arborelui de intrare

30
*
1
1
n
=183.25 rad/s
Puterea primita de arborele 1:

i
P P *
1 1

=27.72 W
Momentul de torsiune nominal al arborelui 1:
1000 *
1
1
1

P
M
=0.151*1000=151
Viteza unghiulara primita de arborele 2 prin intermediul rotii 2 va fi:
12
1
2
i


=32.5 rad/s
Puterea transmisa de roata 2 arborelui 2 va fi in acest caz:
1 2
* P P
a

=27.72*0.97=26.88 W
Arborele 2 va suporta un moment de torsiune egal cu:
1000 *
2
2
2

P
M
=0.82*1000=820
Datorita lagarelor cu rulmenti puterea primita de roata 3 este:
2 3
* P P
l

=26.88*0.99=26.61
Astfel momentul transmis de roata 3 arborelui 3 va fi:
1000 *
3
3
3

P
M
=0.81*1000=810
Viteza unghiulara a arborelui de iesire:
34 12
1
4
*i i


=9.05
Datorita angrenajului realizat cu roti dintate puterea preluata de roata 4 este:
3 4
* P P
a

=26.61*0.97=25.81 W
Momentul de torsiune primit de arborele 2 datorita rotii 4 va fi:
1000 *
4
4
4

P
M
=2.85*1000=2850
1000 *
4

e
e
P
M
=2.25*1000=2250
Puterea la iesire:
4
* * P P
c l e

=25.81*0.99*0.8=20.44 W
CALCULUL COMPONENTELOR FORTEI DE ANGRENARE:
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 1 este:
1
1
1
* 2
d
M
F
t

=31.45
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 1 este:
( )
12 1 1
*
w t r
a tg F F
=12.05
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 2 este:
2
2
2
* 2
d
M
F
t

=30.37
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 2 este:
( )
12 2 2
*
w t r
a tg F F
=11.39
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 3 este:
3
3
3
* 2
d
M
F
t

=119.11
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 3 este:
( )
34 3 3
*
w t r
a tg F F
=52.4
Componenta tangentiala a fortei normale pe dinte pentru roata 4 este:
4
4
4
* 2
d
M
F
t

=116.8
Componenta radiala a fortei normale pe dinte pentru roata 4 este:
( )
34 4 4
*
w t r
a tg F F
=51.34
Fn1=Ft1/cosw=31.45/0.933=33.7

Fn2=Ft2/cosw=30.37/0.933=32.55
Fn3=Ft3/cos=119.11/0.91=130.8
Fn4=Ft4/cos=116.8/0.91=128.35
VERIFICAREA MODULULUI ROTILOR DINTATE LA REZISTENTA
Vitezele pt ce patru roti vor fi:
3 1
1 1
10 *
2
*

d
v =183.25*9.6/1000=1.7592
3 2
2 2
10 *
2
*

d
v =32.5*27=0.8775
3 3
3 3
10 *
2
*

d
v =32.5*6.8/1000=0.221
3 4
4 4
10 *
2
*

d
v =9.05*24.4/1000=0.2208
Se vor alege pentru cele doua trepte valorile coeficientului dynamic intern:

12 v
K
1.16

34 v
K
1.01
Factorul de forma al dintelui pentru fiecare roata va fi:

1 F
Y 2.5

2 F
Y 2.2

3 F
Y
2.6

4 F
Y 2.3
Factorul gradului de acoperire:


12
12
* 65 . 0
1

Y
=1.09

34
34
* 65 . 0
1

Y
=0.688
Factorul de repartitie longitudinala al sarcinii pe dinte va avea valoarea:


1
f
K

Factorul dinamic extern:
1
1
K
Materialul din care sunt confectionate rotile dintate este otel de uz general OLC 25(STAS
500/2-80).
Principalele caracteristici ale acestui tip de otel sunt:
190
lim

F

2
/ mm N
410
lim

H

2
/ mm N

5
10 * 1 . 2 E
2
/ mm N
Coeficientii de siguranta pentru rotile dintate sunt:

5 . 1
!

