Sunteți pe pagina 1din 50

LLNXATFA COzuGHNITAE.

A ME'SOtM ,
(dr. Gh. Burnei)
.'r.j f:li
t,i"1

t.:i i;l fiil ifl l1l


1...) l

l;ii

I
I

NTHSDUCEHE

l;:r!' ''i r: I
;,i

Luxa!ia congenitala de qold este 0 malforrnatie care afe ca elentent esenIial


incongrttenta artict-tlatiei soldului si apare cao consecin!5 a displaziei lirxante de sold. Displazia congenitald cle sold'este Lrn sindrom displazic ce intereseaze structLrrile articularg!-peliarticulare-crffUrdjnle[firesta o instabilitate a solduli,i na rnn.r'rr rr^^i I -#-urecullr
_lj9=!YLl!11!_!lllsl

fil
1;1.Q

I .: I
I

1,

f:

"

'' il: J 1,:'i Git

.!:rl'
{

'-:,.{

,rit'-'J

i,:l
l

li1 ri:l t.rl

..-.,''i|

Fiiiil ;'..i
fi..--t) '

l.lii
t.

laxitali capsuilare gi a unLri acetabul anormal configurt!. Incidenta displaziei luxante de gold este variabild in raport cu aria geografica, rase, obiceiuri, sex, concenirare familiald ;i gemelaritate. in Europa incidenta se cifreazd intre 0,6-J%" . Cea mai rnare frecventA a fost inregistratl in Ungaria- 27,Q%.. Dup.d statisticile cLlmLllate frecventa'poate oscila la nou nascr:rti intre'lB.B %" (Canada) si 0 ?;" (tribtirile,Bantu din Africa).
I ,
i+t;:::li t:1t ,.: ..i. -,' ,i

krt.il
.'f
6:-i'1 i a.

tilati

l1.l-)

i+,l
M' Iljlti

Diagnosticul si tratameniLrl precoce al displaziei de soicl constituie cie fapt profilaxia lurxa-_j_---" tiei congenitale de s-old, sqade clurata $Llgd.u-c"e-sqstltllqlaine.niu-t-ulneg_e_q_Ar_eq9.ilet-LlUAlii, Luxatia congenitalS de sold este o boald ce determinh o diformitate staticS. ;i clinamicd

Iii;l;:r' UiJ,1

majore cu un handicap fizic important. Tratamentul chirurgical al luxaliei congenitale de golcl nll reface din pLtnct de vedere biornecanic integritatea soldului. Constructia arhitecturale a goldulLri este complexh gi patologia displaziei congenitale, de dezvoltare sau neruologice trebuie inleleasb tridimensional. Tn .practica medicald cLrrent6 displazia de gold este, de obicei, cliagnosticati. clinic si ecografic iar dupX vArsta de 4luni, displazia saLt luxatia, este evidentiatd de o racliografie standard care evidentiazd imagifiea cle fato a bazinului. Aceastd modalitate este sumarii gi inconrpletd in proportie cle 90% din cazuri. Concludent pentrtt aceasta este osteoartrita secundar'd a adirltLrlui tAnar, clt o prevalenla a osteoartritei, intre 43?t, si 50%, pAni la
.

vArsta cle 50 cle ani,


Cr-r toath cornplexitatea, Lrn SISTE[/ DE EV/iLUARE EFICIENT trebLrie sd clefirreasicn
ru

rmitoarele criterii conf iguratia arhiteciurali a acetabulttltti, orientarea acestLlia


:

,,,

l.

sj

a colttltti

fenrural DrecLrx si irrterrelalia dintre ele;

graclrrl cle clezvoltare a !esutului cartilaglrios lar niveliri acelabttl:tliti capiiltti si colLtlLri feirtural la ttoLt-ttasctrl si collilttl tttic;

statttsul (stadiLrl) gi oterrlialrrl

enrbriologic;

strrrcttrr a arlritectrrrali a acetat:ululLti si cxtrerrritatii 1tt:rrxirnaie a Ieitrutitltti;

- tottttl;tll si r:clrilil:rtrl clirriiittic; a{ rrrrrscrrlitlrrrii ltlcl i rc: lrir i s i 1t llrt i{ r erltrrr{si icr:tr
r
;

ylrrrir:rrtir;Lrlare,

i;r s1.rgci.l irrt'.

It

r;rir r r i i

c;

li

;.l

: l ocli

l i :.:

c: l

qi r

ar.l

l cl c

t-. :< l i r r

rl

it r r: ;

- [;tt;lciiii cic iiso irr cvoitrliit rrnci clisplrrzir lrrxitnlc; a) gracitrl cic ctez.rroltai.c *ci l1l0(lclaIc s1,,ortt0trii ir acclaltrrlLrlLri; b) cre:;tcrca teirsiurrii irrtraariicirlar.r,. la
rrivelLrl srrltra[t:lclcri' llor tan{c.
;

- l)re7:el'lta satt vittciecarca clisplaziei acetaltultre clLrllir tratarneqlrrl lgxatiei


corrgeiritnle
cl.e soici.
;

lil
l'i
i:ri

Dcte trttittarea acestor criterii se poate face clirric, rrllrasonograf ic, clerrsitornetric, 'elecltortriograf ic, aitrortraIic. tortrogtf !c tricJinlcnsioiiaii. i,.riii nMii si srrrctiu irrtt.aolterator.

(it
l:i:
t;:"1

r'',naliza clatelor stallilesle prirrbipiile si scopul atitrrciirrii terapeutice Acest sistonr cle =,ralrrare este foarte util iri alu'gerea tehnicii ooeratorii.

IJ f:i
liil l:,t .."
f'.X'

'l /\. Criterii de diagnostic


GEaser q;IIT'!IC:
t.

(a nou

niscut

ii

l';;..

co nstant si patognomonic. in prirnul tinrll se face adductia si irr al doilea tinrp se face aSductia. SemnLrl poate fi pcziiiv pdna la vArste de trei luni cAnd displazia este insotita de laxitatea capsulei. Din trei cazuri cu semnul Ortolani pozitiv doar unul dezvolid in evolutie luxatie conqenitald de qold, ' rnlirr rrnnlrr | ,' ^^l-^ rrrLrrrV petrtru ^^r^ uare ^^^^'^t;^ ecografia este tr^--!^ :.--- ^-r - -L= .in diferentierea soldurilor displazice de foarte itrtportantd soldtrrile aparent displazice, Semnul se manifestd clinic printr-un zgomot articular numit ,,,clic". Evideniierea semnului se face astfel: copilul este plasat in decubit dorsal cu coapsele si.rghbnunchi flectali la g0 de'. Ambii genuncirii se prind i comisLtra palmarE in ql( 4UtJ policele plasat pe marginea internd a coapsei, indexul si mediusul pe fata externe a coapsei iar inelarul si auricularul pe fata posterioari a gambei. in tirnpul adductiei se exercita o presiune pe genllnchi si se impinge cu policele spre in afard. Capul femural pdriseste acetabulul, mom.ent in care se simte un nric salt asociat cu un zgomot articular ce repfezinte semnul Ortolani. La reducerea capului prin manevra de abductie capul revine in i:,cetabul si se aude un zgomot articular ce semnific5 trecerea capului peste labrumul
acetabular.

lS"![[--q{lgg+ c6nd este pozitiv si autorul it conside:ii

, --'-=-l

2'

lSry!.l.tef!-g-ry/ dac5 este pozitiv semnaleaza naau veHictic prezenta unei displazii acetaburare ra nou niscut.

El poate fi pozitiv pdnii Ia virsta de 6 luni. La aceasta rnanevrd copilul este asezat in lectrbit dorsal iar examinatorttl prinde garnba si coaglsa in palnra astfel incat poticele sd fie
medittsut si inelarLrl pe rnarele trolranter. Genunclriul se '.ecteazd la 130 de" iar coalisa irr Lurghi drept. Se face abcluctia coapsei.si la 4S de" se reseazd pe tnarele trohanter flcarrd o miscare de rotalie. in displazia luxantd Tn acest tctrent captrl fernural aluneci irtainte si pune in evicienta prezenta urrei cJisplazii.in tinrpiil
+2,

tse_zat

pe littia ing,ltinalA iar

in plica inghinaiS clirr pczitia


poslerioara a acetabululLri cAr

Faraci!nic:
'{

Ecografia ..
ace tabu lu lui.

evidentiaza componenta cartilaginoasa

a
Ll

capu

lr.ri

La nou nascuti, sugari si copii mici tesutul cartilaginos nLr poate radiografia siinpli. Eclrografia a clevenit recent explorarea principala

ti .,i-"^l;-^+ il vtz-Lrcillzctt
nanlrrr PGlil,r nrralrrarn EVd.tLid.t

^Pl
E

solclirrilor neonatale si a sugarulLri, treptal inlocuind radiografia simplA. in 1981, Graf a fost prim.ul care a raportat folosirea ultrasunetelor pentru studiere solclLtlui la nott ndscilti gi sugari. De atunci numeroase studii aLr fost publicate despr utilizarea ultrasunetelor in evaluarea goldului cu displazie congenitala. in prezent, metocle de evalttare a displaziei soldului cu ultrasunete sunt rnai uzitate: ' Tehnica statica fdrd presiLrne (propusd de Graf)
. Metoda clinamicd cu oresirrne

Tetinica statici a lui Graf

,',

Evaluarea lrri Graf este bazatd pe inraginea coionarl directd a fiecirui gof cJ ;btinLjti Cr trn cltspozitiv convertor liniar. Nou niscutul este asezat in pozitie de clecirbit lateral cr soldttrile in flexie la 30-40" gi rotate medial 10-15'. SistemLrl convertor este plasat in plar coronar. Este important si se obtind imagini care pot fi reproduse; trebuie sd se acordr mare atentie urmitoarelor 2 repere anatomice:

ConfigLrralia osului iliac osificat; ea trebuie sd fie o umbrd alba liniard clreapti extinzAndLl-se sLtperior cle articulalia golclului. CAncl sistemul convertor nrr este ?n planr corespLlnzdtor, linia iliaci nLr va fi clar vizibild lateralsau meclial. . Ptrnctul cel mai periferic al iliLrmului este zona de acoperire osoasd a capulLri femirral. ii imagine el apare foarte luminos; interpttnerea iestrtului fibros saLr a liganrentuliri rotunr poate Tmpiedica vizualizarea acestui punct; in acest caz s-e impinge sistemr-rl converto anterior satr posterior pentru iclentificarea adecvatd a centrului acetabular. U rm dtoare'. nt idenrif icare:

'

il'jl:,iLsu
Punctul periferic osos al osului iliac ce acoperi capul

: .
. ' ' ' ' . ' "

E;i,?fl;"[:1fl.?1.il'jXlllilli'i,,.,

rinrtrora carr'agir rr i in

.:

Cartilagiul in Y lschionul osificat CallLtl felrrural cartilaginos NircleLrl osificat al caprrlui fenruial Partea cartilaginoasi a acelabulului Latrrrrnrrrl acetaitular
[:osar intertroharrleriana CartilagiLrl cle crestere al callrrlLri [erlural 7-ona tttetaf izarii osif icatii a callului f cnrrrral
It J

-{

[)r,. rtrri-rc]int]il clcO(lrlifir;ii t;i)lirrt': rt clinllftttt t,l


1)c'

lr:

t;clttIttt'oazii circunrfererttial calltrl fcrnr.rrll

in ac:etarl:Lrl tii so

ltil:;olzi'i trcti lirrii. trlirrr_1, cslc c;'lirii.e v0riir;itlit lriu;ata lritreilcl crr pcrelelc lateral osilicat al ostrlrri iliarc. A. (1r-,Lra, c:;{e lirrin acoltcrisultrr ciirlilaqinos care este trasilti clc la ntirrgin0a osoasi laleralir it ncctn[ltrlultri llrirr lal:rttrtt A treil e:ite linia acoperistrlLri osos cafe sie trasata cilrr rlarginel
t:itT,t :lr:

(J:ioasa irrfericrli'i1 a accliii;rt{trltri la rrtargirrea cartilagiulrii irr Y piiirl la purrctrtl cei rrrai rl 1r:rifc.ric al osLrl'.ri iliac itt cc'tttrttl urticulaiiei solclttlLti. Ungitiul alf;r este rrrrghiul fornrat cie

rF

lii,iile 1;1.3.. Drrpa Graf,6O este lirrrita sullerioara a norrlalrrlui, clar clirpa Exrter, aces-ia ar tretrrri si fie 55'. Ungltiul_be/a este ttrrglriul fotntat cie lirriile 1 s,i ?.._ Un unglri ntai tttate cie
77' .irrtlica eversiutrea labrttrttt-tlLti si sttblirxatia soldtrltii. Lirria tJe irarza paraleli cLt osul iltac . Linia acotreristiit-ti cartilaqirros de la rlarcliriea osoasd

iii
:

a acetabLtlttlui

r:rirr

iii

lii.,
.

. . .

lab

rLt

Lirria acoperisului osos de la marginea osoasd a gcetabulLrlui Ia cartilagiLrl

inY

iI
:i..1

- itttre lirtiile 1 gi 3 (cu cal este unglriul mai rlic cu atAt este nrai prezerrtd displazia ) Urtgltiul beta - intre liniile 1 si 2 (irrclica eversiunea labrurlului si sublaxasoiduliri cAncl irnglriul este rnai nrare de 77' )
Un-ghiul alfa

rI
:

ii

Mletc da cun p resiL{rle diraan'rtci


Exarninarea presiurtii dinamice a soldului implicd vizualizarea atAt in plarr axial, cAt si in plan coronar, aplicAnd o presiune moderatd asupra genunchiuluri pentru a tensiona ariiculatia gotdului. Capul femural este vizualizat in timpul miscArilor gi poate pune in evidenli subluxatia sau luxatia. Ecografia cu presiune dinamici se face in clecubit dorsal

: F; [.r,
'.

(?;.

i,r

, rll

tii

'i[.:

I l-l

lll
t:f.r

CIaSItioare

I .

l:';
l:;i

iLi

'

Graf a clasificat urmdtoarele tipuri de golduri dupd constatdrite ulti'asonagrafice:'

Tip

- sold norrnal. t.lnghiul alfa este mai mic de 60"


. .:'.,

ti.

Articulatia goldului este stabild in dinamici. Aceste solduri nu necesitd supraveghere medicald. Daci nou naicutii au antecedente heredocolaterale, concordanlS monozigotd sau dizigotS. se recomandS. examinEri succesive deoarece aceste solduri sun etichetate ca solduri cu risc crescut.

A''?

iv'
t

: l;i
.i ,

F.

i::'

ii ,J

T'ip

I!

Tip ll a - imaturitate scheleticd cu osificare intarziatd a acetabulului (displazie


ugoare). Cand copilul este mai nric de 3luni, unglriul alfa este 50-60". Graf recomandd ca aceste golduri sH fie supravegheate pAni ajurrg la tipul l.

- pozitie concentricS.,Unghiul heta este mai mic de ZZ'.

6.

.
.., I .its

l:1

..;

l:i

' .

Tip ll b - alt 0 osificare intarziata cu un urrghi alfa mai mare cje 5O-00". Acestea sunt intAtnite la copii mai mari de 3luni. Dupi Graf, aceste'soldirri necesitd
ratament cu lranrurile lui Pavlik

".i, I ::"2 . (

i.l

Lr

Tip llc

captrl femttral este conlinLrt corrcentric in aeetabul, care este foarte cleficient, cu un unghi alfa de 43-49'. Dupa Graf aceste soldltri necesitd tratamdnt cLr hamuri Pavlik.
'

.1 ,E

.' i" ,Iiti T


I

'.r

-ll'

:i I ':.t
AA aa
'" '-: 'l

'--,,'
;::-.i'..

iI
r

F l:

1:(

sublLrxale eversat cU Lilrghi beta ntar ntare

trrf:rrrronl uyvvrttui rvl tr cnoni{in

cll Un' Lrnghi alfa cle 43-49" si ct-r rtn lab oe ( / . Dupi Graf aceste solciLrfi nec

'r'ip !!l
T'ip !\r

* sublrrxatle cu un acoperis osos. acetabular def icientr cu un unghi atfa rnai nlare de 43' si un labrum eversat

- luxatie evidenti cu un acetabul osos aproape p!at si un unglalfa nemisurabil.

Labrumrrl este interpus intre capLtl femural si osttl iliac. Aceste solclirri necesitd reclurc

cieschisa 2

cT-scan -

reliefeaza obiectiv congrutenta saLr incongruenta acetabul gi eventualele vicii de orientare;

cap femui

-1.

GT-scan computerizat - analizeazd spaiial Ei 3D goldul afectat Fi po fi asociat cu studiul contparativ al soldultti normal de partea opusd sau

ttn qold normal corespunzator vArstei copilului. AceastH investigatie pune in evidentd viciile arhitecturale gradirl anteversiei, acetabr displazic si malformafiile periarticulare;

4, .Artrografia - scoate in. relief in.mod. iridirect partile..car.tilaginoase i ';;: i acetabriiului, capulrri qi colrrlui femttral;
tir

5.

scoate in evidenla structurile cartilaginoase in cele mai m cletalii dar utilizarea de rutind nu este practicd deoarece costurile si foarte mari:

H, M. N -

1l; q,ir

'-

,;.,

,1

6.

Ginematlca'biodinarnicii soldului la mobilizarea pasivi la nr niscut g! sugar sau in timpul mersului - este r-rtil6 in cazul solduri
displazice clinic si radiologic normale.

Gtrasa !l

Ctriniar

1. 2.
1.

