Sunteți pe pagina 1din 33

SUM+\fT

HUGO-urile japoneze pe anul 1984 Premiile franceze pe anul 1984 . In memoriam - Cristian Ionescu
Intoarcerea Intr-o zi, cAndva.. Dincolo de plopi Decor scenic cu spinari si partoni
Bogdtria nemuririi
.

lstoria SF acum 22 de ani


-t

4
5
8

t1
28 32 34
35
JI

Mirabila flpturi
Marea
S

colini

.........
.

urpri za

Un accident stupid Universul Star Trek ..


Remember Stanislaw Lem Autografe pe "Carul de foc DicEionar BD - Radu Marian

38

40 46
57 58

FIUGO. uf{[s JA?ON[Z[ Ps AFI UI t ?E4


remiilc nipone Seiun-sho pentru roman ql pentru
prozi scr.rrtd au fost cAqtigirte de Chohei Kanbayashi pentru r<)manele "Teki Wa Kaizoku: Kai zoku-Ban" ("lnamicii sunt pira[ii: Edi{ie-pirat") qi
"Super Phoenix". Prerniul pentru cel rnai bun rornan striin i-a revenit lui Barrington Bayley, cu <T'he GrLrmen[s of Caean>/

lon Doru BRANA

Repetitivele civilizaqii

60

(]PST ANTICII'ATIA . (]ASI''IA ITI'I)A(II'IIiI

(IPSI ANTICIPATIA - crrlcc!iu dc poveslir-i Sli


lvwu'. antici patia.kogaiolr.r rct

"Horaizuma", editatd de grupul SF al Universit5lii Keio, din Tokyo. Tatsurni Takayuki qi cunoscutul scriitor Tetsu Yano au primit Premiul special Takumi S hibctno pentru activitatea deosebitd, desflguratd in cadrul fandomului.

Itcvislir cditatri dc: [; u td a tia S o c Ra Te H, P ra; e d in le : A le x o nd r u M irc rt t t v As'ociatia Tineriktr .lurtmlisli si Prclacliu Mediului Dolj P r e s ed irile : Vio re I I nzrir ( laza r v io re lkl y a lt o o. c o m )
Il e da
cIo

Redaclori: l)r-rdo Nitri, Arthur Oodrcscu, lVlarius (ihcrgu, Ion llic losil, Dan IVI ihiriIcscu, Sorin ltcpano'r,ici Gra.l'icri t'operkt 1-2: lVIarius Chcrgu Gra.l'icri inlet'ior: Nl arius Ghcrgu
Te

- s'

e.li Au r-cl C ririiqcrl

(aurcl

ca

rascl

(,)

ya

lr

oo.corn )

19'76,

in

l-nrcluccrca

lui I

Walarrr

Fuyuykawa, iar prcrniul pontrir prozi scurti sfrlinS iLli Roger 7.eltt.ity, ctt
(prcrniLrl I{i-JGO), irr traducerea lui Jun Kazami"

lutore da c larc: Nlihzrela Lazirr

<Unicorir Variations>/19[3

M ac lrc lo re co perle: Octavian N4itricri Adresa radacliei: Str.Antolr Cchov nr.8, cod ()11998, sector I llucurcsl"i Te I e l'o n : ll2l -2223048 / O2l -2313224 / 021 -2227 636, Ih x : ll2 l -2227 636

<Dark Crystal> a cigtigat


premiui la categoria film, invingincl la linritii <R.etLrrn of the Jedi".
fost declarat cel nrai bun ;rrtist plastic. Prerniul pentru
a

ISSN I220-1t620

Yoshltaka Amano

l-anzii-,

a fost dcccrnat publicaqiei

(mafcriul ltrtluut din inJzinuL OL/AttK nr. 39/|9ti4)

?R[MIIT[
dupd cum urmeazd., pentru : -roman: <Le champ du reveur>

FITANI

CiZi
EZT

O viala pentru o idee

z 4
.18

Mihaela IONESCU

JeanPierreHube(;
de Jean Claude

de

votate qi decernate de un juriu alcltuit din profesionigti gi se acord5, ca qi


precedent.)

L o
-l

,t-

-povestire:<[rsnageursdesab]e> HUGO-urile, pentru aparilii din anul

Dunyach;

Un Premiu COSMOS 2000 (votat de clienlii libririei SF omonime naviluk> deThereseRoche. <Le champ du reveurn este al din Paris) a fost atribuit traducerii cincilea roman al talentatului scriitor romanului <Radix> scris de A.A.
-roman pentru adolescen{i: <Le

I I

LLI

alsacian.

Dunyach este un tdn[r

in computere, din Toulouse, iar

specialist

povestirea este prima dintr-un popular ciclu, publicat in <Fiction>. Un GPSFF special a fost acordat lui Henri Dehnas qi lui Alain Julian pentru lucrarea lor de referingd <Le rayon SF>, un index exhaustiv al scrierilor de SF

Attanasio (este oarecum bizar succesul inregistrat de aceastd lucrare in Franfa, dar care a trecut aproape neobservatd in SUA). In sfArgit, lista candidaturilor la Premiul ROSNY-AINE cuprinde, la categoria roman: <Le travail du furet a I'interieur du poullailler> de Jean-Pierre Andrevon; <En souvenir du futu> de

plecat dintre noi discret, aqa cum qi-a trhit


intreaga via[d.

Nu se afla in
vreo cdldtorie in Franla

lui cea dragd. nici in Olanda sau Belgia tinere[ilor sale. Nici in

vreuna din

traveller

returned

"

({ara

Philippe Curval; ,.>L'arbre d'o> de anii'80. 1984 Michel Grimaud; <Le champ du reveur> a revenit romanului <Les semeurs d'abi- de J.-P. Hubert; <Nuage> de Emmanuel mes> de Serge Brussollo. Pentru a doua Jouanne gi <Chromville> de Joelle oard de la infiinlare, premiul revine unui Wintrebert.
publicatein FranlapAn[in

qdrile africane pe care le cunoqtea mai

Premiul APOLLO

pe anul

apdrutdvreodatlincolecfiaacesteia, (PremiulROSNY-AiNlit'stt'rrrr ANTICIPATION. premiu asemindtor HIJ(;O rrlrrr, votal (Ambele premii franceze sunt prin coresponden{i,si tlt'r't'rrr:rt rrr t:rtlrurl
(

roman francez 5i nu unuia american sau La categoria prozd scurtd: <Details britanic. Fenomenul este grditor pentru de I'exposition> de J.-C. Duniach, <l.t' actualul nivel al SF-ului din Fran{a, iar clavier incendie> de Lionel gu1a1d, . I e Brussollo oferd controversatei edituri corp du texte> qi <Multiplication rlrr vrr FLEUVE NOIR cea mai bun[ carte leur> de E. Jouanne

bine decAt Scipio Africanul - fie ea Camerun, Congo, Burchina, Gabon, Cote d'Ivoire, Nigeria sau chiar Africa de Sud. Cu atit mai pulin. nu s-a dus de data asta nici in America de Sud, nici in Orientul Apropiat, nici

nedescoperitd de la granilele cdreia nici un c5ldtor nu s-a mai inapoiat), despre care vorbea cu atata patos

Hamlet, eroul tipic al lui


Shakespeare.

Nu vom vorbi aici nici despre

pictorul talentat, nici

in China sau Coreea de Sud, in India sau Pachistan. Jirile lumii din nord,
din Danemarca qi Finlanda, ca qi cele din sud, din Maroc, Algeria qi pAnd in Tunisia le vizuse demult qi, in mod clar, nu a mai plecat in acele direclii. Acum a plecal citre acel ,, undiscovered country from whose bore no
i! ,llilll:li;,,iiill! :. :i , .:, I ', il, I

despre colec[ionarul de timbre qi nici despre

bibliofilul pasionat care a reuqit

sd

mat

r ia L p re

uat a in i n?zi nQPp\tPAE|&l N)l'tl

UXt/

t'

l t I t t t t t'
"

adune o bibliotecd SF probabil fdrd egal in RomAnia; fbarte putini oameni se pot mdndri cu faptul cX au intrat zilnic in librdrii qi anticariate qi cd qiau cheltuit cea mai mare parte diu cumplrind cirr[i, ount'

,lll'.

,"ol:]u:,

"

i0l
'i;{

atlase, enciclopedii qi adunind colec(ii impresionante de reviste. Cdr{ile, mai ales, au fost marea pasiune a lui Cristian Traian Ionescu (Cristi Ionescu, cum ii spuneau
apropiagii).

RevoluEie qi sd-qi

pisiieie vechii
altd

prieteni. Un singur lucru s-a schimbat permanent in viala sa - fiecare nou

pentru literatura SF, de aventurl qi paranormal. in


1992, colabora constant cu Dodo Nild qi Cristian Daniel Dumitru de la editura CRISTIAN din Craiova, precum qi cu fia{ii Bdnu{5 de la rev. ,,Jurnalul SF' din Bucureqti. Cu cei 30.000 de lei lua{i pentru traducerea ..Cavaleriei stelare" de la ed.
CRISTIAN iqi face campania politicd la Tulcea qi devine
I Unry I lr\!:.tr];1r.6'

loc de muncl inserlna o

Economist, director

de

intreprindere de Comer( Exterior intre 1987-1989, deputat, vicepregedinte

adlugire in bibliotec5. La Sulina (unde a fost timp de doi ani director al Intreprinderii de comert exterior Port Liber Sulina,

,rd"i& ,,llliilel.&'.,a1;.:'ai"*:i*r.. *i1&{1k, !'c'' :,-q :"X'l::,.*," f,, ,rt Lr* .,*:*f.,?tA;,., l.

.{'l@ .*ri"q,ii, r-, ' i,-r;,ne, ',5!,';r! tr.-. ir;?,,( . F r'

, .", -,, .

prictcnii cei mai constan!i

erau

al Comisiei de politicd externI


Parlamentului

in 1992, ministru
1995-1991

vdnzitorul de la singura librdrie din

adjunct qi apoi ministru al Come4ului Exterior intre 1993-1995, ambasador

ora$ qi directoarea bibliotecii oriqeneqti, care-l invita la toate


manit'estlrilc institugiei; aici r;i-a gdsit

r,ti ,,r..-r'isX
le

in Grecia intre
lonescu.

. in fine. vicepreqedinte al CNVM, iatl pe scurt traiectoria sociald a lui Cristian

dactilografieze manuscrisul,,Dicfionarului SF", in prima sa formii.

r'agazul sd

x-,1rl #,

{r,-r ir.-"

"," t- ."_,-, -,

deputat.

FIrd sd fle nici o clipi atins de begia puterii, a preferat si locuiascd in aceeaEi casd de dinainte de

Este interesant qi deloc intdmplitor faptul cd intreaga sa


carierd prof'esionali s-a intrepdtruns pcnnanent cu interesul qi dragostea

Fire modestd qi discretl, degi ajuns intre


timp ministru qi ambasador, continul sd frecventeze

i.,' :r!. "fit.',tr .,r,i - ]il":.:,-':{ r. {r.rr;.4. ;r-l | ,:,. ,,,-" ,:.i_N' !!{!.,&*,!i t:,:r,1,r!.j, !li;i,!.r 1i:':,r! ,,:.,-: -f .,)r:?rr, f&,r,,,; i!i{ , 'i;i,.. !.rFl'*.:.,"!' : '

.-, ..,; : i

tarabele cu cdrti

de

pretutindeni, spre disperarea body-guard-ului sdu, dar qi s5-qi uimeascd noii colegi,

membri ai Coprului Diplomatic, din postura de inegalabil povestitor al

arnintirilor fabuloaselor cllltori i din Afiica, continent de referinqi pentru diploma(i a romdneasci, cdt qi cu interesul pentru cdr{i. La Atena o

sprijinl pe romAnca Manuela


sI deschidl prima librdrie de carte rom0neasci, librdria ,,Eminescu", pe strada Harilao Tricoupi,
Marinescu

din biblioteca personali la Expozilia de traduceri rornineqti din opera lui Jules Verne, organizatd la Biblioteca Francezl din Bucureqti. Aceeaqi coJeclic este apoi expusd gi la sediul UNESCO din Bucureqti, la invitagia lui Alexandru Mironov. Opera care-l inscrie definjtiv in

patrirnoniul literaturii SF
revenirea

este

la numai doi paqi de Academia


ate nian

i. in [ari, in paralel cu

Revenit

lucreze incd din I 980, odatd cu in gard de la postul ocupat 1a Agen[ia Economicl din Franqa.

,,Dic[ionarul SF", la care incepuse si

cariera prol-esionali, Cristian Ionescu continuir sii publice, sI cumpere din

in cc rnai rnultc cir{i r;i si participe la vilrqrr trrllrrrrrli a cetilii. in 2005, contri buie cu excmpliire rare
ce

Incepe sa-l publice treptat, rnai intiii in citeva fbscicule din rev. ,,467" clin Craiova, in ,,Jurnalul SIr" $i irr rcv. ,,Flacira" din Bucureqti, sLrb titlLrl rlc ,,lndex SF". in fi nal, lucrrrr.ou 1rt)rr.(l

titlul de <Dicqionar sintetic dc literaturl SF>, in doul volume, la editura PYGMALION, in anul 2004.
sub

1991 publicd studiul intitulat

in ,,Almanahul Anticipalia" din

,,Colecgia de Povestiri $tiinqificoFantastice acum 40 de ani", iar in cel din 1995 studiul ,,Cred quia possibile" (SF qi religie). Scrie mai multe prefeqe qi postfele, in special la operele literare pe care le traduce impreunI cu so(ia (la <Stea r]ubld>

qi <[.umile lui Magnus I{idolph> de Jack Vance. in 2002. In <Jurnalul SF> publicl periodic un mic glosar de le rrre ;i nolirrrri SF. preeurn qi o serie de rnedalioane literare, dedicate lui lsaac Asimov, lui Stephen King qi lui l-ester Del Ray. Personaj destul de putin cunoscuI in fandomul SF romAnesc, in plirnLrl rdnd din cauza deosebitei

Shorf story

Marian MIHAI

Nl'[rR-O Zl ,
totf,*,,u, Nl DvAr\r
reinvie pe ioacii in el ,ra.

salc nrodestii. Cristian Traian Ioncscu rirrnine o fi gLrrd intratl

de R. Heinlein. la <Un caz de conqtiin{I de J. Blish, la <Magina


eterniri[ii> de M. Clifton qi F. Riley, la <Lumile lui Magnus Ridolph> de J. Vance). in aceeaEi colaborare, traclnce de asemenea, in 1994, <Infanteria stelard> de R. Heinlein qi <<Lumea non-A> de A.E. Van Vogt, precum

clcfinitiv in galeria rnarilor


('r.ur()\('tlt()r

i si coicc{ionuri de AR'fA

ciLr-cia ii rprLr(ine, printre algii qi <dornuul Scicnce Fiction>. Forest Ackennarr. Acolo, in lLrrnile galactice de unde nc privcqtc cu simpatie, ii transmitern un singur g0nd - Cristi Ionescrr efti. ineii. printre noi.

SF,

J ntinderile puslii. obsedante I intinderi sufocate in crusta de I- nisip roscat. lasd loc citre rdsirit
stdnciriei de la poalele muntelui. Spre apus, un astru imens cotropeqte bolta

,\

Radu HONGA

lN=IoARqEREA
ava, lansatd cu mulli anr tn

urmi irr spuIiul

plet goal5, in ni.jlocul uriaqului


cosmoclrom. In ea, nu sc ntai giisea

cosmic.

revenise la bazd. La plecare. in ea fuseserd inclrcate toate dovezilc materiale care ar fi putut si le arate

altor fiinle ci pe Terra existd vialii inteligent[: filme, cir{i, formule


matematlce etc. Acurn insl nava aqtepta com-

nici tnlcar combustibilul de rezerv5, trtilizabil numai in elrzrrri extrerne. in schimb, pe pantlu I diu cabina de comand5, pimintenii au descoperit un mesal nea$teptlrt, caligrafiat cu ingrijire, in limba englezf,: <Vi mullumim. Mai trimiteqi !>.

cu fldcdri apocaliptice, bolnave, involburind orizontul. StArnit5 din senin, furtuna iqi aruncd valurile de praf urnite dinspre indl(ime, prdbugindu-le greoaie spre dunele modelate absurd in creneluri contorsionate. Avalanga sufoci in intunericul fierbinte imensul deqert, vibrind odatd cu atmosf'era incinsd. Bdrbatul privea cu ochii intredeschigi, culcat in nisip, aqteptind sd moar5. Respira greu, sacadat. StrAngea in mAini pietre ascufite, ca sd simtd durerea. O clipd, dup[ care clipi nedumerit: se vizu brusc cu alli ochi, de undeva de sus, fii n[d neputincioasd inmbrdcatd intrun costum orbitor de alb, cu piciorul

Iqi trase respiraqia, consumind din ultimii litri oxigen rimas. iqi strAnse pleoapele, sd nu mai vadd nimic qi gemu prelung a neputinga. igi auzi glasul sunind straniu, insolit de ecoul venirii dintr-o alt[ lume. Reuqi sd-qi simti piciorul nlcldit de sdnge, dar durerile sfAqietoare incetaserd. O amor{eald pldcutd ii impdienjenea ochii, insl omul se incdpdgdna sI rImAnI treaz. Ca prin vis, zirea undeva deasupra planind imensele
pds[ri de pradd ale deqertului. Dunele fdrl sfArqit deveniserd verzi dintr-

in valuri molcome, purtind spume involburate spre soare. Se sim{ea u$or, cu braqele
odatd, clipocind
surprinse de in{ep[turile reci ale apei,

cuprins de frenezia luminoasI

drept aproape zdrobit de stAnca pribuqitl. La c0qiva paqi, aqteapti


tancheta, uriaqir pasire doboritd, cu

valurilor. inotd spre addncuri, printre stoluri de per;ti reflectind feeric razele soarelui pe cioburile solzilor. -Derg, ne auzi? Sunt Mark. Depdqea stdncile albastre, cu

trapa de la intrarc rirmasl deschisi.

!,::"::::

contururi informe, flcind sir unduiascl pldurile de algo ru I pa r'c


I |'l'>,

::,,,..:":

l"

:ru

steaua de mare, simlindu-i neliniqtea

mugchilor fremitind de viaq[. -Derg ! strigau stdncile,


deschizind spre el gurile hidoase ale pegterilor.

Marea dispiruse in fl[idrile muntelui ce arunca din craterul albastru pdraie fierbinli de lavd. Pantele abrupre se

inroqeau, pe mdsurd ce valul de


jLrnriitatea distanlei dintre stdnci qi deqcrtul cuprins de uragan. $i limbile

Transmite coordonatele punctului in care te afli... Derg... Peqtii tdceau, risipindu-se in pulberi diamantine. De undeva, din addncuri, urca spre el un fluviu de foc, ingropind totul in fierberea apei. Ferindu-se de involburare, se roti cu repeziciune in apa fierbinte spre o [intd necunoscutl. Dinspre ea, ploua cu foc, firdmiqind marea in spulberiri
Sooborg
violacee. -Derg, rS.spunde dacd ne auzi...

-Derg

flicdri inainta. Nava se afla la

de foc dogoreau din ce in ce mai


aproape.

lurni vizitate. Neclare imagini intret5iate... memoria refuza s5-mi ofere rafionamentul clar, somno]ind. M-aE fi crezut singuruJ oaspete al noptii, insd intuiam, in mod neprecis, o existen(d fizicd aldturi. Nu indrdzneam sd caut cu privirea,
complScindu-md in starea de incertitudine. $i totuqi... Am privit, in cele din urmd, invins de curiozitate, cu coada
ochiului inspre dreapta: cu genunchii la gr-rrd, cu umerii invlluiqi intr-un vdl

pielea

ii

triza in nuan[e catifelate,

rostit inclinind din cap

mAngAind retina, intr-o alunecare abia sesizabilS. -i1i plac? -Md numesc Derg Sooborg, am

cdtre sllbdticiunea de aldturi. Am incercat s[-i surprind reac(ia, dar mi-a fost imposibil. Nemigcat5, femeia privea
marea.

-Derg, ne auzi? -Decolali, Mark... nava... -in sfirqit, omule.-. in stArqit... Corrunicir-ne unde te afli. -Nu prea departe de voi . Vi

-Pdrul tdu are culoare naturald?

-Ar fi un chin sd-l


cheamd...

vopsesc.

vid.
pici<rru I ,si .rt7.ea nedesluqit bolborosclilc lavci vlscoase. Aluneci in ncant, cu bralele intinse, qi sin{i

Vcclca stinca ce-i Iintuia

Derg...

Era glasul cdpitanului,


chemindu-l parcd de foarte aproape.

cunr

il prirneqte din nou

marea,

invol bLrrindu-i sintIurile...

