Harta detaliata a problemelor si datoriilor suverane din UE.

Vezi in text mizele summit-ului de la Bruxelles

Incepand de joi, 8 decembrie, sefii de stat si de Guvern din cele 27 de tari membre UE se vor intalni la Consiliul European de la Bruxelles pentru a decide, in esenta, reguli mai stricte pentru zona euro. Aceste noi reguli au fost anuntate, in linii mari, luni, la Paris, de presedintele francez, Nicolas Sarkozy si de cancelarul Angela Merkel, numiti de analisti Merkozy. In esenta, liderii UE vor decide daca accepta "planul Merkozy", acela de a trece de la simpla uniune monetara la guvernanta fiscala, adica la un control mai strict asupra bugetelor tarilor din zona euro. Mai trebuie stabilit cum se vor produce aceste schimbari, cat de repede si ce mecanisme de sanctionare vor fi impuse tarilor indisciplinate. Intrebarea cheie a summit-ului: de unde bani pentru costurile sinucigase ale tarilor super indatorate? Vezi in text harta dinamica a datoriilor suverane din cele 27 de tari UE, plus alte informatii relevante despre fiecare tara

Marile intrebari ale Consiliului European de la Bruxelles de la care se asteapta un raspuns:

Cate tari din cele 27 membre UE accepta sa mearga cu bugetul la control la Bruxelles, sa astepte evaluarile tehnocratilor si comisarilor - nealesi prin vot democratic - si, daca nu si-au facut bine lectiile, sa ia sanctiuni decise de Curtea Europeana de Justitie? Cate tari accepta, pe langa supervizarea bugetelor (ceea ce este deja prevazut prin acordul Euro-plus), pasul urmator - guvernanta fiscala - adica un sistem de impozitare si taxare unic pentru zona euro. Cum sa fie aplicate aceste noile reguli bugetare ale UE - aceleasi pentru toate statele pentru a repara defectele de constructie ale zonei euro: prin schimbari de tratat (varianta lunga, dar sigura) sau prin acordul guvernelor (varianta scurta, dar incerta)? Cum sa adune UE trilionul salvarii in Fondul european de urgenta din care sa se imprumute marile natiuni indatorate in conditiile in care pietele le ofera bani la cote "sinucigase"? Prin garantii de la Banca Centrala Europeana (BCE), prin alte credite de la FMI sau prin combinatii ale celor doua.

Acestea sunt intrebarile esentiale la care liderii UE - formula integrala UE 27 sau macar cea restransa UE 17 - trebuie sa raspunda la summitul european din 8-9 decembrie de la Bruxelles. Fara solutii la aceste probleme agentiile de rating si pietele nu se vor calma, iar statelor indatorate le va fi imposibil sa isi finanteze datoria practic sa miste economia. Problema 1: acordul pe regulile bugetare pentru statele UE sub sanctiuni. Prima problema pe care sefii de stat si de guvern din cele 27 de tari UE o au de rezolvat la Consiliul European programat la sfarsitul acestei saptamani este asumarea, de statele membre, a regulilor bugetare comune, cu supravegherea Bruxellesului, sub amenintarea unor sanctiuni automate si clare pentru incalcarea limitelor deficitului bugetar, care nu poate depasi de 3% din PIB. Germania si Franta erau de acord de principiu ca ele sunt necesare dar aveau pareri diferite cu privire la sanctiuni si judecata statului indisciplinat. Viziunea Germaniei. In timp ce Franta vrea ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa joace rolul principal in tentativa de stopare a crizei datoriilor, Germania cere integrarea mai puternica a politicilor fiscale a statelor membre si se teme ca intrarea BCE in criza datoriilor ar duce la cresterea inflatiei, un tabu pentru clasa politica si pentru economia germana. Cu toate ca Berlinul doreste o integrare fiscala mai mare, controlul asupra sanctiunilor asupra tarilor indisciplinate trebuie sa ramana