Semnul Ortolani pozitiv; Semnul Barlorlr pozitiv;

Faractr!raicl
Fiadiografia fala-bazin- nu pune in eviclen.!i senrrre clare de clispla
clar pciaie atrage atentia asupra unei eventrrale clisplazii. Se efectrreazi;. excenlls inr cazul prezentei semnelor clinice cle luxatie teratolog.licS.' _..""ri.,, rr wL(L\rl
i.'.

ri..

45

".
r-"9^--" (rqcIJc!
li
U

A- Ct'itcrii c{e cliagltrostic clinic si paracIinic

i"{
I

l;l sr"lgarL!tr cfit'o ['iL[ a ltlev':;


,

...ii
.H

::{, ,
fi interqlretata r.re;riclic clLrpa

[ra t'ec ll li ic: J. Racliograf ia -.clevirre utila si poatc

f,

varsta cle 3-

'Ir,
tr

if lurri aturrci ciittd el;le cfectitatir corect.

Ea ptttte irr evicietttu:

- oblicitatea

acetahttlitlui pe schellgJtLg_e_!rEi.ngl;un.urrglli rrrai rnare__cle S_0_0__defirreste rrrr solcl clisplazic;tllglriul es.t.e forrrrat cle lirria orizontali..car.e t;ece prirr cartilagliile irr Y si o linie oblicd qqLq.i1r-r_e_gte-_e artjlacli.ul irr Y cu slitA nte arr a ace talru ari
I

ascensiLnrea fenrurului s[1diq_!4..dfLp1Sae|$]_\_ele__O.111llreclqlle_; aceste cadiane-unr c6-nli-gLrdtJ?; oliq"- q,-aqnlaieiare--9.9g9-p-iipi.urt"itagi.U":n Yj:d_o]B linii-vitiCaild-caie-iiecliin cele doua sprd.n-q-e-ne.e1-cpl-q!-L{.a;,e. irr rrrocl rrorrial-rruclguf-ejrilizEr-se afle-iilbeclraiitll-inierointern, in displazii si .luxatii'-rltrClefrl'"cal)-tilLii feinural iftu i-n-eedimul--lnferoextern saLl superoexterrl;

.ii j':
i..j

li:

':.;.7
',. |.!
..

r.

ii:

- irrtrerttperea arcttltti cervicoobturator (linia Schgjlon intrerupt,l) si ilonf amr rralollini.a Rrailc,fnrd'l ' I luul9r

a lirriei

fi flrt

-unglriul Willerg mai rnic de 250 putte in evidentA un acetabul insuficient:


A.

Ecograf ia

:l

elasa [[
. j..t,

e Irrr[e:
Asimetria membrelor pelvine; - scurtarea membrului pelvin luxat; - oblicitatea fantei vulvare;

"

1. 2.

Limitarea miEcbritor cle abduclie;

- inegalitatea de Tndllime a pliurilor gluteene;


- asimetria pliurilor de pe fala internd a coapsei (.grruLP_qlgr _?nt)

3.

Semne de laxitate articulari

- exagerarea rotatiei interne( mai mare de 450);poaie ajunge la 900 Gourdon;


- exagerarea rotaliei externe(intre 450-900) - semn Lance;

- semn

- exagerarea adductiei

semn Nove Joserartd;


Dupuy Tren
Tn

- rniscarea de piston a fenrurului - semn

- exagerarea ScLlridrii

merribrutui luxat la trece.rea dirr decubit clorsal pozitia sezind cu genunchii in extensie - setlti Savariaud

46
...
1.. ':.t',,:,

. Depiasarea ut'ior repete osoase. - captll iemttral se palpeaza langa spina iliaca venlro iiiaca externa:

{.

craniali saLt in

fosa

- proeminenta si ascensiLlnea nrareliri trohanler;'


- triunghiul Briant cleformat; normal este isoscel; - linia Nelaton * Roser tangenta la rttarele trolranter; normal trece prin marelui trohanter;
vArfLrl

- linia Schoentakef ctt traiect subombilical, normal are traiect supraonrbilical

5.

intArzierea

mersulLri.

FaracIinic;
-t. Radio!ogic:
l .^ -intarzierea apAriliei saLt rAmanerea in urma a nucle_ului gpiltzar_l9nrgal.sS-rur-Pltt!; nucleul capLtlui ferrrLtral apare in mod normal la copiii care aLl

vArsta intre 5 si

12 luni;

;sincondroza ischioprrbian6 mai largd de partea alectatd

' .:

.:..,.1,

3 rq. Cri'ieyii de diagnostic clinic s! paracllnic !a copilu! care a filevs


Criteriile de tip clasa I si ciasa ll sunt similare cu cele ale copilr-rlui care nLl a mers cjar sunt mrrlt mai evidente, Semnul Tr:enclelenbrrrn cstn H v 4 vr.r.v-vf !4:j_!Il+[ e o e nnziliv si eviclentiaza insuficienta muschiului glLrteu mijlociu. >i>+ -.tLs
L- F
L

L r

Semn
Trend elnburg

Semnul Trendelenbtrrg Semn pozitiv bilateral (luxafie Trendelenbrrrg pozitiv


congenitale de gold bila- dreapta

negativ

terali)

Bazinul este bine sttstinttt ne mpmrrrvl """t|',,r,.


hrrtl
rl

BazinLtl nLt poate

fi

sits- Bazinul nu

tinut pe membrul cle spri-

linut pe

poate fi sLrsnrembrLrl de

o cnriiin nr ' Jrlr rlronl rocnanlitt clinn sprijin luxat. ,J', ' t,;ln iin LIrYlJt I UJlJtruuv JtClllv niLtgchii abdtrctori in faza cle sprijinire rtni(in mers saLr in spri- laterala iin pe un picior).

"

t!".]

t ,,.t '-rr:-l

lr.li,l

':'

-a
Diagnosticul diferential t
in Iultatla

i':

i:'i, l I :ii'r : i:l1 ,1


"
,

collgerritala de sold

i . l*rrxatia trarrn'ratic;tr rle solrl - in anarttttezi se cleceleaz-a trrr trattrttati:iru

l'l)rl''

r.
{
l

i:\)
li;j'

-l

i \.il --

"

eclilicator dirt pLtrrct cle veclere frionrecanic. Eclrogralia pune irt eviclcrri.l.rtrplrrra capsult:i .47 '

irrli(:rrlirtc ot'itr: itt lttxnlia cottg0tlitillit CIe :;plCi gSl0 iitlit(rtit. AlitlCiirtr.-;;r ;teptl)1-jlf ri lf trlVirt irrrllrrrtr: (lrfcr{-)trlietcit ltrxittiei (;oI)rJt)lti{ttll rrrrrtrli tlt: ltrxitliilg tratrrrrllice r'ir (li.ir'(J il'rgrrrl:irrl
1;,:ivirr r:::lo irt L')"ltLlrlsirl, lttxitlta rliitr;ij (uxtensic si rotatie intornii)
(,,.;([e{rsic si rotalie extet tlll)

{tj (. t'l t{ l:

si ltrxalia sul)tailLll)ia1"]a

?'._.t---li:l.a!ia-jlatoloqtqa--a--g-o-lS!Ii-ui -a.l)ate ittai lrecvent la norr nasr:itl ;i sugar. irr rrrtececlerrtele col.liltrltri cleltistanr ttrt sittcirottt irrfectios general si local tratat irrcorect sarrr :i;;rgnr-.sticat si tratat tarclitr. [iacliografiit 1;une itt eviclerrla clistrLrclii la nivt.lrri acetaltLrlLrlLri si la rrivelui extrernita!ii p''ro)(1'la'e a fetttttrulrri. irr lirxatia corrgenrtala cle solcl cal)Lrl fenrrrral e i;:iact si c{eplasat iri af nti.acetabttltllLtl

,I

3. Co><a vara cortqenitaIi s:t'.: t'a!litici.

irt acesie aieciiurii exislir iirrrilaiea rliscdri-

l,:i-cie abcji;ciie 'jai'iicliantci'i;l esie pi'oeiiiiiie;it ia;a a fi ascensioirai. La exailerrul ra,jiologic LrngiriLrl de inclirratie este tttai rnic decat ungltitrl corespunzator vArstei coltilLrlrri si cle regLrla

are'ralori in jLrr de 90 cle', iar captrl femttral este

dispLrs in acelabr-rl.

4). Luxalia din uolionrieliti sau rraralizii cerebl'ale..

La exarnenul clinic consta-

:: 't.

.1.

., :

i5m paralizii flasce de lip poliotrrielitic recte contracturi cit retractii spastice caracteristice pe.raliziiloi cerebrale. in poliorlielitd nroi:ilitatea activd poate fi abolita salt lin'litatd si reflexele cj-steotendirroase dispdrLrte iar irt paraliziile spastice reflexele osteotendinoase sunt exacerbate. Radiograiia ilustreazd subluxatii sau lLrxatii insotite de coxa 'ralga si mai rar
LrJ,(d, v ar a.

1. r:til

r
i'
L

fl

.i.I

azia Ioncitt-Idin I5 conqenitalS a f

rupeIe VI-lX.

l-a

tF.
I

acrecierea lunqimii menrbt'elor pelvine, clinic si radiologic, se constatd dirlinuarea lungimii coapsei sau intregului membru pelvin, Radiotogic apare hipoplazia evidenid a femurului.

!.,

EragnosticutX preooce
r-1i'nr-zin rttvnrtd constituie o urgentd si orice sttspiciune a medicului neonatolog, LJI>Plc1Zlc1 IUAdI ^^'ri-+'' ^ ^':dicului de familie trebuie confirmatd sau infirmati de nredicul specialist, p\vurduu Dd.u d ilrE ,mai ales Ia nou ndscufii cu antecedente heredocolaterale, Copilul trebuie trimis pentru diagnostic de certitudine intr-un centru specializat in ortopedie pediatricS. DupS stabilirea cliagnosticului se va incepe imediat tratamentul ortopedic.

I
t.

it
t

!-:

Crl'reril de internare
- internarea se va face in secliile de ortopedie pediatric5;

- Iuxatiile teratologice

(prezente la nastere) vor fi internate la decizia medicului specialist chiar pentru tratamentul ortopedic avAncJ in vedere dificulti\ile, riscurile gi atitudinile ce le impune aceastd forrnE de luxa!ie.
.l

- displaziile luxante pot fi tratate ortopedic ambulatoriu saLt internate in spital pentru 24'48 ore in vederea stabilirii limitei de abductie si sLrpravegherii suportabilitetii aparateloi' cle abductie arnovibile sau ;
aparatului gipsat;

,.{
,l

- displaziile gi luxatiile ce necesiti tratarnent chirurgical se vor interrra in


sectiile cle sllecialitate.
90

iEfi.$E

;DE

HVAH-H"TAFBH

rrr.rtlNll

IqItF rrttr.rvLltytE

4..:1,-.:

::i'.' inar,A IJASTEHT! t,

!1'" lil

l'

__

sb.x:

\iARSTA _ _ an!

I i: (.' ,FJtrEDHUr

U/H

GHEI..!TATE

TALIE___cm
BATA EXTERNAFTTE _ _
_

i E)^ATA INT'EFIF{AR|X
t'i

.t

"

Pr^* N CST'lCE ASOGIATE: l,*


2x

a*

te IDA
I

t't

;r

'l! F ,B- | [.EN

LEr nn

1vorTl IUL.Pl iE; ENTARII TIV PRI :.ZE

I !_A' !_, ,TEIRA -A 3AL a [uHu SEI\ /iNt MT UL" ORT OL TC LANI ri::l
i.r

t:]

tl

BILATERALA
SEIVlNUL BARLOW

ll tl

tl

ir:iJl
fi:i1ii,i

iil

I]. EXPLOHAR! [IViAGISTICE:


:

ll,:i.

, Ffir'
i-

i:.ll:-:

I"fl
.:

'{. iii' .*i. ..,

.'...

i;l

" ECOGRAF'NA\
ACETABUL DISPLAZIC

;|ACETABUL NORMAL
I

t]

RAD

tl
T
[]

-:. ilrri
[':'..ll:i

[+;J
t.-i {;i.l'
irr'.ij.:-_:, I

ME\MECGFTAFffA IUNGHIUL WIBERG


I

2"

NUCLEUL FE$/IURAL

-- STG. -- DR.

h:ir;t'1

!
I

. iail j :.--, i

IirJ:'!

t.-I I I I

ASCENSII.J NEA FEMU RULUI

.;i:l;:
I tr,,'l{irl
L;l,iiii'

'1

<Smm
>5

tl
[
SEMNUL VONI ROSEh]

>1srnm tl
<

[irli'i

! u!

t:
I

:
I
I

...;'

nrnr

is

nini

t]

' l-::'1 L. il:'t

r,_.'il

l:l:l:

= il

: ,.

i i.r'! . i;o LII ' .)'l


: : l-.-

rQ

[,R.M
SOLD

NORMAL

T----1

I--I

SOLD

DISPLAZIC I_:I
I

I t

.i:tjJi
";'::':tI

, i..1 I ' i:;il IT,i.J

SOLD VICIOS

ARFIII'ECTURAL I-

(._

i,ffii
{tfi
1,

'tfililij"AViEhl

|i"

APARA-l-E UL: A,u DUCl-lE

a)
b)

PEUAi\if\ TRACTIUNE EXTENSIE

HAI\,/l P EVLII(

APANAT GIPSA.'T
r--l

lu ni

ADUCTORI

LJ

c)

TENoTOMIE
PSCAS ILIAC

OBSERVATII

f,w. AF3ItrFC;IERI C[-[NtOE


DATA
VIND ECAT

$[ RAD[0[-OG[CH DUpi{'1.3

/}[.,ng

DE TR/\T'AM{HIUT

SOLD LUXANT
l

n u

COXA

VALGA BREVA

N f] t]

ACETABUL DISPLAZIC
COXA

COXA VARA

I
ANTEVERSIE

V. EVALUAHE [.4 DIST'ANTA


DATA DIAGNOSTIC

'rrb t-ant *ritd i i" r* op I dic _ -;:.. ..i .:--:..,r:.,a, ....-,.1.;, l:j.'.:-.:..,, Consti in aplicaiea Ltnor apaiate de abduclie si se va face in sltital in urmitoarele unor ' ..: - ?n cazurile ?n care necesiti sttpraveghere meciicala, tractiune-extensie,
,,

.reoLtcert repetate;

'

- la copiii care necesit5


procectee.

mobilizare, nrasaj urniate cle im.obilizdri repetate; aceste tratamente se fac in sec!iile cu posibilitati cle asigurare a acestor

T'natamentu I chirurgical

Este cliferentiat in raport

cle vArsta, graclul

displaziei si gradrrl diforrnitdtilor lLrxatiei

co.ngenitale de sold. lntervenllile operatorii constau in: - tenotomie de adductori qi psoas iliac -,reducere deschisi

- acetabuloplastii
- osteotomii de derotare,varlzare,valgizare -,alte osteotomii

' - reconstruciii artropiistice


- artroplastii cu endoprotezd

E!irra'ta rnedte cle splializa're si crlterii de e)(ternare - Perioada de spitalizare pentru tratamentuI ortopeclic este in medie
zile. tractiune extensie perioada de spitalizare poate fi cle 1-2 luni;

cle 6

- in funclie cJe metoda ortopeclici aleasi, atttnci cAnci se recurge la


- Pentru tratarnentu!
chirurgical media de spiiaiizare esie cje

i 4 zile;

''

- in cazul aparitiei complicaliilor


pAnd la vindecarea bolnavului;

perioada de spitalizare

se prelungeste

- Qriterii de externare: 'afebrilitate pe 0 perioada de cel puiin 3 zile; ' lipsa tttlburarilor de vascttlarizalie periferich; vindecarea per prinrarn a pligii operatorii;

Eva[Lnarea

Xa

distanti
cle.

Rezultatele vor fi consemnate intr-o fisa - aspectrrl clinic

evalttare in

.ui"

se va tttetttiotta:

rnersLrl

corrrplicatii

-a

Corrt;:licatiile gi clisy:laziile reziclLrale ce vor arpirea Ia clistartta se vor corecta oitelatot' la rrrorrrerrtul irr;tus cle arraliza clatelor clirrice Jlaraclinice gi biotttecattice.

'iii |:.
J

.,'

[-D

ltc i] () R [,u L vl\flje [:c,]tlx it t\{ Go [uG t[ tNl il'['A


(clr.

il,"

\/
I

Glt

BLrr'nei)

INTROD[.[CEHIi
lnciderrta este variabili, intre
0,,1:Y""

si

79'"..,

in laltort cle rasi, sex gi zona geografici. t-a

',ii irr tard, frecvett!a este 11e 1-2:t...


Diarrnnstir:rrl nrecoce si ttn tratarrtent eficace - de la ttaslere; - evita evolLrtia spre 1:icioritl inveterat, - reduce sacrificiile tendinorlusculare sau osoase

Piciorul ,rar equin netratat duce la infirrnitate posturali


::validitate,
D

si

dinamici cu grad rirare

cle

IAGNOST'IE{.! L C!.I NIG


.

Diagrrosiicul se stal:iieste pe baza urmitoarelor criterii:

CI-ASA

Piciorul var equin congenital este o malformalie cu grade variabile de deformare ,,' rm6toarele componente:

Jl ctlU

CLINI.pT.,

il

1\) Varuns-ul - caie c6nst6

din:

1. Adduclia antepiciorului pe retropicior: care este relevatd de axul planiar a! retropiciot'ului gi antepiciofului ce forrrreazd un unghi medial mai mic de 180

2. Supinatia piciorului: planul plantei forrneazi cu plarrul solului un unglri


deschis medial ce poate fi cuprins intre 0 Ei 90.

3. Adductia retropiciorului: se apreciazd evaluAnd unghiul format de axul


gambei 9i axul retropiclorului care poate lua valori intre 180 gi 90.