DERG
In noaptea de august, in prirna noapte a cdlStoriei, avusesem un co$mar. Priveam cu ochii larg deschiqi pere[ii cabinei, dupl ce strigasem rdgugit, bdtind aerul cu mdinile. Sim(earn pe frunte o sndoare rece. Am pigit, clitinindu-mi, arn deschis uqa clbinci. apoi aproape arn alergat pe nesfdrqitul coridor pustiu cltre briztr miri i. Respiram adinc, {inind aerul rece qi s[rat in pllmini cdt mai mult tirnp. Strdngeam in rriini balustrada metalicf,, privind firi sI vdd ultimele qezlonguri pirisite de
cdtre pasageri. Marea incorseta vasul ;i orizontul in stransourea-i cenuqic.
'i:,,:t::lt:::.r').: ':,::,.),,,aa

Norii ajunseseri pAni la suprafa(a valurilor ce clipoceau molcom,


zdrenle prelungi risipite in intunericul

noptlr.

Am coborAt treptele rnetalice, descull, citre puntea ceu tnare, tremurind in ricourcl nop!ii. Irnaginea incheialei pclrcceri nocturne aplrea asetnenea rrnui dezolant tablor-r solitar: printre scaunele fixate pe punte, sticlele pendulau trist sub mas5, in ritrnul ruliulr-ri. M-am a.,sezat

intr-un qezlong. cu oehii cr-rceriIi de strania imbinare cle umbre 5i luntini n mirii. irreer.'arrr sii descrrpar o asem5nare intre planeta-nrami qi alte

de pdr negru, trupul fantomatic al unei femei iqi qesea visul ascuns intrun colq al bordajului. Marea iqi leglna potecile de apd odat5 cu mersul monoton al navei. I-am sim{it privirile pe obraz: dou[ pete mari de intuneric strdluceau vag sub cortina grea a pleoapelor. -Cobori in fiecare sear5? ,Am incetat sI o privesc, alintindu-mi ochii spre orizont. simqind ci momentul bizar al vrijii se sfdrAmase incd de la pri mele cuvinte, intr-o puzderie de cioburi minuscule. -Nu. E o simpld intrebare. -Probabil cd vii de la Phoenix... -M-am imbarcat ieri seari la Wunn. S-a ridicat din spatele dunetei qi s-a apropiat, ocolind sticlele ristLrrnate. S-a aqezat aldturi, respirind greu. Am privit-o in bdtaia razelctr albe ale lunii, iegiti dintr-o spirturi a norilor, pasdre gata si-gi

-Nu mi-ai sDus cum

te

-Are vreo importanlX? Simteam un fel de iritare. Femeia imi testa, in mod copildresc,
rdbdarea.

-Dacd ai impresia cd-{i pierzi timpul cu mine, po{i sd te intorci la loc. -Suara. Suara Lington, rAse femeia, continuind sX priveascd peste bord. Nu sunt pdmAntean5. -Ai trdslturi asemdndtaore celor de pe Toarba. Soarele lor violaceu dd nuante particulare pielii. -Nu sunt terrianS, rAse in continuare femeia. i1i plac? Pdrea pldsmuitd dintr-un aluat nobil qi crescutd sub avalanqa de luminI sdngerie a planetelor din constela{iile de la marginea Galaxiei. Am re(inut ci trdise singurd qi, mai
ales, cd era incX tAndrd, foarte tAnb.rd.

f.i::,

',t:,.:,,...,a,.aj.::,t.,:::i,::r:::,' i:, .r::lrr:

b 7,.at plrea .-ti':'iilillt::.iilll,:ll.rl'.rr1r,.

ia zborul; totul in trupul zvelt sir irurnpl de vi

si

Pdrul des, negru-albdstrui, vibra sub ploaia albd a lunii. -Da. Eqti frumoasi, am rispuns simplu, ca qi cum aq fi afirmat clespre

un lucru cI are fnrmusc(e. Mli

simieam atras de aldturi.

joiui

iara putinia ae

anticipare, deschis de femeia de


-Eqti al doilea bdrbat pe care-l cunosc, in afar[ de tatal meu, Leuth.

Am copilirit pe o stafie pilot

qi

iubeam Pdmintul cu certitudinea ce-

lui care qtia cd nu-i va apartine


niciodatd. Expuneam peste tot fotogralii cu Ocean ul Pdcii, cu
uriaqele megapolisuri Pheonix, Altamira, Wurm... lmi petreceam serile privind un zoo oarecare, cu anirnale ciudate...

-Era{i numai voi doj pe statie? -qi se pare ciudat, nu-i aqa? Pe mama n-am vlzut-o niciodatS. Lui Leuth nu-i pl5cea sd-i amintesc de ea. Poate cd avusese parte de o cdsnicie nefericitd. M-am niscut pe stalia Ter-

minus Ophichius 14, aflatd

Ia

tdcut, respectindu-i dorin{a de a-qi tdinui trccutul. Pentru un 0m care-qi petrecuse viala in spatiu, in singurltatea absoluti a stelelor, pirea neaqteptat de vie gi de umand. iqi amintise apoi de cele 10 zile convenfionale, petrecute pe o mare de cogmar, la suprafafa unei planete bintLritc de furtuni apocaliptice, cu monqtri rnarini flrd nume, izbind in peretii navci avariate, in cdutarea cdrnii sale niucite dc spaiml. Cei venigi sI-i inlocuiascd il gdsiser[ obsedat de idcea sinuciderii. Aldturi, Suara, cu trupul unduit confbnabil in qezlong, ii impirtiqea parcd amintirile. -Nu vrei si n'rai continui? -Nu. -Sd-gr povestesc atunci despre
mt ne.

ceva nein{eies. Arn

aga?

-Nu am avut de-a face cu prea


multe femei.
Rddea in hohote, cu capul ldsat pe spate, dar oricdt aq fi incercat sI surprind ridicolui situaqiei, nu izbuteam. Atdta doar - Suara rddea gi

incercd el s-o linigteascd. O entorsS. Nu m[ pot miqca din loc.

vocea ei se ridicase

in tenebrele noplii. plismuintJ ecouri qi

marginea de sud a C[ii Lactee, in bra[ul spiralei a patra. CAteodatS, Leuth qi cu mine inotam in Marea Adladar, aflat[ pe o planetd minusculd, situatd in sistemul unei pitice roqii. Cdnd ieqeam din apd, culegeam scoici qi mici animale
fosforescente.

-Nu este nevoie. Oricine igi poate citi realizlrile, in orice casetd
holo; i1i poate vedea fiecare sistem explolat... prima navd cu propulsie lotonici pe e are ai tcstat-o... prima nav[ cu sistem axial antimaterie... Al[turi de Leuth, captam nesajele astronavei voastre din misiunea Hy-

amplificind rezonante bizare. Din ' inllgimi, se scurgeau quvoaie de fldcdrj, plamddite de suflul arzbtor al nop[ii. Se regdsi intro vdpaie de lumind intretdiatS., cu tancheta aldturi. Revizu nava, vibrind odat[ cu intinderi]e. Lava se scurgea ho{eqte printre stAnci, calcinind totul, adulmecind via{a cu frenezia anintalului de pradd pornit Ia vAndtoare... -Mark! -Derg! Era vocea Suarei. Am trimis un robot. Pe Cib-l L D5-ne
coordonatele.

-Vezi robotul? -Nu incd. Md glsesc in zona WE-2, la poalele vulcanului. -E O.K.. Derg. in slarqit. ne vom putea urni din infernul acesta. Stai liniqtit, nu plecdm fdrd rine. Percepea din ce in ce mai greu cuvintele lui Mark. Scoarga planetei rdbufnea vuind, inghilind rAuri de lavd. Abisuri negre se deschideau, sorbind cu nesal uraganul. Ploaizr de pietre qi cenuqi ingropa intinderile in
pietre Ei fum.

ll

zYari

pc Cib-l l inaintind

caraghios printre resturile fir6miqate

ale stAncilor. Nu era chiar atAt de departe - poate o sutd de paqi. Speran{a ii invdlui cald inima. O clipd, nurlai. Apoi robotul se rostogoli irrtro parte, alunecind pe un strat de pietre

-E prea tArziu, Suara. S-ar


putea sd nu mai exist pini ce el va iUunge aici. Dccola{i! Sunt mi;c5ri tectonice violente pe toatl axa ecuatoriald.

instabile qi marea de foc clocoti sub trupul de metal. -Hai, Cib... Hai, Cib... se rugd

Tdcu qi iqi privi degetele


ingdnduratd. -La ce visezi, Suara? -La faptul cX... Te-am cunoscut cu mult inainte de a ne intdlni, Derg. $tiam qi cum te nume$ti.

dra. Le amplificam pentru a


IiI.
-Suara, aq putea sii itttltrizrr,
s4...

-$tim, Derg, indicatorul


analizoruiui pozitronic uc-a avertizat
dej a"

le

retransmite cdtre Consiliul Sectorulrri


r',

-Flaneta va crlpa
interveni biologul Sugdal.
unde te
gdsinr.

in dou[,

deznidd.jduit, privind la robotul ce continua sI qi miqte inci membrele cuprinse de lavil -Haide, Cib! strigd Derg. Cib, biriatule... url[ deznidijduit, cu ochii invadaqi de o undl sublire de lacrimi. -Nu-i nimic, Derg, ii risund vocea comandantului in ureche" Vom incerca sd ajungem la tine cu o
tanchetd.

-Cum

aEa?

De unde?

-Vrei sd mI ittvi(i
zAmbi pieziq f-emeirr. -Mdine vortt irv('rr

rrrr(l('vit.

-Poate cd o sa-gi spun, cAndva.

-Derg, comunicd-ne imediat afli! ExistX incd qanse si te

Sogdal qi

Mark

se

Suara zAmbea vag, cu ochii pierduqi intr-un trecut necunoscut. ii

, t st:tl:i it.t
tlU-i

Astralla.

priveam buzele pline, murmurind

-$i te sitrl.r ( ;rr ',rrrttr.

-E prea tArziu, Suara. -Derg'/


It rll t! riti{,] !;fli

indreptaserd deja citre sala de garzrre a tanchetelor, in timp ce primele rliuri

-Cred ci rru-i nirrric grav.


lit.iirir i. titli;ti[]tr ;lt:
,tt;

de lavd cuprinseserir postamcn trenului de aterizare al nlvei.


,lr\,1

tLr

,))

lil

rill:irtll?

llil iilill ai it:i.:,r.r,t,,,

tg:

SUARA
Parcd erarn invdluili intr-o ploaie de petale de trandafiri . Am strdns pleoapele qi l-am privit pe Derg prin sticla paharului. Da, zdmbisem.
Aproape cd rAsesem.

-Prima mea navd fotonicd.


Prima gregeald de proiectare. Aveam

datele furnizate de ciberi"

Adladar...

-$i-1i pierdeai restul zilelor ingrijind de satelitul energetic! -lmi ajutam tatXl, Derg...
binuiesc insd cd, penlru tine. asta are mai pu(ind importanld. Oftai: -Sf, continui, ins5. Aveam ceva

pe atunci foarte mare nevoie


captatoareJ

-Suara, ce
auzi?

cu tine, nu mai

de ajutorul tatdlui t5u pentru redresarea

il

zdream foarte

caraghios, cu gura alungitd spre


urechi, cu nasul imens
Derg.
Se l5sase pe speteaza fotoliului de rdchith. Md pri vea printre gene.

-Ar[1i foarte bine in seara

ii

turtit.
asta,

or fotonice. -$i atunci s-a intAmplat sd te cuplezi la rampa sta!iei noastre. Planeta ai vdzut-o'l
-Da.

Vocea lui Derg pirea cd vine de foarte departe, de dincolo de imaginea planetei pustii. intrus pierdut ln lurgul zhrii.

cu acelaqi zA,mbet bun, care nu-l phrisea niciodat[ in prezen{a mea. Derg era un om minunat. intuiam
asta, deqi experien{a mea sociald
se

perspective pentru Omega 16. Acceptasem, pentru moment, tovir[qia r"rnui pilot experimental qimi sus[inusem examenele prin
cosmovideofon, ob(inind un post de profesor in bionicd. Unde sd-mi practic profesia? Deasupra planetei aceleia infime, cu doud continente de buzunar qi cu o mare tristl, tatdl meu ar fi rlmas singur in compania cibernoi zi lor.

Printre mese, o ceatd

-MI gdndeam si facem mdine o escapadi in deqert. Asta numai


dacd nu te vei simfi obositd... Totul pare atAt de ciudat, Derg!

de

maimufe dresate, imbrdcate, cerea de mAncare. Cineva se amuza turnind qampanie in gura unui cimpanzeu cu

Tumultul unei lumi pe care nu

am

tricorn prins de ceafd. Alte femei


rddeau cu hohote, stArnind rumoare.
Cdgiva copii

visat-o se invdlmdqeqte deasuprd.-mi, cu mult prea repede pentru a o putea


urmdri

. DI-mi timp, te rog, timp


acomodez!

ca

fericili

se inrreceau

reducea la prietenia pe care o purtam pentru numai doi bdrba[i. Pe Derg il intuiai, avea sufletul la fel de palpabil ca qi carnea densd a unui fruct tropi-

in a imita mersul ldbdrfat al


animalelor. Derg zdmbea. De sus, se aruncau din ce in ce mai rar petale,

sd

mi

-$tii cI e pentru prima oarl


cAnd gust qampanie'? -$i nici mdcar nu e veritabili!

prevestind apropierea iminentd


serlr.

cal.

-Nu-mi rlspunzi?

Blrbatul zdnrbea. Dincolo

de

balustrada de ogel, prdpastia iqi rdnjea

O planetd singuraticd, aflatd. la marginea Universului explorat, Derg. $tii. am crescul in compania unei doici din superplastiton qi am studiat

Fe terasa suspendatd

de

deasupra prlpastiei se aprinseserl

colgii stAncilor intr-o asimetrie silbatic[. Smulgindu-se din


lor, trunchiuri pipernicite de arbuqti qi plante tdrAtoare se avAntau spre indlqimi, dornice de sorrele bldnd al amiezii. -iqi place aici, Suara? L-am aprobat din priviri. apoi
sl.ransoarea am revenit la verdele mustos al naturii

prin videofon. $tiu ce inseamnd

sd

fii

singur.

Serile mi le petreceam aldturi de Leuth, privind impreun[ la filme antice. MI imbdtam cu aromele unui PlmAnt necunoscut .,si tabulos, visind la oameni, la pirsiri, la mun{i qi la pdduri.

pentru monedele azvdrhte drept bacqiq. imi simgeam spatele aproape amor{it din cauza spdtarului fotoliului
qi

mul{umiri in surdind

lumini portocalii. Ospbtari adevdragi se frdngeau de mijloc in fafa meselor, destupind sticle qi murmurind

E un lichid imitativ de sintezd. Am rds amindoi, iar Derg mia admirat deux piece-ul din alge venusiene. Apoi a apdrut Mark qi

Sogdal, care ne-au propus sI


participlm la o expediqie pe Miranda l6 pentru studierea faliilor tectonice Ei a vulcanismului local. Urma ca expedi(ia sd verifice ipoteza conforn clreia planeta avea sI erupi in curend qi splrgindu-se in buci4i, avea sf, fie absorbitd de astrul in jurul cireia gravita. -Vrei sI vii, Suara? -Trebuie sh vorbesc cu Leuth. -Expedi[ia i{i oferd posrul de medic qi de... soqie a lui Derg. In fala ochilor, lumea cre$tea printro pinzl tremurdtoare, sublire, de lacrirni.
15

imi aminteam, prin compara{ie, de

exuberante, irupqie de lumini culoare spre cerul lirnpede.


ta...

qi

-Dc sutelitrrl energetic se putea ocupa insir qi un ciber, nu? -Lir urma-urmei, da... O fdceam insiL dintr-un fcl de voluptate a singuratiqii. Asta pAni ce ai apdrut tu. Tu qi nava ta experimentald,
<Delta>.
':. ,.& ilil
llNi&:inrr:iil

fotoliul din hotelul vecin. insd nu md induram sd plec. Derg ardta minunat. Privind la omul acesta puternic qi, totuqi, atdt de timid, revedeam in frAnturi de imagini planeta natali qi o intreagi copilirie risipitl. imi revedeam taril, albit de tirnp, verificind cocArjat

-Spune-mi ceva despre planeta

-Planeta mea, hmm ! Ciutam scoici cu perle mov in Marea

DER.G
-Mark, Suara qi Sogdal - un ultirn apel. -Mark, Suara qi Sogdal - un ultim apel. Derg sim{i suflul fierbinte al Iavei. igi revenise - pentru a cdta oarl? Respira cu l5comie aerul fierbinte. -Aici, Mark. Vd ascult. -Cupldm sta[ia din tancheta de salvare. Revenim in contact radio in 30 de secunde. Liniqtea ii tortur[ brusc
timpanele.

prlpastia iqi c[sca gura, prdvdlind intr-o derulare apocalipticd muntele cuprins in lava fierbinte.
-Ctb 21, preiei comanda navei. Treci pe sistemul automat de avarie, pinl la plasarea pe orbiti. Timp de execu(ic: | 5 secunde. -Execut. -Ci nci

tl
DE (DTNCOLC DE BUCURE$T|)
Ceea ce vezi este fals... Neau luat tot! Mircea iEi intoarse fa{a, mirat, citre bdtrAnS. Ce dracu' mai

PTO?I

secunde - cuplez

combustia fotonic5. Un ocean de lavd izbucneqte

In plus, era un tip care qtia cum

din adincLrrilc planetei, aruncindu-se


aslrpra platoulLri.

-Markl urli Derg. Nu pute[i


cobori! Totul este acoperit de lavS! -Suara! urld in microfon, cu disperarea ultimei sperante. Suara... Iqi anrinti, fdri nici o leglturi, acordurile unui marq, atzit intr-o zi, cindva. intr-un trecut cvasiuitat. pe

in tovdrdqia ei. Incepu sd cdnte, cu gAtul strdns in braqele unei uri mai fierbinli decAt lava, privind spre nava izbiti de rocile fierbin{i. Era neputinla de a impiedica moartea si-qi ia tributul sau... Brusc, fala i se ilumind, sub impulsul unui
Terra,

-Patru sccr-rnde: cornbustie activatir. Contact sursl lumind. 'Irei secunde.". dou5... lntensitate de interferen{l maxirrd. Lr-rmina imi plesnegte orbitoare in ochi. Nava se clatin5, izbiti de un alt quvoi de lavi. -Zero secunde - focar maxim de lansare.
-Zero secunde. Contact.
Fulgerind orbitor, pasirea albl

vroia qi cotoroanta asta? "E, plin


Bucureqtiul de demen{i", gAndi el qiqi continr-15 drumul. - Mamaie, ne-au luat tot. Nimic nu e adevdrat. Unde-s ghirlandele de la balcon, unde-s casele de altidatd? - Uite, babo, cred ci qi-am mai dat zece mii, acum o siptimAn5. Mi laqi in pace? Tipa devenea insuportabili... O cunoqtea pe bitrAnd. De

sd se poarte in societate. Genul reporterului de qtiri, brunet qi bine fdcut care, dacir qi-ar fi schimbat
costumul pentru haine mai lejere qi-ar fi aruncat ochelarii, dacb nu
ar
qi s-

plrlseqte infernul, cu blindajul

pe

jLrmltate distrus. Derg inregistrf, pe retind un minunchi de raze nlbastre,


micqorindu-se pdni la dispariqie. -Suara... murrnnrl bdrbatul, apoi incepu si cAnte, fericit, cu lacrimi in ochi, notele unui c0ntec

obicei, cerqea in autobuze

fi blrbierit chiar zi de zi, ar fi trecut brusc printr-o transformare, de la genul de "tocilar" la stilul cuceritor. "De multe ori, succesul nu are neapXrat de-a face cu talentul. Ci cu puterea de a te face pldcut qi de a convinge ceilal[i oameni" - iqi repeta el, adescori, in gAnd. Dar visul lui era, in primul rind, acela de a-gi cuceri
crtltoflr.

qi

troleibuze, intrebind viitoarele "vic-

gind.
-Robot sala de comandd - Cib 21 comandd, pe canalul de avarie.

-Robot Cib 21. pe recepqie. Vocea fdrii inflexiuni il umolu de cr


bucurie silbatic5.

auzite demult, intr-o zi, cindva, pe Terra-mami.


"Atlantitlu" nr. l/1988,

Vuind din

strifunduri.

(Prrtz.ti prelLtatti tlin Junz.inul

etlitut de cenacLul "Atlantis Club" tlin Cernuvotltr)


li:,r
tjrrfrt'rt:ti:i r

time" cit este ceasul. O intAlnise de nu gtiu cAte ori, pe Ia I I noaptea, in statia de autobuze de la Ciqmigiu. Chiar se gAndise cAndva sI ii dedice un mic rcportaj. E drept. nu se ;rie cine i l-ar fi publicat, dar poare cd ar fl convins vreun editor cu talentul lui. Lucra de zece ani in presa scrisi, obginuse o seric de prernii, in special pentru anchcre qi invesrigaqii
indrXzne{e...