tot la Consiliu. Dupa ce Comisia verifica bugetul, statele membre decid daca si ce sanctiuni ii sunt aplicate tarii care a cheltuit mai mult decat avea sau nu a respectat ce Bruxelles-ul ii dicta. Viziunea Frantei. Or, o integrare mai profunda, care sa implice pe langa mondea unica, guvernanta fiscala comuna, ar insemna cedarea de suveranitate din partea Statelor Membre - o chestiune delicata pentru electoratul francez care se teme de o crestere prea puternica a influentei germane. Sarkozy, aflat in fata alegerilor prezidentiale, este deja atacat de rivalii sai politici pe aceasta tema care ii reproseaza ca cedeaza prea usor in fata planurilor germane. Dar problema istorica a egoismului national blocheaza in continuare solutiile la criza UE. Les Echos puncteaza in editia sa de luni: puterea Berlinului este de fapt slabiciunea Frantei, a carei credibilitate a finantelor publice este de multa vreme pusa la indoiala si are prea putine sanse in astfel de vremuri sa fie restabilita. Francezii tin insa la Europa cu conditia expresa ca aceasta sa fie "franceza", a mai scris Les Echos. Concesiile - pe sanctiuni si compromisurile - pe eurobonduri. Atat cancelarul german Angela Merkel cat si presedintele francez Nicolas Sarkozy au facut concesii: Berlinul a acceptat faptul ca judecata Curtii Europeane de Justitie nu poate da un raspuns la bugetele nationale, dar si presedintele Sarkozy a trebuit sa accepte sanctiuni automate pentru cei care incalca regulile, scrie BBC. Un alt compromis a venit tot de la Paris de la intalnirea celor doi: euro-bondurile nu sunt acum o solutie la criza datoriilor. Sustinute de Bruxelles intr-un pachet cu trei variante si anuntate ca o victorie importanta asupra crizei de presedintele Comisiei Europene Jose Barroso, euro-obligatiunile "de stabilitate" ale Bruxelles-ului au fost trantite cu incapatinare de Merkel care le-a numit "colectivizarea datoriilor". La scurt timp a mai venit un contraatac la obligatiunile de stabilitate cele "de elita" propuse statelor UE cu triplu A. In afara opozitiei Berlinului, la care a subscris si Parisul, eurobondurile mai au o problema: necesita o modificare "ordinara" de tratat UE - adica procedura completa ceea ce ar dura intre unul si doi ani. Problema 2: "Regula de aur" prin modificare limitata de tratat. Pentru ca prima chestiune sa fie rezolvata, e nevoie de un nou accord. Si mai complicat: statele sunt suverane iar ca sa le pui sa accepte alte reguli decat cele de pana acum, trebuie modificarea tratatelor prin care ele au aderat la UE.
Ce vor Parisul si Berlinul de la tratat. Presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au anuntat ieri, la Paris, ca sunt de acord cu schimbarea tratatelor europene pentru a disciplina, sub sanctiuni, bugetele nationale. Prima strigare ar fi schimbarea tratatului UE numai pentru cele 17 state din zona euro. Extinderea la nivelul tuturor celor 27 de state se loveste insa de opozitia Marii Britanii. Ce vrea Bruxelles-ul de la tratat. Dupa anunturile de la Paris, la Bruxelles, se stabileau detaliile tehnice ale schimbarilor de tratat. "O modificare limitata", a anuntat presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy la Consiliul pentru Afaceri Generale pentru a evita referendumurile nationale - procedura necesara pentru astfel de schimbari si care ar dura pana la doi ani. Practic, potrivit propunerii Berlin-Paris, agreata de Bruxelles, toate tarile din zona euro ar trebui sa introduca in constitutiile nationale "regula de aur" prin care sa-si asume un anume nivel al deficitului bugetar sub sanctiuni drastice ce ar urma sa fie impuse de Curtea Europeana de Justitie.

Ce inseamna o modificare limitata de tratat. O schimbare limitata de tratat s-a produs deja la inceputul acestui an odata cu introducerea asa numitului "Mecanism de stabilitate European" prin care se poate oferi asistenta financiara statelor aflate in dificultate din zona euro. Consiliul European a motivat decizia de face schimbari "limitate" la tratat cu faptul ca noile reguli sunt necesare pentru o mai stransa coordonare a politicilor economice si bugetare ale statelor din zona euro si ca ele nu vor afecta alte parti ale tratatului sau competentele UE ori ale institutiilor sale. Consiliul European doreste sa apeleze la aceeasi formula si acum - procedura de revizuire simplificata - cu care scapa de