B. Equinus.u[ -

corespunde poziliei de equin a gleznei. Piciorul esie dispus

plantard. Axul gambei formeazd cu axul retropiciorului un unghi '.:.ria de la 90 la 180

in flexie deschis venlral ce poate

PARACLITTtrIC:
-

Imaginea radiologici
. radiograf ia de faid

fati si pro{il

va pune irr eviclenti: trnglriul talo-calcanean care trebuie sfr f ie irrtre 25-30
50
riP"liii

ii,i iiiii. .t' li.'$ if: .: i:!ii.'rilC::;d'.t''i1; ; 'f:':' .,,:,,r' ',,ii j:-.l .r:';:.,:iq ' i.'.i I .ll'..1 i.

':l'---''' -,^-^ , L.gl,l f; r-^i-,,i^ ll ItULllct


^:1 it(l

- ttnnlrirrl errr\l axa riintre L.rr:Jrilltr


ntai mic cle l5. " radiografia cle piofil

. E o q E ra ri a:'ff T::y'"Jil:::ii :,T,ilf ::,ff


,{,
{t..'

?.:: e ne si va rer ie a pa ra
r

ers

articulatiilor mezotarsLrlLti: talo-scafoidiand, scafo-cuneanA si cunco-metatarsianS, clrrpa traiect arcuat' - CT SC,ANN: in plantrl longitrrdino, q, ^,^,^,,,,,,, ^, ^, Hru,u,L,,ut

'.i

. .. :

' raportui anatoniic

al tutttror oaselor tarsiene si ntelatarsiene

' ciispozitia arcuiuj planta.r medial ' dispozitia arcului plantar lateral

'axul metatarsienelor ' ttnghiLrl de declinafie al talusului in plan frontal ' la nivelLrl protarsului
1) graclutl de varizare qi de devialie din equin al talr-rsului 2) dispozilia interliniului articular tibiotelar si talocalcanean 3) axul calcaneulLti in raporl cu axul talutsttlui si tibiei

' la nivelLrl metatarsului: ; 1) discrepanta cle indltime in rapori ctr planul'cle sprijin dintre cuboid
scafoid gi dintre citboid gi cuneiforme. ' la nivelul metatarsului: 1) dispozitia hemielipticd a metatarsienelor

Se va avea ?n vedere posibilitatea

sludiuluri

9i prin RMN sau numai prin CT s;

radiologie, in cazul in care se va lua in disculie'posibilitatea reconstructiei artroplastice pr procedee deschise sau a reconstrucliei prin traciiune/compresiune lentd progresi'r folosincl cJiveise tipuri de fixator extern circular llizarov, Hoffman, sau mixt,

GLASA A

H!.A

C[-UFJICE .Retractia si contractrrra tricepsirlui suxal cir evic{entierea netd a tencionttlLri achilean Ia tentativa cle corectare pasivi a equinrrlrri.

'

Retractia si corrtractLrra nrusculaturil supinatoare cLl evidenntierea in special a tencJoanelor retromaleolare tibiale si a exterisiorrrlui lLrrig al
lialuceltri la tentativa de corectare a vartrltti. ' pasivh a aclcluctiei antelriciorultti.

. Contractura si retractia abcJrtctorLtlui haltrcelLti la teritativa cle corectare

TR AT,i\fl'/]

IE

N'Ii

[.J

FN

ESP ! TA[-E C ESE :


L, tll LJ!:l ltcl

-a
''tx Jl ''^'^ntc.ntLtl trellt ^i tl (ttct

Piciortrl var-ecltrin.cliagnosticat cle la ttastere clevitre


irrstitLtit irr lrrirrra zi.

n{

i;l
l.)i:rgrro:;ticLtl lltolittiittatr'.'lt ii t{irl-rilil tlc rlr:clicrrl rrcorr"rlolocl sarr ipcciicrrl cle iarrrilic 1i va fi r;,-.rliIit:irl clr: rleciir;ri sl.rccililirl. ciiit': ii v;r irrtocnii o (isii clc crlaltrilr0,

'x

(i'r.rtti.cliscrttla llosil;ilitiilih: cl0 lrlllrncnt fizioteraltic si ltosiirililiililc cie ltlarsuro a Lritoi 0r{rlZC irt sccliilc ri0 ll0orraIr)lollic si 1;etliirlrie sau la clornicilirr, cle cSlre trreclicirl cle farpilie si
(lLr

llillllltl.

C[qf,T'ER[[LE mf] [iltT"ERt{Frt]E lru SECT{^0. D E S F EC I Ai. ['h'/\'I- E _ O [:rT'C} ir E D I E P E b I AT

OA
t i

i]E I\ITR [-! T[? AT'AI\/1 E I{T' CI RT'O FHD EC.. Se vor ittlertra petttrtt tratarrreirt ortopeclic nou-nascufii si sLrgarii cLr llicior var

t.

eqLriir

sur''territ in caclrul Lrrrei fvlalaclii anrniotice saLt antrogripoze. PiciorL.rl defornral corrgerrital irrcomplet reductibil sau fixat si rigid se lioate irrterna Jtentrrr tlatantent ortopedic si sttbltraveghere, avAnd in vedere schiilrbarea aparatulrri gipsat la 2-3

,ii 'it

zile,

Trr

perioada de incepu.t a tratarnentului.

Perrtrut tratatnetit cotrservator (rnobilizare, kirretoterapie, in-robilizare), acolo rrnde existd

posibilitatea.
rJ

EhIi'R[J "['RAT'AM

E[\NT G(d I RURG

[Oi{I.
nn '-X.lil^ IJU lJo.l tllU UJUctbe.
,!

Se vor interna bolnavii care necesita interventii pe'partile nroi


T'

RATAIVIHI.IT' TIq SPIVNU


.i
I

In cazul esuerii tratamentului ortopedic se va incepe tratamentul chirurgical pe pdrti moi. Se va avea in vedere posibilit5lile de interventie la. noi ndscuti gi sugar pAnd Ia vArsta de 4

lutii dupA tehnicile Douglas qi N4cKay care se fac cu lupi si sub control Roentgen TV, ' lnterrenlii.pe yerli m.o!. - lungiri de tendoane' - ponevrotomii - sindesmolize - liberdri de razd, tibiald -.transpozilii de tendoane si tenodeze
.

' lnterventii pe os, dupd,7 ani - osteotornii - rezectii artrodeze

D{-[F{AT'I\ ruiED[E A S[3[TA[-flZANgN Si CMST'EREI DE EKTEE?r\qARH


Durata medie a spitalizarii se va diferentia in raport cle tipul de interventie, conditiile sociale si econoniice ale pacientLrlui, domiciliul acesluia, riscul complicafiilor si posibilitdii ale transport. Ea se poate cifra cle la 2-3 zile,.la 30 de zile sau canc1 survin complicatii, durata de spitalizare. se poate prelungi pani la vindecarea acestora
Criterii de exteinare:
febrilitate - lipsa trrlburarilor de vascularizatie periferica 52

i'l 'I

'.'"

i'l
t,.
|

l ,t.1

-:

-. i r. , I ":;r t i
r'.-l'!.,'

iI

t' ' ' ii:' ' . . :l:;lr'll


,,,'

-,)
i

i '.
!,

..i i, ..1 ,, ....'.:

'

I'i

.:.'.

ii'i {

ll''

.
,.,5

.. -. .,r;, :J - r. r\t.1 'l ii'r".'r r,", . iI


t

'x i;[i:;
(!;-J,'.:,

i::t L' fi,


.:, ..),i..

. ,

',

r:,;;i;,..:,lii11 . tr 'f i,1..',.iitt .lti ;.i:j

^Lr,l,tt:r

INTER NA,T

AMBULATOR

t---t

A, DATE

A\FUAI\fi

ruESTIGE
GENETICE

FAMILIALE

,i TEGLIJAT

TRATAM. OHTOPEDIC
LUNI

B" [?drTE

q@STAETETEIGtCitHNilGE ._-F=.-

EQU|N

L_J
GRADE

- ADDUCTTE ......... GRADE - SUPINATIE .,....... GRADE


- ADUCTTE ............ GRADE

FonMrE

clrNrcE PARrrcu LARFI


I

ARTRO GRIPOZA

MALADIE AMNIOTICA

ALTELE

{i {i
f''h

il.4

/\ [,AID[

{ A S[]0[A"['i:

'

l.,ll
il

.-ii':'

't

I
I

.2"

ru.!r.0!!{

I t

rE" si"ll"UtDutLi Stiil,l'il"cE)i{c {tiftVilA\ffiils


TP\LUS

ri'tic] ,, lL[\ NxrL\flollH

I
L.

t
.

tl^
lr t

i
'a.'

l.:

CALCAI\!EU

NAV ICULAR-

CUNEIFORME

CUBOID

IVIETATARSIENE

U N G HIU

L TALOCALCAN E/\

NGH

L TALOMETATARSIAN

UNGI-IIU[- DE DECLINATIE TA.LA,R

ARCUL MEZOTARSULUI

ARCUL PLANTAR MEDIAL


i

GRADE (N 150-'t60')

i,

'

i;,,,i;;, .i,r.;.,i,,'.lrii;ili:

..

-:,

:.,

;.

:.-1, .r

r.:

i-;".'t

l.;i.:;i,ii'i,;'lt.

OBILIZAHE I\lIOBILIZARE

MASAJ

flpffiEGnEmil
)ONTROL
I A.

VINDECAT

VARUS RESTANT

ViIRUS
EOUIN
R

EAU IN ESTANT

rl

* 5 LUNI
1AN

L_l i___ I

L__-__t

i,l,

.l

:
;

'1 .,I
I I

:j
I

,l

,t
:1

',i

.i

r.

1.1

'':t.;
{
I

. ll
L

! ril

,t , t. ii
1..

:i::7..';.i. !i!i

TFsAT'AElfi

ENT
tl

CE*E

RU RG

fl

CAL

r.

--_l

ALLJNGIRE TENDON AHILE.+ ARTROTOMIE POSTERI OAR A

ALUNGIRE TENDON AHILE


f':iTNTSNNOLIZA MEDIALA l, TIPUL OPERATIEI t

.T

ALUNGIRE TENDON AHILE -r DEZINSERTIE PLANTARA + SINDESN4OLIZA TIPUL OPERATIEI

:...

tt. i.
'.i 'i
'.r"" i'
1'..'.

1'
2.

f NODEZE
1.

IANSPOZITII MUSCULARE + '.


'
!

RECONSTRUCTII

- TIPUL OPERATIEI
2.

TIPUL OPERATIEI

,; ITROTOMII
- TIPUL OPERATIEI

[]

REZECTII ARTRODEZA

TIPUL OPEF{ATiEI

GffinmpLEGATHn
2

frrn : .i;[j I' ti!scEi'11-A PLAGn t]


,f;;i

ii'iFECT|E

ruLeunAnr
lscHEMlcE (slNDRoiv'r

L]

VOLKMANN.A|\NPUTATII)

;IOR PLAT

EIVIBOLII

I ILUIUI

DEr|lnl\/V H A

-a

l',:rl
I

l. :;..

fH
innl
'\rVrllllVL
I

vl\L, IIJ l[ti{i [:idr\ [,q Hi'z,w[,i.. "F A]1.' lifd',,.o lffi
MEI'AVAN ANEQUIN
TAR S US
I

I
I

r'rnrrt

\/ll',1 f'\trr'^T Y ttrtJLvl.\

v/{rluc

zc:t\

t\ltr D D r\Ll tlL< .r ?-^,i' ^ | l.\ |

t:

L-/

C-1

J.

DUPT\
i-

;SU P Rll\/ll\R EA

i tr\,4oBtt-!zARtl

LA 6 LUNI

LA1

AN

FLtg
!I

\a> J:#

FqI

qd

LIJ.:I

wr
*rfl
H

{P
EtrrE

ts,

w
t

|mr{ *iln
ln* ! -l.t

FE TERMEF{ [.[-}NG

'

..:

'

coreclia addtrctiei relropiciorului, corectia inversittnii antepiciorttltti, aspect(l

radiologic,

- mersttl.

Eventttalele cleformiri reziduale si recidivele constatate necesita tratament chirurgical se vor interna pentru operatie.

fisele cle evalrrare care \

t'" I
t,,

lf)/,-\Ii.CI U..0 (;

A mAfirl

U [-U

l1-A'0Op[il
,{

S tl
t,

1\D0[-,t[lSCilti'il"ii'tl
(dr. Gh. Ilurrrrei)

. COLOI\NII VEIiTEBRALA

':
,ii

.,1

Ccloaria verlei:rala este cel rnai itrtllorlattt seghtertt al aparatLrlrri Iocorlotor cJe.care sLrnt legate toate ceielalte serltttertte c;rre aicituiesc trrtttcliiul (loracele si bazirrui si ioi 1;e ea irrselA rttettttirele sttperioare si inferioare. Ccloarra vertebrali iie cottfera sirttetria corpirlui gi direc[ia de rniscare. Ea incorrjoard si protejeazd sistentele ttoastre c{e coirtutticare si stabilitatea ttoastrii datoritd sLrl)rapLtnerii a rlai rrrultor piese osoase ltrovertite din tubLrl cartilaginos original. Datoritd crtrburilor coloartei, llroiectia centrilor de greutate ai diferitelor segtxente rru se gdseste 1te linia proiectiei centrttlLii gerreral de greutaie al corpLrlui. De aceea, actiunea gravitaiii deternrirra, de la o t,g:riebra la alta, solicitari rotationale care tirrd sd accentueze cLrrburile si care trebuie neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prdbLrsi. Fortele care se ol)un soiicitdrilor rotationale sunt liganientele, La coloarra dorsald, proiectia centrului de greutate al corpului trece anterior co[oanei. Aceasta s-ar prdbusi inainte, cjacd rru ar intervetri forIa ligamentului cornun vertebral posterior, a {igamentelor intprsninnase !t q lin:menfelnr oelhene, si a "yql rr l(El JPlr tvqJv
,

l::il
t,

i'::

t,:

:,.
:.,.:,i:
t

rl.

l.

!r r,,
F3

i:,i::t'

i.i;l r:i
i '-.:tl

l:.'L!'
I

l::!

fiilrr;

ru
t,,:;
;

.'i:ii

t;

llrll

i.

Situalia este inversd la coloana lombari gi cervicalS: pt'oieclia centrului de greuiate trece posterior coloanei, iar for[ele care se opun pr5busirii sLrnt reprezentate de rezisten!a
tigamentului comurt vertebral anterior. LIqarnentele vertebrale au deci rolul de a absorbio bun5. parte din solicitdri.

Rlie etemente care au rolul de a absorbi solicitirile, sunt discurile intervertebi-ale. Eie nu stau in tensiune, ca ligamentele, ci sub presiune. intre aceste doud categorii de eIemente anatomice, ligamentele cle o parte gi discurile de alta, supuse unor forte contrare se
stabileste o anunritd stare de echilibru, denumiti echilibru intrinsec. in ortostatism si in repaus coloana vertebrald are o directie verticali
^i-'r^^-X >il lLludbd, Tn
f

si o formd usor

*^i llldl

^l^- lll IJldlt ^c^it^l dlu> ?.. ^l-^ bagltcl.l.

izicS.este cunoscut faptut c5, o coloani elasticl cu curburi oferi o rezisteniS mai mare

la presiunile verticale decdt o coloattd perfect rectilinie. Curburile atenueazd socurile verticale si favorizeazd mentirrerea eclrilibrului coloanei pe
bazin, usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei.

AceastE atitudine si aceabta forma se metttin gralie ioculrri tonicitdtii musculare, iluc1iltgilrcrur Jr urJr/uilrul, ^{ncrini}Xrii rinnmolllslor si discurilor, precum si datorlta inrbinarii anatonrice a celor 3.4 de trl'clJit\,ttdilt Pttrr/uill Dt uarvlilo. rilluilrotil <_l{rc$rJr illu .r : :. ......:j, .: cenn'ror'\re osnase dirt care este cornpusa coloana vertebrald, segmente care is adapteazd ,'"'.'" !vJ'|'v ":.
unLll altuia diferitele suprafete articulare,

..

CA

f;.l

;-l

i'.,i :: ',

,...1,11 \

['] 1_l '-

li:.;..