- Ai putea sI-mi fii copil, picitosule. Vino cu mine! Vino


acolo, vino dincolo de plopi... Baba ii intrerupse gAndurile. Chiar nu se lisa...
Nervos, Mircea o

lui

la pas, aqa

cum qtia el sd facd atunci cdnd se gribea. Pas de rocker sau de militar aqa ii defineau amicii mersul. Nu i-ar fi stat in cale nici preqedintele RomAniei. oricare ar trrai l'i fost el. Dupd ce c[ i] str-esa aproape
17

rti

:f

..::::.1:.;:,::.::,:.;)

,l tl

l il

.i .t t: ',1i ::.a:

:a:,.::::a::.a::a::;i:::,:t :'

.:;j, :.::..:./a

in fiecare

sbptdmdn5, acum bdtrAna dorea sd-l ducd in cine qtie ce loc obscur. Peste un sfert de ord, avea

privi in urm6, atent. De fapt, nu era aqa de inocentl. Pdrea sI aibd cam

amicii, ironic. Iar ai prins

doud

pentru veqnicie.

l6

ani.

intAlnire cu cdliva prieteni, in barul de lAngd Amzei. La naiba, iar va intdrzia! Alese solugia cea mai pulin stresanta: aceea de a merge pe jos.

Ciudat, inigial nu i-ar fi dat mai mult de 10-12. RoqcatX, cu ochi albaEtri, avea in ea o candoare copildreascb imbinata cu un erotism de adolescent5. Ea ii intinse un bilet. - Va rog... Trebuie... Mircea acceptd oferta sau ce

stopuri cu autobuzul aerian qi te-au oprit unii sd faci o donafie pentru copiii fdrd addpost. Poate cd ai dat qi de c6qiva Martori ai lui Iehova, care au incercat sd te convingd sd urmezi
calea cea dreapt5. Aga e?

Circulalia pe artera Bdlcescu Magheru era prea aglomeratd - atAt la sol, cAt qi pe cele patru culoare
aerlene.

Dar de fapt, de ce mai


scuza? N-ar

"Un cartier ucis...". Lui Mircea i se pXrea deplasatd ideea, chiar copildroasd. Nu crezuse niciodat[ in aqa numitele fenomene paranormale. Deqi nimic din realitatea inconjurdtoare nu pdrea sd fie normal.

se

fi fost prima lui intArziere

gi

toli

se obiqnuiserd. Radu qi Ricardo

in plus, nu ii plScea

sd

foloseasc[ metroul. Nu cd ar fi fost claustrofob. insd, deqi era cel mai rapid vehicul, implica multe riscuri.

PAni ajungeai pe peron, puteai sd rdmAi fdrd nimic pe tine. Cele peste 50 de bande de <halucinogenici>
aveau grijX de asta.

fost qi plecd mai departe. Se indreptl spre magazinul "Eva", nu inainte de a mai intoarce capul. Hm, puqtoaica avea chiar forme interesante. in sfdrgit, il aqteptau prietenii qi in plus, tipa era minor[. Incercd s5-qi goneascd din minte cAteva gAnduri carnale, pdcdtoase, umane. Ajunse l0ngi Amzei. Era deja

naiba o

fi

erau, ca de obicei, punctuali. Radu era cameraman la un post TV, iar Ricardo, redactor de qtiri la acelagi
post.

- Mircea, uite ce am gdsit... Ricardo ii ardti o fotografie in care erau doi plopi. Semdna mult cu poza primitd de Mircea, numai cd pdrea a fi mult mai recentf,. Dar tot
ceva necunoscut lui... - Mircea, Radu, qtili ce e
asta?

Dupd aproape o jumdtate de ord de a$teptare apdru qi barmanul. - Fac eu cinste. Trei beri... se grabi Mircea sd spund. - Nu vrefi mai bine sd cobordli? Avem o sald noud, le sugerd chelnerul. O sald nou[? Nu auziserd de a$a ceva, deqi frecventau localul de
ani de zile. Unde sb mai coboare, deja se aflau la subsol... Barmanul insist[, a$a cd, in final, il urmard. Numirard

In plus, de fapt, avea o fobie fagd de scdrile rulante, de pe care


cdzuse
cAndva,

qi se accidentase serios

in intdrziere. iqi aminti de bilet qi il scoase din buzunar. Hdrtia con{inea doar o
reproducere ingilbenitd cu doi plopi, situaqi de o parte qi de alta a unei strdzi pe care nu-qi amintea si o fi vf,zut

Ricardo

pdrea

chiar

XIX, din vremea vechilor mahalale. Intrd in local gi cobori sclrile. LAngd Facultatea de Un bar stilat, cu mobild veche, Arhitectur5, un grup de bdtrdni ii bard amenajat intr-un vechi subsol. pere[ii calea. Parcd trdiau in alte timpuri. pdreau a fi cei originali, clin cdrdmidd Trecu printre ei, imbr0ncindu-i gi invechitd qi innegriti. Singurul lucru injurind printre dinqi. Era prea nervos. care-l deranja aici era era fumul dens. Mai avea cinci minute gi nu ii pldcea Era qi el amator de figdri, dar totuqi si dea dovad[ de neseriozitate. in nu suporta fumu]. prietenii lui se dreptul hotelului "Lido", il opri o aflau deja la masd. feti(d, intinzindu-i un bilet. o ignord. - imi cer scuz.e, dar circulalia - Vi rog, domnule. Vd rog... Micufa nu renunl,a. Se opri qi $tirn, qtirn, ii rispunserd
acceptat).

in copildrie. Trecu prin pasaj in fugd, ignorAnd cdteva tipe bine care incercau sd-l imbie cu cine qtie ce oferte promo{ionale (dacd s-ar fi promovat pe ele, poate cd ar fi

vreo 30 de trepte, care duceau, in spiral5, spre un loc din ce in ce mai


intunecat. Intrard intr-un beci cu ldzi

vreodatd. Degi era fotografie, aleea pdrea sd vind de undeva, din secolul

entuziasmat de acea pozd banald. - E strada pe care am copildrit. Nu mai existl de zeci de ani... Ricardo iqi amintea, cuprins de nostalgie, strdzile inguste, aroma

de cdrbuni. Ricardo scoase


exclamare de uimire.

- Bdi fra{ilor, e identic cu subsolul casei in care locuiam


acolo...

teilor din fiecare primdvar[, clrufele cu ligani care vindeau sticle goale gi fiare vechi. Marinicd acordeonistul, parcul in care se juca, Coca bdtrAna, care fusese solia unui mare pictor... - in locul dsta se af15 acum clSdirea aia ciudat5, fostul Palat al Parlamentului, nu? intrebd Radu. - Da. Se zice cd. locul e blestemat acum. Pentru cd a fost omordt un cartier. Unii spun cd sufletul i-a rdmas qi va bdntui zona

il

urmard pe barman, trecAnd

printr-un pasaj ingust, intre doud ziduri din cdrdmidd. acooerite de


pdnze de pdianjen. incepu sd se audd o melodie stranie. Pdtrunserd intr-o sali mic[, cu vreo zece mese. la care erau aqezali

cd{iva consumatori. Bdrbali imbrdcali

in costume demodate qi femei in


rochii inflorate, din material ieftin. in capdtul sdlii se afla o scend, de pe

slab qi foarte inalt, cu o fald


cadavericd. Avea o voce stridentd, in totald disonan{d cu romanta pe care

rnterpreta.

Celor trei le atraserd


versurile, putin naive qi chiar

atenfia

banale, ce mai mulli plopi, care il cu un parfum vechi, parcd desprins impresurau, il sufocau... $i, pe
din Bucureqtii de odinioard. " Dincolo de plopi, Cerul e senin, Dincolo de plopi, Bate-un parfum fin, Dincolo de plopi. ESti tu, iubirea mea, Dincolo de plopi,
Voi

Se fdcea cd era intr-un cartier mizer, inconjurat de oameni soiogi, cu hainele pline de praf qi pdnze de pdianjen. in jurul lui apdreau din ce in

Curn rjunse la serviciu. ca de obicei, cu o micl intArziere, ii suni pe Radu gi pe Ricardo" Stabilird o noui intdlnire a doua zi, in acelaqi bar uitat de vreme.

BatrAna... iqi intro,Juse seringa in vend qi ap5sd. in acel moment, o observd pe frumoasa roqcatd, la doud mese mai departe. il cuprinse un fior... ii tambea lui. Avea ochi
albaqtri gi o piele alb6, foarte de albd.

***

deasupra, melodia

aceea

infri coqdtoare...
Se trezi lac de sudoare. Era deja

ora 10. Trebuia sI se grdbeascd, dacd

nu dorea

si fie iardqi mustrat de

fi

eu, salvarea

ta"

redactorul-qel'. Tot un "deja vu". Nu-qi mai fdcu gimnastica de diminea[I. Bdu pe nerisuflate o cafea
de ieri, igi aruncl pe_el i""i,_-ri-T":A un sacou leql pe o camaga $t uqa. $l Pe langd universitate, o intdlni iardqi pe bdtrand. pe care, de data aceasta, o privi cu interes. Acum nu ii mai pdrea chiar nebund qi nu-gi explica de ce... - Vrei sI ajungi la plopi? incl mal pott. - Care plopi, mamaie, cb am innebunit de ieri dupd amiaz6, gAndindu-m5 numai la asta. Unde

Barmanul se retrase. in locul lui aplru un b5trAnel, care ii servi cu trei sticle de bere cu etichetd simpl5, inesteticd. Ricardo apucd primul sticla gi, dupd ce dddu pe gAt o gurd, scuipd conlinutul, oripilat. - Mamd, e nasoald r[u. Cald5, fbarte amar5, de parcd ar fi de acurn <-l sutd de ani. Eu nu mai slau aici. Ricardo se ridicd de la mas5, urmat de ceilalli. inainte de a ieqi din sunt? ciudatul local, privirile lui Mircea furd - gi-aq spune chiar acum, dar atrase de o roqcatd la vreo treizeci gi degeaba ai merge acolo. Nu po{i ceva de ani. Femeia avea ochi decAt daci ajungi in Lumea Ei. albagtri gi se remarca dintre to{i MAine, la aceeaqi or5, sd fiqi in barul clienlii. Era imbr[catd in stilul anilor vostru... $i dd-mi qi mie de o pAine, '60. Avea o senza[ie de deja-vu. mamaie... "Barul vostru?" "Lumea E,i?". Bdtrdna ii urmdrea, sau ce naiba se 2. Mircea nu putu si doarmd intdmpla? Mircea era din ce in ce mai aproape toata noaptea. Avu un antrenat de poveste. Ezitd sA o mai coqmar, dominat de gustul oribil al intrebe gi altceva...

De data asta, Mircea aiunse primul. Era prea nerdtrdltor si vadd ce va urma. Fumd vreo trei tiglri, una dup[ alta, pAnI cind sosira gi ceilal(i doi. Nu obiqnuia si facd a$a ceva. Ap5nu barmanul, care ii conduse c[tre aceeaqi ciudatd inc[pere aflati la sr-rbsolul subsolului. Aceeaqi rlruzicd, aceiaqi oameni, totul la fel - MI cheamd Nora. ca ieri. De data asta nu mai servird Femeia nu era foarte inaltd, in bere. Aleserl vin gi fdcurd foarte schimb avea un corp perfect. bine. Licoarea gdlbuie era aproape Decolteul pronuntat ldsa si i se vadd gelatinoasd gi extrem de aromat5. destul de bine sAnii albi, nu foarte Deqi cornandard doar o sticld, mari dar proeminen{i, un magnet acoperitd de kilograme de praf, se involuntar pentru privirile celor din amefiri dupd primul pahar consurnat. preajmi. Acum pr-rrta un minijup in - Acum, si v[ ofer ceva din sti lul anilor'70, iar buclele roscate partea casel. erau pline de zulufi strilucitori, care Nici nu observaseri cd in te indemnrru si-i mAngii qi sn-[i spatelc lor se afla, de cine $tie cat afunzi faqa, nasul, buzele in ei... timp, b[trAnul chelner, imbrdcat in - Vino cLr mine, Mircea... pulover gi sacou peticit, cu coatele invitir-i ;i pe coiegii tdi. cdrpite cu piele. Omul zAmbea Nici nu se prezentase, dar proste$te. tinira ii cunoqtea deja nurnele. - Pentru voi... Acunt. nu I rnai mira nimic. 'l'recurl printre doud ldzi mari, I-e intinse trei seringi. Cei trei prieteni priviri miraEi. inneglire. Erau pline cu clrbuni. RiVinul iqi fdcuse efectul sau, efectiv, cardo privezr cu aten{ie. Dupi ce sirn[cau ci ar pierde dacl nu ar face- bdjbiiri prin intuneric un tirnp o? Frimul se injectl Ricardo, urntat nedefinit, gisird treptele care duceau de R.adu. Mircea ezitd, dar se gindi la suprafali. Ajunserd in holul unei c5, de fapt, totul avea un scop. clldiri destul de vechi. Lumina

Pdrea extrem de fragil[. Aproape strivezie qi totuqi foarte frumoasd. Interpretul cAnta din ce in ce mai tare gi mai strident. "Dine'olo de plopi Eqti tu, iubirea mea..." Femeia se apropie de Mircea Acum, el iqi dddu seama cd tipa semdna ca doux picdturi de apr cu puqtoaica de pe bulevard.

auzeau lraglrente din

pitrundea din ce in ce mai violent, stranie, interpretatb de omul cu fa[i izrr strania roman[r se indepxrta, scheletic[. Trecurd printre pomi. rnuzica ei fiind inlocuitd de cea a Ajunserd pe o stradi ingustd, avAnd porumbeilor, vrhbiilor gi case cu unul sau douX nivele. pe guguqtiucilor . trotuare erau parcate cAteva Dacii "DincoLo de pLopi, vechi .,si un Trabant. Magini destul de Voi Ji eu, salvarea ttt..." antlce. In taqa celei mai inalte clddiri, Din cAnd in cAnd. se inai care avea trei etaie, cAnta un
veclrea acordconi st.

din ce in ce mai agitatd, iar femeile nu mai pdreau chiar

firX griji. Le ieqi in cale o b5ffan[ imbrdcatb in negru,


cu fa[a slab5. plind de negi.

- Fugili. cd
strolul...

vine

rnelodie. Iegir[ din casi, intr-o curte iungl qi ingustS. Afari, in stradi, era un plop inalt, cu o coroand bogat[.

"Dincolo de pLopi, cerul


l;enin.. "
sf, cred, dar cred

- Drrpii cc ieqili din curte

- Casa mea... b[ieqi, nu-mi vine

va

trcbui sir gisrqi Poarta, ii preveni Nora. Ne afliim in "Lunca Ei", nu e


ceea ce cunoagtefi voi. Dar e ceva mai

real dccAt orice v-aqi putea imagina.


insogiEi de femeie,

hotzirdgi sti descopere secretul

Mircea, Radu qi R.icardo, iesiri in stradS,

cl-s nebun. Aici am locuit eu. Strada Meteorilor... lntrard intr-o clldire cu un etaj. Parcurserd o curte luugd qi ingustd qi incercard u;a. Era deschisi. induntru nu pdrea si fie nimeni. Acelaqi hol, ca in urmi cLr zeci de ani, acelaqi plianjen cu cruce deasupra uqii de la
l

in cdteva secunde, nimeni nu se mai al'la pe stradd. La capitul strdzii desluqird o umbrd neagrl, imensd. Simliri un miros insuportabil, de latrind
necurilatl de ani de zile. - Strolul! ardtd bdtrAna speriatd spre potengialul pericol qi dispiru brusc. Un zgomot de tanfarl se auzea din ce in ce mai tare. Spre ei se indrepta o masi mare de carne qi gelatind. Care, cu cAt se apropia de ei
mai mult, cu atat devener mai mic5. Prin dreptul lor trecu un

pozelor" Atmost'era arhaicd dispiru. La f-el qi Nora. Se aflau pe un teren viran, prifuit, flancat de doui clirclin irrense. Una din ele era fostul Palat. Toqi zgaric norii obiqnuili care o

ntrare.

- Ricardo, la rnasi... Se auzi o voce de femeie bdtrAnl. Cei trei se ascunseri in


spatele scdrilor care duceau la etaj.

inconjurau dispdruserS. Pe maidanul deslu;irh o uq5. mizer zd.ceal cAteva bardci - De asta nu-mi amintesc, gopti muncitoregti qi o tentativi de teren de Ricardo. tbtbal, cu doul porti ruginire. Nu le Iegird repede, pentru a nu fi fu greu sr ziireasci cei doi plopi. prinqi de bdrrand. Uqa ducea in alti t.lscaqi, firri iiunze, pdreau cir pldng stradd. O ulitd nepavati, cu multe dupzi alte vrenturi. gropi qi blltoace. Toate gospodlriile - Asta el Exclami Ricardo aveau por{i rnari, de lentn, qi bdnci

;^ intunenc In

bulg[re de dimensiunile unei

broaEte

testoase. Mirosul urAt se transformase i^ rn panum. tn ctteva mtnute, creatu|a reveni la dimensiunile iniEiale. LAngiL ei ap[ru qi bltrina care ii prevenise.

3" Nora'1 Nurrrele ii

eril

mult mai liniqtitd.

cuntlscr.tt. Doar rr tr fi... StlolLrl fusese o diversiune. Era clar cii 1r'cbLr itlr si r;e intoarcl llL

- A{i vdzut strolul? V-a plicut?


Baba dddea semne de mAndrie qi respect falA de monstruozitutea care

inapoi, acas5..in faEa lor. Din cind in cAnd, femei Ceilalli doi daduri din unreri. cu fuste lungi Ei baticuri pe cap irrietonui lor chiar avea o nostalgie gedeau la taclale, lipsite de orice grijd. pentru cartieiul ucis. Cu cit se - Trebuie sd ne intoarcem, nu apropiau de copaci, cu atiit revenea, cunosc zona, zise Ricardo, vizibil din ce in ce mai tare, acea roman[5 speriat. Mircea observd cd lumea e
t'g,fl! lil
.;.a:f;! 1l 1llirl
)A:tF, tt,\:i:i

tocmal trecuse.
Mircea dddu din umeri. Fenreia

ad[ugi:
- Ar;a e in lumea Norei. Nimic

nu e stabil. Dar sd qtiqi

c[ a iubit mult
:::
:..:.t:

cartierul. Poate pulln razna...


I i a j:a

cI de asta a luat-o
Ltil.l ::
a..i:i.:::..,.:::::,,.','i::r

plopi. Acolo era cheia. Deocatnclzrtii, se a[-lrru in Mahalatua "Stelea", un BucLrreqti pe care nu s1i I aminteau nici nrircitr din copilirie. Pe una clin binci, qecicaLr doi birtrini care firrnltLr clin narghiltla. Purtau c;rftane din catit-ea tociti qi plreau cf, aqteapth si putrezeascl dc vii la soare. Stilul oriental, deh... Timpul trecea pe l6ngi ei qi nu reugca sI le lase nici o
r,rrrrrr-i::,i 1., t,i:l..:ri:rrr,tr1.:

:t..,ti:::.:t,.a,.::,;.::

ri:f, , ,:,.u:rrt,:i:iri,:r : :..:..:....t

a:..a.1

i-pi"nta, riil o zgariituH, ni;ic. - "Ciutdm strada Meteorilor...


$ti1i cumva..." trecea dincolo de ei. Nu rdspunserd. Cei trei plecard mai departe. Oricum, a$a nu rezolvau nimic. Poate cd mai departe aveau sd gdseascd pe cineva mai
comunicativ. Culmea, in toate cur{ile
cre$teau plopi qi chiparoqi. Mahalaua

Caut st.aai M"i"o.ito..

mamale...

Privirea betranilor

BItrdna, care p[rea sd se transforme din ce in ce mai mult intr-un monstru respingdtor. rispunse cu un horcdit sinistru. Mircea precepu doar cuvAntul "plopi".

- De acum inainte te va chema Erao zi toridd de vare. fl fezise vlad qi sd nu indrdzneqti sd mai pleci lumina puternicd sau un zgomot care de l6ngd mine, spuse femeia, cu un se apropia din ce in ce mai mult... ton autoritar, aproape de o incantafie. Pdrea sd fie o herghelie de cai. Dar - Dar tu cine eqti, de-mi se afla in centrul Bucureqtiului. porunceqti ce sd fac cu viala mea?
Femeia ii linti ochii. AIbastrul limpede il pdtrunse pani in sufler. Dar nu se sim[ea amenin{at. privirea departe de destinalie. ei ardta mai degrabd o dorinld Fu inconjurat de patru cdl5regi, puternicd. Ea f[cu un semn discret imbrdcali in zale qi cu coifuri metalice cdtre inso{itori, care se retraseri pe cap. Il imobilizard cu un arcan. imediat. Nora se apropie, cu paqi de Apoi iqi pierdu iar[qi cunoqtin[a. felin5. - Mircea... de fapt, Vlad... de mult a$teptam clipa asta. Vroiam s5Undeva,

cristalin.

in

In

intuneric

desl uqea

nenumdrate contururi de plopi, mult prea inalli ca sI fie reali. Umbrele lor

cu Biserica lui Bucur. Deci, nu era


mic5, cu o singurd turl5. Sem[na

stAnga, desluqi o bisericd

plrea sI nu se mai termine. Cu cAt inaintau mai mult, cu atat se afundau in noroaie :;i ganluri de netrecut. O luard pe una din strdzile ldturalnice. Casele de lemn pdreau din ce in ce mai sdrdcdcioase qi mai cdrpite. incepu sd se intunece,
degi ceasurile ardtau amiaza.

pdreau sd se contopeascX cu norii negri, plurnburii. incerci sd-qi continue drumul, dar femeia il prinse de mdni cu o forlir exagerat5. Se smulse, llsdnd o parte din mAneci in ghearele
el.