F
S
5 . 1
2

F
S

5 . 1
3

F
S
5 . 1
4

F
S
VERIFICAREA DANTURII LA INCOVOIERE PENTRU CELE PATRU ROTI:
3
lim 1 1 1 1 1 1 1
) * * /( * * * * * * * 26 . 1
F m F h F v t r
z S K Y Y K K M m

=0.42
3
lim 2 2 2 2 1 2 2
) * * /( * * * * * * * 26 . 1
F m F h F v t r
z S K Y Y K K M m

=0.32
3
lim 3 3 3 3 1 3 3
) * * /( * * * * * * * 26 . 1
F m F h F v t r
z S K Y Y K K M m

=0.57
3
lim 4 4 4 4 1 4 4
) * * /( * * * * * * * 26 . 1
F m F h F v t r
z S K Y Y K K M m

=0.49
PENTRU CA ROTILE SA FUNCTIONEZE IN CONDITII DE EXPLOATARE NORMALE TREBUIE
SA FIE
INDEPLINITE URMATOARELE CONDITII:
12 1
m m
r

12 2
m m
r

34 3
m m
r

34 4
m m
r

VERIFICAREA MODULULUI ROTILOR DINTATE LA OBOSEALA:
ALEGEM COEFICIENTUL LUI POISSON:
3 . 0 v
FACTORUL DE MATERIAL DEPENDENT DE COEFICIENTUL LUI POISSON SI MODULELE DE
ELASTICITATE:

,
`

.
|
+

2
2
2
1
2
1
1 1
2
E
v
E
v
Z
M

=268.113
94.35
Nmm
Nmm
Nmm
107.07
Nmm

90
Nmm
Nmm
Nmm
m
FACTORUL PUNCTULUI DE ROSTOGOLIRE PENTRU CELE DOUA TREPTE:
( ) ( )
0 12
12
cos *
1
a a tg
Z
W
H

=1.78
( ) ( )
0 34
34
cos *
1
a a tg
Z
W
H

=1.63
FACTORUL GRADULUI DE ACOPERIRE PENTRU CELE DOUA TREPTE:
3
4
12
12

Z =0.76
3
4
34
34

Z =0.87
FACTORUL DE REPARTITIE LONGITUDINALA A SARCINII PE DINTE:
1 * 5 . 0
1
12
1
+
d
b
K
H
=1.12
1 * 5 . 0
1
12
2
+
d
b
K
H
=1.12
1 * 5 . 0
1
34
3
+
d
b
K
H
=1.3
1 * 5 . 0
1
34
4
+
d
b
K
H
=1.3
COEFICIENTUL DE SIGURANTA LA TENSIUNEA DE CONTACT VA FI:
5 . 1
1

H
S
5 . 1
2

H
S
5 . 1
3

H
S
5 . 1
4

H
S
MODULELE LA UZURA PENTRU CELE PATRU ROTI:
) * * * /( ) 1 ( * * * * * * * * 2
3
2
lim
2
1 12
2
12
2
12
2
12
2
12 1 1 1 H m H H M h v t
z u u S Z Z Z K K K M m

t =0.34
) * * * /( ) 1 ( * * * * * * * * 2
3
2
lim
2
2 12
2
12
2
12
2
12
2
12 1 2 2 H m H H M h v t
z u u S Z Z Z K K K M m

t =0.4
134.44 Nmm

296.04 Nmm

98.61 Nmm

396.51 Nmm

110.02 Nmm

94.35
Nmm
Nmm
Nmm
107.07
Nmm

90
Nmm
Nmm
Nmm
m
) * * * /( ) 1 ( * * * * * * * * 2
3
2
lim
2
3 34
2
34
2
34
2
34
2
34 1 3 3 H m H H M h v t
z u u S Z Z Z K K K M m

t =0.55
) * * * /( ) 1 ( * * * * * * * * 2
3
2
lim
2
4 34
2
34
2
34
2
34
2
34 1 4 4 H m H H M h v t
z u u S Z Z Z K K K M m

t =0.33
CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORILOR:
CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ARBORILOR:
Se efectueaza o predimensionare a arborilor numai la solicitarea de torsiune, consideram:
2
/ 50 mm N
at