referendumuri nationale si pentru care e nevoie doar ratificare in Parlamentele nationale ale tarilor care adopta regulile cu pricina. PRECEDENT: Fara o procedura simplificata, o modificare "ordinara" a tratatelor inseamna negocieri lungi si complicate care, potrivit estimarilor expertilor ar dura chiar si doi ani fiind nevoie de referendumuri nationale in toate statele membre. Incercari similare in trecutul recent s-au dovedit un esec. UE a trebuit sa renunte acum sase ani la proiectul noii Constitutii europene, dupa ce textul a fost respins la referendumurile din Franta si Olanda. Problema 3: De unde bani si garantii pentru tarile ingropate in datorii. Solutia la neincrederea de pe pietele financiare care a dus la situatia in care companiile reusesc sa se imprumute la dobanzi mai mici decat statele este, spun analistii, in mainile Bancii Centrale Europene (BCE), singura care poate linisti acum zona euro. BCE are joi reuniunea sa lunara pentru politica monetara. Analistii asteapta una sau mai multe actiuni care sa duca la stabilizarea sistemului financiar. Primul pas ar fi reducerea dobanzii pe termen scurt care este acum de 1,25%. O a doua ar fi extinderea creditarii catre banci cu pana la doi sau chiar trei ani in loc de limita actuala care este de 13 luni. BCE ar fi dispusa sa se implice chiar mai mult si sa joace "mai direct si mai agresiv", a sugerat saptamana trecuta presedintele bancii, Mario Draghi, doar daca liderii UE sunt de acord sa puna in aplicare planurile pentru coordonarea bugetara sugerate de Merkel, Sarkozy si altii. BCE nu poate imprumuta direct guvernele nationale si nici nu poate cumpara direct obligatiunile statelor membre. Poate actiona insa la cumparare doar pe pietele secundare, asa cum o face deja, insa la un nivel redus. Multi economisti, citati de AP, au cerut bancii sa creasca aceste achizitii care ar determina in cele din urma reducerea costurilor de imprumut pentru tarile cele mai puternic indatorate. BCE a rezistat pana acum sa se implice, deoarece interventia sa ar lua presiune de pe politicieni nevoiti altfel sa reduca cheltuielile si sa puna in aplicare programele de reforma. Exista de asemenea temerea BCE ca injectarea prea multor bani in economia europeana ar putea declansa inflatia. Cine ar putea sa determine solutii decisive pentru criza euro? Gurvenul Goldman Sachs din Europa? Mario Draghi, noul presedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), fostul comisar UE Mario Monti, noul premier italian si Lucas Papademos, noul sef al guvernului grec de uniunea nationala, au avut legaturi cu gigantul financiar american Goldman Sachs. Le monde scria, dupa ce a descris toate legaturile celor trei ca, banca americana si-a format un adevarat "guvern". Romania si teama de Europa cu "doua viteze" Romania a aflat de ideile pentru modificarile de tratat care vor fi in discutie pe masa consiliului. Este de asteptat o pozitie a statelor non-euro pentru ca apoi Consiliul European sa vada pe ce varianta merge mai departe: modificare limitata de tratat pentru UE27 sau un acord interguvernamental pentru zona euro UE17. Cartile zonei non-euro vor fi jucate in special de Marea Britanie, care e pusa pe negocieri si de Polonia, una din vocile cele mai puternice ale Europei de Est. Aceste doua variante ridica din nou problema "Europei cu doua viteze". "Nu credem intr-o Europa cu doua viteze", a declarat Boc care a adaugat, despre asteptarile europene ale Romaniei pentru perioada urmatoare, ca doreste "luarea unei decizii, cat mai curand posibil, la nivelul Consiliului European referitor la aderarea la Schengen, cu respectarea acelorasi criterii aplicate si celorlalte state membre". Putine sanse la actualul consiliu. Blocajul in care o tine Olanda va fi pus din nou in discutie la nivelul presedintilor statelor UE insa singura speranta este legata de fortarea unui calendar care sa indice macar: la ce data va afla Romania daca intra sau nu in Schengen. Romania ar mai putea juca, cu Traian Basescu in rolul principal, cartea bancilor care retrag banii din Europa de est pentru a raspunde noilor conditii de recapitalizare.