Primul dispdru Radu. Mircea


simtea cd in spatele lui il urma, cu greu, Ricardo. Dar nu se intoase qi nu il intrebd nimic. incepea sd i se facd fricd. Trebuia sd se grdbeasc5. Dupd un timp, nu mai auzi paqi in spate. Era singur qi afar[ era beznI. $i din ce in ce mai cald, din ce in ce mai inghesuit. Parc[ s-ar fi aflat intrun laborator foto, in timpul verii, lird aer condigionat. Strada se ingustase teribil. intre gardurile gospoddriilor care flancau ulila mai era spafiu de cel mult un metru. Ar fi vrut si se intoarcd, dar o for15 necunoscuth il oprea. inainta din ce in ce mai greu. Se intoarse in lateral. Se tdra printre case ca un $oarece prins in

O lud la fug5. Afard era acum beznd total5. Rdmase in{epenit intre doud garduri. ii veni in minte figura Norei. Ciudatd femeie... Auzi cum se apropie cineva din spate. Intoase capul. singura parte a corpului pe care mai putea sd o miqte. Spre el venea Lrn birbat inalt, cu p6rul alb, rdvdqit in p[r(i qi chelie pe mijloc. Il lud in cdrc5, exact ca pe un fulg, qi porni mai departe. Mircea nu mai avea timp sd realizeze dacd ar trebui sd-i fie fricd sau nu... Era orb Ei fdrd vlag5. Rdpitorul s5u fugea cu o vitezd
de invidiat.

de micd, asemeni unei hrube mai rdsdrite. il dureau toli muqchii gi toate oasele,

Se afla

intr-o sald destul

!i

spun cd...

de parcd ar

fi fost schinguit,

Obrajii femei, care iqi jucase rolul atAt de bine, se inroqird. iqi dddu jos mantia, cu miqclri gra[ioase.
Mircea inchise ochii. Pielea albd, s6nii sculpturali, de Afroditi renegatd. Era prea mult, se afla aici, departe de...

ore in

qir, de mai multe arcane care se transformau in anaconde. Nu micd ii fu surpriza cdnd, deschizdnd ochii, o desluqi,
inconjuratd de gdrzi inarmate pAndn dinfi, pe Nora. - Credeai cd nu o sd ne mai

tot, qi unei necunoscute i


strdnse

se

aprinseserd cdlcAiele dupI el. Se apropie de el cu paqi de felin5. O

in

brafe.

intAlnim, Mircea? - Unde-s ceilalfi?

Fdcurd dragoste in picioare. Nora era sdlbaticd... Dorea totul dintr-

- Nu cred c-ai vrea sd qtii


unde... Deocamdatd, suntem aici doar noi doi. Ne afldm la inceputuri
qi nimeni nu ne mai poate fura timpul pe care o s[-l petrecem impreund. De

o datd. Deocamdatd, ea
cdqtigdtoarea.

era
ce

nimic, pe moment. DupX

$i nici el nu pierdea

terminari, Nora il conduse intr-o inclpere mai pulin austerd. Era un


dormitor simplu, dar amenajat cu bun

capcani. Simfi o mdnl

Se trezi intr-o poianl, in mijlocul unei piduri. Soarele bltea puternic, dormise cu fa[a in sus.

data asta...
Femeia innebunise? Sau nu era

rece,

Aproape cI i-o arsese. R0ul

tremurdndd, pe umdr, ce venea de dupl un gard. Era o bdtrdnicd...

Ddmbovila era mai limpede ca de obicei. Apele curgdtoare susurau

Nora? Purta o rochie medievalX, lungd pAnX in pdmdnt, din catifea de


culoarea purpurei.

gust. Se intinser[ in patul moale. Fdcurd iardgi dragoste pAnd spre dimineagi, ca doi obsedagi. Trilurile pdslrilor ii adormird...

stropite cu sAnge. Carnea loi, inca vie, se contopea cu seva pomilor.

Mircea smulse poza din mAinile

- Miria Ta... vin turcii... Mircea sdri din pat. Nora nu se afla ldng[ el. in camerd intraseri cdgiva indivizi bdrbogi, mulfl dintre ei trecufi bine de 60 de ani.

Un copil-cer$etor apiru in
spatele lui.

fetei. Reproducea plopii pe care ii avea in fa1i, dar cu ambian(a strlzilor


de

- M[ria Ta... Acum


i

- I-a ucis... Ea qi str[zile... La fel se va intAmpla qi cu tine dacd nu treci dincolo de plopi... Mircea incercd si-l prindd de
min5, dar pu$tiul dispdru.

altl dati. - Fugiqi,

domnule...

Este diminea(5. O dirnineagl ricoroasi, de primdvard. Singurul moment al zilei cAnd aerul Capitalei
e respirabil. Ca de obicej, drumul spre

momentul...
Ciudat. Se pare cd
se adresau

Privi nducit in jur. incb

nu

chiar lui.

Trebuia sd se intoarci

pe

Strada Meteorilor. $tia cd acolo avea sd glseascd acel <<ceva>> ce i-ar fi redat liniqtea. $i ajunsese in E,vul Mediu. Cbutd iegirea. Dar nu reu$ea sd scape de boieri sau ce-or fi fost. il

realiza dacd ceea ce se intdmpla era adevdrat sau nu. Un prim impuls ii dict[ cd ar trebui si ajungd in barul din Amzei. Poate ci acolo avea sd se sfArqeasc5 coqmarul. Se va intAlni cu

Radu qi Ricardo qi vor rAde de


povestea asta absurdS. Dar... auzise cd oricine murea in Lumi, dispdrut

urm[reau permanent: - Dupi tine, MXria Tal Nu te ldsdm. Bizuie-te pre noi...

era pentru vecle.

Ieqi in curtea exterioarl a Palatului. Zdri doi plopi. Asra era salvarea. Se indrepti spre ei, in
goan5.

"Dincolo de plopi,
Voi

fi

eu, sulvorea ta..."

Melodia stranie iqi incepu din

- NU!!! Nora alerga dupd el, urlAnd


isteric. Mircea intoarse, in fugd, capul.

rddicini erau acum imbibate


sange. Se pregdti sd treaci.

nou acordurile... Se indreptd cdte cei doi copaci-crucificatori. Ale cdror


de

Femeia p[rea cu mult mai bltran5. Trecu printre copaci. $i visul ciudat
se terminS.

- Vi rog, domnule. Vi rog... Apbruse din nou acea fetigd roqcovan5. Acum iqi dldu searta... Aducea bine de tot cu Nora. Domnule... Puqtoaica ii intinse o fotografie

In spate, avea

Palatul

Parlamentului qi in fa1d, Casa $tiin1ei. Rdsufl5 u$urat. Liniqtea ii fu, insd,

ingilbenit[ de vrerne. - Acolo trebuie sd ajungegi,


domnule. Doar pe acolo ve[i trece...

intrerupti de ceva care-i intoarse stomacul pe dos. Pe cei doi plopi zdceau, ristigni[i, Ricardo qi Radu. Partea inferioari a copacilor era

Nu acum. Cineva vd iubeqte mult.


Dar de la dragoste la moarte nu e dec6t

qi lurni... De cine sb se indrrgosteasci? qi Dar n-avea timp de Yang? Personajul bun qi cel rdu. investigaqii. Trebuia sd ajungi in Oricine ar fi fost, cineva il iubea. redacqie qi era in intArziere.
muncitoreqti, casa $tiintei... Nora feti(a rogcatS. Una qi aceeaqi'l Yin

Cineva il iubea. in minte i se se mai indrdgosteascd. amestecau imaginile vechiului De cine? Pe cine sd mai atragd cartier, aldturi de Casa Poporului, la vdrsta ei. De cine sd se terenurile virane, bardcile indrdgosteasci?> ... propriile ei

Fetila dispiru. Mircea rdmase nedumerit. Unde s[ fug5? Avea in fald Casa $tiin1ei. Din spate auzi un zgomot inspdimdntdtor, o combinalie intre cel produs de cutremure qi rnugetul unui animal gigantic. intoarse capul. Ceea ce vedea nu era o iluzie. Casa Poporului se indrepta spre el. Lumea lui Matei pregltea, in continuare, surprizeEra un <deja vu>. Mahalaua Stelea... Strdzile din ce in ce mai inguste... iqi pierdu cumpitul... Avea in minte doar figura Norei. Auzi in jur cdteva zgomote puternice. Parcd ar fi fost un cutremur mare. Din pdmAnt incepurd si risard vechile case. Recunoscu clddirea cu trei etaje, a acordeonistului Marinicd. Casa cu un etaj, unde locuise cAndva Ricardo. Plopii rimaseri pe loc, mai verzi gi mai inalli ca oricAnd. Trecu printre ei, strAngAnd in mdini fotografia. Cineva il salvase.

serviciu nu ocoleqte Lipscaniul. in faqa unei case ddrdpinate, este


adu

natd foarte

ultd

lu me.

Curiozitatea de jurnalist nu-l lasd si nu o intrebe ce se intAmpll pe o altd bdtrAnici, care se dovedeqte a fi la curent cu toate noutitile cartierului. - A murit o babd... Sdrmana. cer$ea de mulli ani. Deqi nu o ducea

chiar riu. A locuit in cartierul Uranus... $tii, nepoate, in locul Casei Poporului. De cdnd au demolat-o, sa tampit. Proastd nu a fost la viala ei, dar se zice cE avea o boald a dstora, care citesc mult... Cum ii zice.
mamale...

- Schizofrenie. $tiu eu, mi-a fost vecini - o completeazd un om intre doud vArste. Trdia in propriile
ei lr.rmi. Dar se zice cE ar
dragoste.
..

fi murit

din

<Din dragoste? Interesant>, gandi Mircea. o bitreni in stare sd

un pas... Moartea e eternizarea desdvdrgirea iubirii domnule...

gi

Arthur CODRESCU

Numai directorul qi cu Feynman qtiau


cu exactitate de ce anume zburase din post, in urmd cu aproape un an.

Dicot sciNt tc
CUS ?l
arck Feynman era regizor de foarte mulli ani, dar aqa ceva

6
I

-Nu, nu e vorba de Lubkin, rdsufli aproape uqurat Calder qi se aqezd mai bine in scaun. De altfel, il cunosc numai dupd nume. Nu $titi c[ m-am angajat aici numai dupd
plecarea lui?

doud rase non-umane, care domind subteranele satelitu lui... Transa relatati de huhurez semdna destul de mult cu scenariul, aga cd regizorul il ascultd numai cu o

ureche. gandi ndu-se cum sd motiveze fald de director qi de patron


retragerea piesei pe ultima sutb de metri. Pentru c5, in mod clar, trebuia

NI I

nu mai intAlnise incd intr-o


companie teatralS.
<huhurezul> gi porecla prinsese.

-in cel mult o o16, vreau sd


disparX toate mizeriile astea! ordond

cu ndduf qi tAmplarii se apucard


imediat sd demonteze decorurile.
Pompierul
(igard.

il

privea rezemat de

un stdlp qi se chinuia sd-qi aprind[ o

-$i tu ce mama-dracu' crezi cd, faci pe-aici? Fumezi pe scend? Pompierul tresdri qi-qi ascunse mdna vinovatd la spate. -Fuga marg qi sd vii in din[i cu

ila de scenarist! Vd aqtept in birou. $i sper cd n-o sd-1i ia mai


nenorocitul

mult de un minut! Nel Calder avea 28 de ani qi prea inalt pentru greutatea sa. era Func{iona ca scenarist la companie din octombrie trecut, dar era pldtit ca maginist. Nimeni nu qtia cu ce se ocupa in via{a particulard, pentru simplul motiv cd nimeni nu-l intdlnise vreodatd prin oraq. Sachs, bltr6nul portar, care indeplinea qi funclia de om de serviciu, ii zisese in glumd

CAnd bdtu discret la uq[ gi pdtrunse induntru, cu capul intre umeri qi cu un licdr de spaim[ in priviri, chiar cd semdna cu pasirea amintitd. Feynman azv6.rli dosarul cu piesa pe pielea scorojitd a biroului qii fdcu semn sd ia loc. -Calder, sX-mi spui cu cine teai consultat, c6nd ai dat indica(ii pentru decorurile alea afurisite... Huhurezul se poticni, balbai ceva qi iqi gterse fruntea cu dosul palmei. -Adic[ totul vine numai din capul dumitale? -D-da. Cum s5... Ei bine, nu chiar. -Aha! Va sd zicd te-ai mai slituit cu cineva! Cu cineva anume... Nu cumva cu Lubkin? Cu afurisitul, blestematul, nenorocitul de Lubkin? $tiu cd inci ne mai dd tArcoale. Gene Lubkin fusese timp de qase ani scenograf-qef la <Straton>.

ochi spll5cili qi pdr blond cenuqiu qi se ciupi de obraz. -Vrei sd spui c5... toat[ piesa, tot scenariul, decorurile... toate sunt urmarea unui vis? Huhurezul igi trase qi mai mult capul intre umeri. -Nu chiar un simplu vis. Un fel de transd, i-ag spune eu. Se fdcea cd eram implicat intr-o poveste ce se desfdgura pe Selena. O poveste cu

privi lung pe bdrbatul cu

-Dup[ ce fusese demis, adic6, sublinie celdlalt. -Dupd demiterea lui, acceptd Calder. Am... pur qi simplu, am visat. Uluit, Feynman chscd gura. il

retrasd. Cu asemenea decoruri trdznile. n-ar mai fi prins nici picior de spectator in sal5., ani intregi de
acum inainte.

-Spinarii prevdd cd o dramd

de

tipul acesta va bate toate recordurile de spectatori umani qi se va juca la nesfArqit, fdrd ca publicului sd i se facd lehamite, pentru c[ finalul piesei este permanent variabil, inlelegeli? Vom sf6rqi prin a ajunge mai mult decdt bogali, chiar dacd. va trebui ca l1%o din incasXri sX le depunem intrun cont bancar din Elve(ia. -Pentru ce sd le depunem
acolo? tresdri surprins Feynman. -Pentru cd doresc sI cumpere de la pdmAnteni Corsica gi Sardinia,

sp.nart

partoni,
cele

Qr

cn

poate chiar qi Balearele. Explozia demosraficd din ultimul secol ii obligd sd pldnuiascf, tot felul de scenarii. Unul ii;r, dintre ele era sd ia contact cu o fiintd de pe Terra, cdreia s5-i propund afacerea. -$i te-au gXsit tocmai pe dumneata! exclamd regizorul
cu dispre{ qi se ridicd

din fotoliu. Exact pe

dumneata! La dracu' cu balivernele astea, Calder! M-am sdturat de aiureli! Aqa cI ia-1i frumuqel valiza qi intinde-o din teatrul meu. Cu piese de-astea stupide sd te duci sb faci sluj in fafa luj Lubkin sau a cui o vrea sX te asculte. Pentru cd eu unul m-am
seturat..
.

-Domnule Feynman, dar... -Afard, am spus! url[ celila]t, sim[ind cum se inroqeqte de furie. Afard qi trimite-mi-l pe secretarul de
platou
!

in dreptul ochilor. -Darck Feynmnan? -D-da, se bAlbAi regizorul gi ldsd in jos mAna cu hArtia. StrXinul era cu aproape un cap mai inalt dec6t el. Ochii din spatele apdr5toarei de stofi ardeau straniu, pdrind s5-l soarbb cdtre miezul lor incandescent. Necunoscutul fdcu un pas cdtre birou. apoi. cu un gest neaqteptat, intinse un bral incredibil de lung qi-l inhXld de gdt.
intregime, pAnd

O vend mare, albastrd, prinse sd se batd pe fruntea regizorului. Sim{ea cum, incet-incet, vdrfurile degetelor i se descle$teazd de

din nou sensibile la varialiile


magnetice ale sec{iunii Hipparc. Iar, pAnd atunci, creqterea demograficd

pantofilor i se desprind de podea. Gatul i se transforma intr-o rand


clocotitoare, iar urechile i se umpleau de un vdjAit violent. -i1i dai seama, Feynman prost

marginea biroului, iar tilpile

deveni inacceptabil5. Dezastruoasd chiar. Iar motivul declanqlrii unui nou rizboi intre spinari qi partoni de neocolit. O piesd de teatru, Feynman, o simpld piesd de teatru... Gdndeqte-te bine la asta, in scurta cdldtorie pe care o ai de
fdcut.

va

Feynman incercd sd

se

Dupd ce Nel Calder inchise uqa cu precau{ie, Feynman se aqezd din nou in fotoliu, cu sentimentul cd tocmai a fhcut cel mai mare bine companiei teatrale la care lucra. Desfdcu iar copertele dosarului cu textul piesei, dar nu iqi gdsi rdbdarea de a citi gi il trdnti inapoi, peste vraful celorlalte. Spinari gi partoni... Auzi, ce porcdrie! Se auzi o bdtaie fermd in ugi. in fine, cineva demn de incredere, cu care sd poatd discuta.

impotriveasci, dar nu reuqi decdt sd se agate de birou. Ghearele tdioase ale mdinii acoperite de solzi mari, verzui, ii crestard pielea de sub maxilar qi picdturi mari de sAnge incepurd sd se prelingd pe suprafala din piele neagrd a biroului. Vru sd strige, dar iqi simgi limba nlcl5itd intr-un fel de salivd vAscoas5. Nu emise decdt cAteva mormdituri
groase.

ce eqti? A1i avut posibilitatea sd vedefi qi sd aplaudali istoria Imperiului Spinar, de dinainte de marea Unire at partonii... Sd asistafi
la fulgerdtoarea dar glorioasa domnie a lui Upsilon Damnitul, sub domnia cdruia vasele noastre magnetice au

Regizorul ajunsese la aproape jumhtate de metru de covor. o Strlinul se apropie de fereastrd qi sdltd cadrul geamului cu mdna rdmasd liberd. La cincizeci de etaje
sub ei, vAjAitul continuu al circulafiei rutiere se fdcea auzit asemenea unui

cobordt, pentru prima datf,, pe satelitul albastru al Selenei. Ati fi asistat la crimele oribile ale lui Boostrap, fie-i amintirea in veci
blestemat[!

La dresarea saurienilor
sdnge albastru qi la utilizarea

motor pornit la relanti. in spaliul neregulat, decupat in umbra nop[ii de vdrfurile zgArie-norilor, faga galbend a lunji rdnjea sinistru, rdsucitd intr-o
parte.

cu

-Am in(eles c[ ai de gdnd

sd

lor in

-Intrd! strigd, dupd care

se

aplecd sd culeagd o foaie de hdrtie,

alunecatd pe podea din dosarul


afurisit. Uqa se deschise qi se inchise

fdrd zgomot.
-Ia loc, Weineberg, qi scuzd-md

o clipi...
Se ridic6, gAfAind, cu hdrtia in mdna dreapt5. Individul din spatele

spdtarului scaunului nu era, in nici un caz, Bert Weineberg. De fapt, nici


nu vedea prea bine cine era, deoarece

o pelerind neagr5 il inv[luia in

urmei? Un amdrdt de procent, in schimbul cdruia v-a{i fi sc5ldat cu tofii in bani. A[i fi devenit bogagi qi celebri, pentru cd nimeni - pricepi? - absolut nimeni nu a mai pus pAnd acum in scend o piesI cu subiect se]enar, subiect cules direct din Arhivele Secrete ale Colectivitdlli Spinarilor.

anulezi reprezentafia... Reprezenta[ia cu piesa cea mai bund la care a visat vreodatd teatrul pdmAntean din toate timpurile. Egti un regizor prost. nu, Feynman? Pentru cd un regizor bun nu ar da cu piciorul unui asemenea spectacol. Ce 1i se cerea, la urma-

practicile magice... Omule, istoria aceasta nu v-a fost dati decdt o singurd dat5! Iar teatrul vostru a fost selec{ionat in urma unui examen sever, atuul principal pe care l-a(i avut fiind prezenta aici a lui Calder
Lunatecul. De ce i-ai refuzat pe Actanlii Ambulanli din secliunea Hipparc? Acum, totul s-a dus de rApd qi va

-O piesl de teatru qi o mie de cicluri. Drum bun, Feynman! ii qopti gutural in ureche celdlalt, inainte de a-qi descleqta ghearele qi de a-l l5sa sd 4lunece in golul de dedesubt. Apoi igi desfdcu mantia grea qi o lXsd sd alunece pe podea. Cu un pdrdit surd de electricitate staticd, iqi deschise uriaqele elitre transparente, pliate in adAnciturile de sub umeri,

trebui sd mai aqteptlm o mie de cicluri... O mie de cicluri pdn5 ce


creierele voastre atrofiate vor deveni

incilecd pervazul qi se indlt[ asemenea unui enorm gdndac


fosforescent, cltre stelele indepdrtate.