SE VA OBTINE PENTRU CEI TREI ARBORI:
3
1
* 2 . 0
at
I
M
d

=1.82
3
2
* 2 . 0
at
II
M
d

=3.2
3
4
* 2 . 0
at
III
M
d

=4.8
DEOARECE ESTE NECESARA UTILIZAREA RULMENTILOR STANDARDIZATI ALEGEM:
3
I
d
4
II
d
6
III
d
134.44 Nmm

296.04 Nmm

98.61 Nmm

396.51 Nmm

110.02 Nmm

20 10 3
Miv
Mih
Mi
Mt
Me
36.15
Nmm
94.35
Nmm
Nmm
Nmm
97.08 Nmm
90 Nmm
107.07
Nmm

90
Nmm
Nmm
Nmm
m
CALCULUL DIMENSIUNILOR CUPLAJULUI
Alegem din catalogul firmei SKF rulmentul 623, cu dimensiunile: D=10mm,
d=3mm, B=4mm.
De asemenea, se considera ca material pentru arbore OL70 STAS 88-66, cu:

ai
=170N/mm2
Calculul de rezistenta pentru arborele I:
Fr1=12.05 N
Ft1=31.45 N
CALCULUL FORTELOR IN PLAN VERTICAL
-V1+V2-Fr1=0
M1=0 => 10V2-13Fr1=0 => V2=15.65 N
M2=0 => 10V1-3Fr1=0 => V1=3.6 N
VERIFICARE:
V1+V2-Fr1=0 15.65-3.6-12.05 =0
Miv
MAX
=36.15 Nmm
CALCULUL FORTELOR IN PLAN ORIZONTAL
-H1+H2-Ft1=0
M1=0 10H2-13Ft1=0 => H2=40.885 N
M2=0 10H1-3.Ft1=0 => H1=9.435 N
VERIFICARE:
H1-H2-Ft1=0 40.885-9.435-31.45=0
Mih
MAX
=94.35 Nmm
e
=M
e
/W
z
W
z
=/32*d
3
= 2.646
Mi
MAX
=97.08 Nmm
Mt=M1=90 Nmm
Me=107.07 Nmm

e
= 40.46 N/mm2 <
ai
=170N/mm2, in concluzie arborele rezista la incovoiere.
Arborele II
7 12 7
Miv
Mih
Mi
Mt
Me
180.21 Nmm
134.44 Nmm

296.04 Nmm

98.61 Nmm

270 Nmm
396.51 Nmm

267.7 Nmm
371.9 Nmm
110.02 Nmm

Alegem din catalogul firmei SKF rulmentul 624, cu dimensiunile: D=13mm,
d=4mm, B=5mm.
De asemenea, se considera ca material pentru arbore OL70 STAS88-66, cu:

ai
=170N/mm2
Calculul de rezistenta pentru arborele II
Fr2=11.39 N Fr3=52.4 N
Ft2=30.39 N Ft3=119.11 N
CALCULUL FORTELOR IN PLAN VERTICAL
V1+V2-Fr3-Fr2=0 V1+V2=65.59 N
M1=0 => V2=43.91 N
M2=0 => V1=21.68 N
VERIFICARE:
V1+V2=65.59 N
Miv
2
=151.76 Nmm Miv
3
=307.37 Nmm
CALCULUL FORTELOR IN PLAN ORIZONTAL
H1+H2+Ft2-Ft3=0
M1=0 => H2=104.3 N
M2=0 => H1=45.2 N
VERIFICARE:
H1+H2=149.5 N
Mh
2
=317.1 Nmm Mh
3
=728 Nmm
Mi2= 110.02 Nmm Mi3= 371.9 Nmm
Mi
MAX
=371.9 Nmm
Mt=M2=820 Nmm
Me2=267.7 Nmm Me3=396.51 Nmm

e
=M
e
/W
z
W
z
=/32*d
3


e
= 77.44 N/mm2 <
at
=170N/mm2, in concluzie arborele rezista la incovoiere.
Arborele III
Alegem din catalogul firmei SKF rulmentul 628, cu dimensiunile: D=13mm,
d=6mm, B=5mm.
De asemenea, se considera ca material pentru arbore OL70 STAS88-66, cu:

ai
=170N/mm2
Calculul de rezistenta pentru arborele III
Fr4=51.34 N
Ft4=116.8 N
M4=2850
CALCULUL FORTELOR IN PLAN VERTICAL
V1-V2-Fr4=0
M1=0 => 15V2-3Fr4=0 => V2=10.268 N
M2=0 => 15V1-18Fr4=0 => V1=61.608 N
VERIFICARE:
V1-V2=51.34 N
Miv
MAX
=110.12 Nmm
CALCULUL FORTELOR IN PLAN ORIZONTAL
H1-H2-Ft4=0
M1=0 => H2=35.67 N
M2=0 => H1=152.47 N
VERIFICARE:
H1-H2=116.8 N
Mh
MAX
=247.91 Nmm
Mi= 301.44 Nmm
Mt=M4=2850 Nmm
Me=2901 Nmm

e
=M
e
/W
z
W
z
=/32*d
3


e
= 54.57 N/mm2<
ai
=170N/mm2, in concluzie arborele rezista la incovoiere
3 15 20
Miv
Mih
Mi
Mt
Me
110.12 Nmm
247.91 Nmm
301.44 Nmm
2850 Nmm
2901 Nmm 2850 Nmm
Calculul cuplajului limitativ
Calculul dimensiunilor cuplajului
mm
d
III
3
2
6
2

mm
d
f
55 . 23
2
51 . 47
2
4

In concluzie, vom alege
mm m r 4
si
mm M r 16
Coeficientul de frecare va fi =0,5
Nmm M Mf 5 . 3562 2850 * 25 , 1 * 25 , 1 4
N M
r r
r r
Q
f
m M
m M
01 . 159 5 , 0 * 5 , 3562 *
) 4 16 (
) 4 16 (
2
3
* *
) (
) (
2
3
3 3
2 2
3 3
2 2


4.2 Calculul arcului elicoidal de compresiune
Rezistenta admisibila la torsiune pentru materialul ales (51 V Cr 11)
2
/ 600 mm N
at

Alegem i=7
22 , 1
6 , 1
1 +
i
k
mm
i Q
k d
at
s
4 . 2
600 *
7 * 01 . 159 * 8
* 22 , 1
*
* * 8
*

Dimensionam conform STAS 893-89:
mm d
s
5 . 2
Diametrul mediu al arcului este:
mm d i D
s M
5 . 17 5 . 2 * 7 *
Diametrul exterior al arcului este:
mm d D D
s M e
20 +
Diametrul interior al arcului este:
mm d D D
s M i
15
Sageata maxima de lucru este mm f 15
1

Numarul de spire active:
77 . 7
01 . 159 * 5 . 17
15 * 5 . 2
8
10 * 8 , 0
*
*
8
3
5
3
4

Q D
f d G
n
M
s
Se adopta n=8
Lungimea sarmei arcului:
mm
n D
l
o
M
58 . 441
6 cos
* *