,. .: v..

corpurilor vertebrale, cafe au loc la niveirrl ciiscitrilor inlerveriebrale, preium si l;r rrivel celorlalte articrrlatii, Aceste misciri sunt limitate cle iezistenta ligamentelor, forn articttlatiiior intervertebrale si de graclul cle cornpresibilitale a iesutului fibrocartilaginos cl care este compLls discul. Micile deplasdri intervertebrale sunt posibite nurtrai gratie prezentei nucleuluri pLrlpo: MigcHrile veriebrale se executi pe nucleLrl prrlpos ca pe Lrft ax, nucleul jtrcand rolrrl rrne adevdrate bile meianice, Se in!elege ca pe o astfel de bila toate mischrile sunt posibile tottlsi, acestea vor fi limitate ori cal6rrzite cle felLrritele conformatii si pozitii ale apotizelc arttculare, de.ligamentele coloanei vertebrale si de corsetul muscular al acesteia. Prin tensiunea lichidului care se afla intreelementele sale componente, nuclerrl pirlpo: are propfietatea de a fi elaslic, Datoritd acestei proprietiti sunt posibile mipcirile coloanei si sunt inldturate efectele diundtoare ale presiunilor excesive sau ale gocurilor suferite de rahis. intr-o atitudine cle flexie fortatd, are loc o apropiere a corpLrrilor vertebrale prin partea lor anterio'ard, prir , comprimarea pariial6 a discrilui in jumltatea lui anterioari si 'prin impingerea gEoard a nltcleului pulpos posterior. in extensie, [icrrrrile se petrec invers. Miscdrile sunt,,posibile prin rolrrl integral pe care il joacd discul intervertebral, care formeazb un brghhlunitar.
,'\nrnn+Xril^ ^f^^+,,^t^ L/eruurrlure ereotuate *a*: t^ prezent pAni in --^x nuclettl pLtlpos trebuie considerat au aritat ca data -,,^l^,.1 ^,,1^^^ t,

rulmentul pe care se executi miscdrile coloanei vertebrale, inelul fibroE rdmAne elementLrl ^l -J:^^,,r,.::-r^-,,^-r^L-^t ^^1 '--i ur.r,'.rdr i*n^,+^-+ rrrpurraflt al discttlui intervertebral, ^^,^ -^-:^rX {^-r^l^- de compresittne gi care rezistd forielor -l^ cecomprestune. Dttpi cum se stie, coloana vertebrald prezintd miscdrl complexe rezultate din micromiscHrile cumulate ale tutirror articulatiilor intervertebrale: flexie - exiensie, incllnarea laieralE, rotaiia, si ca rezultanta a acestora - circumductia. Miscarea de flexie ventralh a trunchiulLri pe membrele inferioare se realizeazS. prin participarea nu numai a coloanei vertebrale cigi a soldurilor. Sacrul fiind fixat, restul coloanei vertebrale poate si'execute in intregime o migcare de f lexie, dar nu toate segmentele participd inaceeasi misura. arnplitudinea cea mai ntare in flexie se realizeazS. in regirrnea cervicale si in cea lombar5.. Arcul cu concavitatea anterioari pe care il fornreazi coloana in intregul ei, nLt este un arc de cerc ci o littie cttrbS, cornpLtsi clin trei segniente si anllme: Lrnul crr raze nrai micd, pe care il fornreaza coloani cervicalS; Ltnttl cu razd rlai.rnare, care reprezinti coloana dorsali si, in sfarsit, unttl cit razi
I

rnicd, al regiirnii lonrbare. Tn migcarea cle flexie nraximi, linia lrarrsversala bare pielirrrgeste plantrl axistrltti intretaie iinia vet'ticali irrtr-un Lrnglri de 140 160. -a rniscarer cle flexie, portiurrea anlerioara a cliscrrrilor irttervertebrale eciste corrr;lrintati irr irr tirrrp ce ligarnentul vertebral cotnitn llosterior, ligatrretrtelo galbcne, IigarrtertIele iirtersltilroase, ligarnentLrl srrJlrasltirros si tntrgclrittl s1t;rtelui suttI lttt:;e sttb tettsittttcl. ln pozitie oltostaticir, in exterrsic, lucrurile se 1:etrec exact ittvet's.
55

ii'trlitlrca lorttltirrii, tt::tr-:rtl;iir ajttrtge piirrii la 30, iar irr ceir rlorsill;t 1;iitri la 5lj si cLr ccii r'.,;{..llii ltiirtit la (i(). irr rrri:,rlnroa cltl r-';<lctliir:, 1;ottiLrrrile lloslcrioare aio- tlrscrrrrlot irrlrtrverteltt'ale Sunl :rfrllrirliritr, iti ttrtrp (lc li!tantcnttrl vertebfrl contun antefior e st0 l.)ur) $ui) t0r'lsiune.
{ri

;t
1 '
r, ri: rit
ir.rr

l:

i ;
i'

i',.'t'
i,.

i.iisr;arca clc ittt;littiire lalr:raia este cle al)roxinraliv 1G,0, ctt rrrlxirlLrrr cle arlltlilLrclirre
.rgrrrnrrtril dorsal.

irr

l:l t,::

Ciittci

Arr,.

loc si ttrt oarecate gracl cle rasucire

l colonrrer,

atrrnci trrrnclritrl

iriclirrii.si ttiai tttttlI latcral.


r:,

I [.[
| 'l:,'i"' | '1.',i
. t
1,.:

'

l,iiscarea cle rota\ig este nri'rxirrra iri regirrrrea ccrvicala, uttCe atirrge /5. Co{oarra dorsali : roleste putirr si nurttai. claca se incliria lateral. irr coloatta lortrl:ara, rrtiscarea cle risttcire ,. oxecrrta cand coloarra este irr extertsie, nrai ales la segrtterttLtl dorso-lomtrar. Cancl :lcarra este fiectatd, rttiscarea cle rSsucire clin segrttetttui lotttitarr ttu este posiirria,

':

' ' [r:: I r:):


|
1.1,I

l:l''r:

coarece condilii vertebrelor suttt asezaii vertical itr articulatii si ollresc nriscarea; dirr :eeasi cauzi, in flexie nLt se poate face nici inclinarea laterala a segrtientului lornbar. i.,liscarea de flexie-extensie se face in jLrrurl unui ax tratisversal ce trec,= trrirr nerta:t .,..^.:^-,: cl, UClvltCttr' clerroide a atlast.tlui. ^ ^^,,irxrii Yrur rvrvu c\ qltuJ\ .;!dllUcllcl
Corrrplexitatea rnorfofunctionali. a coloanei vertebrale are drept cottsecintd o patologie .-,riarA, cLr sinrptorriatologie la fel de complexS, al cdrui rtrecarrisrn fiziopatologic esie

'

l:-l

i,.l

',,t

{i,i ' i''l'

l;i,:
.1i...

eural-sornatic, rreural-vegetativ, vascutlar, osteoarticGar, ligantentar, in cadrul Lrnor rocese patologice de orclin postural, inflamator, lraumatic, tLtnroial etc. Pentru completarea ^^^t': ''-i";'i uruta.r\; UsuurE uvrlot\rEt( r,re, lJrvvutrr si ttluuut lJcU itvLtrql \lg LC-\lrit Pttvltt "^it^'e trebuie cotlsidera'r.e si relatiile viscerale llrecllrlr Jr nrodrrl n:rtir:ttlar do , ,

Lii:

. .t.!

t::{.

.-.,
i I

' iiit

ii.j:

r:ii'

:actie individuald F\r dSull lullud, rr^t^,,i^ I.^r^,'^+ t^^r'Jl Cd Unele afeCtiUni Veftebfale CfOniCe Se inStaleaZh ud aoa^rarr6r ll EULllti ulgv6tl ldPil .eniat. in qlll Si Ze^i do cni nrr n arrnlrtio lrrnni r{o nolg nfai mUlte Ofi tdCUtS, Cgea Ce ani 9l 49vl vv vv rrt vs lslrYqt lll v vvVlultv EPlcllt
,,d^'^.),i o UttYl l\Jlllls r,urrllJcllJG.tuc,l(t, uu uurrrrruru, lUegd Ul.lEl -.1 .^iX.i lUllUtlUlldtgr d rrnai inrrno nnmnonqainar1.: rlo ar-hilihrt UUel{jdZd i-i^ao rr-^i d'Ud.Ptd,ll {'r-nlinnalo
r

..

't-

i
r

l:i:,

', U,llor

llalnlla st la alle or.ltn/3 v-'""' Acest fapt'explicd de ce nrulli dintre pur:tdiorii unor alterdri radiologice importante, nu ': ,rezinte nici un semn de boald, sau de ce manifest5ri clinice zg0motoase, sunt insotite de riterdri radiologice mininre sau chiar absente, motiv pentru care ;i ?n semilologia coloanei
'ertebrale exanrenul clinic prezintE importantd.

rl

| : ^Bogata inervalie sornatica gi vegetativi a coloanei vertebrale justificd

in mare mdsurd,

dsunetul asupra sistemului nervos in afectiunile vertebrale. intr-adevAr, unii dintre acegti :olnavi pot sd apar6. la examinarea clinici ca bolnavi psihici, secundar afeciiunii

A^r^^t^'^^ r;-^-icii '^'t^t-'^r^ ^'i^ rJglEgrdlud. ulllculiluil gltuuldtg, lJllil


lscende nte.

DI)tulilurur ilclvrJD utriluor ilr ull sistemului nervos central in urma

excitatiilor

Aceste componente corticale secundare sau piimitive, precltm si reientiiie neuroref lexe

;u viscerele, complici examenul clinic, fiind necesara o privire unitarS, ^r^hrX ^ tLltulul OPqlAtEIt -.,^^r;^^,^^ dt(illtcl d rr rr,,,^; ^nar^r^'lr si sistgttrelor. r|JVCJtlVcl,lga

dlldlltlt-ct'

.'.'-

UU.

50

Statrca
SLrnt recLlnoscute cinci lipuri generale cle tinuti: spatele normal, rotund, 1llat, concav pli si concav rotLrnC
Snetolo hn rmnl n^t^ \rlJa(srtr rrurrr.ll este r:^,,1 de l;^, tipul J^ tinutd in care curburile vertebrale in se,ns anteroposteric prezintd o arcLrire normala, Iar bazinul are o inclinafe nornrala.

Spatele rotttnd este foarte frecvent,.convexitatea clorsald coboarA si cuprincie i vertebrele lonrbare, iar ccncavilalea i'egiiinii ionrbare se nricsoreazA si ca intinclere si c
profLrnzime; bazinul este usor inclinatinainte gi in jos. Spatele plat este nrai pr"rtin frecventca spatele roluncl.

Convexitatea dorsald si concavitalea lombara clispar, dar inclinarea bazinulrri si

i.'

mentine mic5. Scapulele apar reliefate inapoi. Spatele concav plat (lorclotic) este mai putin frecvent. Concavitatea lornbarA s( accenttteazd, de asemenea mult, dar concomitent se accentueazd convexilatea clorsali. inclinarea coloanei in plan sagital, in plan frontal sau in plan orizohtal, gi aclesea in ma mltlte planuri deodat6, atrage apariiia cifozelor, lordozelor sau scoliozelor patologice. Simptomul dominant al afectiuniior coloanei veriebr.ale este clirrerea,' elgnrent pLr sttbiectiv,.a chrui analizh detaliata.poate sd releve unele nuanle atAt de particulare, incA poate sd intrepte atentia exanrinatorulrri spre suferinta mai accentuatS.a Lrnei 'anLim structuri morfologice. Este mai important sa conceptualizirm durerea cle spate ca Lln potential simpton neurologic si astfel este relevanth analiza intregului sistem neLrrologic. Pot apdrea o serie de ismptome neltrologice, ca de exemplu: vederea voalat5, vederea dubld, sincope, durer de cap, pierderi de auz, necoordonhri motorii fine sau grosiere. De asernenea, apar clurer ale bratelor, .slSbiciune, pierderi senzoriale urmate de amortirea si ingreLlnarea mAinilor Pot fi acuzate anrorteli gi la nivelul spatelui si al toracelui. Apoi este analizatd existenta dLrrerii la nivelr.rl articulatiilor, inierclepenclenta dintre clrtrer si perioadele menstrurale si efectele vremii,

Are loc exanrinarea fizici a pacientrrlui in care se urmireste lordoza cervicali, cifozz toracicS, lordoza lombari.
Pielea trebLrie inspectatir pentru a constata eventualele schinrbiri ce pot surveni in astfe n^+^ *^-l:r:^:-: -t^,:-.---.-r-r:^a=trri. oe catzurl: pete -X-^^^^ pdroase, l^-:..-: subcutanate, modificiri cle pigrlentatie, linpouri ntLrltiple lezirrni ^..L^.,!^--t^ pete ntaronii, sinttsitri derrnale, Sunt palpate si proeminerrtele osoase clin zonele cervicalS
.la

toracici si lontbosacrali, preclnx 9i tesuturile moi acliacente.

ldeclicul se intereseaz..l claca

pacienttrl are cocoasi.?n zona coastelor, claca scolioza este vizibila. Flexillililatea gerreral; a coloanei vertebrale in zona toraco-lombard este niisuratZi asezand pacientLrl flexat ir

fat6, itt exteltsie, irrcloit Iateral si rasucit axial starrga gi clreapta. irr ltozitie sezartc
pacietrtLrlLri

ii

sLrttl velificate reiiexele la nlvelLri rotrtlei..Esle verific.til{lexibilitaiea tirtrrro

artictrlatiifor; de asetnenea, se inspecleaza caracteristicile sextrale securiclare (pirLrl cle pieltt, clezvolIarea scrotulLri).

prr

Totoclata, itt caztrl cluretilor cle sllatc, pot fi rrtilc si attalizclc. cornlrletu. clc s;ingc, sunliirL cle tttirri; in cazttl itt carc ltcrcierilLrl estc srrspectat cie artrita sc fac invc:;tigJalii tc:urnatic;c-..

5'r

[)c:;tl;(:tttt:rlozl, so Doalc slal;ili lrccvcrrt o striirrsii lcqlittrrii irrtlc. tr.rlltrrriirilc encloclirre (il .r rLrn rilu tlr:forritlIii loL:llc tlo coluirrrtti "[]orlit scoliolicit' ittooltc cu llrt:cli{t:r;lic irrlro 10 si 12 arri,;.rrirrlr-up ilrillor.t clipic clcstrrl clcr
L;ar

lr;letislit;.

Coltiittl cresle irt lLtttgittrc intr'-rrrr timp foarle scurt, clesi se alinrerrteaza cLr rrrult nrai rrritrliciurtt cltlc.ti irtitittIe. r\cesli collii sLrrrl llalizi, iar llrirr e.xanrsrrLrl sangeiLri se lttutc iri trviciurrla atterttia ltiltocrottrici. MuscLrlatrrra lor este rrrai pLrtin lorrici, cle acea oltosesc
rrtl)JCl9. Uneoriacesli coltii Irartsl:iia noaptea si se plarrg cle clurere fie intre orrroplati, fie
, rr

'.

l'

-'.ii
t,'

vag, fara sa poata llleciza locul, clar

cLr oareca'lre. iracliatii spre

abclorleti. Multi clirrtre. boinavi

arr ltilllrrrirj evicjerite ettdocritie si la rlarea nrajoiitate se otlserva o hipertrofie rnai rnult sarr rrrai qrutirt iitseittttald. a capultri tiroicl.

:.;:.-:

ll l,r.

ivletabolismul bazal este tttoclificat. Unii dintre bolrravi, pLrtirii

la nurnir, surrt altatici,

ollosesc repede si irtcelt o activitate scolara de valoare rlai scdzr-rt5; ceilalti, dirnpotrivh, srrrrt nrai iritaltili, cu pieiea usor itrledi, av?nd diir cArrd in cAnd insorlnii. La fete se observa ades si tirlburit'i ntenstruale in acest interval de timp. De t,rente ce s-a ajuns la corrclitzia ca este necesari evalrrarea radiologicd a pacientilor cLr clLrreri de spate, allare intrebarea care metodd cle investigare este optima. Testele radiologice suttt cele care asigurd date cat rnai precise peritru stabilirea diagnosticLrlui fiind

ficute uzLral, doud radiografii: anteroposterioard si laterala, in vederea anteroposterioara sunt eviderrtiate rotatia pediculilor, distanta interpediculari ,'lttlilor. -: ^ ^ -:. 5l Ul ULlUt lgcl Pcult,Llltlul
.. .

Vederea laterali oferd date despre structuras i aliniarnentul corpului vertelirelor, despre
i
i
I

apofize, capetele plate si, de asenrenea, despre densitatea oaselor. in plus, sunt evidentiate curbura sagitala a zonei lonrbare a coloanei vertebrale, inAllimea spa!iilor
dintre diEcltrir$i prezenta calcifierii osoase. Urrii speeialigti solicitd gi radiografia in planbblic deoaiece, in 20"/" din cazuri,
evid eniiazS. spondiloza.
^^^^^t^ o,vvclD td.

irr unele cazuri, peniru evaluarea scoliozelor sau a cifozelor sunt indicate radioqrafii in pozitie gezind lateral gi sezAnd antero-posterior. Scanarea oaselor este o metodd.de investigare utilla in cazul durerilor de spate. Poate cea mai comund utilizare a acestei metode o constituie determinarea reactiei in u5d
solicitarilor ;i in clepistarea spondilozei la atletii sub 20 de ani, CeI mai mare avantaj al metodei de investigare prin tomografie conrputerizatl constituie reconslructia detaliiior osoase in plan sagital ;i axial.

Tomografia computerizatd poate


inte rarticulare.

fi

utilizata

in identificarea fracturilor mediilor

O tehnica non-invazivd ce poate permite descoperirea unei patologii nesirnptomatice inainte aparitia consecinlelor neLrrologice este cea folosind vizualizarea prin metoda
rezonarrtei nragnetlce,

Cercetarile efectuate asupra rrnui grLrp de pacienti cu/fara manifestpri rreurologice sutpusi investigarii prin aceasti metodS, au relevat faptul cd astfel au fost definiti factorii
5B

anatomici. ai afecliunii, obtirrinclLt-se nrai mulle informaiii clecat prin rrrielografie sau pri tonrog raf ie conrpLi terizata.

Metoda s-a dovedit

LrtilS

in evalrrarea elioloqiei scoliozei la copii, in icieniiircare,


ir

leziLtnilor cafe, sclrimbAncl alinianterrtul vertebral, po! orecinita n calaslrnf;r netlrologicii. -,', . De asemenea, ajutd iri analiza infectiilor acute si cronice ale muschilor scheletali si
.lif^'^^t;^ra^ l^^,'r,,1,,i .-- - -l^ i- :-r--r::r^ rnoale cie infeciiile

uileruiluereci iesUtului osoase. Este recomanclatE ca metodd cle stucliere in evalrrarea inlectiilor vertebrale si a fos gdsitd superioard mielografiei salr tomografiei computerizate in urrlitoai-ele afectittni:abcese epiclurrale fAri nreningite, mielite, osteomielite si infectia spaliilo
;^F^,.1;^^^l^ il ItutLil5iJdtc.