Aurel CARA$EI

bralele prietenilor sau pe tdrgile


cdrate

Centurionul nu indrdzni
ar

si

le

in

spate de cei incd sdndtoqi.

cear5 sd plece imediat, deqi tare mult

Nl

tlr\URlRll
acoperiqurile caselor. $i, mai addugau ele, ispititor, acolo nimeni nu trebuia sd munceasc5, singura ocupafie fiind sclldatul in apele reci ale rAului ce trecea pe langb zidurile inalte. Solda{ii au murrnurat ceva, dar n-au indrdznit sd obiecteze nimic cu

Tot mai rdmiseserd insd vreo doudzeci cei care, in zorii unei dimine(i liniqtite, ridicind tabira, in frunte cu centurionul, s-au siltat peste marginea platoului qi au privit
cu gura cdscat[ la zidurile seme[e ale cetetii. Va sI zicd, legendele nu

fi

dorit-o.

Nasul s[u de soldat bdtrdn prindea izul unei primejdii nevdzute gi imposibil de inqeles. De aceea, se vdzu nevoit sd le acorde cdteva zile de libertate, timp in care incepu si
facd planuri pentru mijloacele de transport ale viitoarelor incdrc[turi de aur. Tot plimbindu-se printre bdqtinaqi qi cerindu-le sfatul descoperi cd degetele de la mdinile
gi de la picioarele acestora erau unite

minliserd! Bog6lia fabuloasd se


gdsea acolo, in fala sd vind s-o ia.

junseserd pe fdrmul acela in urml cu peste treizeci de ani qi construiserd acolo un fort. Alte cordbii iqi gdsiser[ apoi cu greu

lor,

aqtept?ndu-i

Locuitorii cet[{ii i-au primit senini, f5rd sd manifeste nici o


curiozitate.. Erau niqte bdrbali foarte inalli, bronzafi qi umblind complet goi, sub razele calde ale soarelui
decolorat.

drumul cltre el, degi pe fundul golfului descoperiserd cu ugurin[d


pepite mari de aur, iar la numai cAteva

intre ele cu o membrand sub[ire qi lucioasd, care ii licea sd fie excelen{i


inotdtori.

cazmale addncime d[duserd peste importante filoane de minereuri rare. Dar drumul peste Marile Ape era greu qi pulini aveau portulanele corecte, care sd-i treac[ dincolo de Marea
Sargaselor.

voce tare. Au indllat corturile qi

au

stabilit tabdra, la cdqiva paqi de trirem5, punind gdrzi vigilente. Dar noaptea a trecut paqnicl. A doua zi, au ldsat in urm[ fortul prlbuqit qi corabia ancoratd de o stAncd in forml
de cap de cal.

Un b[trdn i-a luat in primire


chiar de la poartd gi i-a condus, printrun labirint de strddufe, spre o pia{5 centrald ovali, unde i-a cazat intr-o cl[dire cu etaj, inconjuratd de o scarh in spiral5. Li s-a dat sdprizeze un praf roqcat, iar foamea qi oboseala le-au dispdrut, parcd luate cu mAna.

Apoi, cele cdtev a zile de odihnd se transformar5, pe nesimfite, in sdptlmdni, iar acestea devenir5 luni... Planurilor cdru{elor de trans-

port nu se materializard,

?nsI

CAnd trirema trimisd in


lor atinse [[rmul, la sfArqitul unei frumoase zile de var[, centurionul le ordond sd se strdngi cu to[ii la addpostul palmierilor ce mdrgineau plaja ingustd qi le comunici adevlratul 1el al expediliei - Eldorado, cetatea de aur, ascunsd in inima mun{ilor sblbatici, ale cdror vdrfuri albe urcau pdni in cerul din spatele lor. Legendele ajunse pAnd in indepdrtata Romb spuneau ci locuitorii acesteia erau nemuritori qi ci, in enigmaticul lor oraq, aurul era
cdutarea

Erau

o suta zece inqi. toli

soldali hArqili in bdtllii, cu experien{l de luptd gi fdrd teamd de moarte. Au mers slptdmini in qir, fdrh alte popasuri decit cele pentru masd

Aur? Era peste tot, chiar

qi

atunci cdnd intrebau cilcau pe el cu tdlpile zdrenguite ale sandalelor. Sigur


cd puteau sd ia oriqicAt doreau, dacd asta ii fdcea fericili. Dar nu era mai bine sd rdmdnI pentru totdeauna, in

qi somn. Jungla colclitoare le-a


inghilit, cu incetul, patruzeci gi doi de camarazi, pierdu[i prin gropilecapcand ale unor b[qtinaqi niciodatd vdzu(i, sfArtecaqi de jaguarul cu capul galben sau inecali in rAurile repezi, pe care trebuiau sd le treaci din cdnd

zdmbea qters, alSturi de cei cifiva birba{i care apdruserd din cl[dirile

fi avut nici o grij5, pentru nimic. $i b[trAnul


Eldorado? Nu ar mai

considerat o materie comun[, cu care

placau drumurile qi conslruiau


32

in cAnd. Al[r doisprezece s-au rltlcit, plecali in rnisiuni de recunoa;tere. iar vreo treizeci au murit de febrl. in

aldturate qi-i studiau ca pe niqte insecte ciudate, dar inofesnive. Eldorado era a tuturor celor care reu$eau

devenir[ din ce in ce mai complexe. intr-un tdrziu. sfdrgird prin a uita cu totul pentru ce anume veniserd aici qi, prizind zilnic din misteriosul praf ro$cat, se pierdurd in voia lenei qi a bucuriei de a trdi in comuniune perfectd cu natura. Dupd un numdr neqtiut de ani, murird pe rAnd, deoarece centurionul uitase sd le spund cd ei nu erau nemuritori, asemenea locuitorilor cetAtii, qi cd misiunea lor fusese sd ducd aurul la Roma. Locuitorii le pr[vilird trupurile in undele inspumate ale rAului ce iqi pornea apele chiar de sub buza platoului qi se risipea in Apa cea

de cal, de care odinioard se izbiserd, bdtute de furtuni, rdmSgilele unei trireme. Nu departe, in largul sdgetat de pescXruqi qi de goelanzi, pdnzele albe ale unei caravele pipdiau cerul,

in cdutarea unei cetbfi minunate,


despre care legendele ajunse pdnd in

Alexandru TOMA
rha
estea apropierii pericolului de Colind fu suficientX pentru a crea panicd. Cineva blocase penultima ieqire.

inima bdtrdnei E,urope povesteau


minuni de necrezut.

Alexandru MIRONOV

COTINIA
Sper insd sd nu fie nevoie de ele... Marea Ducesd era ingrijoratd. Convocase qefii de coloane qi le

)AtRAi)trA+a
r946.
rocd

i
tf

il.

Cine descoperise

oare

+a

Cetatea AdAncurilor? Echipe de


sdpdtori degajau ieqirile de siguran{5.

Atolul Bikini, mic petec de qi coral, pierdut in imensitatea

SAPTUfTA
Homo Sapiens (?) au scdpat pentru un moment de moartea pusi la punct
de stdpAnul planetei. Aceste vietdgi au

impirEea sarcinile cu o exactitate uimitoare; nici un sector nu trebuia


ultat.
Coloana centrald forfotea de un

Fonarii Tiuialu ingrozitor. ^ Invdlmdqeala, amalgamul acela


ciudat de sunete, gesturi disperate, panicd, constituiau doar inceputul. Marea Colind nu mai fusese atacatd incd de nimeni. La unul din difuzoarele Centrului Vital, o voce sublire repeta monoton: -Nu creafi panic5, vd rugdm; de felul in care qtiti sd vd p5stra{i calmul, in aceste clipe dificile, depinde intreaga soart[ a Coloniei. Repetdm: nu blocafi ieqirile! Coloniqtii de pe micr-artere sunt rugati sd nu blocheze ieqirile laterale.
I

Pacificului. Razele soarelui binecuvdnteazd, dupd o


multimilenard tradi[ie, clorofila qi sdngele animal, cAnd iatd o imensd ciupercd de fum f6qnegte spre cerul albastru, intunecd lumina solard, se dilatl monstruos qi ameninIdtor, cap[ti cele mai ingrozitoare culori pe
care le-a vdzut vreodatd ochiul uman,

du-te-vino neintrerupt. Colonigtii

se

grupau
P

in grab[, gata sd iasd


urii

la

suprafald.
orte

insi doar citeva minute, ceasuri sau zile, apoi s-au stins, flatind orgoliul descreieratei fipturi
supraviefuit raIionale.

adlposteau provizile
pe

in camerele de rezervd., aflate


fdcut. Ac{ionau prompt, ca
hipnozd.

coridoarele laterale. Nimic nu pdrea s5-i tulbure de la ceea ce aveau de


sub

Dintre ele au rbmas, totuqi, in

viaqd niqte porci, flpturi


construc[ie simplS, neruqinatd

apoi tdrdie dupd sine un zgomot de apocalips, de prdbuqire a temeliilor lumii. de iad qi de intuneric.

de qi

Laboratoarele de studiu, de
reproducere gi de nutrilie, aflate in aripa stAngb a subteranului, erau

in zecimea urmdtoare

de

secundl, centrul insulei a apdrut sfdrtecat. rocile contorsionate, un caier de foc qi un imens crater. deschis amenin{dtor, pdreau sd prevesteascl planetei Pdmdnt zile inspdimdntdtoare. Spre centrul atolului, fauna qi flora au dispirut instantaneu. Doar pe [drm, cAteva animale de experienli, aduse de
.|:.:::..|::...::..::..:...'..1...:.:.::'l.-::]:l.lj]:l]l

insensibild Ia marile inven{ii. Guifind vag, au inceput imediat si rdme veseli in solul puternic radioactiv. Urmaqii lor au continuat sI se simt[ perfect qi

probabil singurul sector in

care

au tr5it pan5 la addnci b[trane1e, ndscind cute nedumerite pe frun{ile

intunecate ale militarilor qi atomiqtilor. Nu cumva...? Ei, da, poate... Cdci, dacd ar fi aqa, nu ne-ar mai rdmdne decAt consolarea cd
numai pielea groasi a porcilor fereqte

t
I

I
-Primele linii ar trebui sd iasd la suprafagd. Fdrd s[pitori, deocamdatd. Marea Colinb nu
poate fi cuceritl cu atata uquringd. Eu, una, refuz sI cred acest lucru. Grosul Coloniei e in subteran. La

de dezastre.

o adic[. mobilizdm si rezervele.


a:.t:.
'::rrr,ii'ri

panica etajelor suPerioare nu

-Habar n-am. SI v[ sPun drePt, nici eu nu sunt prea curajos din fire' f[cuse incd simgit[. Ag prefera sf, rimdn intr-unul din subsolurile Cetltii, decAt sd mai urc la suprafa![... -La ce naiba ai venit sd ne mal Undeva, departe de primele linii de suprafa[d, in adlpostul unuia faci moral5, dacd nici tnf,car n-ai dat dintre laboratoarele subteranului, pe acolo? Viteaz intre viteji' ce s[ vd
se

rezervd se pregf,teau sd urce

Ducesei sosise
clip5.

la suprafa[i - ordinul in ultima

Se anunlase ci cei trei monqri erau ingrijoritor de aproape de granigele Colinei.

Mii de colonigti
a$teptau alinia{i la intrarea principald ordinele qefilor de coloane.

Deodati, un ochi
enorrn se apropie de ei,, urmlrindr.r-i cu curiozitate; panica celor din Marea

te uiEi, clragi, at0t de pierdut?

Colina ajunscse la Spaltul.TotsuntbunefdrisSnebageinseamd.Altfelnu la ceva... A propos, gtiu, ziu, cum o scoatem la capdt' qi -Se zice cd Marea Ducesd a flart6, ce mail Ce, e M vin[ aqa o pleagc[ chemat in ajutor cdteva linii de asalt pufin lucru sa-1i pe cap? $i asta tocmai acum, cAnd s- de Ia Marii Roqii"' E cam groasd a certat cu oei din neamul istoria asta, zilu aqa! -Te cred qi eu' Ai noqtri' Melissotarsus.
Catastrota era imincntd.

paroxism.

Un tunet infricoEltor sparse aerul qi o pald puternicl de vint


mdturd cAteva sute de coloniEti cAt ai clipi din ochi. -Noroc - auzird colonigtii vocea

-[-a un muquroi de furnici rdspunse celdlalt monstru, ascunzindu-;i fala intr-un fel de drapel, pe care-l mototoli apoi,

vArindu-l intr-o deschizitur[


<corpului>.

-Nostime fiin{e qi furnicile acestea, flcu al treilea. Nu inqeleg insl


de ce-or

unuia dintre <intruqi>. Pune Ei tu mina la guri, cind strinu{i... La ce

fi

alergind aqa de innebunite

de colo-colo?

habar n-au si lupte. Lasius e de cu te miri ce monqtri, gata sd-l partea noastrd. Nici Ponera nu-i striveascd" Soldaliiqi sdpdtorii ce mai neam de aruncat. A1i v[zut ce colonii fac fa1i... Ducesei nu-i stricd deloc o lec[ie' Trebuia sd gtiu si clldeascd? Mie unul nu mi-e toli membrii Consiliului qtie intotdeauna ce are ieama. Ducesa qi sd le ceard pi-rerea' Nu de fdcut. groazd, poti hotiri de unul singur, cdnd e -Sus, la suprafald, e de aduse intr-un suflet vestea unul dintre vorba de soarta unui intreg popor' -Cuvintele tale sund a laboranli, care se aventurase intr-una din zonele etajului superior. Sta{i aici, nesupunere, i se atrase atentia bine mersi, iar [ia de sus tremuri din indrlzne{ului colonist. Nu prea e momentul si faci pe revoltatul toate mddularele... Lumina verde a fonarului ai no$tri? veni, intr-un -Ce fac palpAia neintrerupt. Coloniqtii de tArziu, intrebarea unui colonist.
!

Shorf-short story

lon-llie IOSIF

SURPRIzA
IsAnd instantaneu in r.rrmi urmdrind incordat discul uriaE al vuietul aspru al motoarelor, planetei ce se mirea continuu, pdrind astronava incrsutatf, de-a sd le virrl in intAmoinare. lungul cuirasei cu praf meteoritic, -Anula{i propulsoarele... start semn al unei indelungate odisei retrojeturile... braca(i direc1ia... spa{iale, se apropia de qint5. Correnzile erau executate cu Directorul de zbor nu se mai eficienqi maximd de citre piloli, tleslipea de largile vizonre frontal:, cdrora uriaqa astronav[ li se supunea

vizoarelor, planeta se inf5liqa aidoma unui cd(eluq ascultdtor. cinci kilometri pAnd inconjuratd de un brdu de litere, care Mai erau la contactul cu solul, cdnd in alcdtuiau textul urmdtor: <Intrarea interiorul cabine incepurd sd rdsune extraoriginarilor strict oprit[! exclamalii de surprizd, urmate de Contravenien[ii vor fi amenda[i cu viagal". Printre cuvinte erau presdrate ordine febrile: -Strat propulsoarele, trecegi pe binecunoscutele simboluri ale pericolului - cranii rAnjite' sprijinite comanda automatd de retur! masat in fafa pe doud ciolane incrucigate"' in fala echipajului

capiina N;t ;ffiii; in urmi, in numai cdteva zeci de


secunde, iar el se precipitd in direcgia Terrei, sub forma unui nor.

iz;il;i;i.

f"t e rieiininau se in .fuUui ra, preferat, <Asociagia oamenilor de incredere>>, din rAndurile cdreia
guvernul ii recruteazd pe oamenii cei mai serioqi gi mai capabili din lume.

Ajuns la suprafa{d, se infiltr[ intr-o reclam[ luminoas5. Absorbi intreaga energie din refea, iar cAnd numitul V.G. trecu pe sub panoul publicitar ii pdtrunse in cutia
craniand.

***
Lucrarea se incheia cu un p.S.: <Via[a este zadarnicd. De aceea, am devenit un vagabond. Aceasta a fost ultima mea legdturd cu aqa-zisa lume

***

Iulian

BALTASTU

clD[Nl'[
S'TU?ID
datd, pe cdnd cbutam niqte hArtii in birou, am dat peste o foaie scrisd de un anume V.G. Titlul mi-a atras atentla ql am inceput s-o citesc:
Deasupra oragului, la o indl(ime apreciabild, un vehicul cosmic se afld intr-o situalie dificild. La bordul sdu, astronau{ii efectuau o experiengd, care implica o dozd mai mare de risc decAt in alte situalii. Cu toatd aten{ia

cu care se lucrase, unul dintre


rezervoare se fisurase.

luminile, reclamele joc[ qi-[i sar in ochi. Altddatd, mi-ar fi pldcut jocul acesta nocturn. Acum, sunt Prea obosit, prea uzar de atAtea noP[i qi zile nedormite.
Campania asta electorald m-a

<E noapte qi Pe drum cliPocesc

Nava avea in tancuri

un

combustibil experimental, extrem de


sensibil la undele cerebrale. Iar, la sol,

in oraq, un om demonstra o activitate cerebralX intensd. O dovedi explozia puternicd, care zgudui unul dintre
rezervoare.

dlrAmat. Se vede treaba cd


imbdtranit.>

am

Combustibilul prindea viaEd. Treptat, o agitalie stranie ii cuprinse


toate moleculele gi incepu sd se dilate, pAnd ce reuqi sd scaPe din

civilizat5. V.G.>. V.G. se trezi gdndind cu voce -Hm, ce porcdriel Am spus qi tare, aqa cum nu mai fdcuse niciodatd am aruncat cu ea la coq. pAnd in acel moment: Deodatd, am incremenit: un -Ce liber este aerul... ca o fiinp, glas hdrAit, venit parcd din fundul ba nu, nu este aga ceva, ar fi prea unei fdntAni imi rdsund in urechi. frumos! Ar fi chiar imposibil. Pentru -Nu crezi ce scrie? He, he, eu c[, dacl ar avea suflet, ar fi cea mai am scris. Da, am invdfat sd qi scriu. fericitd fiin{5 de pe Pdmdnt. In ceea ce-l priveqte pe individul -Dar qi aerul are dreptul la cdruia i-am spus lucrurile astea a via15. $i noi, cei care vd ajutdm. $i... murit nu demult, intoxicat cu morfinl. Un glas strdin qi furios striga Dar nici eu n-o s-o md duc mult. Am in interiorul creierului sdu obosit fost cel mai evoluat individ dintre... doleanlele unor obiecte incapabile de -Cine naiba vorbeqte? am inteligenld gi care au reugit acum. cu strigat, ridicindu-md. ajutorul oamenilor, sd se smulgd din -Mor, spuse, nu mai am tdcerea lor milenard qi sd gAndeascd. energie, md consum pe zi ce trece. Iqi prinse fa{a in palme, apoi privi Am auzit cd, odati, ar fi trdit o nducit in jur. Luminile jucau in civilizalie anorganicd pe aici, pe continuare, nepdsdtoare, parcd undeva, pe o planetd ce s-ar fi distrus bucurindu-se de suferinfa lor. Doar demult. una singurd se indurase de el, -Hei, ce Dumnezeu se intrerupindu-gi jocul nebunesc, intdmpl5? am strigat iar. rdmdnind ca o pat5 printre culorile Lumina s-a stins brusc si am celorlalte. rdmas pe intuneric.
(Materiale preluate din fanzinul
craiove an O M I CRO N 2/ I 977 )

TRSU!.
-r
spectacol al televiziunii amer rcane toate descoperirile Si oventurile care susline cd existd un mAine, cd tot entuziasmul' Gene RoddenberrY nu sunl in urmu noa';trii..'

la altul. Cel mai interesant dintre ei pare s[ fie vulcanianul, care se


strdduiegte permanent sd concilieze

sinele logic cu latura umand

qtiin(ific, pe jumdtate uman, pe puntea de comandd se mai gdsesc locotenentul Uhura, $ef al comunica[iilor, Mr. Sulu qi Mr. Chekov, navigatori. Efectele speciale din film, degi
nu sunt dintre cele mai elaborate, sunt

personalit5{ii sale. Pe ldngl ofilerul

conceput aub forma unui serial science-fiction Pentru adulgi'

ft \ \J

tar Trek

fott creat de regizorul Gene Rooa.nberrY, care l-a


de

"Prima generalie"

civiliza[ii, s[ mearg[ cu indrdneal[

Mr. Spock este celebru prin felul in care acfioneazd, ghidat numai
de logica sa impecabilS. lronard "Bones" McCoy, este medicul-qef, un sudist temperamental plin de sine care, in realitate, se considerd doar un umil medic de provincie (stelar6, in cazul sdu).

acolo unde nici un om nu a mai fost

Istoria viitorului astronautlcrl prezentd in el iqi are Punctul de pl".u." undeva in indep[rtatul secol al XXIII-lea. cAnd Terra aPartine Federagiei Unite a Planetelor (mullimea de planete colonizate, reunite intr-o confederalie paqnic6, avind in subordine o puternicd Flotb Stelar[, a cdrei menire este de a mdri Permanent fruntariile cunoscute ale sPafiului). Aceasta este linia Pe care se inscriu legendarele cdlhtorii ale astronavei "EnterPrise": misiunea sa este exPrimat[' Pe fundal, la incePutul fiecdrui episod, intr-o exprlmare sintetic[, dar de mare efect: "sd exploreze lumi noi qi ciudate, sd caute noi forme de via{[ qi noi

inainte". "EnterPrise" trdieqte mai ales prin personajele sale. Cel mai important este, desigur, clpitanul James T(iberius) Kirk, un om curalos' generos qi foarte ralional' Primul ofiler al Pungii este un hibrid umanovulcanian, Mr. SPock; este figura cel mai uqor de re{inut, datorit[ urechilor sale asculite qi a sprAncenelor foarte
arcurte.