DESCRIEREA CONSTRUCTIVA A REDUCTORULUI PROIECTAT
Proiectarea unui minireductor de turatie cu doua trepte de reducere a pornit de la datele
initiale date prin tema proiectului,raportul de transmitere total fiind dat.
S-a trecut la pasul urmator acela de a determina distanta dintre axele minireductorului
care trebuie sa ia
valori intre -0.5/0.5 fata de distanta STAS.
Stiind ca raportul de transmitere si distanta dintre axe se calculeaza in functie de numarul
de dinti al celor doua roti pe fiecare treapta de reducere s-au obtinut valorile.
Cunoscand rapoartele de transmitere standardizate ,distanta STAS si pinioanele care in
mod uzual iau valori intre 15 si 19 dinti,am aflat valorile rotilor dintate conduse.
Din aceste valori am ales numarul de dinti pentru rotile dintate conduse astfel incat restul
raportul dintre roata condusa si pinion sa nu fie zero.
Acest calcul s-a realizat prin faptul ca la roata condusa au fost scazuti 1-2 dinti pentru
prima treapta de reducere, iar pentru cea de-a doua treapta a fost adunati acelasi numar de
dinti.
S-a trecut la calculul geometric al rotilor dintate pentru fiecare treapta de reducere. Acest
calcul a implicat evitarea subtaierii prin deplasarea profilului rotilor,unde suma deplasarilor
trebuia sa fie mai mica de 0.6mm.
S-a avut in vedere si gradul de acoperire care ia valori intre 1-1.7,acest lucru s-a realizat
prin modificarea deplasarilor de profil.
Verificarea rotilor dintate la rezistenta si uzura a avut in vedere conditiile prin care
valorile modulelor de rezistenta si uzura sa fie mai mici decat valorile modulelor pe fiecare
treapta.
Alculul geometric al arcului elicoidal de compresiune s-a facut tinand cont de diametrul
arborelui de iesire si de forta din cuplajul limitativ ,astfel ca diametrul interior al arcului nu
trebuie sa fie cu mult peste valoarea arborelui ceea ce implica alegerea indicelui arborelui in
mod corespunzator.
ROTI DINTATE CILINDRICE
Exist o mare varietate constructiv a formelor roilor dinate. Avnd la baz criteriul
economic (al unui consum redus de material i al manoperei ieftine), dar influenat
apreciabil i de necesitatea satisfacerii ct mai complete a rolului funcional, alegerea
formei constructive a roilor dinate este una din sarcinile importante ale proiectrii
reductoarelor. Proiectantul trebuie s in seama de dimensiunile roilor, de tehnologia de
realizare a semifabricatului, de tratamentul termic aplicat i de seria de fabricaie.
a.
b.
. Arbore pinion cilindric
ALEGEREA I VERIFICAREA RULMENILOR
Se va alege tipul rulmenilor utilizai pentru rezemarea fiecrui arbore apoi mrimea
acestora i n final se va face verificarea durabilitii lor.
Arborii reductoarelor sunt n general arbori scuri (
10 <
d
l
unde l distana dintre reazeme i
d diametrul mediu al arborelui) i n consecin au rigiditate flexional ridicat. Ca urmare
unghiurile de nclinare n reazeme sunt reduse ceea ce permite folosirea rulmenilor radiali
cu bile i a rulmenilor radial-axiali cu role conice (ce impun condiii restrictive privind
nclinarea n reazeme). Uneori se folosesc i rulmeni cu role cilindrice, rulmeni radial-
axiali cu role precum i rulmeni oscilani cu role butoia. n cele ce urmeaz ne vom referi
la alegerea i verificarea rulmenilor radiali cu bile i a celor radial-axiali cu role conice.
Rulmenii radiali cu bile preiau n principal fore radiale, dar pot prelua i sarcini axiale.
Se pot utiliza dou tipuri de montaje ale acestor rulmeni a) Montajul cu rulment
conductor i rulment liber se folosete n special la arbori lungi. Se alege, n general,
drept rulment conductor rulmentul cu ncrcare radial mai mic. El se fixeaz axial, att
pe arbore ct i n carcas, n ambele sensuri i va prelua ntreaga sarcin axial ce ncarc
arborele. Rulmentul liber se fixeaz axial n ambele sensuri pe arbore, fiind lsat liber n
carcas pentru a se compensa dilatrile termice diferite ale arborelui i carcasei n
funcionare. Rulmentul liber va prelua doar for radial (reaciunea normal rezultant din
reazemul respectiv), ncrcarea sa axial fiind nul.b) Montajul flotant al rulmenilor
presupune fixarea axial a fiecrui rulment ntr-un singur sens pe arbore (ctre interiorul
reductorului) i n sens opus (ctre exterior) n carcas. Se las de obicei un joc axial de 0,5
... 1 mm pentru compensarea diferenelor de dilatare dintre arbore i carcas. Fora axial
este preluat la acest montaj de rulmentul ctre care este ndreptat. Montajul flotant se
utilizeaz la arbori scuri; el este mai simplu dar poate conduce la un dezechilibru
accentuat al ncrcrii celor doi rulmeni (n cazul n care rulmentul cu ncrcare radial
mai mare preia i fora axial ce ncarc arborele).
Etapele parcurse n alegerea rulmenilor radiali cu bile sunt:
1. Stabilirea tipului montajului (montaj cu rulment conductor i
rulment liber sau montaj flotant)
2. Estimarea diametrului arborelui n dreptul rulmentului se face innd
cont de dimensiunile arborilor stabilite la predimensionarea acestora (v. cap. 2). Pentru
arborii care ies n exteriorul reductorului (I i II) au fost stabilite diametrele capetelor de
arbore
(II) I
ca
d
; pentru acetia se vor alege diametrele fusurilor n dreptul rulmenilor conform
relaiei:
( ) mm 10 ... 7
(II) I (II) I
+
ca rul
d d
Diametrele alese pentru fusurile pe care se monteaz
rulmenii trebuie s satisfac condiia:
N unde 5 k k d
rul 3. Folosind cataloage de
rulmeni emise de firmele productoare se alege pentru fiecare arbore mrimea rulmentului
cu bile (seria de diametre i limi); pentru diametrul estimat al fusului n cataloage se gsesc
mai multe mrimi de rulmeni radiali cu bile care la acelai diametru al alezajului inelului
interior
( )
rul
d d
au diametre exterioare (D) i limi (B) diferite. Se va ncerca la nceput
alegerea unui rulment din seriale mijlocii (2 sau 3) i funcie de durabilitatea obinut se
poate trece la seria uoar (0) sau grea (4).
4. Verificarea rulmenilor alei const n determinarea durabilitii acestora
h
L
(ore) i care trebuie s fie superioar unei durate de funcionare admisibile
a
h
L
care
pentru reductoare au valori cuprinse ntre 12 000 ore i 20 000 ore.:a. date de intrare-
diametrul fusului n dreptul rulmentului rul
d
(mm);- turaia arborelui
n
(rot / min);-
ncrcarea radial a celor doi rulmeni:
1
r
F
, respectiv
2
r
F
(N) reaciunile normale n cele
dou reazeme;- ncrcarea axial a
F
(N) fora axial rezultant datorat roilor solidare cu
arborele;- durabilitatea admisibil
20000 ... 12000
a
h
L
ore.b. alegerea tipului de montaj i
stabilirea ncrcrii axiale a fiecrui rulment. Dac rulmentul 1 este conductor a a
F F
1
iar
0
2