Este totodatd utild

?n diferentierea tumorilor cle infectii.

rt

Feformatiile congenitale ale coloanei

Sltnt cauzate de cJezvoltareaanormala a vertebrelor. De reoLlld. ele sunt rare. mai otrtin comLrne decai scoliozele idiopatice.
Anam-l;;l^ ^t^ ^^t^^-^: ^^, fi: ^^^^^-;r^t^ F\nut,rranre cc.rrrgenitale ale coloanei pot {;. ' :,r"' ' simple si benighe - caie nrr carizeazd cJelormatiile coloanei - complexe - care caLtzeaze deformatiile severe ale coloanei. ' Unele dintre aces'te deformatii congenitale severe sunt prezente la nastere, altele se dezvoltd in copilarie gi adolescenta, devenind progresiv severe odatd cLr cresterea anormala a coloanei, pLrtAnd fiasociate cu nLrmeroase alte.maliorma.lii. O curbare in formh de C a coloanei la un nou niscut cauzati de oblicitatea pelvicd si

pozifia intrauterind

necorespunzetoare, nLr trebuie diagnosticatd

drept scoliozd

congenitalS.. Anomaliile congenitale ale coloanei pol fi cauzate de clefecte de segmentare .sau de def ecte de forrnare; f recventinsd sunt rezirltatul arnbilor facfori patogenici. Segmentarea ciefectuoasi. are ca rezLrltat o coloanS ca o tija nesegmentatd, Doui sau mai mLrlte vertebre pot fi afectate, fiind implicate corpurile vertebrale, elementele posterioare saLl chiar combinafii ale acestora, Coloana nesegmentata irnilateral este cea nrai expLrsE cleformhrii. Cinci segntetttarea -t^1^atr,^^^X esre LrereurLruasa ^^+. lateralS si pe o singura parte, deformaiia rezLtllanti este o scolioz5 progresivh sev.erd; nesegmentarea anterioala produce cifozi, nesegrnentarea bilateralS posterioarh procluce lordozh, iar cea unilaterala, lordoscoliozi,. Defectul simetric circumferen!ial de segnrentare cli nastere Ln'rLti "bloc" vertebral care lrL cauzeazd clefornratia rrnghiulara sart rotationali a coloatrei clar cresterea vertebralZ
.

verticala este afectatd. r-\^r^nr^r^ Ll'.J 'lefornrare noi fi oartiale sart conlt;lele. LJUiUUIU;= 'r^
(.

'Un esec de forrnare unilateral ltartial al vertebrei ltroclttce o ascutire a vet'te[:rei si i coriferi acesteia o folrrri tral:czoiclal;i. O tttica urrna llecliculara lroarte fi rerrrarcat.fi 1tc racliograf ie. l-letrrivet'telrra, caLrzir a esccultti cle forrrtnrc urrilaterala corrrlrlctir, po;rtc f
59

'{

''il':

L,

l":

,'

lrcrlrsk)!Jr|lor)tillii' r:rorrli:;ecltttettt;llal silll $cqnr0nlata clirt velrtellra acliarcerrt;i. l-lerrtivcrtr:br.ir i)uiilo li ccltilil;i'Ltlli s;rrr iret.r:lrililtralii.

I ..',.

sirrr r'.i llltlltt? ltetttivertel;re cle ilcb\easi l)arte a coloanei, graclul cle asinretrie al coloarrei.gste rrria rrlilrr'r si tr'nrlrri'rr 611:ig1'lttliri sllirralul sV0re, Scolioza poate fi echililtrarta ciacii cete'cloirii' Itetttivet'tebre sLtrtt pllsate sitttetric, clar glaclul cle curllare raprape ltr.ogresiv. O ltetttivette[-rtja serttisegtttentali este separata cle o verteltra acliacepi.i (sulterioarl
sarr

este corrl:lct scll:iralii cle vtlrleSra acliace.ta. irr ar;r:st !l(l cltl?:voltii:;t;oiiozc t;it t(rzttltitt al cresterii ver(r.brale asirneIricc. Daci sunt cloLra

o ltt:llriverti:bIii !ieqlllclrti.'ltii

c.z,
if;
I

irrfe|ioari) cle ttlr clisc satt de o ntembratra de clestere vertelllala norrnali, clar unita cle alta vertebrd adiacelrta O lr'etttivertel:t'i ttottsegnrerttata este urriia cle arri[:eie vertebre acliacerrte (cert sttperioari si cea inierioari) iiri discLrr'[ sarr nrenrllrane cle crestere. In absettta cresterii asittretrice, o ltetttivertebrd nonsegrnentati nu carrzeazd deformarea ' -i,,x ^ ^-.t^ progfesr\/a a coroaner. Cifozele uor Sparea cdncl partea anterioard a corpului vertebral este aplastici saLr Itipoplastica dator.iti efectelor de formare iar elemerrtele posterioare sunt 'or.'ral dezvoltate. Una sau nrai multe vertebre pot prezenta defecte. cifoza rezultati este mai mLrlt unghiulard decat rotuncj6. Absenta congenitala a sacrtrltri si a zonei lorrrbare este o formd extremi de clefect cJe deformatie a intregii coloane vejrtebrale inferioare. Un caz absolttt nefavorabil ce'produce o scoliozd foarte severd, este acela in care coexistd hernivertebre segnrentate si zone nesegmentate.

i' i
I

'-'

'..:
.;
i

f--r'

'

l!

CIlfoza
1

Este.cea mai f r.ecventd deviatie a coloanei vertebrale care este determinatd de


accentuarea curburii dorsale si apare intr-un numdr mare de afectiuni: ' congenitale pi ereciitare : - brahispondilita microspondilita acondroplazia - osteopsatiroza - platispondilia putti
,

traumatice:

.
'infectioase:

- fractura si fractura-lrrxatie - hernia discald

cif

oza med icamentoas d

- morbul Pott - spondilita tifoparatificd - spondilita melitococicir - osteomielita vertebrali ' - spondilite micotice
,

reumatisntale: - spondilartrita anchilopoietici


60

''.i;
r'

ra'.-.,i..

.' "j':;j

- retrmatisnr crorric clefornranl


Iutnorale

- prinriiive - secLrnclare
endocrlne:
osteoporoza din sindrornul Cushing osteoporozd postnrenopairzd os teoporoza hipertiroidienilor
,

carentiale: - rahitism

- osteomalacie - osteoporoza dureroasa a digestivilor


'clistrofice: - cifoza senila sau presenild - epifizita vertebrald Scheuermann , neuropsihice: ci fozd histerotraumatica ,cle posturd: - profesionale

:.:.

in

piciorr-rl plat

Clinic, se disting doud tipuri mari cle ci.foz6: iifoza irnghiulard (cu'raizd micd cle curburi ..-,::i,;.lr:. si cifoza arcuiti (cu razd mare de curburd). ")'

citoza unghiulard apare in afectiunile care, distrugand unul sau mai mr-rlte corpLt vertebrale, duc la otasare a acestora, asa cum se intAmpli in fractuiile de corp vertebra
mor"bul Pott, sponclilite, osieomielitd vertebrald, osteoporozele primare postmenopauzal

Cifoza arctritb apare in afectiuni care intereseazd coloana vertebrali pe o intinclere mr mare, asa cum se intdmpla in insuficienta vertebrald, osteoporozele primare presenile r senile, spbndilita anchilopoietici, epifizita vertebrala etc. Cifoza patologici se poate instal fie prin accentuarae cifozei fiziologice (atunci cAnd afectiunea intereseazd,regiune dorsald), fie prin stergerea unei lorcloze fiziologice (atunci cand afectiunea intereseaz
regiunea cervicali sau lombari), Cifoza reprezintd, in esent5, atitudinrea sau clelormitatea

pozi!ia cea mai convenao-i15, in veclerea

in care coloana vertebrald i anrelior5rii clurerilor, cunoscut fiincl faptul c

ligamentul vertebral anterior si fafa anterioari a coloanei sunt cel rnai bogat inervate. O categorie aparte cle cifoze este aclituiti cle surpirile corpurilor verfeirrale clin cazr ttnor osteoporoze sau osteopatii gerreraliiate. cliagnosticrrl cliferen!ial al acestora nu est posibil clecAt pe baza exanrenulrri racliografic si al exarnenelor cle laborator.

La osteoporoza
f

aclolescentilor fosfotazenia alcalirri

(Aplr) creste rrunrai irr cazt

ractLrrilor recerrte.

Gravilatea cifozelor se poate misura si bbiectivizo.r,llirtorrrl cliverselor ciiorrrerre.

l,ii t-i:,.'I
r,
.

f:,:il.i.'l

i ,'riliil .
1

t,::1,.)i., L-. t:.f.!.


:

. 1,,:l

:. i

61

,..1

Cifo zit co !r qerriiaIii


(lifozlr (lDrltJCrtilltli't lrt-ri.il{l {i Catr;:i.rtii iiu clt-'clr:fectc
silrjtitfltlt,rt c: .tlc cor lll.li ilor verluilr ale.
Clr-.

tlfr
:,1

't

iOrtlarlie, Iie rli,. clefe:utc

cle

ri slrr tofhla a
.

i!

I ii:._*tl

(clr-rIcot

clc fcrrtlitlie) se carlctei'ii:caza yliirr aplazia parfi'ali


I

corl)lrilor rrertebrale. Pot fi afelctate urtul, clotta sau clriar trei corpttriveitebralc.

Ji
.l .l

ri:

A - abserrtir corpttitti verteblei T B - altserrta corllttlui vertebrei L1 si rlicrospottclilita verteltrei alitLrrate (l-12). De reiiiarcat ltrezerrta lleclicrrlilor'. C nricrosplorrclilita vertebrei Li D - rlic:rospcrtciilita a dorti verlel:ro vecine (T 1 1 si T'12)

I
{.
:

r; 'l .l

liipr.l[ il [

ti
(.,

(defect de segnterttare)

af

ecteazi partea anteiioard a c{oLri satr mai rnulte


11

veriebre tlciiacett te E - cifoza congetritalar tip ll datoratd defectttltti rlo con'rtont:ro :1 pArtii anierioare a tlei vertebre aldturaie F - absenia collului sLtperposterior al vertebrei asculite G - vertebra ascutiti (vedere {aterali) H - vertebra ascutiti (vedere anteroposterioara) Zona iea nrai afeciati de cifozd este Ntre T10 si L2; totusi, poate fi observata oriLrrrde
irrtre T4 9i L5. Deformarea cifoticA este, de reguld, oser'.,atd la bebelusi si devine nrai pronurrrtaid cAnd

l.

,:i

i I
,i

'..

t
r.
t:

tr

copilr Incep sa mearga. Odata cu cresterea coloanei, cifoza se accentueaze.

''.

li

La copii nu este dureroasi si nu apar spasme musculare, dar la adut!i durerea este un simptom al modificdrilor artritice degenera.tive. in mod uzual, iniltimea pacientilor este sub

(.j

f:

medie. r

i:
.l

ti
I

,':.

Paraplegia dat'Oratd compresiei miduvei spindrii apare frecvent in cifozele congenitale.

Trebuie fdcute examirtdri neurologice secventiale ale intregii coloane, examinbri


miolnnrrfina ssL. ,tiZUaliZarea pfin metoda feZOnaniei magnetiCe. ezrt qr rvv *vt tv\lvv. Deformarea nu poate fi corectatd gi opritH din evolutie prin metode conservative. Misurile non-operatorii sunt ineficiente. Procedura chirurgicald este dependentd, de tipul cifozei, de severitatea deformdrii, de varsta pacientului
| | rrvrvvt

i;

t
t:

I'

".'. t' i ':

i''.:'k

.i
f 'i{,

,(
l

t,

Coloana nesegmentatd anterior este tratatd prin fuziunea locald posterioard a coloanei daci unghiul deformdrii este mediu sau moderat si nu are o semnificalie clinicd deosebitS. zona de fuziune posterioard se intinde de la prima vertebrd distald zonei afectate. Mai mult,
fuziunea posterioard a coloanei previne creqterea cifozei. Varsta optima pentru fuziunea posterioard este intre 1 si 2 ani,

CAnd deformarea este severS sunt necesare funziunile coloanei atAt arrterior, cat gi posterior. Doar fuziunea posterioari nu asigurd stabilitatea coloanei cifotice, se dezvoltd
pseudoartrozele si Lrnghiul de ciiozare creste.

'.

:,; 1.

&.lirf,.

ii.El

bcneurmarlri
.r;,,-^ se instaleaza laorrberiate Jr Aceasid afeciiune ^^ :-^r-l^^-: ln6ltlrorielp si se maniiesta nrin ascitlirea trrreiat ,!ttl IIU bU lll5lcllUCt4cl tcrlJrt JC' rcrru si
:-/,'
,. I vv'vl , cleformatie

saLJ n-

^.^.+i iciLj|LJL{l ciliLe Ue{ te. ce orocluce scltimbarI,i,^.t;^^.^f:-^

,r.l:

t-J
I rl,l [: ,1
l'1i

f:ll f::l r .lu/r':i.l.ij: ;' ..


:',1..

;_d

t:

[,

Aceasti asctttire caracteristica a corprrrilor verlebrale, cu diminuarea irraltirnii anterio4 a fost descrisi nenlrrr nrima rlati in 1g2C de Sctretrrmann. Definitia radiografica a cifozei iuvenile Scheurmann, este aceea c5, este o cifozd r
inclrrde cel n utin trei ver[ebre adlacente cLr o ascutire a fiecbrei vert e tr cl 5 SA LI ill a r muli. r Radi adiologic, cliagnosticul de nralaclie ScheLrrntanil este pus dupa 11-12 ani, cleoarec

"

I l:

-'li$ Ci
1(l

,.'
,

modificirile tipice ale nrarginilor vertebrelor si cifozelor ntr sunt evidente inainte de 10 ar Siatistic, s-a observat ch af ectiunea are o inciclentd mai mare la fete decAt la baieti. Cttaza acestei afectiuni este inci necLrnoscLtta in ciuda multor teorii avansate iiteratura de specialitate. Modificarea vertebrelor a fost explicatd ca rezultat al necrozei aseptice a cartilajul

inelLtltti apofizar care disturbi cregterea in inSllime a capului vertebral anterior,

De asemenea, au importanta etiologici gi fortele mecanice si statice ce actioneaz


asLrpra coloanei.

Studiile ttltrastructurale si histochimice au relevat modificdri in cresterea- platoulr ^^'tit^;.i^^- ^; LrC.r r,il 49ll tL/D Dt a matricei vertebrale, constatandu-se Ltn procent ridicat de colager

'

ijl

protogliconic. in consecinta, osificarea econclrali si cresterea longitudinald:a.vertebrelc sunt distttrbate, Este posibll sa nLr apard necroze ale apofizelor inelare salr anomalii al discu rilor intervertebrale. in cazurile avansate, ligamentul longitrrdinal anterior este contractat si ingrosa aclionAnd ca un arc de-a lungul cifozei. Corpul vertebral este ascutit anterior la valo variabile. De reguld, pacientii prezinta o iinrifi clefectuoasd si se plAng de clureri de spate regiunea cifozei. Aspectul fizic depinde de localizarea apextrlui cifozei. i- dpiudptr +' sfertttri din cazuri, afectiunea esle pttr toracicS, toraco-lonrbarS. la ttn sfe n -^'^^^^ rr'ei din pacienti si lombarH doar la cAliva, clacEr afectittnea este in zona toracici se observd o accentllare marcanta a cifoz normale, o lordozi lombard crescute si un abclomen proeminent. Urnerii sunt tinuti spre spate, iar centrul de gravitate cacle in spatele sacrului cit ?nr'linara nolrti rA (jnCIUClCilCt. ovnnar^14 tr rvilr rLU e |-Jetvtvcl
.

Ca o vLr u

rentrli uVLrrcr,
I

lUlLlUl.c( LjCIVlUcllct LlUVll lU lorcloza cervicala clevirre tJltr)l,Lll(t.

crescuti.

::

lit tl
I

LordozelecervicaldgilonrbariexageratesttntttnfenotttetrconlpellSatoritt. Diagnosticarea cifozei juvenile Scheuernrann este llosibiii cioar itt Ll'nra irrvestiga raclioErafice. Asctrtirea vertel;relo1 cste 1il3r61rrtflti centt'ttl zotiei ciIotice si se clirttiit'.tea; cranian si cauclal, Aceasta clelormare vertebrala este clatorati irttarzierii creste
tnrrnirrrrlirrelo

"

pirrtii artterioare a veileltrei

t,

{:l.:

l..iii t\ l.

fr'lirsrrrriroa ir:;t;ulirii rrcrtu.t.lrei c.:;tc arrializ.atii 1tr,. raclir,rclraf iit lirlcralii tlr'irr tr.asareii cle lirrii l. irir rti'r(tlr,rlU r;r:lr-lt Cittttii pl.rlOttri rlr-' callal l;i ;.rrip clctr,trrrtirtirrr:a trpgliitrltri clirttre r)glr-_. ClOLrfi
;'rtti crt ttll g;crrtit.rttrcltlt, i-itttilu tlirilrt: asctttirr:a vurlel>r.rlii.irrorrpala s;i potirralii esle cli: S. ' IJncllriitl oIr.rlir; rlsle tritglritrl cliiitre i.rlatorrl cie cnltal :]gll0fiof ;rl rlerleltrei craprerie a zoi.lei

:-

l
:

L;i[cltit:0si1litrltr|c|eca1rartirrferiora|verlellreicatrcia|ea;tOItL.i. DiscLtrile iirtt)tVililt:brale sLnlt nofllale irr Iazr:le inciJric.rrtr.: ale afectiiinii, t'l]elttinancltt-si irriiltirlea iritre r"rsttcllrele asctttile; ctt tirtrptrl ele.se iitclLtstcaza, incieosc.bi irr centrtri zorrei cifotice. Diarrretrul attteropos(erior al vertebrei ascirlits. poate {i crescut. iri faz0.''inbiitienle, clefectele de tirrLrta se pot corecta activ si liasiv, graclat, irrtr-o;terioacler

ce G I lrirri, clLrpi care cifoza este clef initiva. O analizA cliiiici si radiotogica a afectiurrii a stabiiit trirnitoarele etape in desfasLtfarea
-F^r-l^r^'

- faza fttnctiott=4,i - caracterizatd clirric printr-o tirrLrta necorespunzitoare, la rrarsta de g-10 arti. Pot fi observate exagerdri ale cifozei clorsale dar nLr se irrregistreazi dttreri sau alte sinrptorne clinice, Este greLr de diagnosticat afecliurrea Scheuerrlann in aceasta faza.