Care este esen a crizei datoriilor suverane? Faptul ca termenul datorie din limba greac - menionat i n Noul Testament - nseamn pcat este unul simptomatic i ne permite s nelegem esena crizei datoriilor suverane. Din start trebuie sa remarcm c actuala criz a datoriilor suverane este un rezultat evident al crizei financiare mondiale care a nceput nc n 2007. Ca i atunci cauza esenial a servit acumularea unui volum imens de datorii i incapacitatea debitorilor de a-i onora obligaiunile de plat. Atunci guvernele au efectuat o adevrat demonstraie de for prin intermediul unor msuri anti-criz neconvenionale de injectare de lichiditi n economie, restructurarea datoriilor mai multor companii i bnci de importan strategic i relaxarea maxim a politicilor monetare. ns credibilitatea acestor aciuni a fost subminat de persistena dezechilibrelor macroeconomice dintre rile cu surplusuri de cont curent (China, Germania) i cele cu deficite (SUA, majoritatea rilor din UE), incapacitatea elitelor politice de a echilibra finanele publice i de a nltura deficienele sistemice din sectorul financiar. Prin urmare, criza datoriilor suverane a derivat din criza creditelor sub-prime (adic, de calitate inferioar), astfel nct datoriile s-au transformat din private n publice, iar povara acestora a fost transferat pe umerii pltitorilor de taxe. Totui, actuala criz pare i mai periculoas datorit faptului c majoritatea statelor i-au epuizat resursele financiare pentru a susine cererea agregat, iar bncile centrale nu mai au acelai spaiu de manevr datorit relaxrii pronunate a politicii monetare din ultimii 3 ani. Mai mult dect att, situaia din Uniunea European este i mai delicat din mai multe considerente: (i) Lipsa unei politici fiscale comune n cadrul zonei euro, pn nu demult, a permis rilor de la periferie s-i finaneze deficitele bugetare n condiii atractive. Aceasta a alimentat creterea dezechilibrelor finanelor publice care mpreun cu retorica populist a elitelor politice din aceste ri a dus la explozia datoriilor publice. Situaia respectiv este specific, mai ales,rilor din grupul PIGS (Portugalia, Italia, Grecia i Spania), pe cnd la nivelul ntregii zone euro, n medie, nivelul de ndatorare nu este att de dramatic. Astfel, emiterea unor obligaiuni comune din partea rilor membre ale zonei euro ar atenua esenial impactul crizei prin reducerea costurilor de deservire a datoriilor publice n rile PIGS. ns lipsa unei politici fiscale comune i opoziia rilor nordice (Germania, Finlanda, Norvegia) fa de o astfel de msur nu face dect s acutizeze criza datoriilor suverane din zona euro. (ii) Riscul de faliment tot mai evident al Greciei. Pentru tot mai muli investitori intrarea n incapacitate de plat a Greciei este doar o chestiune de timp. Acest veritabil clci al lui Achille din zona euro afecteaz enorm credibilitatea monedei unice europene, dar i al Uniunii Europene per ansamblu, avnd n vedere nivelul nalt de expunere a bncilor din majoritatea rilor UE fa de datoriile Greciei. (iii) Specificul raporturilor dintre stat i sistemul bancar din UE. Spre deosebire de sistemul bancar din SUA, bncile din comunitatea european au fost tradiional expuse unor presiuni din partea elitelor politice mult mai mari, fapt ce a cauzat distorsiuni n managementul riscurilor i o cretere pronunat a activelor toxice. Cteva exemple n acest sens au fost: forarea bncilor europene s procure hrtii de valoare ale Greciei pentru a diminua costurile acesteia de deservire a datoriei de stat sau forarea bncilor spaniole s stimuleze creditarea ipotecar pentru a atenua presiunile sociale.