a
F
; dac rulmentul 2 este conductor
0
1

a
F
i a a
F F
2
,;c. se alege un rulment radial cu
bile dintr-o serie mijlocie (2 sau 3) pentru diametrul alezajului rul
d d
i din anexa 18 se iau
pentru rulmentul ales: capacitatea de ncrcare dinamic C (N) i capacitatea de ncrcare
static 0
C
(N);d. se calculeaz
0
C
F
a
pentru fiecare rulment i din tabelul din anexa 18 se aleg
e i Y (eventual interpolare liniar)e. se calculeaz
r
a
F
F
pentru fiecare rulment i apoi se
determin sarcina dinamic echivalent:- dac
e
F
F
r
a

rezult
r
F P
- dac
e
F
F
r
a
>
rezult
a r
YF XF P +
.unde : X = 0,56 (acelai pentru toi rulmenii radiali cu bile) i Y are valoarea
aleas anterior.f. se calculeaz durabilitatea fiecrui rulment: L (milioane de rotaii ) i L
h
( n ore) cu relaiile
3

,
`

.
|

P
C
L (milioane de rotaii)i
60
10
6

n
L
L (ore) g. Dac ambii rulmeni
ai unui arbore verific condiia
a
h h
L L
atunci alegerea este corect (eventual se poate
ncerca alegerea unui rulment din seria uoar dac inegalitatea este accentuat);Dac pentru
rulmentul ncercat
a
h h
L L <
se ncearc alegerea unui rulment radial cu bile dintr-o serie
superioar sau se aleg rulmeni radiali-axiali cu role conice.Se poate ncerca i o mrire a
diametrului fusului n dreptul rulmentului dar aceast soluie este dezavantajoas cci
conduce la creterea gabaritului diametral i a greutii arborelui
STASURI
STAS 6012-82

I
II I II I II I II
40 125 400 1250
40 45 125 140 400 450 125 1400
50 160 500 1600
50 56 160 180 500 560 1600 1800
63 200 630 2000
63 71 200 225 680 710 2000 2250
80 250 800
80 90 250 280 800 900 2500 2500
100 315 1000
100 112 315 355 1000 1120
I II I II
1.00
1.00
1.12
3.15 3.15
3.55
1.25
1.25
1.40
4.00
4.00'
4.50
1.60
1.60
1.80
5.00
5.00
5.60
2.00 2.00
2.24
6.30 6.30
7.10
2.50
2.50
2.80
8.00
8.00
9.00
SOLUTII PENTRU REDUCTOARE LA NIVEL MONDIAL