: faza cu modificiri tiJtice, la varsta de 12-18 ani in care cifoza si, posibil, . scolioza se instaleazd. Pacientii acuzd dureri de spate si oboseali. Radiologic. aceasti fazi se caracterizeazd prin ascutiri normale ale 'rertebrelor cu platouri de capat lteregulate

si

faza tArzie

marginile vertebrelor se defornreazi. Durerile rahidine sunt


juvenili Scheuermann s-au

intAlnitd la aduiti. Apare ingustarea discLrrilor intervertebrale

permanente, iar musculatura in zona cifozei este slab dezvoltatd.

-'^^^-;..^ *^: -,,r*e u35Pril t5 |ildl il rulr concluzii, si anume:

Tn urma analizei indelungate a mai multor cazuri cJe cifozd

- durerea de spate si oboseala sunt mai putin comune dupd inchelerea


.
neavand nici un efectasupracapacitdtii de muncd a pacientului;' -cregterii, aproxirnativ jumdtate din pacienli prezintd dureri de spate la maturitaie si aproape un sfert suferd degenerdri ale discurilor lombare; - cdnd zona cifoticd este joasd sau foarte lung5, incluzdnd canalul qi a doua

veriebrd lombard, degenerarea dlscurilor lombare cauzeazd, dureri


foartemari;

.,'.

'

.';

- radiologic, se observd o progresie lentd a cifozei datoritd producerii,


incete, a ascutirii vertebrelor si a ingustdrii discurilor.

T"ratarnent
Obiectivele tratamentului cifozei juvenile Scheuermann sunt indreptate spre ?nlSturarea curerii, corectarea gradului cifozei, prevenirea cregterii cifotice, inrbundtdtirea aspectului
itzrc. i'',
'.1 'l
:,
I

alegerea tratamentului, sunt avuti se Vedere urmatorii factori: - vArsta pacientului; - laza afectiunii; - gradLrl si rigiditatea structurali a cifozei; - localizarea convexitalii poslerioare; - prezenla durerii; 64

irr cazLrl trr pacient Inattlr clin punct cle veclere scheletal cu o cifoza asimetrica acceptabila aces Paate fi tintrt, sub observatie fara tratanrent. Exerciliile f izice generale'ar.r rolrrl cle imbrrndtdfi'[inrrta pacieritrrlui, dar acesta trebuie sa tie convins ci c{oare>lercitiile nu ;
efect cle corectare a ascuiirii vertebrelorsau cle micsorare a graciLrlui cifozelor fixe. Corectia chirtrrgicalS a afectiLrnii ScheLrermann este rar inclicatS. Este apllcata cio l-^-t^ ^.. ^.,-L..-: -,--:^^ ^,, -1,,-^..: ^-^;^^l;l^' pcru,s,,,.,,\J, -^t,'.i 'rcrrLrictt clitret'i cronice locale, ctt citrbttri ci[otice cie 60-70 satt tnai mLrlt asclttiri vertebrale mai rnari. cle .10. Pentrut corectia permanenti sLlnt necesare atat fuzittnea sDinali anterioarir cAt
nnctorina riLr. rvLrr

'. .Ntl foli ltacierttii care llrezinl.a aceasta afcclirrne rrccesitd tratkernrerrt
.. l,... r ,, . ;,,, J _-

Folosincl instrumentatia posterioari Harrington se obtine o coreclie bLrni clar se problerna mentinerii corectiei.
:

purn

GormpE Ecat, it
A

O complicatie rard a

afectiunii Scheuermann severd este compresiunea nrAduve

spindrii. Poate fi datoratd herniei discale traumatice si compresir-rnii mecanice ciirecte


mAduvei, datoratd ingustdrii canalului medular la axul cifotic, De asemenea, pot fi intAlnite forme atipice ale a'fectiLtnii care se manifestS...fie prl modifichri ale corpultti vertebrelor, fie prin ingustdri ale corpului vertebral anterior clar Idl alte modificdri vertebrale.

Scolioza
Scolioza este o cleformare tricJimensionali a colcanei vertebrale. 8O% clin cazurrile cj scoliozd aLr cauze necLtnoscute. Au fost avansate cateva ipoteze care implici facior genetici, scheletali, toxici, chimici, mecanici sau biomecanici neLtrohorntonali in acest
af ecf

iuni.

Este o clerivalie lateralh permanentd a coloanei, pe care bolnavLtl o poate eventr.ti djnrintta voluntar, nrt o poate reproduce in sens invers. Derrumirea scoliozei se face i futnctie de pariea convexiti[ii, de loxalizarea ei si cle nurrrirutl cle cttrburi pe care realizeazi: cLr o cirrburi care poale fi totali saLr clr razi rnicd si cLt tttai ntLtlte curburi, clttbl
I

saLr

triplh.

Scoliozele cLt o singura curbura cu razi ntici sttttt,

^t.i^^i,\^.-^^-;t^'^ cle UUIL;el, UUIlUellltc-Iru


.sar uL(Ll

ar Jcl

I rrVrrrrvv trattntatice. Scoliozele cu o cLrrbura mlca totala sttnt tnai frecvent rrnliorrrielitir:e HVITVI Scoliozele pot avea etioltatogenii nrLtltiple:

t iahitic,

" congenitale.:

-{
anornalii attotitalii arrornalii anotrralii
nrtrlerice trrorIologice cle functionare regionala cotnlllexe
G5

Ir

r
iso:;lozir clciclot:ratti;tttit ir 1:lliziit s;rrt stttlttra r;t>it:;lolctr' . ltrin l.tc..licl[) siI;fL'/l]. l-loal;r ltlorettiir
cl

i,
{

['
.

cli:;t:oclrollla zia s ittclt otn Elrler:;-Dattla s


airtf

o(ltillozil

t]

c: tll.t z

ii ttectitlo:;cttla:
idiopaticp si'lll Lrsellliale (90:/o)
:..1

' de cauza ct//losc(/lii - tratttlatice:

,.

fi-acturi-lu;<atii

'

lrerrrii discaie scolioze tetaltice - itrfectioase: spottdilite afectiuni toraco-pu hlonare - care ttliale,..,,,,r,u

- nettrologice:

'

rrnl<.r mie

liti

tabes siringomielie neurof ibromatozd

Posturale:

'

tulburdri de vedere si auz - pozilii vicioase profesionale

- statistici: ' riorticoiis ,r:, :r;r . ridicare congenitald de omoplat

il il1fll?ll

t5 #:,T$i:: #,?f

"u

Scolioza poate fi compensatd sau decompensatd. Totodatd, scoliozele se pbt clasifica in forme nefixate, intermecliare si fixate. Astfel, scoliozele se inrpart itr: gradul l: scoliozd reductibilS - gradul ll: scoliozd fixat6, care se poate corecta - gradul lll: scoliozd fixatd

osos

in cazurile cle scolioze analizate s-au observat cAteva caracteristlci morfologice:


- deforrnalii ale corpurilor vertebrale

- asimetria pediculilor - asimetria si malorientarea faletelor articulare - asimilarea lamelor vertebrale


- defonnarea proceselor'spittale '- asirnetria proceselor transversale - deformarea canalului spinal.

' .. , deforma.rer verl:fr:la c1e rip l, se releri la t'e rtebra aiieta cieasupra ,p"*oil curbirrii toracoiombare. CorpLrl vertebrei are formd trapezoidala parlea mich fiind peretele
:

(;"

,t I

'

l't

cieciesrrltt, asirnetria esie si rtral evidenia Veclerile larterale arati cb pecJiculLri concav este giobal nrai jos si mai lirrrg clecat col.iveX.
i /

, 1, .

Fatetele ariiculare srrperioare sunt i\sintetrice si roientate diferit fata cie cele nornralr fafeta in zona concava este mai mare si orientati sagital in tinrp ce cea clin zona coftve) este nrai rnici si mai apropiati de planul orizontal.
Lama vertebrala are aceeasi grosime atat in zona concava cat si in cea convexa. VAzr_r .l^ ^,r^ l^.*^ oe sLrs, tama i,--lnzona concaveeste mai scurtd decat in zona convexa. Procesttl spinal este curbalcatre convexitate cu o rdsticire irr jurul propriei sale axe. Procesttl transversal este mai scurl in zona concavi clecAt in cea convexa. Axa de la ttn proces transversal la altul trece cle la vArf spre partea cle jos gi de la spal spre fatd c5.tre convexitate.

fir'
[-:;i

[i,;!lii
I fl

fn'
gj

Canalul spinal este mai ingust Ei nrai oval clec6t norrnal, iar axa tongituciinald est orientat5 de sus in jos gi cie la spate spre fali chte concavitate. intotdeauna exisid rtn Lrnghi cu valoare variabild, nicioclatd zero, intre planrrl tangent e capitultti superior si cel cJintre procesele articulare superioare. nl Acelasi lucru se obtine intre planul .tangent al .capdtulLri inferior qi cel c-il nr^^^^^!^ Pr \JUUJUTU articulare inferioaie
Deforntarea vertebrala de tip ll se referd la vertebra imecliat de cleasLrpra vertebrei cle L tste limita sttperioarda curburii toracolombare in toate cazurile studiate.
Pecliculrrl ?n zona convexl este mai scurt si maijos decat cel in zona concavS.
tip

liilir
rltt

ti?H

fil3
(.t)
,

L.J

[r]I . u.l

[,t:'i)

Ambele fatete articulare inferioare sunt nrult mai apropiate cle orizoniaia decii ar f normal. Ele au dimensiuni egale dar forme diferite, cea din zona concav6 aclesee pdtrunzAnd in canalul spinal.

Procesul spinal este curbat cStre convexitate. f\^h^!"t .- | r ^^!^ ^*;^^l L,?rldlLll splnal este -- ! oval decAt normal, cLr axa sa longituclinald orientati cle strs ir' mai jos gi de la spate spre fatd, caire concavilate Deformarea vertebrala de tip lll este intilnitd la una sau nrai multe vertebre aflate inieclia

sub vertebra cle tip l. Rareori-este limita inferioard a curburii toraco-lonrbare. Deformdrile triclimensionaie ale corpulLri pacientilor cu scolioze icliopatice ltroclrrc sclrimbhri de pozitie a pacientilor, cercetbrile clinice efectr-rate la nivelul a 19 vertebre la irr

grup de copii si aclolescenti cu scolioza idiopatici, aufost


regiLrnilor toracice si lonrbare ale coloanei.

facLrte stLrcliincl racliograiiile

Deformatia este apreciata inca prin niisriritori ale racliografiilor si nrisuratori mai putir precise cie suprafatd.

Misuritorile clirrice ale racllografiilor spinale pot

clefirri cleforrnarea

laterali

utd.U( si t,.^+^r;.

coloanei. Deforniarea laterala este, uzual, nrisurati si clefinitir prirr unghirrl Cobb. Clinic, este larg trlilizal:i rnetocia Naslr-Moe ce rnAso?#cleplasarea pcclicLrlilor.

Bttrtrtell a itttitat ttn glrotector perrtrLr rrrisurarea piocesului sllirrnl rclativ la corl)L vertebrei. Axa in jLrrirl chreia se prodLtce rotatiaaxiala rrLr este aceeasi la loat'c ttivclcl,
coloatrei

u/

ixa rle rolatit: trccr: prirr r--or1>ul verlellrci, iar in ;torra lorrrl:;rr';r lrccc 1:rirr Irii; [:x1i{tcitliii 11,::itlttt ;tt;ttsI ftltt(tittr:tt con:;la irr rnoclif icaicn irrr;lirr;rlici fortelol lrticlllrrrr
in
.:.orri, toracicli

riirtttr:'l'1 I :ri l'1i]. (-loco;r:;a lotacica csle tttii:;ttratli,

ll

illrexr.rl cufllufii folosincl

scoliorrrclrtrl si st: corelcazti

rltitsuratoaica ctl ttn!Jltiul 0cbt; si cti rolalie vertebrci allicale irrscolioza toracicra.
i.4asuratorrle se fac ctt l)a(:ietitril asozll irr lrei pozitii sIarrclalclizate: al.llecat irrairrtc rez alicl, alllecat irt airrte siasu'z at irtclinat.

Flezultatele

obf

ittLite

la ttrasuralea.cocoasei in fiecare clirr acesie tr ei pozitii

srrrrt

] .t j .r
it
r ,[. r .i jr
i

colrl_tnfate cLr nii.sttratori rntrltiriivel alo rotatiei lteclicLrlilor gi ale pLoceselor spinale fiicirte i)e rari iograf iile. art terol)osterioare ale coloarrei.

Tipirrile de curbLrra aLt fost clasificate irr: curbur'5 toracica sinrpli, Inrtrhari sinrnl:r si
cL,rtrure cirrblA.

Urr carracter particular al scoliozei il prezinta atitudinea scoliotici ce apare ca Lnr sirlptotttal lrerrriei discale. Ea se insta.leaza brusc, de obicei dupi urrr efori de ridicare, este unicA, neconrpensatd, iredrrctibilS, adesea foarte accentuata si poate sa aibd convexitatea indreptatd fie cle partea
irelrriei, fie de partea opttsd. Hernia discala poate fi intAlnitA in copilarie si adoFescerrti. irrcidenia bolii la aceasta grupi de vArstd tru este clar defittitd, dar cazurile chirirrgicale surrt estirr,ete a fi cu2',L rlai ieduse decdtla alte grul)e de virstd. Pacientii acuzl dureri de picior cu o distrillutie tipicd sciaticii. Multi aLrtori sugereazS, cd herrria de disc lombard la copii este esential diferitd de cea intalnith la adulti. Comparativ adul!i-copii, incidenta pierderii reflexelor si alterdrii senzoriale a fost rnai mare la adLrlti, dar sldbiciunea musculari a fost aceeasi. .+. .,i. .' Totusi, ste.o.,friferenti apreciabila intre adulti si copii privind din punctul de vedeie al
i. r

' fi ,1,t:

r. 1j r

j,:_r?

deficien!elor',neurologice. Multipte alte afectiuni sunt considerate a avea legdturd cu hernia

Ce disc, prirrtre ele fiind aitrita reumatoidd juvenila, afectiurti ale soldului, luxatii ale
spatelui, infectii, poliomielita gi diferente de lunglme ale picioarelor.
Tratarrientul conservator al herniei de disc la copiigi adolescenti constd restrAngerea activitdtii si medicatie antiintlamatorie.

in odihnd la pat,

Evaluarea preoperatorie lnclude teste de diagnosticare care


aiectiu nea

si

confirme si s5. localizeze

Unii specialisti propun vizualizarei prin prezentd magneticd, aliii propun electrorniograf ia sau tornografia pentru stabilirea conditiilor patologice. Scolioza antafgica este coiisecinta necesitdtii de a depdrta rdddcina compyimatd si

inflamati de protuzia discala. De aceea, cand liernia esie inauntrul radicinii,'cum se ?ntAnrplS de obicei la disgLrl L5. .. S1, pentru eliberarea rdcldcinii si depirtarea ei cle lrernie, este rrecesard o inclinaie cfe ;..
pai

'

'

tea bolnavd

carei provoacd o scolioza

directi.

Atunci cand hbrrria esle iti afara ridacinii, cum se intatnplS de obicei L4-L5, ile,ntru eliberarea ei se {ace o translalie de partea sdnitoasd, care
cirra cle lrerrrie si nrovoacd o scolioza incrucisati. Y' l-'"'
6B
..1.,.;.:.:

'

:=_-.--i-..u:*!:*u!5/;i:s4i:.Ei.ririi:'-*li:.1,\i\itjjj.:{ltgAs:ff{'Fi;fjl1ig;i1:.,9n35'triirrxt'{FirHxi{Frugesgnsl,,il&lliii
ii{ii:|'ii;';1..:].:i:i]li.:l:i).tri,,j?ii::::;i];::r,.,]'-,.l

fii,fli;:ii.,i::'. i.'..:i :ii'i


1,1{

"' i:i'. i',.'l:


'li:,li'ii'''' 'iil .ji:
..;":

..

i.l:Ii

.r',1

'' il' l:t li


;l 1l
.

incrur-.isata aLr o utilizarc oarec nepotrivitai cleoarece sensttl scoiiozei se cienunreste, in nroci cla.sic, in frrnctie cle sei convexitalii,
c{e sc:crlioza clirectA

flentarcitlt ci termenii

si

Daci ar fi sd respectdnt aceasta ternrinoiogie, scolioza clr con\,,er:ilate cJe partea itern l', I., L j ar lt cea clirecia, iar cea ctt convexitatea cJe partea oprrsi herniei. ar fi 'cea incrtrcisa .l ,' i t] Trebtrie sd se tini searla, (leci, de rronrenclaiura utilizatd, pentrrr a nLr se ajLrnge la confLr ll,
(

t-: t

':

'

Acest fapt l'a cieterminat pe Forestier sa prop.und inlocirirea termenului cle scolic incrttcisati cur cel cie inflexiune verlebrala incrucisa.ta., adica de partea opusa lierniei, terntenttl de scoliozd clirecta cu acela cle inftexiLrne vertebrala clirectd, aclicA de oart
r

tct tilut.