Al treilea personaj

ca

importan{d in structura echipajului este inginerul-gef Montgomery "Scotty" Scott, un om de modX veche, indrlgostit cu fanatism de motoarele
sale.

dispozitivul utilizat pentru teleportarea membrilor echipajului


apropiere este un concept absolut
nou

memorabile. Nava insdgi are, la filmdri, machete de diferite mdrime, care variazd. intre 8,5 cm gi 5,0 m. . Pentru prima oar[ un serial SF aduce in scen[ o mullime de gadgeturi tehnice - motorul warp, fazerele, torpilele fotonice, comunicatoarele care pItrund in limbajul obignuit;

pe alte astronave sau pe planetele din

in

tehnica spaliald.

Spock se na$te o permanentd divergenfi, in realitate cei doi 1in unul


(

Degi, pe ansamblu, personajele nu ies in mod special in relief (nu sunt caractere puternice, deosebite ca realizare), intre ele existd o legdturd unicf,, cvasifamilial5, mai ales intre Kirk, Spock qi McCoy. Degi, aparent, intre McCoy qi

Efectul cinematografic al dematerializdrii este realizat cu ajutorul prafului de aluminiu


pulverizat intr-o razd, de lumin6. Fiecare episod reprezintd o
poveste de-sine-stdtdtoare, construitd in jurul unui mesaj moral - increderea

des[vdrqitd in om, un animal nobil, dar impulsiv gi supus gregelii, aflat in mijlocul unui Univers foarte
aglomerat.

adaptare dupd " Enc iclopedia Britanicd de Science Fiction")

?ERSONIAJE

S'tAit'[ReK
patul de moarte gi cunogtin{ele
muzicale de flaut ale acestuia' Mai mult, in 2369,Picard se indr[gosteqte

salva so{ul, pe dr. Paul Menheim, rdnit in urma unui grav acciclent
petrecut la laboratoarele de pe planeta

Vandor [X.

JEZiTTAE FITZfiIET
ste c[pitanul celei de-a cincea

Jean-Luc Picard se afld la


comanda navei <Enterprise> timp de 20 de ani, pdnd in 2355, clnd aceasta este distrusi intr-un atac neprovocat,

nave "EnterPrise". De formafie renascentistf,, interesul s1u se manifestd pe o arle informalionald comPlexI, mergind de la teatru la astrofizicd' Preferd arheologia extraterestrd, din interiorul

in imprejurimile sisternului solar


Maxia Z,eta.

de Neela Daren, o muzician[ de


anvergurd, de la care invaJd o mulgime

de lucruri noi in dorneniu' Biografia sa este comPlexl'

Membrii supravieluitori ai echipajului (in rAndul cdrrtra se gaseqte qi Picard), plutesc in derivl,
la bordul unei navete de salvare, timp

cipe la curnplira bitilie este


apropierea planetei Wolt-3-59,

din
care

in

S-

cdreia PublicS, ocazional, studii

a ndscut in localitatea La Barre'

de cAteva sdptdmdni, pdnl

si fie

gtiinqifrce qi ajunge chiar sd prezideze bonsiliul de Arheologie al Federaliei' Pasiunea sa pentru arheologie este

Fran[a, in anul 2305' Fascinat incd din copil[rie de imensitatea spaliului'

atat de Puternicd incAt, Ia un moment, sub influenla profesorului sdu Richard Galen' Picard chiar ia in calcul posibilitatea de a-qi face din ea o carilrd. Cu Galen, se va mai intdlni in 2369, cAnd il ajutd sd igi duc[ la bun sfdrqit cea mai mare descoperire arheologich a sa - refacerea unut mesaj strdvechi' lisat de o rasd humanoidd, care trdise Pe Terra cu peste patru miliarde de ani in urm6'

se hotirdgte sI urmeze cursurile Academiei Flotei Stelare, cu toata opozigia de principiu a tatllui sdu' Este admis la Academie in anul 2323, abia duPd cea de-a doua
Pe cdn<l avea l8 ani'

recuperaql. Este numit, din nou, cdpitan in anil 2365 (data stelard 41124), ta

vinovtrt de distrugerea a -19 de niive ale


principalLr remodelat Fedcrafiei. in cele din Lrrmir, Picard este salvat de <E,nterpri se D> Ei

bordul astronavei <Enterprise D,,. in 2365, Picard suferl o prirr[ operafie de <reajustare> a inimii artificiale, la Baza Stelard 515, in timpul cdreia

in structurd urnand de dr.

Crusher, apoi petrece mai multe sdptbmdni de recuperare in interion-rl clinicii.

In incercare, decursul primului an, este singurul

survin complicalii care determini intervenIia celebru]ui doctor


Katherine Pulaski.

in perioada in care ustronava


se gaseqte andocati la stalia spatiali McKinley pentru repara{ii, Picard iqi vtziteazd. oraqul natal LaBarre, dupi ce lipsisc de acasi aproape 20 de ani.

boboc care reuqe$te sI cAqtige maratonul de la Danula II, oblinind rezultate excelente. ln 821 , imediat

Pe ambasadorul
cdpitanul Picard

Sarek,

il

intAlneqte

in 2366,

Personalitate extraordinar

cle

dupd perm laba

i'
o

complex[, Picard este, de asemenea' un mare amator de cdldrie (unul din

programele favorite in interiorul hlrtod.t -utui este acela in care cdllreqte un simulant de cal intr-o p[dure simulatd), cdnt[ incd din adolescengd la pian, iar, in urma unut implant, moqtene$te aldturi de amintirile vie{ii unui colonist aflat pe

incdierare cu nigte nausicanieni qi este injunghiat in inim[. Pentru a fi salvat' suferd un transPlant cardiac' Prima sa dragoste se nume$te

Jenice Manheim qi, cu toate cd se ataqeazd Puternic de ea, cei doi se despart in 2342, ac{iune Pe care o va regieta in anii care urmeazd' Cei doi se revdd in anul 2364, cdnd el ii va

an incare misiunea sa este pusd in pericol de sindromul Bendii, de care suferl acesta, gi care-l determinl sdqi piardd controlul asupra emotiilor; Picard iqi uneqte mintea cu aceea a ambasadorului pentru a-i oferi acestuia stabilitatea psihicd necesard incheierii tratatului cu Lesaranii. in finalul aceluiaqi an. picard t:ste rdpit de borgi gi tranformat intr() entttate numitl Locutus Borg. Din ;rt:custi postur5, este obligat si parti,:.):::.:a.t::,..,:a::a::.:at,:::

Oar,at in casa l'ratctrui siu Robert, Jean-Luc face cunoqtinlS cu so(ia acestuilt Maric qi cu fiul lor Rene. Eslc prima clatii cAnd gAndul opririi intr un loc $i intemeierea unei fanrilii incep si-i dea tdrcoale. Se gindeqtc chiar si piiriseasci Flota qi si acccpte postul de directoral Proiectului Atlantis, clar realizeazi intr-un tirziu ci locul s5u este numai pe E,nterprise. DupI moartea liderutui klingonian Kqmpek, in anul 2367,

)lit:,:::tt' :irrri

airrtlltl:,-;rl:r,:r:iiltrt!::,:,

pentru

in'ei o PJisone Potrivitd aPlanarea situaliilor

conflictuale, Picard capdtd brusc un rol de o importangd capitald ca Arbitru al Secesiunii, in relaliile dintre Imperiul Kilngonian gi Federa[ia Terestr[. Sub arbitrajul sdu, urmeazd

o-peiloiai aa;6t de lungd de Pace, rdstimp in care la conducerea inaltului Consiliu ajunge Gowron,
un indvid echilibrat qi inteligent, care pdstreazd. relalii strAnse cu Picard, pe care-l foloseqte ca mesager personal la frontierele Galaxiei.

datele din calendar in date stelare. Cea mai cunoscutd este aceea in care se aranjeazi anul, luna qi ziua astfel incAt data calendaristicd de 20 iulie 1969 sI corespundd datei stelare
6901

scrisA

in cifre, tar 20 repreztntd. ziua

de 20 iulie).

Nu toate datele
transformate se regisesc

astfel

,20 (se observi cd 69

in serial, de unde se poate deduce cd autorii


acestuia au utilizat qi alte sisteme de

este

finalul anului 1969, 07 este luna iulie

calculare a timpului galatic.

Dxr+r sTtLARA !.ul


ata stelar[ rePrezintd un si stem de mdsurare a timpului scurs la nivelul Galaxiei, in perioada efectulrii unei cdlltorii cu viteze extraluminice,
sistem care incearcd sd compenseze
(scurgerea sa inegal6,

tA iloitDu!"

F FlrtrvrlFl F ! IIES st\v

fl fr^l.lFl

.\

DE PA
PHaser
CuvAntul cohstituie un acronim al sintagmei <PHased Energy Rectification>. PHaserul este o armd cu
energie direcgionatS, folositl in cadrul Flotei Stelare a Federaliei sub trej forme: fazerele de tip I sau de mdnd, fazerele de tip 2 sau de tip pistol; qi fazerele de tip 3 sau de tip puqcI, mai rar folosite. Din echipamentul standard al astronavelor Flotei fdceau

dilatarea relativd a timPului


in raport cu un
punct de observa[ie considerat

utilizate de nav[ in cursul uneia sau a mai multor cdldtorii; data stelarb se calculeazd {inind seama de cAteva elemente de linearitate sPa[iotemporald - viteza astronavei la un moment bine determinat, curbura spatiului in acel Punct, Precum $1 pozilia navei in Galaxte.

Fazerele au fost inventate de-abia


dupd anul 2200, nava Enterprise fiind echipate cu ele in arr.tl 2254.

Torpila fotonici

Este o

rachetl

cu

fix, la bordul astronavei;,


precum qi alte efecte secundare ale voiajului ProPriu-zis'
Gene Regizorul cd a RoddenberrY afirmd considerat necesar inventarea
acestei noi mdsurdtori a curgerii

parte arme fazer de mari dimensiuni.

autopropulsie, capabild sd se onenteze singuri spre 1intd. Confinutul exploziv este alcdtuit dintr-o cantitate foarte micl de materie qi antimaterie, cele doud
substan[e gisindu-se intr-un contaieste provocati de combinarea celor doud elemente, iar puterea sa este extrem

ner magnetic. Explozia


fi

de mare. Torpila poate

lansatd cdnd

timpului pentru a le

crea

spectatorilor sentimentul de viitor verosimil. ln PrinciPiu' datele stelare se adaPteazd la schimblrile temPorale care aPar datoritd distorsiunilor provocate de diferitele viteze extraluminice

nava funcfioneazl la vitez5 luminicX, deoarece sistemele sale inteligente nu sunt afectate de efectele acestei

Iubitorii serialului

<Star

Trek> (aqa-numilii tekisti) folosesc mai multe metode de a translorma

la bord 250 de de torpile, putind utiliza chiar qi l0 astfel de elemente


explozive simultan.

viteze. Navele din clasa Galaxy au

Aurel

mai greu de acceptat.


Pentru acei cititori care

sd

poatl fi tradus qi in

Reru)r\BeR

se gAndeau la solulii simple qi situate in


orizontul de aqteptare al unor generatlt crescute

{irile

rnai

puqin

dezvoltate d.p.d.v. eco-

Sr+rNtsrA\M !.tlA
u pot sd afirm ci
l-arn

nomic. Ci nu a fost chiar aga, s-a dovedit

in cultul lui Jules Verne

qi al romanelor

cirli

dupd num5rul mare de


cdi

tate

de

SF

americane din revistele

mitLrrile lumii robotice;

ne

cunoscut pe Stanislaw Lem' Cel pu[in, nu in mod di-

vzizuserltn, aproape intdmplltor' pe o fantasticit planet[ oceanicl, numitd

pulp, prozele sale au conslituit un domeniu

greu accesibil:

"Nemira", dar qi de alte edituri, in anii care au unIat. Af irmaIia respectivi a ajuns insi

nu

rect, aqa cum s-a intAmPlat cu algi rnari scriitori europeni qi americani, pe care intAmplarea, destinul saru o altI forla cosmici necttnoscttti' prezenti numai in oPerele lor, m-a fdcut si-i intdlnesc de-a lungul vielii - pe Daniel Walther intr-un tnic restaurant din Freudenstadt, in Germania anilor 1992, Pe John Brunner la Eurocon-ul din l inriloara 1994, pe Jonh Clute in librlria SF unde-qi exPunea E,ncicloPedia, in Doftmund 1999, Pe Robert SheckleY
cu ocazia eclipsiei totale de soare din

"Solaris". unde un zeu-coPil se amuza recreind lumea, apol am


striibltut Galaxia in astronava lui Pirx (din "Povestirile pilotului Pirx"), am vizut irnpreunl minunea morgii din necrosfera de Pe Regis III (in "lnvincibilul"l qi am tremurat unttl lAngd altul, ascultind "Glasul Domnului", care ne vorbea desPre Universurile de dinaintea celui prezent qi care murind au fdcut posibili aparilia viegii in interiorul
acestula.

clasicr: interciviliza(ii, nici mdcar nu atjrmau cu glas rispicat existenfa acestora. Sugerau doar cd, in nemdrginirea [Jniversului, ar fi posibil sd existe... Pozilie pe care, ulterior, au adoptato din ce in ce mai mulli scriitorj, din toate pir{ile lumii (vezi A.C. Cjarke, f'ra1ii Strugatki, R. Bradbury, H.p. Lovecraft q.a.). Nu pot sd afirm cI l-arri cunoscut pe Stanislaw Lem. Dar in

prezentau contacte

ofereau explica(ii, nu

suh ochii scriitorului


siiu

in

care, pnn reprezentantul Rornlnia, nt-a tras' puyin cle

urechi pentru indrdzneala de a fi


publicat a$a ceva. Altfel spus, fdrd sI ne cunoa$tem in vreun fel, am avut o disput5, legatd de vAnzarea actului de crea{ie. La vremea respectiv[, S. Lern a vrut chiar si dea in jLrdecatd ziaruJ pentru afirma(ii calomnioase, dar situaEia s-a lSnrurit pe cale amiabili, at0t de bine incdt "Nemira" a inccput sd publice din opera sa in

1999, pe insula AtlantYkron, Norman Spinrad gi Pe


Joe Haldeman, in 2001, cu ocazia Eurocon-ului. in spa!iul aceleiaqi insule... il qtianl insd ile

Pe

sPus, il cunoqteam Pe domnul S. Lem, asemenea oricdrui SF-ist inrdit al generaliei '80, din ceea ce scrisese qi fusese

Altfel

tradus

multi, foarte multf, vreme, cred cd de


aproape 30 de ani. Ne intdlniserdm, mai intAi, in

paginile "Ciberiadei", unde fdcusem, Pentru


prima oard cunoqtin{d cu
46

in romdneqte. $i fusesem rdvdqit de lumile extraordinare prin care vagabondase imaginatia, cu incercind sd scaPe de stresul cotidian al unei
societali comuniste din

"Nemira", ref'eritoare la pu[inele ciir{i rrle autorului apdrute in Romdnia lrind la acea datI.

1994, am publicat in "Romdnia Liberd" un articol, in care am preluat rLfirma{ia unui traducitor al editurii

in principiu, persoana

cu

lrr-icina (nu spun cine, bechcr, mon r lrer, persoand importantd) afirma ci lrrcrurile stau a$a din cauza lui Lern rrr persoand, care ar fi fost un individ lorLrte zgdrcit qi nu admitea bani mai

lrrrIini pentru drepturile de autor, ca


'.,rr$

primivara anului urrndtor. ItJu pot sd afi rm cI l-am cunoscut pe Stanislaw Lem. Dar pot sd spun qi si scriu ci il admir gi cd il iubesc pentru crealia sa atit de mLrlt, incdt il consider un rnembru al familiei rnele. Un merlbru care locrrie;tc irr acecaqi ci.lsl"r cr.t nrine" pe raful bibl iotecii, agreprind r:u ribdare momentul ?n care si arl dispozilia de a purta o lungi conversa{ie despre l.umile lrnaginare, dincolo de pragul cirora a piqit cu elegan[a unui mare
Senior.

ce in ce mai rigide

qi tt

socialist al epocii in care triieste.

popula opera sa ulterioard (amenin[area unei distruseri planetare totale, militaristul


"Unul dintre cei mai mari autori SF in via{X", cum il carcaterizeazd in
de ciberneticd, in paralel cu prof'esia de medic, militeazl pentru infiintarea Academiei Poloneze de Cibemeticd qi Astronauticd, al cirui mernbru

rdmdn totuqi interesante $i intdlnim aici un numdr mare de teme ce vor

comparaEle

planetar, identitatea fiin(ei umane in

cu aceea a fiin[elor

extraterestre).