n toate analizele de dup reuniunea liderilor UE de sptmna trecut a aprut obsesiv precizarea "pe termen scurt". Ne bucurm c s-a ajuns la o soluie a crizei datoriilor, pieele sunt mulumite, bncile nu-i retrag capitalurile, unitatea UE e pstrat, onoarea Europei e salvat - pe termen scurt. Primul care a venit cu veti bune a fost preedintele Traian Bsescu, cnd a anunat c UE a inclus n documentul reuniunii de la Bruxelles, la propunerea Romniei, "obligaia pentru bncilemam de a-i finana corespunztor subsidiarele, prin meninerea i n anii urmtori a fluxurilor de capital existente. Acest lucru va permite Romniei att creditarea economiei, ct i achiziia de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat". Am avea deci o reeditare a acordului de la Viena din 2009, prin care nou bnci au acceptat s-i menin nivelurile de expunere n statele est-europene? Textul oficial al declaraiei finale a reuniunii precizeaz doar c autoritile de supraveghere naionale, sub auspiciile Autoritii Bancare Europene (EBA), "trebuie s se asigure c planurile bncilor de consolidare a capitalului nu conduc la o reducere excesiv a expunerii, inclusiv meninerea fluxului de credit ctre economia real i innd seama de nivelurile actuale de expunere a grupului, inclusiv a filialelor grupului n toate statele membre, fiind contiente de necesitatea evitrii presiunii nejustificate asupra acordrii creditelor n rile-gazd sau asupra pieelor datoriilor suverane". Pn la noi clarificri, ateptate de la reuniunea din 6-7 noiembrie a Ecofin (minitrii de finane ai UE), singurul lucru cert la ora actual sunt instruciunile tehnice emise de EBA, care precizeaz c recapitalizarea celor 70 de bnci europene vizate, dintre care 18 opereaz i n Romnia, se va face n funcie de dou repere - mrirea portofoliului de active cu grad nalt de siguran (capitalul de rang I trebuie s creasc la 9% din totalul activelor ponderate n funcie de risc) i crearea temporar a unui stoc-tampon de capital, care s acopere diferena dintre valoarea nominal i cea de pia (msurat cu datele de la finele lui septembrie, care vor rmne reper fix, indiferent de evoluiile ulterioare) a expunerilor la datoria suveran a rilor din Aria Economic European, respectiv UE plus Norvegia, Islanda i Liechtenstein. Ct privete reducerea expunerilor, EBA precizeaz c bncile deja i-au redus expunerile pn acum din cauza crizei, c "orice aciune de reducere a expunerii prin vnzare de active i reorientarea modelului de business trebuie fcut ntr-o manier ordonat i sub supravegherea atent a autoritilor naionale de resort", iar "pentru a evita o criz a creditului i a asigura continuarea creditrii economiei reale i a IMM-urilor este nevoie de un plan cuprinztor de politici" - cu alte cuvinte, rmne n sarcina statelor i a bncilor centrale s evite ce e mai ru. Pn la anunarea de ctre bnci, n noiembrie, a datelor financiare de la sfritul trimestrului al treilea, necesarul suplimentar de capital a fost estimat de EBA la 106 miliarde de euro, iar estimrile preliminare pentru bncile cu prezen n Romnia variaz ntre zero pentru grupul ING i 7,4 mld. euro pentru grupul UniCredit, n timp ce pentru grupul Erste, care deine cea mai mare banc romneasc, BCR, estimarea preliminar este de 60 mil. euro. Pn la sfritul anului, bncile trebuie s prezinte guvernelor din rile de origine planul cu metodele de recapitalizare pentru care opteaz, iar pn n iunie 2012 s ncheie recapitalizarea. Pe termen scurt, Romnia nu are de ce s se team c-i fug bncile, c gzduiete nite guri negre sau c i se prbuesc ratingul ori moneda. n repetate rnduri, oficialii BNR au explicat c bncile romneti cu capital strin, inclusiv cele cu proprietari din Grecia, sunt bine capitalizate, au un grad de solvabilitate chiar mult peste cel cerut de reglementrile europene, iar BNR are pregtit un plan complet de intervenie n piaa bancar n cazul agravrii crizei datoriilor suverane. La rndul lor, oficialii bncilor i analitii romni i strini afirm, fr excepie, c grupurile-mam din Vest au tot interesul s-i continue afacerile n Europa de Est, unde perspectivele sunt mai bune dect n pieele dezvoltate. Necunoscutele in ns de ali factori.

Mai exact, piaa nu st pe loc. Acordul de la Bruxelles a vrut s dea satisfacie pieelor financiare, majornd resursele Fondului European pentru Stabilitate Financiar (EFSF) la 1.000 de miliarde de euro - celebra "bazooka", destinat acum s funcioneze drept creditor de ultim instan att pentru statele europene cu dificulti de finanare, ct i pentru bncile europene care ar avea probleme de pe urma cerinelor de recapitalizare i a asumrii de ctre creditorii Greciei a pierderii de 50% din valoarea nominal a deinerilor de obligaiuni elene. nc dinainte de aprobarea majorrii EFSF, pentru care sursele de finanare nici nu au fost stabilite nc, estimrile din mediul privat citate n presa extern vorbeau de un necesar de 3.000 de miliarde de euro sau chiar mai mult, acoperind necesitile de finanare a statelor pe urmtorii trei ani - opinie la care subscria, sptmna trecut, i consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. De aici i obsesivul "pe termen scurt": euforia pieelor financiare dup anunarea deciziilor de la Bruxelles, reflectat ndeosebi pe pieele valutare i de aciuni, se poate dovedi temporar, iar presiunile speculative denumite elegant "ngrijorri ale pieelor" s renceap la urmtoarea retrogradare de rating a Italiei sau la urmtorul set de date macro dezamgitoare din Grecia. n acelai sens, Institutul Internaional de Finane, reprezentantul bncilor la negocierile cu UE, a avertizat c acordul de tergere parial a datoriei elene i noile cerine de capitalizare a bncilor ar putea antrena "un val de reducere a creditrii care va afecta sever activitatea de business, n special n sectoarele dependente de creditare, cum sunt construciile", care va duce la recesiune zona euro n 2012. ntr-un astfel de context, ce poate face Romnia, ar dependent de creditarea extern, spre a-i reduce riscurile?