Sciatologia ciiscaii se insoteste cle prezenta catorva pLrncte unde se obtine durerea p presiltne asLtpra nervilor bolnavj si anume: punctul fociat pLr lurete ftgn'lLl f tll _ . rvbrur, nrrnnlal^ :'lnC peronier, punctul ahilian qi punctul meclio.plantar.

Dttterea la apdsarea arterei iliace este intalnita in peste B0% clin cazuri la bolna sltferind de hernie discala. Prezenta acestLri semn are o importantd asenrdnhtoa
punctelor dureroase si se datoreaz6 hiperexcitabilitalii sirnpaticirlui perivascular. ffi
U:!i-t
..i

t:rlirl tLil

'

Scolcoze posturale

Hit jt!,'
.
.i
I''."1'r;

ti:rl- .! 'i' jl

hffi rij'' tfffl etil'l


tj!

TinLtta necorespLtnzdtoare poate fi asociati cu scolioze nrijlocii caracterizate, printr curbttrd toraco-lombarE lrrngd. Nu este relevatd rotatia vertebrelor spre convexitats cltrbu|ii nici la inspectarea clinicd a pacientului clin fala saLrdin spatei nu,este vizibi cocoasa la nivelttl coastelor salt proeminela trnilaterali a muschilor paravertebrali pe zor convexh a'ctrrburii. Scolioza este foarle flexibila dar dispare cind pacientul este rugat s stea drept sair in flexie laterald pe partea convexd a curburii. Scolioza posturald nu progreseala si nu devine structurald. Este de unicl importan

clinici si in ntod obisntrit

nu este inciicat nici un tratameni, exercitiile fizice fiind suficiente.


I

Sco! loze statice, cla'torate inega

rtit

ia

rrrernbre! or rnf ey! o a re


lLrng

in acest tipcle scoliozi nonstruciirrali

apare

o singLrrd curburd toraco-lombarh

localizaid, cle obicei, de la jonciiunea cervicocJorsald pand la sacrum. Convexitatea curbur este citre partea clepresiei pelvisrtlrri, respectiv ciire meinbrLrl inferior nrai scLrrr. Apare o usoarb rotafie a vertebrelor si, cleoarece coloana este arcuita in fatd, rotat mininti este cdtre zona concavh a cLrrbirrii spre cleosebire cle scolioza struclrrrala la car rotafie este chtre convexitatea curburii.
Cttrbrtra coloanei este prezenta in pozitie sezancl, Coloana se arcLtieste in mod egal pe ambele

pirti la flexia laterali a

trunctririlr

Pacienttllpoatecorectavolttntarcleviatia|ateraliaco|oattei

fiili
ii,,

li

1,.'i;
i
' i:._ \.

Corectarea cliscreilantei intre lLr.nginrile rrrcrq$:lor infericare cu'glrcte orfopecl,c irrclreapti pelvistrl inlattrrancl scolioza. in racliografiere, coloat.]a ltu prezirrta ascrrtiri sau al
rrroclificiri structurale la nivelirl
ve

i ,Xlj il

rtcbrelor.

'r.'.rtil

t*-'1

I I I r,. l.u

i..ilrl

ds

i.

l' /1". I I i:
I l::'

I oyil.azzt
lr't:ili rlcvi;rlir; irttitorlarrlo ir coloarrci vcrtcl.lrale si gsle c;1i'acterizatii ltriit ilc;(l0lltltittrlit lluxitli tlorsal0 it co[oanr.:i vr:rleltrak:. Sr:cliirl ltrirrciy;al, rec.liLrrrr-.a lorli;arii s]
(lOrr:;liILricl

it

,1[:

't:
;,

ccrvicllii,
lo la lrta ltt
.

sG l)(lal0 i'ttlitltlu'si irt rcgitrrrea clorsala si uneori lloate sii cu;rltrirrclii st.;atele irr
cle atittrclirri lorclozice eviclerrle irr

li
t.

ti

itt tttrtltc caztrli este vorltlt


sterg irr
61ss1ri:it.

slalirl in nicioare. care se

f'
!'

Ele sLlJtt:.reztrltattrl utte'i adaptari a irtclirratirlor slatice salr a urrei asinergii dirrarnice. Prirr irtcliiratie staticd irrtelegerrt cornpen$area cle la nivelLrI articulatiilor si cliscLri'ilor

Ioirbare, petttrrt ca itrclittarea ttot'rttali a bazirrrrlui sa nrr procluci clefoiinarea spatelLri, care astfel se reclreseaze la baza ltti. [Ja se inlalrreste la ferneile care poarti tocuri inalte sau in
itale ltilaterale. I Lrxatiile .cottgert Lorclozele;tritt clezecltilibrLt clirtanric corespund Lrrrui comprorlis irrtre rlLrschii exterioli ai truncitiultri si flexorii ltii, fiirtd rezultatul unei atoniii a musculaturii peretelui abdorlinal sau ..r; ^,,.,.1 ;.-; n^,rri,rr, r,,rr,; -r...r^,,.i,. ^ |,.,;. ILllLt i abdotrtittal prin : turnori, enteroptozd, sarcinfr . u b rur) rct r,\-, r, ",,., irt unele cazttri pot fi intalnite tordoze fixate osos (lornbalizare spondilostezis). in aceste
r

I
I;

tl'
ij
.t :' :. .i '.1

t:

^--,,,'; uuJl UctLull, .{ aci

Inrr'{n:r ncf n lUdl a rurLr uzct u>tu fnnrf tU i^^^nlirnti

r^nirrn;l^ ctuUelltLIdlct, leglUlllle t^-i^'^ leSIe{e -,r i^^ i,. eVlQetlta \Ca i,IlLl leS ltl ^,,;l^ ^+X l^^ lll

1,,r,^r:^ lLl Xalla


i

congenitalA de sold), ci rAnrin turtite, iar toracele pare ca se infundd in bazin, i'esuturile moi -J^ -t^ ^^-r.,-: ^-^-^.-+A.-J ^^t,^l^ ^^^^l^/ oe oeasupra oaselor,coxale preze|ila|rd ganturi *^: nrultsau mai putinaccentuate. mai ^-..t!

AdAncimea lordozei se apreciazA cu ajutorul firului cu plurnb, mdsuidndu-se distarrta r,drn bElrarc',,1i, cu lllumb de vArful spinoasei celei mai indepErtate. Bazinul normal este irrclinat cu 12 fata de axul membrelor inferioare, tinzind cdtre verticald si hiperlordozS. Dacd
-li{anrif ^inr este,vuuw'v,,u, iyr nnzitia caz4nrl ci nrin aplecarea inointn se nIoarrrX uurn Qiloftnltatea nof a fafi f niihili ,,, y-"iti3 gezand si prin onlanorao inainte o^ uusetva ^,,,mLlscultatwa loqlbard se destinde si scobitura mediand se umples dacd nu este reductibile, f lexiurrea se fabe din trunchi si solduri ?n timp ce regiunea lombard se inclinE ca un, bloc, r',1:
f

",1.-..

.:.!

::

.'

pdstrAnd u-se sccjbitura.


i

In timp, ltiperlordoza duce la suferinla apofizelor spinoase, unde apar leziuni de uzrtrh

,.

At t/^r^^^^ uLil cl ud5g.

Dintre cauzele lorclozelor putenr enumera: purtarea greuthtiior pe cap, purtarea pantofilor cu toc inalt, de conrpensare a cifozelor traumatice, lombalizare S1,
spondilostezis, etc. Tn unele afectiuni se poate intalni stergerea tordozei fiziologice cervicale sau lombare. Acest simptorn poate fi Ltn semn de suferint6 discali, de fracturh-luxalie sau de spondilita.

Stergerea lordozei nu are un caracter specific decAt in raport cu linuta normald a


bolnavului,

70

CISTEOIV? H E [-ETA A\cU

TA
.(c1r.

Gtr. Burne. osteomielita a^rrti octo rrrr nrnni5 infe-ctios--qcrril-qc-g.Eat-tt.t.e_qttitL!_spongios, cel m, frecvent metafizar. Dintre toate infectiile osoase acute chirrrrgicale. aceasta afectiLrne esi -cea ntai gravd formA clo infectie, deoarece poate avea un risc seclrelar crescut si poat
-----------.1,-i-.-----

evolua spre deces, mai ales la tg1l1-]a care diagnosticirl s-a stabilit tarcliv. 99!ll In tara noastrS, frecventa osteonrielitei acttte, in raporl cir alte tari clezvoltate economic Itnde incidenta este nuld, cazurile tratate fiinci inregistrate la copii pro,.'eniti cJin familii d refugiati. Aparitia acestei afecliuni este in strAnsi interdependenti cu gradul de civilizatie. Odatd cu aparitia antibioticelor, numirul copiilor bolnavi cle osteomieliti a lost ir continud scddere. lntroducerea tratamentLrlui rational si apoi a celiri qtiin!ific a reclur semnifiiativ numdrul osteomielitelor gi, in special, al formelor supraacute ce evoluaLt spr( deces, Osteoniielita acuth poate aplrea la orice vArsta, dar predonrinA la grupele de vArstd 6-t ani gi 10-12 ani; datoritd acceler:drii ritrnLrliri cle crestere in aceste perioacJe..La noi in tard se ,., r"^: ^^ iluuuDr(d udrdilltr{ll medical,,,chiir_ir$ical s ?nregistreazd, in meclie, 4 caztui ^^ rLrld uc -^^^^'*d lratament lileutu iJU nrtnnodin
'+

ETIOFATOGENiE

Agenti patogen!
Cel mai frecvent agent patogen depisiat pe culturile cle laborator este stafilococr-r
hemolitic auritt; frecventa liri este de 95%. Pot fi intilnite cazuri unde afectiunea poate f determinatd si cle alti agenti patogeni; escherichia coli, streptococul agalactiae g salmonella,

Locanizare
Cel mai frecvent, vv localizeaza in metafiza oaselor lllQg.Lj_ar_pp!_apgrea si la nivelu r rrt se

oaselorlatesiScn,r.iutui,irtnretafizaproxinralaiTu-iu
si distala a femttrului. Ele survin monofocal si au o frecventh cle 50%. Osteornielita poate localizatd si la nivelul lrunreiusului, radittsului, ulitei gi fibulei. Dirrtre oasele late= si scurte, cea mai mare frecventi o
f:i':i".)
):jlri:-1
[-'rrt..: .i

nt

:'

Y)ii+l
t. ,1 r l1 :,_, | ,

!1,'I;!

i:i:!:'i
'?q

r $l g4lcanzudLli Localizarae pluriostici sau plLrrifocali corrstituie un factor cle risc rriajor ce poate evo!Lti trerrarrt cLr perioacle cle evolutie succesive, clucancl la cornlllicatii grave sau citiar cleces. lttt iirtAlnit cazrrri c'Lt 2, 3 si clriar rl fccare cf#\fectic osteoruiclilicii, localiz-ater cle. regtrla
e t at a rs i e rr e I o

I I

i'; r

.,i

:1..4

1:lrrriostic. Localizaiea ltifocali nronoostica evolueazh prin extirrclerear irrfectiei irt catrtalt rrreclLrlar, irrvazia avarrcl loc clirr arnbele focare, clttcaitcl ll aliaritia urrci osteottticlitr
'7 I

t"'
|
:t

.!l

t...jl'u a:.

i:: 'rl

Jl

'l

ii;i

i,:,0

ii

ilir(liitii;rarn,
z,it: cle

'11;1i
.

;lrls itt t:;tzrti itr r.';11p cliaqnos(icrrl :i


sr..rlrlrrltri

lrirllriirr.:rrlirl iirr {c;i;t r;taitilitr-r clrrpa cirrc;i

e\/()lLl lltl

:lli
-;1.

.,]

si Lrmartrlrri rlrrlla 2-3:zile clc. cr,rolLrtie, sirpt (lrJrlrrostic.ttr.t (la (lsIe0trtritc tlr-'o.tfec0 nrctaIiza lttoxirri;ila a aceslol oase esle clisl;Lrsti irrirai.rrticttlar'. l-n c;elclalie ariicLrlatii, nr(rita ail.rfe la clistlnll, clriltii l0- l2 z:ile cle evolLrlie, ciucllrgce ntetaIiza se aila extraartictrlar. Localizarea vertel;rala se tttaltifesta ca o slrortdiloliscitii iir care este prc';terrt trrr sirrclrorrr irrfectios ce evolttel.tza tienrrnt si uir sirrdrorn algic, greu tolerat cJe coltil.

C)sft:ottiieliIi,:lc locali;tatc llt tti'.,tlltti

1,
._t,

it 'rt,
4'

l) .i: ' f,-

'; fiG
;li :,i
,ii,

FilZ{OIJI\TCI[.OGIE;
I-\q\ll\\

R trq A 1'f.r| R n il- r.] n T'/t-\ [ rl r: l r-" ll U.aIYAlr|!; l*I-{ [ L/U."\-i'Lilqqrl-.\

:
11

li."

iI

ti

,,,.t"tiz"t Fccarul 9gl-e--ilfgil-f--ojq11!9gtio:, prirnitiv, care '"ig.fi"t lloate f i reprezerrtat de: infectia acutA a cdilor respiratorii superiqqre, plaga veche irrfectati sl neglijata, otitd, furuttcul, piodernritd, artgind etc. urt cu vederea si nu poaie fi depistat in antecedente. U'*"tt f**rl l"il"lt irrrr,.ni UlllU rrnnro fi gd)ltd. ^a-rfa;^ i,^r'^'^ Ucl Ub(u.rttLrata illa-u DdP( ts\tU{lL;l ^?-rl pUdl,U ll ^;^;rx pud.lLd UC llltlctl V, ^^ ^^t^ sitrratdirr 2-3 sSotdmani inainte dg debutul osteornielitei si este relatatA ca un proces irtfectios banal, vindecat spontan. Existd cazuri de osieonrielita acuti care survin dupd diverse procese infectioase tratate incorect. Dirylocarulprimili-v,-sgentul-pa!_o-gen.-se.-riespandegle-tnsang_e si se localizeazl la nivelul ivd-Astfel, apareun embolqs_ sepfic- pe unul metafizei, patrrtllzand Tn os prin ar cjin ram-urile arteriolei rnedulare, care intrerupe circulatia qi induce un dezechilibru circulaior. Procesul infectios evolueazd si apare initial edemul si apoi puroiul. Se formeazh ':i.--,, trnabces? m 1I care, datoritd lipsei de elasticitate a !esutului trabecular si lamelor f,t' difrl_"9=u_goryg_tr-p-E@i3-oqqlpl. in aceas16, lazl, vascularizatia osului este intrerupte, numai in zona centro-medulard menlindndu-se irigatia prin vasele periostale . Zona metafizarS. este ca un burete plin cu puroi. Puroiul exteriorizat prin canalele haversiene duc ta dez{ipirea periostului ;i la aparitia unri 1!rqglg9p.figslel care compromite sistemul vascular penosilc. Portiunile din os lipsite de vascularizatia celor doud relele vasculare centro-medulard si 'tl periosticd se necrozeazh ducAnd la qp_aqig_gqghegl1-e_lor care pot fi: lameliforme, zahariforme, hemicircumferentiare, circumferentiare si uneori chiar pandiafizare. Abcesul metafizar se poate extinde spre canalul medular si-l poate cuprinde in +^+-l;+^r^ (c.t ttcl LL in formele grave si spre cartilajul de crestere; acesta rirm-Ane o buna perioadd de timp
I\_.i

lrl

:'i

,l iir. ll ;- t f .:

ti:

ii.:,

ti. li:

u-J

intact. Afectarea Iui duce la scuriSri si deviatii axiale. irt osteomielita metafizei proximale de femur.si hunrerus, abcesul metaf izar dif uzeazd direct in cavitatea articularA in a 2-a, a 3-a zi de evolutie. Mbtastazele septice, la distanta, sunt specifice in ge ,reral sta.iilccocului si pot f i{atnite sub formi cle focare secundare de osteomieliti sau sLttl f0rma de supLrra!ie, Ia nivelul lericardului, pleurei, pulrnonului, ficatului sau splinei.
72

' j.

..:,:

SiMFTOMATOLCIGIE

A" PEHXOAFA DE DEBTJT

t " $lndrornul inf ectios Eeneial

este variabil in raport

:::

formele clinice.

si prezint trrmdtoai'ele semne: facies conqestiv. ochii hrcioFlhueelscale-lLmba-ipraJXd-p-ul-s-l2c '130-minut gi respiralie acceleratd. Bolnavul prezinti.fii.soane, tfllpSlajura_mar.C{Qg_4qg_) gtarea generala est lteratA qi deseori apare gitatia sau clelirLrl. in forrhele avansat. * tr*trt -".ifrGtl .di}-.ratrrlLri cliclestiv: inapetenti _..: ^,af.r.a greatd, vdrsdtrrri. ' -: Ulterior, dezechilibrul vascular gi procesulinfectios generalizat incluce si manif estdri dir
.

Formele infectioase sunt caracteristice bolnavilor in plina septicenrie

partea@rini|edevinoliguricesihipercronice.Tablotrlclinjcclesepticemie
devine complet, odai6 cu instalarea insuficientei renale acute.

FgnameIe to>ruce
tabloul clinic si evolutie

au cJevenit din ce in ce mai rare. Nu existd o concordan{A intre

.ryanifestIri reLrfu TabloLrl clinic este caracterizat d. fgbra ro,l.ruta, faciespltrl^rrbrrriu extremitdli reci,_9.!-atgza!e-xle-cele_mai fiulte--ori,-copjltL!_q-s_le apaiic, aclinamic. -Acleseori bolnavul nu acuzd dureri locale.