1912 Pierre Versins in a

sa

"Enciclopedie a utopiei, a c5l[toriilor

extraordinare qi a science-fictionului", SL se na$te la 12.09-1921, in localitatea Polonez[ l,vow, intr-o familie de medici.

fondator este. Scrie versuri qi eseuri

despre metodologia qtiingificX,


inspirat indeosebi de teoriile biologice

ale lui T.D. LYsenko din volumul Influen[a familiei asuPra <Evolulia - o Pseudoqtiin{I>. Debutul editorial se Petrece destinului tAndrului Lem este deosebit cu povestiri de facturd de puternicS, acesta inscriindu-se la in anul 1948, SF, publicate prin reviste, povestiri facultatea de medicind din Cracovia, Prin imaginatia dupd ce absolvI studiile liceale cu remarcabil e debordant[ gi prin originalitatea rezultate strdlucite la qtiinlele exacte' mult ideilor, dar destul de qterse d'p'd'v' in anul 1966, iqi va descrie cu artistic. Tot acum, revista ttNoua lume garm anii minuna{i ai copil[riei qi ai lucrarea a aventr-rrilor> din Katowice ii adolescen[ei in <Ornul din autobiografici <Castelul inalt>' In public[, in serial, romanul il determind 1940, este ohligat si intreruPi Marte>. Succesul oblinut meseria de scriitor studiile, din cauza ocupXrii Poloniei sI opteze pentru profesionist. Din accst moment' de catrc germani. Pentru a putea trli, abordeazd genul cu seriozitate gi este obligat si lucreze timp de patru decenii ani ca mecanic auto qi ca sudor' constan![. TimP de Patru dLrzini de cirqi, Aceste exPerien(e Personale il publicI peste douI traduse in 30 de lirrbi, atingind tiraje influen{eazd in realizarea primului de milioane dc cxe mPlare. sdu roman <Spitalul transfigur[rii>, Dintre Prirnele sale oPere, se publicat de-abia in 1982disting <AstroniruIii> ( 195 1) gi DuP[ rlzboi, igi reia studiile, (1955), care incheindu-le in 1948' Sc rnuti, inci <Norul ltri Magellan> scricri de 'incePitor ;i se din 1946, la Cracovia, unde devine deqi sunt limiteaz[ la asamblarea mzri multor asistent la un institut de cercetf,ri' conven{ii SF, prin prisma realismul Interesat de matematicd, de fizicd qi

in romanul <Astronau[ii>>, Lem povesteqte despre operaEiunea de descoperire treptatl a planetei Venus, pustiit5 de un rlzboi cumplit. Aflind despre existen{a altor fiin1e in Galaxie din tragedia astronavei extraterestre explodate deasupra taigalei siberiene la inceputul secolului XX (confundatd cu un meteorit), pdmdntenii se hotdrdsc sd facd cercetdri pe cdteva planete ale
s

Luceafdrul. Ajunqi pe solul veqnic acoperit de nori, exploratorii de pe rrnei civilizalii aflate la apogeul rrrilitar qi deduc din informafiile pe care reui;esc sI le descifreze faptul t:ir aceasta dorise sd elimine orice rrrmd de viafi de pe Terra qi cd
<Cosmocrator> descoper[ rdmdqiqele

istemului solar gi incep

cu

luminii. Dupd lecturarea jurnalul unei cdldtorii plictisitoare, singurul seg_ ment narativ interesant il reprezintd pdtrunderea in sistemul proxima gi inceperea explordrii sale. punctul cel rnai bine realizat nu-l constituie contactul cu civiliza(ia planetei Albe din constela{ia Centaurul A, asemindtoare din punct de vedere tehnologic cu cea terestri. Acesta este violent in prima sa parte, din cauza unei confuzjt de logicd a contactului - in drumul prin sistemul Proxima, <Gea> a intAlnit un satelit artificial, cu cosmonau{i umanozi morfi de mai multe sute de ani, cala
^^ f::-l ^r:-x ^,, L^_L^

tauri, cu ajutorul unei astronave uriage, bazatd pe principiul succesiunii generaEiilor, navd capabild sI dezvolte vjteze ce depdqesc jumdtate din aceea a

attngerea constela(iei proxima Cen_

lrlct lipsitd de acgiune. intr_un rrrdepdrtat secol al XXX_lea,


onrenirea a ajuns sd construiascl un ,rstcm social de tipul comunismului

r irzboiul care o distrusese pe ncaqteptate a impiedicat acest lucru. <Norul lui Magellan> este o rrcercare de utopie, siropoasd qi com_

rrlt'al gi a inceput expansiunea in ';r:r(iu. Urmdtorul pas dupl cucerirea trt'ptati a sistemului solar il constituie

'l l : l .

i'
,

it,lx ?,. x, ny /Vot a z LrrrA

Desen de Stanisktw Lem

distrus; Stiind de existen[a acestula ql vdzindu-i explozia, locuitorii Planetei Albe au impresia cI astronaulii de pe .Gea- au venit sd-i atace cu armele descoperite acolo qi le distrug navele

Ijon TichY trece Prin tot felul

in cildtoriile

sale cosmice,

de intdmpldri ciudate, relatate pe un ton

de contact cu ajutorul unui


energelic de Prolecqte.

cdmP

Momentul de scliPire il

constituie inceperea construirii unei sta[ii cosmice intermediare Pe un asleroid al sistemului. staqie care ar
nrma sd serveasc[ drept punct de salt

Dentru urmdtoarele vizite cosmice


indepdrtate de Pe Terra. construc{ie participd,

satirico-filozofic, scriitorul vizind in special tema Poludrii gi Pe aceea a incl indrii sPre autodistrugere' manifestatd de rasa umand' Sunt opere care preg[tesc tripla din 1959, c6,nd publicl culegerea de povestiri ..lnvazia din Aldebaran". romanele .Ancheta- qi "Eden'.. Acesta din urm[, mult mai bine realizat declt cele din perioada debutului, Pare a fi un antrenament

individualitate de pe scena istoriej, reintrind in anonimat, dar continuind s[-qi exercite puterea prin intermediul sistemului informalional.

astronavei ii salveazd de atacul indigenilor, dar cauzeazd moartea dubLetului savant ce a riscat sI treacd
peste cutume pentru a stabili un con-

Plecarea precipitatd

tact intre civilizalii.

Anul 1961, considerat de ma.;oritatea criticilor de gen cel mai bun clin intreaga sa carier5, debuteazd
cu romanul <Jurnalul din cada de
baie>, o parabol5 cinicd, care vizeazd.

alituri de autoZorin. precum il mate, astronautul

Lucrul Pe asteroid

la

narativ Pentru straniul

qi

monutnentalul "Solaris". Ac{iunea

se

eroul romanului, care are func[ia de

petrece intr-un viitor indepdrtat, in care o astronavd terestrl, aflatd in trccere Pe ldngd Planeta Eden, este aspirat[ spre suprafala acesteia de o treni de gaze qi se infige in scoar{a ei. Echipajul, format dintr-un Doctor,

parte biqtinaqii nu par a-i blga


absolut deloc in seamf, pe intrugi. Din aceastd cauzra, astronau(ii se grlbesc

medic la bordul <Geei>) este interesant prezentat, aici Lem dind dovadd de intuilie r;i de har naratlv, textul constituind in sine o mici
povestc cosmicd. de sine statf,toarc' cu acliune, dramatism qi descrieri ccI apropie de Asimov (v. <Pulbere de stele>) gi de Greg Bear & David Brin (v. <Inima cometei>).

si-gi repunl nava in stare


l'uncliune pentru a putea
pJeca.

perioada istoricf, a rdzboiului rece dintre superputerile epocii. Ac(iunea se petrece intr-un viitor nedeterminat, in care lumea s-a impdrlit in doud

de

tabere, numite EdificiLrl


terbere

qi

un Cibernetician, un Inginer, un

Intr-un final, in

care

Chimist, un Fizician qi

un
sd

localnicii ridici un zid de sticlir in


.jLrrul lor pentru a-i izola, ca s5-i poati

care locuiesc in doui clSdiri uriaqe gi nu au altd


Contraedificiul,

Coordonator reugesc sd se degajeze

din nava avariati Ei Pornesc

Cel de-al doilea roman publicat in 1955, <TimPul nepierdut>, oPer[ de facturd
sernibiograficX, descrie intelectualist[ un subiect din perioada de ocLrpa{ie nazistd' li urmeaza

in manieri

exploreze imprejurimile. Inleleg repede cd Planeta este locuitd de o specie inteligent[ stranie, cu indivizi ce par formali din coabitarea a doui fiinle diferite - un trup imens ca de hipopotam qi un bust cvasruman, cu
aspect de coPil-

bombarda qr distruge, in tirnp ce se pregitesc pentru decolare, au parte

de vizita unui indigen, cu

care

reu$esc sd stabileascd un contact rafional. Prin intennediul automatului

clezvoltati pe

translator, pirrnlntenii descopcri istoria unei spccii infeligentc,


dimensiunea

menire dec0t aceea de a se spiona rcciproc. Cu aspect. nara(iunea se aseamiinl pAnir Ia un punct cu <Casa cu o mie de eLaje> a lui Jan Weiss: este povestitl, la persoana I, avenIura personajului principal prin corpul ttdi flciului, din rnomentul in care se treze$te la realitate (exact ca

personajul lui Weiss). Eroul nu


cunoaqte dccdt un singur lucru - acela cI tocmai a primit o Misiune, ale cirei speciticitriqi urmeazi sd i se inmdneze pe parcurs. E,l nu are trecut, deoarece nu-qi arriuteqte nimic despre propria-

culegerile de Povestiri <Sezam> (1g54), <Octombrie cel lustruit> ( I 956), <Jurnalele astrale sau AnTintirile unui cdlltor spalial - Cele
mai vechi amintiri ale lui Ijon Tichy> (1951), o Parabold care vede lumea intr-un negru grotesc.

Acegtia se comportd intr-o rnanier[ absolut ininteligibild pentru ra{iunea umand qi determind aparigia a tot felul de iPoteze in rAndul rnembrilor echipajului. Contactul dintre cele doud specii se dovedeqte a fi ins[ unul belicos, deqi in Prima

rrrformaqiei qi a rnodalititilor de comllnlcare a acesteia. Astfel, aflI ci tlrtbLelii au avut parte de o cvolu(ie loarte contorsionatS., de-a lungul

t;ireia au suportat tot felul


t

de

rt:gimuri tiranice ce au culminat cu , ,'l prczenI la motnentlrl contactului

i persoand. dupi cum nu are nici viitor, deoarece, indiferent ce face in interiorul Edificiului pentru a obline
date concrete despre misiunea ce
.r,;r.iirilrrril,:]r:;,'.lit;r
;:.],,1r::a'i.a,:-i,:t:

'r

r or,:
,,,1,"..:1,"

t:11.,",,1., o

:r,o'l,ll:

r,,,
,:

s-

:j:

:a ::.i.:;,i i

.:,'1

nu

s5a

un

nrrnlc.

kafkian. sistemul birocratic de care se loveqte la tot pasul eroul f-iind unul s[-i dea de cap' inchts qt parabollc Finalul, inchis Ei Parabolic la $l supradimensionat, lronstruos $l s[u, nu aduce nici o l[murire, triind numai pentru sine. rindul Nenumdratele personaje pe care le spre deosebire de romanul lui wetss, totuqi cu intdlneqte in rdtdcirile sale de-a lungul in care cititorul rdmAne vis etajelor sunt aproape in exclusivitate impresia cd personajul heieqte un stabili de proporfii colosale' ofileri qi par a avea rolul de a-i urmeazi romanu I ii un fel de ucenicie a rlbddrii qi a din stele>, culegerea de perspicaictdlii, flcinclu-l sf, treacd de ,.intoarcerea iu paradoxate gi intinteligibile povestiri <Cartea robolilor>, un fel rlisculii, la situaqii absurde, precum replic[, dar intr-un registru diferit, u.."u a beliei intreprinsd alSturi de <latd povestirilor cu roboli ale lui colegii lui Moutton in sala de disecfii Isaac Asimov, precum qi capodopera cerebrale, dupd ce pdqegte prin sa <Solaris>' <Solaris> reia o mal veche purgatoriul cabinetului medical Romanul este realizat in ma- temI SF - aceea a imposibilitlgii

Stilul romanului este unul

e'a$a un moment dat cum are imPresia la cititorul, ci complicI qi mai mult ecua{ia careia personajul nu reuqe$te

care orbiteazi in jurul oceanului viu, Kris Kelvin asisti neputincios la

colegii sii, drame provocate


t6,rziu, prins in

dramele psihice pe care le triiesc


de

<jocurile> enigmaticului Solaris. Mai

jocul amintirilor

materi alizate, tririeqte qi el o cutremurAtoare poveste de iubire qi disperare cu amintirea reintrurpatd a demult moartei sale sogii, poveste din cercul cdreia nu se mai poate smulge, rdminind pentru totdeauna la bordul

staliei, deqi Terra se hotdriqte s-o


abandoneze..

prezinti permanentul joc al omului cu natura. Tot acurn, inainteazl spre


clenciul intrebhrilor fIrf,

Un an mai tArziu, in 1962, ii apare interesanta culegere de eseuri <lntrarea pe orbiti>, iar in I 963 volumul de povestiri gi scenari i <Noapte lunard>. in 1964, revine la cseu qi publici volumul <Summa technologiae>, o strdlucitoare dar rrscanti trecere in revisti a aspectelor sociale, informafi onale, citrernetice, cosmogonice ;i biologice pe care le publicare romanul <Neinvinsul>

bufoni inteligengi qi sarcastici.

In

196-5,

publicd

ceer de-a

doua operd de mare succes pe plan mondial - <Ciberiada>, o culegere de povestiri care constituie punctul fi-

nal al ternci robolilor inteligenli.


Luate in ansantblul lor, povestirile cle aici fbrmeazir nn basm alegoric de mari dinre:nsiuni, avind in centrul siu robogii, personaje care s-au eliberat de sub asLrpr irca Lrrnani qi au emigrat pretutindcni in Gtluxie. in realirare,

r pare c[ trece pe icela al disculie


Singuml

rf,spuns. i se

sistemul

este i1er,

suP[ coloida rnodeleazi I stranii, alteor

Alfa virsitor, cu un fel

qi

de

u'

care

lucruri
obiecte

continuare a schemei clasice basmului in epoca modernI

culegerea <Povestiri cn roboqi>, un subiect care-l fascineazd din ce in ce rnai mult. Volumul este o fericitl
a
a

care-l gdsegte dormind in cada de logicrr umane' Sosit la bordul sta{iei orbitale baie dintr-o toaletf, nu rezolvd in nici
:' llll ; a: i ri'lrlti irliliiliai l,:illiil; :'L
t::t:tt'::':":

li

cuceriririi spaqiului cosmic. Asistdm llL aventurile galerctice ale unor i rr g i neri-constructori-inventatori, intrrrn cadru coborAt direct din poveqti r obofi care se luptd intre ei pentru rrriina unei f'ete de irnpirat, regi aflaqi rr interrninabile confl icte planetare, , rr teni intriganqi, poeqi ne buni,
r

cititorul intdlneqte din nou o bund

porneniserl in jurnalele lor constnrctorii spaIial i Trurl qi Clapauqius in <PoveEtile despre


roboli>, aici ele avind calitdli qi plcate din ce in ce mai pronun(at omeneqti.

parte din monqtrii, tiinlele ciudate qi chiar din robogii despre care

Anul

1966

ililir'':ii

ii

aduce o nlti

"":t::t''1t't

ed orozd scurtd < . in 1958,


satisfaclie

Cosmosul> studieze (intr-o fostd cazarmi romanul militard, situatd in inirna unui deqert), <Congresul de futurologie>, volumul din toate punctele de vedere, un de eseuri <Filozofia intimpldrii>, straniu mesaj stelar, interceptat de unde cocheteazi cu filozofi a doi tineri astronomi din directia speculativ[, precum qi romanul CAinelui Mic. Istoria in sine a
<Glasul

olurnr"rl

de

savan{i, credita(i de guvernul SUA sd

pe in mediile proprice pe care aceasta atomilor le va strrbate in drumul ei sore intAlnili in cale. in final, aflim cd infinit. unul din cercetdtorii sectorului In 1970, revine la mai vechea
se hrinesc cu energia nucleard
care o produc prin fisiunea

biologic descoperl

cd,

poate sd se trasforme intr-o


formidabild armd nucleard tacticd, care poate lovi orice punct de pe suprafa{a planetei, in mod strict limitat. Interventia specialigtilor armatei, care vor si, pund mdna pe experiment, precipitl lucrurile, se afl5 astfel cd mai exista un grup de savanti, care lucreazi in paralel Contraproiectul, un conflict mondial pare inevitabil (ruqii lucreazd qi ei la decriptarea mesajului), insd noi experimentdri conduc la concluzia cd. din motive necunoscute, efectul

oul de broascd

Romanul are o <Prefa[d> a eclitorului, in care se explici faptul c[ volumul este un manuscris al decedatului profesor Peter E. Hogarth, oper5 ramasb neterminat[ gi datd publicitdlii de un prieten de-al s[u, profesorul Thomas V. Warren. Urnreaza o altd <Prefaq[>, cea a profesorului P.E. Hogarth, in care acesta realiz.eazd. o ampl[ qi extrem

Domnului>.

de

interioarS, strlduindu-se sd determine striduiesc sd descifreze mesajul; cu precizie care vor fi fost motivele despre neinlelegerile dintre umaniqti

qtiin{ifizatd psihoanalizi poligon de testdri nucleare

mesajului este complicat5, intrucat, mai intai, el trece prin miinile unor pseudosavanti, interesagi sd-qi facd reclamd prin pres5, qi abia apoi, din intAmplare, ajunge sf, intereseze forurile guvernamentale qi pe cele qtiinlifice. Actiunea lipseqte aproaPe cu desivirqire, romanul fiind alcituit din insemnirile lui Hogarth despre f-elul in care savanlii aduna{i in fostul
se

sa pasrune pentru esetrri qi publicl volumul <Fantasticul qi viitorul>, pentru ca, in 19J I , sd arunce pe piaqi alte trci opere - <Insomnia>, <Vidul perfect> qi colec(ia de nuvele <Memoriile lui Ijon Tichy>, cu o

cornice ale viitorului, nuvelele

pronunfati tentd umoristicd. Nuvelele ull ca croLl pc rnai vechea noastri cunoqtin(i Ijon Tichy, aici pe post de purtdtor de cuvAnt al unei omeniri naive. Sub nrasca unor descrieri

reprezintd o criticd severi a societllii contemporane autorului.

nuclear se disperseazl daci

se

ce l-au determinat sd scrie aceastl si realiqti cu privire la metodele de carte-jurnal la multe decenii dc la decriptare; despre dif-eritele teorii qi le rmpune

ac{ioneazd la distan{e mai mari de cAqiva metri Ei umanitatea devine brusc mai rationale. Reprezentanqii

denumirea
VOICE.

de

MASTERS

despre

oul de broasca si

desPre

Romanu

I proPriu-

impdratul mustelor, doud experrmente


dezvoltate din anLlmlte

Contraproiectului sus{in cd este posibil ca Universul in care trlim sd lacd parte dintr-un fenomen ciclic
la fiecare 30 de miliarde de ani, contractd qi il face sd explodeze intr-un uriaq Big-Bang, generind o
r.:are,

zis cuprinde povestea vieIii prof. Hodin garth,


momentul in care

il

Cu <Vid perfect>> (1971) qi <Magnitudinea imaginari> (l 973), SL iqi poartd cititorij de la rdzboaiele simple ale scheciurilor vizind nebuniile viitorului cdtre inapoi, spre dezvoltirile intelectualiste din <<Sumrna tcchnologiae)>, ctr ale sale complicate idei despre intellettronics (inteligen(5 artificiali de foarte inalr nivel) qi Tthantontaric.r (existenfele

iluzorii, precLrm nratcl ializlrile din


<Solari s>).

secvente
interpretate din

rroud lume.

Unda neutrinicd pe care

acesta un mai amic,

este

contactat de cdtre

structura mesajului'
experimente care

pnrvenit mesajul ar face parte dintrrrn Univers anterior, resorbit qi mort rrr prezent, emis de o supercivilizaqie

vechi prof . [,r"..',rd- Y*ri"q*'i


Desen de StanisLaw Lem

au condus la
realizarea unor
ciudate structuri

Baloyne, care ii propune sI intre

in componenta unui grup de

complexe, aproape vll, ce

iu'c a dorit ca mdcar urmagii ei prczumtivi din lumile ulterioare sd ',t:rpe de la dezastru. $i, pentru ca ei r,;r existe, au inzestrat unda neutrinicl , rr puterea de a favoriza aparilia vielii
,

in 1913, ii apare ronanul "lnvincibilul,,, a carei acgiune se petrece in constela[i a Lyrei, pe planeta Regis llI, in nromentul crucial al colonizirii acesteia de citre nori de cristale lichide, care au putet-ea de a gterge rnelnoria astronau(ilor umani, a junqi aici in explorare, prin fenornenul de
Tot
polarizare a creierelor. Norii sunt. de

fapt, roboqi homcostatici. creali de acelaqi timp surprinzdtor qi cdtre o rasd inteligentl non-umand, remarcabil pentru un scriitor care a demult dispdrutS. Echipajul triit qi a creat in spafiul unei Europe cruciqdtorului <lnvincibilul> este sufocate de flagelul comunismului obligat s[ p[rdseasci R.egis III, flrd doctrinar. Temele sale predilecte sunt speranta de a realiza vreodatd o aceastre atragerea aten[iei asupra pericolului comunlcare cu militarizdrii excesive, care a bAntuit <necrosfer[>. in 1985, odatd cu finalul secolului XX, cdutarea De-abia publicarea greoiului dar virulentului identitlgii uIIane qi imposibilitatea atac impotriva preten{iilor vehiculate stabilirii unui contact viabil cu de cunoagterea utnand din romanul posibilele inteligente extraterestre. Alte opere: <Dialogurt> ,,Fiasco> revine la structurile ale romanelor de mari ( 1957), <HAituiala> (1965)' complicate Povestirile pilotului Pirx> (1968)' dimensiuni. cte <Mdre(ia inchipuitd> (1913)' Tradus in aproape 30 limbi, intr-un tiraj total de peste l0 <Guturaiul> (191 6)' <<Masca>> miiioane de exemplare, SL este unul (1916), <Katar>> (1917), <Repeti(ie>> dintre pulinii scriitori est-europeni (1979), <Golem lv> (1981), <Scrieri cunoscuIi in occiclent. Faima despre science-Fiction Ei despre cAqtigatd i-a adus onoarea de a fi ales Fantasy> (1981), <.Scena crimei" membru in cunoscutele asocia!ii (1982), <<Provocarea>> (l984), <Science Fiction Research Associa- "Biblioteca secolului XXI> (1985)' tion> qi <Science Fiction Writers of <Pace pe PdmAnt> (1987)' <La ce America>. in calitate de om de folosesc balaurii> (1993)' qtiin([, a fost desemnat dctctor honori.s ccLustt al mai nrultor universit[1i qi a fost ales membru al Comisici Academice Poloneze <Polonia
2000>.

Atenlie - banda desenatd

Dodo NITA

\\
,ra.

UTQG
RUI.

SS

D{

toq-l
titlu, pe care

?[

T n 1988. eram tandr staglar la I Depoul CFR FeteEti gi-mi I omoram dupd-amiezele lucrind la "Istoria Benzii Desenate din
RomAnia". La un moment dat, am citir intr-un almanah CUTEZATORIT cd Radu Marian, autorul excelentei

ales, s[-mi arate planqele originale ale unei benzi desenate inedite, in care

serii BDSF comice "Misterul robo(ilor", apdrutd pe la inceputul anilor '70, era pe atunci arhitect in Constanta. $i cum arhitecqii nu aveall unde sI lucreze in altd parte decAt la Institutul Judefean de Proiectdri,
contabild la Regionala
in
odat[, cAnd am fost trimis cu
balanga

Sorinel qi Robidic. un puEri gi un robofel, cdldtoresc impreund in trecutul istoric al qarii noastre. pe urmele unei comori misterioase - un car de foc. La acea dati insd banda
desenatd nu avea acest

rni-am luat permisiunea sd i-l sugerez chiar eu autorului. in plus, nu am fost numai naqul acestei excelente BDSF, ci, intr-un anume f-el, chiar editorul ei, deoarece in 1993 colaboram cu

CFR

Privitd in ansarnblu, vasta sa operd este o naraliune cu accente filozofice, implicind multiple niveluri
cle lecturd, operd care ne propune un

univers fascinant, asemln[tor

pdnd

la un punct cu acela al fra[ilor Strugagki. in general, Lem este un


pesimist, un antiutoPist, lucru in
Desen de Stanislaw Lem

gdsea IPJ-ul. "Da' ce treabd ai tlumneata la IPJ?" m-u interogat dumneaei. "Caut un arhitect, Radu Marian". "Da? Atunci si qtii cX Radu Marian nu este un arhitect oarecare, r:i este chjar directorul IPJ-ului qi-n plus mai e qi ginerele meu!". Aqa s-a intAmplat si-l cunosc pe acest Arnal al RomAniei, in biroul siu de director, extrem de ocupat qi solicitat in permanen{d la telefon. $i;r fdcut,totuqi, timp sd stea de vorbd , u mine, un mare fan al sdu, qi, mai

Constan(a, am intrebat o doamnd mai vArstd de la Contabilitate unde se

ziarul AZI (aflat pe arunci in plini schimbare de imagine) la realizarea unui supliment de benzi desenate, intitulat MINI AZI, qi, la propunerea mea, pe parcursr,rl intregii veri a anului respectiv, acolo a fost publicatd zilnic cdte o planqd, in premierl nationali, - pe o pagin[ intreagd de 'ziar - din banda desenatd
de Radu Marian.

Doisprezece ani rnai tirziu,

in

<Carul de fbc> a fost editat in culori, sub formi de album, qi a fost lansat

cadrul Salonului
ARGONAUT nr 7/2006)

BD

CONSTANTA 2005.
(material prelutrt tlin periodicul

"'t"'''-','1"1:!i.'i

Diclionar BD

Dodo NITA

U,
arian Radu s-a ndscut la Bucuregti pe 3 mai 19-51 (este fratele scriitorului SI' Radu). A absolvit lrrstitutul de Liviu Arhitectur[ in 1916 9i se angajeazi la lnstitutul de Proiectdri Constan{a, in 1918. intre I 986- 1990 este clirector adjunct aici, iar apoi, pdn[ in 1996, director general. Dupd aceasta

$\RlAhl
celebrului personaj Pif, C. Arnal. lrrediat dupl asta, incepc si publice, in mod regtrlat, benzi desenate, de
nurnai o planqi, din scria <<Aventurile

in care, alituri de Tiristor $i Li[d,

robotul Lild. In 1912, publicl o excelentl BDSF cosmicl, <Misterul Robo{iloo,

a marcat copildria unei intregi


genera{ii de cititori.

apare qi extraterestrul Zlop. Serialul

colegulrri -lvl irritchtrictts>, in revista CUTEZA'I'ORII" in anul urmdtor, introduce douii lt<li personaje in seria <Minitehnicus> - pugtiul Tiristor qi

ln 1913, 1911, t9j8, ii apar stripuri din seria <Minitehnicus> in revist5, iar in 1985 mai multe planqe din aceeaqi serje sunt publicate in AImanahul CUTEZATORII.
Dupd schimbarea regimului
comunist, revine la prima sa dragoste

l't-

1i imagineazi un n0u
<Detectivul Bruno>>, ale

personaj.

datd, iqi infiinleazI propriul cabinet de arhitecturd. in ianuarie


1990, a fost ales Prirnul primar al Constanqei din p()stpe ri oad a

cirui prime peripe[ii vor fi publicate in revista


ORION din Craiova.

in anul urm[tor, ii apar in


revista START 2001 c0teva stripuri comice cu <Li(i gi Tiristor>, iar in 1993 episodul al doilea din <Detectivul Bruno>>, in suplimentul

VACAN;A. MR a participat la rnai multe saloane BD din Franla (Sete, in 1999, Fabregue, in 2002) qi din Luxernburg (Contern, in 200 l).
Albume:
1987 - "Cristalul magic", ed. ROMANIA AZI, Bucureqti

comunistit, dar

MINI AZI.

renuntat la Post duPI doar cAteva zile. Talentat la deson pasionat irtci de nlic ;i
dcsenate,

in

AZI ii intregi pagini de ziar (in premierl

uara aceluiaqi an, cotidianul publicd zilnic, pe fbrmatul unei

de benzile participd in 1970 la

rra{ionali!) serialul <Comoara nristerioasi - Carul de fbc> (o alti

concursul

BD organizat de revistele CUTEZATORII qi PIF

GADGET qi are onoarea si Primeascd Marele Premiu al concursului (un


mdinile tat5lui grafic
.v, utj. lS

rnagnetolon! ) chiar din


al
rl&ll,llilLil l.:l
l:,lt'::: :,llll!i '.::ttl l"::1ti'i;:i;:i']'ti"i i''l')'llllil:!il l:t

cxcelentd BD comici, desenatl in anii'80). in 1994, ii mai apar <Misiunea Iui Pafnutie>, in MINI AZI qi in ziarul (IUGET LIBER din Constan[a, iar in l9!)-5 <Dracula>, in JURNALUL SF, l)recum qi <Bine ai venit, mamd 'rracrdI>> in revista HAZ iX
$

1998 - "Bine ai venir, mamd soacrl!", ed. PROIECT CONSULTINC, Constan{a 2001 - <llien-venue, bellemaman!> (in limba francezl), ed. DOBROGEA, Constan(a (trof'eul <<Sandu Florea 2002> pentru cel mai bun alburn al anului).
(ntt.rtcrittl ltreluut din vol. " I)iclionurul
lJe nt.ii l)esenafc tlin Rominia", trutrtri l)odo lYilit Si Virgil Tomulel)

--

Pagi

prin gtiinla

Alexandru MIRONOV

Re?iltnviLi
potezele Paleoastronautice m-au fascinat intotdeauna. Erich von

ridicat capul, privind spre stele. .Aceastir teorie se lipea perl-ect cLr ipoteza lui Oparin despre apari(ia vieqii in oceanul prirnar qi tabtoul de ansamblu era perf-ect inchegat, cu

prindl contur. Australopitecul,


descoperit

la iveali. Istoria omului a inceput si

in

939

in Tanzania,

qi-a

gdsit locul.

t0ate problemele explicate

qi

ctvl!.lzNnl
\
a treia a stelei numite Soare - aqa mi

rezol vate.

ci

displrutul meu Prieten

Danniken, Robert Charoux,


Doru

Davidovici au Promis intAlniri, in viitor, cu civilizalii extraterestre' repetiqii -b[nuite- ale unor rendezvous-uri mai vechi, ale c[ror urme sar afla rdspAndite peste tot pe planetd,

Iar la nedumeririle rdrnase - frescele din Tassili, giganticul calendar de la Nazca, incredibila culturd matematicd a
se pare acum.

nu din maimu(e ne tragem: familia Leakey, tatd, mam[ gi fiu, ne-a obligat sf, revizuirn cele qtiute.

Armclnia aceasta este acum iremediabil rdsturnati. Se pare cd prirnele forme de viaqi ar fi putut aplrea, totuqi, pe uscat. $i este sigur

in locuri fierbingi numite


Nilului.

Baalbek,

vechiului Egipt, lespedea uriaqd de la Baalbek - aq Putea rdsPunde cf, istoria Pdmintului are meandre care ne scap[ qi o nemisurat[ addncime, de care noi suntem cu totul strdini'

Ei au efectuat, incepind din 1955, sipdturi in Kenya, in jurLrl lacului Orno, intr-o vale in care activitatea tectot.ricl a rlstLrrnat
straturile, sco{indu-le la iveald pe cele mai vechi qi, odatd cu ele, rdmlEiqele nnui strilnoq al nostru, aproape om, numit acum Zinjantrop. Iar vArsta acestui stribunic pare

Tassili, Tiahuanaco, Teotihuacan, Carnac, Stonehenge, Nazca, Valea

Timpul. marele meiter

al

distrugerii, roade incet qi sigur totul:

Am fost, am vdzut' am scrls paginile pe care le-a1i citit (n.n. volumul "Enigmatic, pdmdntul"). Mintea mea educat[ de rigorile matematicii nu mai admite ins[, acum, entuziasmul emPiric care mi
stdpdnea inaintea plecdrii (n.n. intrunul din cele mai fascinante periprluri infdptuite vreodatd de om de-a lungul

munlii, continentele, amintirile. De aceea, poate, desPre adevlragii strdmogi noi nu gtim aproape ntmlc'
*ik*

si fie mai mare decAt gtia

qtiin[a:

1.750.000 de ani. DupI Zinjantrop, a fost gisiti Lucy: un schelet horrinid, t-emelir, cu puEin rnai inalt de un

Originea ornului mi se Pdruse'

dupi Darwin, clarl: din

Cuaternar

qi de-a latul planetei, in cf,utarea urmelor contactelor strdvechi cu civiliza(ii cosmice). Pe P[mdnt, nu au chlcat niciodat[ flpturi ralionale care sd nu

incoace, de vreo cAteva milioane de ani, din mairnr-r[ele antropoide, prin adaptare la condiliile schimbltoare ale mediului Ei prin selec[ie naturald,

lnetru, cu capacitate cranianl care indica ra{iune. Strlmoaqa aceastil, botezatl de ccrcetltori cu nutre modern, s-a tlovedit a fi ingrozitor de bdtrini; ea r; a niscut, a trlit qi s-a petrecut din via{I cLr apfoape 4.000.000 cle ani in
llnI'lI

individ rnistelios. botezat paleontologi Propliopitec, i

RXmdqiqele Ramapitecilor, in Asia, Grecia, Turcia, Ungalia qi-au spus partea lor de poveste. La Fayoum, in Egipt, s-a descoperit o fosild care are toate gansele sd fie strdmoEul comun al marilor rnaimu[e qi al omului. Vdrsta - 40.000.000 de ani. S-au amestecat biologii. S-a stabili cf, marile maimu{e omul oploqesc Lln virus 1i cancerigen, numit acum particula C. Sunt $anse ca aceastl particuld C s-o moqtenim tocmai de la acel srdmog indepnrtat. in Asia. qi la om. qi la maimu{ele actuale, virusul C prezintd acum o formd degenerescentd, inrbitrAnitS. Ideea: gazdele lor fiind mai bdtrdne decAt europenii qi africanii, oamenii Asiei sunt cei mai bitrdni din lume. $i iati cum ar putea sd arate unul din scenariile privind istoria omului... Acum 40.000.000 de ani. unui
dezgropate
de
se

intAmpll un accident: dd nagtere unor Lrrmaqi cu 46 de cromozomi, in loc de 48, nurniLrul normal . Cauza..
necunoscuti sau, poate, particula asta C, cancerr,rl originar.

ff,ptura numiti om a coborAt din arbori, s-a ridicat vertical pentru a


culege fructe qi frunze de pe ramuri, gi-a oferit, vulnerabil, pieptul, qi qi-a

fi fost nlscute aici,

pe aceastd planetl

AlSturi de familia Leakey au rrpirut ldngi Omo paleontologi de toate na[iile. Solul a fost riscolit. Sute ,lt: resturi de hominizi qi sute de mii
'i,-r

resturi de vertebrate au fost scoase :, ::irl. ,,it ..


,

li_

r:,

;til

i::tltirl, ::-rta .l'

,).,.::l

;..,:

r:

:ijtft,::

,rrr.rrr,,r-

:r

::.i:ll

Zigotul cu 46 de cromozomi, urmaqul adicd, se reproduce qi di na$tere unui nou zigot, care dupi toate regulile cunoscute ar fi trebuit

fie steril. Dar nu este! Un alt acci- acum 4.000.000 de ani. Cu memoria dent genetic se produce, descenden{ii exodului inscrisl in aceastd se inmullesc, caracterele lor diferd de misterioasd por{iune a creierului, cafe cele ale strdbunului - un alt numdr inregistreazd la atdtea specii de cromozomi, altd incdrcdturd de migraliile, o parte din ei se intorc cdtre mesaje in gene - r;i aqa are loc Edenul pdrdsit cAndva. separa{aia: o ramuri naqte marile . Alte grupuri nu reu$esc voiajul pdnd in China qi fac returul, in maimu{e, o alta Kenyapitecii. Tirnpul trece, vegeta{ia din milioanele de ani anterioare. Unii aceaste parte a lumii, primul leagdn indivizi nimeresc la vechile locuri, qi singurul Rai al omului, se r[reqte, acum inospitaliere dar proprice Kenyapitecii - fdpturi cleja ajunse dezvoltirii acestui enigmatic virus C, aproape de pragul ratiunii - pleacS, care face ravagii. Din Homo habilis, in China, acum aproape 20.000.000 de ani, exod pe care resturile fosile apare Homo erectus, cu 2.000.000 intr-un ni-l descriu destul de exact: urc[ in de ani in urmd, qi ne lasd urme: nordul Africii, trec Mediterana - Pitecantropul de Java, Sinantropul de geologii au calculat c5, pind acum Pekin. Cei din specia Homo habilis, 6.000.000 de ani, marea asta era mult intorqi sau rlmaqi pe traseu la dus, se mai seacd - trec peste teritoriile de dezvoltd qi ei. Condigiile diferite de viagd astdzi ale Italiei, Ungariei, Turciei, Indiei gi ating creeazd, de-a lungul milioanelor de Pakistanului, pimAnturile de acum ale Chinei. Pe drum. devin perfect verlicali, capacitatea cranrand li se dezvolti continuu qi ajung in Extremul Orient
sd
:

lLni, rasele. Inteligenfa se

Grupurie se

organizeaz1. Omul devine puternic.


unertele,

devoltS. computerul,

<amprentere> genetice sunt lnstrumente gi tehnici pe care le

Progreseazd. Inventeazd

agricultura, roata, civilizagiile. Se rdspdndeqte peste tot. Trece din Asia Ultima <ispravd> a in America, in timpuri imemoriale, specialiqtilor in biologia moleculard poate pe vremea Iui Erectus. dernonstreazl cd, intr-adevIr, Migreazdin Oceania. Invadeazd posibilitifi]e pe care le deschid Nordul, mergind din stepele Siberiei investigaqiile lor sunt pur qi simplu pAnd in pddurile Europei. Coboard fanrastice..

folosete curent aceastd qtiinfd gi ele sunt, fate de metodele antropologiei, mult mai exacte.

la stadiul Homo
habilis.
CAII

de

Sau un

alt model, mult mai


doar

r.ccent, ndscut de amestecul biolosiei

pind nu demult, aparginea


rrn

rrroleculare intr-un alr teritoriu cfre,

tropologilor.

Reprezentan(ii biologiei nroleculare sus(in cd antropologia cste mai pu[in qtiin(5 qi mai mult artd. l'e de altd parte, biologi moleculard , ste o qtiin(5 proaspdtd - microscopul r lcctronic, <bisturiul genetic>,

pastreazi gi se transmite intact,

ADN mitocondrial matern

ai unui individ provin de la ambii pdrin{i qi amesteul lor are loc cu fiecare nouI generafie; ADN-ul mitocondrial din spermatozoid nu supraviequieqte ins[ dupd fertilizare, ceea ce insearnnl cd aqa-numitul
se

genera[ie dupd generalie... De fapt, nu chiar atAt de intact, au loc qi muta{ii, dar acestea se petrec

la perioade fixe, cunoscute deia de biologi. Ei bine, tocmai .rnisurind" aceste muta(ii pe diferite exemplare

..

":.:'.s.a':.:.*rY:Y.

umane de astizi dac[ exist[, in timP, o covergentl - qi dacd da, cAnd s-a petrecut desprinderea.

Sapiens att ap[rut, se pare, mai ales pe parcursul ultimelor cAteva zeci de

naturu, rnventau, construiau

Au fost Prelevate, in consecin[d, 141 de mostre de ADNmt, < forlec ate> c u en zime de
restriclie, iar rezultatele au fost trecute pe computer - Pentru a se incerca

milenii... lar mesajul trimis de str[moaq5 prin ADN-ul mitocondrial vine citre noi - calculeazd biologii Ei computerul lor - dintr-un punct in timp situat intre 140.000 qi 280.000 de ani in urmd.

apere de haosul pe

oraqe. Dar nu aveau for{a sd se

care

construirea unui

fel de <arbore

genealogic> pentru fiecare exemplar uman.

Spre uluirea generall,


diferen{ele au fost atat de mici' incAt

Biologii considerd uluitor qi faptul cf, analiza ADN-rnt-ului exenrplarclor umane din zona subsahariand, consideratd de
antropologi drept <leaginul> otlttltti, prezintd, intr-adevir, cele rnai mari

concluzia unei molecule comune de acid dezoxiribonucleic mitocondrial s-a impus de Ia sine! Cu alte cuvinte. comPuterul -

$i intregul experiment, realizat cu mare acuratele - indici pentru toqi cei 141 de indivizi, selec[iona{i de Pe continente diferite, un strimoq lnatern
comun
!

cliferen!e in interiol'ul grtrpultli. confirmindu-le ipoteza: ADN-ul lor mitocondrial;r avut la disPozilie pentru a sc modifica un ragaz mai
lung.

eret noastre, suficient de puternicd pentru a-qi purta


singurd de grijd.

Pimdntul, planerd incd t6nbr5, il ndqtea din cAnd in cAnd. Piereau mulfi, pierea civiliza(ia, supravieEuitorii uitau totul, urmaqii trebuiau sd o ia de la capIt. Nu, nu vreau sd spun cu asta cd Spengler are dreptate, nu orice civliza(ie poartd in sine germenii autodistrugerii; sus(in doar c[ flptura om nu era incd, in zecile de mii de ani anterioare

Un fel de <Evd>, extraPoleazd biologii, nu singurul exemPlar din vremea ei - cu qanse de evolutie spre Sapiens sapiens - ci singurul exemplar care, datoritd unui qir de qanse, a reuqit si-qi prelungeasc[ qi s[-gi dezvolte <coroana> arborelui genealogic, producind, [a fiecare noud generalie, un urlnaq de sex femininl Mai mult, extraPolind mai departe: faptul c[ cei 14] de idivizi aleqi pentru experiment reprezintd rase gi grupuri diferite sPore$te posibilitatea a absolut togi membrii societdlii umane actuale sd aibl o

O intrebare se strecoard de la sine: dar... Adam? Ri bine, nu, spun biologii, un sot -sau mai mulgi - ai Evei nu pot fi cduta{i in timP, clin pdcate. Schimbind insd Picsele Pe eqichierul acestui joc, ii putcrn gisi omenirii un strdmoq, dar altfel-.-

tumea vre un semnal de alarm[: secolul al XXI-lea este aproape, cu extraordinarele lui surpnze. $i lumea n-o si mai fie niciodatd la fel.

$i cd acum este. Aceasta, a noastrd, este ultima gi definitiva civilizagie a Omului. O noud muta(ie generalizatd -geneticienii au demonstrat_o_ nu va
lanplui vielii. Specia Homo
eternltate. mai avea loc, noi reprezentim capdtul
sapiens

Un Adam existi'

sPun

este cea aleasd pentru drumul spre

specialiqtii in biologic rnolcculari, urr rnclivicl cal'e lt existat cu sigurangd in istoria <[tvci rltitocotltL iale > - tatal
eI...
Ftxtrliortl i nlrra ipolezl confirrnd deci. in rtlLtrc t)iilrtc, tabloul descris de

antropologi. $i rnai contirmi qi faptul

Civilizagii au mai existat deci inainte - qi nu numai una. Cea de dinaintea noastrd a fost distrusl de o catastrofd cumplitd - potopul biblic _ pe care geologii l-au localizat cam acum 11.000 de ani. inaintea ei vor fi fost altele.
Oamenii gtiau poate incd de pe

$i, in afara catastrofei atomice, posibill numai datoritd culmei de inteligen[i atinsl de Homo
sapiens, dar extrem de improbabild ca urmare a unui instinct strdvechi,
rdmas in noi din strlfundurile sutelor de milioane de ani scurse de la de

ci, in toatc domeniile,

mamd

comund,

deoarece
speciei

uneltele cunoaql,erii se modernizeaz[: ADNmt-ul, dc pildi, aceast[ moleculd atAt de promigitoare pentru arheologie, inseamni pentru qtiinlele care privesc

atunci ce sunt stelele qi planetele, cuno$teau calculul matematic, rrlfabetul, iqi explicau fenomenele

aparilia vie{ii - instinctul


conservare

- nimic nu mai poate opri marqul nostru cltre stele.

diferentierile dintre indivizii