@ichet

t[o@uri
at

care-_duLa_?-B;:-'lLe cle evolutie

ai

e-in*f amilie-c.a-dured-.mino.re-,-tpsilql

rn p o

rt

an

sa

Lr c !

2'
li'i':i

Slr.lcirormu[ !nfectios Iocal ' t

esle evident in fornrele infectioase si rrrerr rlr Y'v'"" '''

, uiii

denistat satlahsopt in fOrmele toXiCe. r\ ttt tvtlttEtv tvntu9 La nivelul extremitdtii osulLri atectat apare o,!!rn_efaqijg_lggqlggtd sarr extinsi pe toai; circumferinta. La nalna re se constatd sensibilitate locala, iar la rlresirrrrea zonei nretaf izare /-------:-----allare o durere vie, transfixianta. --_--_.._ Membrul afectat prezinti .ti]$[gg_S!g]Spa_e_qfllc*L!_ryllinritr-ofe si irrll_o_t_?_llr
I

Lrnctionala. Mobilitatea articulaliei-esle-p1e1en!45,_gt1goersi la rrranevrele nasive

fll
',^
, t--.\j.:',
i
I

i iii,i f:'.;" il

f:.1

'i.. u. ::'

i, I,1

i--I
.

JJ

i1

B. [rf:[:llOA[]i\ DE $il'AtllE
Irirrrvirirr tluir;r 2l-l);:ile clo evolrtlic. in irct:asla faza, lrc,rrro_c1{!,q1ra q"qtq.
p_o_1-_it1v_ir_,

iI
Siniirorr_rrri

!rrlrrr;lios gerteral llttrsil;ta. Sttt(irorttttl


- :
-'.1.--

irrf

cc{ios local se.-oXaqgll2enz-a,


lrltJgj.jr1r1]of, (lolor, ca]=o_t

iir zorra

rrroia fizarir

111f111ilj1 _.lpq1_ittltl

stlnltel0 clarc iie

irtfcclic.:_

t\ltcesul subperi.ostic

,:'::

llit|1)ea4e sq1!t tcgttttte_t-tte

lDiagnostic pe'ecoce in osteorrrielita acuta


Digrrosticrrl pr1sgs.. al osteotttielitei acLrte se face iit lriitnele 2,1-32 cie ore. Irr lrrilrrele 24 de ore senrnele cliirice rrtt sttnI prea sugestive si rrecesita irrterl-rretdri

i:rivind diagnosticul diferetttial. Apirr serttnele de sinclrottr infectios getreral (febra, frison, r:rrls accelerat, rrumirul respiratiilor pe trtinrtt cfescLtte, facies congestiv, agitatie, clelir) si serlrrele sindrorttult-ri irrfectios local (turtrefactie, edent si dureri localizate juxtaarticuiar). Seirrnele de llaza ale cliagrrosticului precoce surrt paraclirtiqe:
, /

I 'L--t f'ur]cila arilcutara s te ie ev a n t d cdn d s e p reval e a z_4__p!1-o.1_9]L:l_t_$ )l 4 'abces Ti-efefizar saLr sitbperiostal. Daci lichidul este tulbure saLl 6palEscent, punctia se repeta la urn interval de 5-7 zile, in raport de evolutia clinicd, suspicionAnd eventualitatea aparitiei puroiulr-ri ulterior. Dacd abcesul subperiostic este evident, abcesul fiind palpabil se practicd cle eleclie punctia acestrtia. in eventualitatea suspiciondrii urnui abg-9s subperiostal, se recurge la punctia acestuia gi dacA punctia este aUld (negativa) se face punctie intraosoasa (punclia abcesului metafizar). Pentru localiz6rile la nive-lulgoldulu.Lgt_gm-dr-ului-se--pre-terd_p_un_clia
.

..1.-

'-

i,:.' i

,5_-a

'

r:,antib[6Eranle..
' .---------

Punciia articularE indicd interventia operatorie dacd se extrage puroi. Din lichjdql extras prin punctia articular6 - puroi sau lichid tulbure-opalescent j,ise ,Prelevd un esantion care se trimite la laborator pentru culiuri si
a

BrticulardJ-e-ae_ieq_el-a-?:-3_zrle_d_Upd de!g,t_

ep_ale_p_q!.o_Lu_l

_Ldfa_artjcuJar.

.'

^6^|;,,1,': --r;.-,,1^2)(EchografiaJevidentiazi cre$tofed o;.ratrurur druuurd.r ttt?i ales la nivelul '#.-/ sotoulul st umarului unde abcesul nietafizar dituzeazA ?n interiorul articulafiei. La celelalte articulatii, mdrirea spa!iutui apare mai tdrziu, de reguld Tn a.6-B-a zi cAnd apare artrita la distanli deoarece abcesul metaf izar difuzeazd subperiostic. | 3)[CT-scan psociat cu scintigrafie TH gg stabileste diagnosticul ?n primele ztrTl-.?fe ore. Dacd CT-scanul determini qi densitatea metafizard se evidentiazd sciderea densititii trabeculare intr-o zond care, de fapt, reprezinti focarul osteornielitii. OUata tocalizat focarul de osteonrielitS, nneto normilo .','rc_tia electivi penttu depistarea gelmenului,

--J

4)

densitom---elr-tiltris-r

/este veridicd daci se efectu eaze cu ajutorul localizeazd cu precizie focarul osteomielitic, mai ales in primele 24 de ore de la debui. in.majoritatea cazurilor, diagnosticul precoce permite tratarnentul eficient, prin adnrinistrarea de hntibiotice si mobilizarea in aparat gipsat, renunlandu-se la tratarnentul chirurgical.
Qgrsitometria

74

/'
lt'

5-asi a7
nre

taiiza

crt opacitate crescurti poate fi ilustrata ci

EVOLUT'lA
II

CISTEOtv'i ! E LIT'EI f\CL!T' E

#
osteomielitele
:

A)'r [ Vira cilecarea./Toate ----t

acl

gjr-o-slisde plgqoce sau

in
.

pli!]_9-!.9_Lrj
.

. se vindeca

clr_re-s-li[rs_adjilegM'].

Eli Decesu&

Evolutia spontand are un coeficient cle risc vital de 1007. si deoinde

forma clinicd. in formele toxice gi hipertoxice, bolnavul poate deceda in 2-3 zile de la debu clevansand, Ltneori, nu numai diagnosticul, dar si sirspiciLrnea de osteomielitd acutE

bolnavul avdnd alt cliagnostic. in formele,septico-piemice, clupa-2=Lzile-de-!oUL1S


perioadd in care sj
conlin -<

seroase (pleurd, pericard, peritonetr) sart visceraleJglilnox*jgal_gplnL_g1e_1er. .----.---------Metasiazele septice subcutane apar mai ra;. n a 5-a zi de evolutie, starea generalS s agraveazd, bolnavLrl intri in comi, instaldndu-se starea cie soc toxico-septici 9i bolnavt ^ A^^^A^^-X .-r,.1,,: Lreueueaza lh a /-B-a zi de t- debut. lnceperea tratamentulLri *^-Ji^^t In ^'7 o ^ *: -t- la .J^L,,t nredical, i- regim de terapi in intensivd si chirurgical (interven!ii minime a chror durati este impush de rezistent organismului la agresiunea chirurgicali si anestezicd) in stadiLtl de septico-piemie poat cluce la salvarea bolnavulLri in 10-15% din cazuri. C) {Cronicizarea J est c0nsecrnta .Lln0r eroil cle cllaqnostlc sr tratamenl De regu12 i int diagnolte_qilglene$ este
Frlji l.l1l j1
Li';1

.li^^^ ^^ri^' rl >u Lucr.!trubuuLri ^^ ^t stabileste dupa a 3-a


.

-''----'--- a 5-a zi de la cjebttt. Abcesttl articular gi subperiosti

'

,'...:

,ml
!i!l
',1

ciifLrzeazi in pdrtile moi si fistLrlizeaza la rrivelul tegunrentelor linritrofe sau chiar la clistan!t Unele erori cle tratamerri au acelasi efect. Ele suntirrtalnite ntai rar si constau iii:

1) Aclrnirristrarea antibioticelor erttpiric, in cloze insuficiente, pe o clurati de' ---__=.--._ tiirrlt necorespuruatoare saLr in afara urtui regirtr de terapie interrsivh.
iiii
,j

2) Ttarar1lrl_t qlrliqj!,ralfaciecmt ca.e c.i-rsii

ctuarea '. nai irciiii si/sau ch'erraj llrin evacuare sponlana, clecolarre cligitala a 1:artilor tttoi satt pritt exarnirrare rnanttali
ef
e

il

)
t-

In

ci

zi4 a-91i,
|

rr

rrna t d-cl-e--la.iuaqa!-escl

ri

a a pl agi i

7r

{ :'

i:i

/\c;ci\:tlil \/iltitt{atr.' toraltettlic:li lrollr: clrrr;c ll conri)licalii rccirrlaltilr; (scclrestrL. 'tari (:ircllnIr-'rclrliillC :lilt] lllrrtcliitlizittt:), clriAr attrirci cijlt..j Sgl)tavgUlcrCt;r si ipgrijir.ilc,

l)osiolietltoiii r;tttit irrrPclc,tltiltr hJttrnli lllirgrle acollerite rle rrrusclri s;i ilclriji(e c;orect 1;ot ,,:rrita c{o|licizilr.cn. Accrlc plagi lrl vrrrcieca i)ei teftnnr clLrltir o 1;clio;rcia irrclelLtrigaiii,
incirijirea este costisito;ttc si coltiii,
lls.ilrologic
alalLrri

rle farrriiie, arr lrci,ctio, aclesen, cie tratarrrerrt

D) tt4et:astaze septice Ia niveltrI atrtor oase. A!:qr in lterioacla de stare .: dtrpi efectttarae untii tratattiettI corect, dupa o scurta perioacla de rerlisiurre..orrtem si
consi'.rtar prezerrta trnui sittclrortr irtfectios general, cLt caracter srrbirrtrarrt satr trn sindronr

itrieciios general care (1Ll cecjeaza, clesi tratartrentttl este aclecvat. Reevaltrarea cazlrlui l)tlne in. eviclenta trrr ali focar osteonrielitic salt chial ntai ntulte care treburie tratate
corespLn'lzitor ctt stadirrl
cJe

evolulie

E) tt4etastaze sept'ice seroase sI vrsceraIe.


ltierlice
si,

Survin irr

stiiile septico-

agraveazi evolLrtia osteornielitei acute, crescAnd coeficientul de risc vital la B5909.'.. Tabloul clinic se agraveazi, aparancl, irt prirl 1ilu,',, pe fondLrl stdrii toxico-septice, insurficienta respiratorie acutd in bronltopneutrtonii si pleurezii, insuficienta cardiacd in
nn.innrAiinla PCtludlurruru nrr ricn r{o otrnlttlio JPrtr tnrrrrrnnrrl r nrr.li.nX uu rrDU \rs ('v\JruLls cn.^ (d,illlJUilaud uc.lrurduar innrr{ini^^{c lltJLillutull(d. hnnniinX llupdiluil ^-r silu
r

:.,

',i tl
I

irepato-rerrali in abcesele hepatice multiple.

c0Mpr_IGATIs
-r-^^r^ ^^-,-"^^liile osteomielitei acute, determini afecliuni severe ce irrduc un handicap I Ud.lE UUl.l llJll.ua fizic sever',, foarte greu de corectat ..,
: :'i -

chirurgical.

'.

t"l -0,/Artritq/este o complicatie redutabil5, ca urmare aincouldrii septice, provenite din L------;* .ocaril metaf izar-. Csteomielila-meiaiizei-preximaie-dej-emursjJ-r:merus

igvjne osteoartritd

dupd z-s zile de ;ilic-pr'[t diruzatea-p.ur-0]-ulgl-djn-ab-eesulll1-Qjaltzald{eg!--i! articularie. De aceea, la punctia celor 2 articulalii, prezenfa puroiului impune interventia chirurgicald, in vederea asanerii focarului de infectie. in norolrrio :rrisgls{ii, artrita, prin inocularea din focarul limitrof, apare la 10-1 2 zile.in
||. vvIvIg|\v u| \|'-_.-;

aceste cazttri, o punctie articulard negativl

care extrage un tichici opalesceni impune o punctie intraosoasd, in vederea diagnosticarii osteomielitei, in faza de abces metafizar
sau

constituit in curs de- difuzare. Dac6 la aceastd punclle se extrage puroi, se intervine
oDeraior.

Z.
nir.rilL-l UCtl

Lt.ragglgpg

^ lULrJt;lltCl ^ JUc-ltrUlU d .^-i^+^^+^; U ^^x)^-^

-99-P-A!glqgiqlSste consecinta unei osteite rarefiate, care induce ^^A-^^ U)U1bU. Fractrrra se produce la traLrmatisnre minime sau spontan,

[-'^lnnrrr Ul nrn16p oaLr Js q,ilq, in ortostatisnr. lJUll lclv rl lllglqE cntt co. efli

ru
,l''r
-4

,
"-

.:...t

cel mai freorertt la nou-nascLrl si sLtgaf

Afectarea ariiculatiei solclului, ca urnrare a osieoarlritei (osteoi-nielitei acute), perturi iei so sti-iictura sii coniornralia lrn -c0ap iictura si con fornr atia troiranter o -ceiala-coapitali si ace tabul ara. s Clini si radiologic arn iintalniit aspecte variate, mergancl, cle la forme usoare la cazl inic
r rJicfr rnnliii nrasive ale caprrlui colului si chiar trohanterulLri, irrso uJUrLri ruLrl risotiIe clel Lrxat i^ r^'.^'l .l^,,),-^r^ extremititii proxinrale a fenrurului'si scirrtareacleta 3-4 cm la 20 cm illl lcrPul t LIE Vctl5l,c(
:r,-.,"

nrnf a

r-t vv

care a aperllt osteoartrita. Biomecanic, solclLtl este total conrpromis, mobilitatea este abolitd, mersul clislrinctiorral sprijinLrl pe ntentbrul pelvin respectiv, cJLrreros. Tn totalitatea lor, acesle modificdri inclLtc trn hanclicap fizic, r-rneori chiar si psihicaA, nrot pentru care tratarnentul trebuie sd fie complex si eficient. Cele mai frecvente cazuri cle sechele, dupd osteoartrita soldulLri, le-anr intAlnit clup osteomielita de gold la sugar. Aceste osteomielite nuau fost numai diagnosticate tarziu, cl; iratamenttrl chirurgical si terapia intensivi s-au rezumat la incizii gi drenaj, antibioticele n au fost administrate dupi antibiograma,"iar dozele au fost insLrficiente. in rannrt c greutateh corporalS.

'

; . cJebuf st mai rar aLt


a soldat cu leziuni

Lezir-r.nile distinctive in aceste cazrtri s-au insialat


Llsoare, constincl

'' existatforme in care, sub tratamentul medical sau chirurgical,


-.

in primele 30 de zile

cle evo!uti,e cle

evolutia

in redorisi anchiloze vicioase. In cazuistica noastrS, toate osteomielitele acute de sold, corecl tratate, au avut o evolutit bund, cu restitutio ad inlegrum. Am procedat.la urnritoarae atitucline terapeuticd: in cazul unui sindrom febril, instala brusc gi insojit cle clureri cir membrul pelvin intert, la care s-a asociat coxa-flexa antalgici sau imobilitatea soldului, s-a efectuat punctie articulard. Daci la punctia articrrlard lcihidr, extras avea aspect tt!bure, se efectua 9i puncfia osoash metafizard. Tn cazi-tl abseniei puroiului, am procedat la imobilizarea in aparat gipsat si instilirirei

utrtti tratament intensiv cu antibiotice care, initial, acoperd intreg spectrul bacterian s corectat, Ltlterior, clLrpa antibiogramS. in primele 7 zile, aclrninistrarea s-a fdcLrt i.v., ia
tulterior,

pini

la 30 de zile s-a fdcut i.m. si per oral.


cle punctie este puruleni, s-a intervenit operator

in situatia in care lichiclirl

prin abor,

Htteter si altii incizie in regiunea trohanteriana. Prin aceastd incizie, se creazi irn orificiu de trepan transtrohaterocoalrital prirr caf e s i. . elirnini si se evidentiaza nragnra spongioasd purlllenlA, apoi se aplica un trrp cle politen i orificiul cle trepan transcoapital, prin care se introdile'e o solirtie antisepticA cle.iavaj. i spatiul articular se plaseaza tub cle politen in "U'', iar la cele doui extrentitati se plaseaz 1:trrtgi de clrerrai aspirativ. Sisternul de lavaj a fost merrtirrtrt 10-14 zile, suprimarea lt fircarrdLt-se irt raltort cle a.specliri lichiclirlui, evolirtie si r:zLtltalLtl crrli'.rrli:: clil li.:ir:i.l.-li cl aspiratie. -[t'atatrtentul nreclicarl a fost sintilar cu cel rtrcrrllonat.
llostolterator

La colliii, clrrllii varsla cle 2-3 ani, cit osteorrrielitele acitte clc solcl, anr consc:rrrriitI ttti lttttirte ca.zuri cle lrr>l;rlii ltatologicc, niai frecvetrle liincl reclotile, arrcirilozele si IractLtrile cl
77

lr.rxatici ltatolorlii.:o clr: :;olcl corrsliltrir, at;uillrr]r:irtr:', o i-t'tiirL: r.lilir:rrlt;rlc ll0rrlrtt r;ititttrc; si cste tttttt;rl urreori rlo rr;zrill;rle irrvalicinrrte itollit'1 l,rolnav (.tltrr:clr'.,ttlir li)tili)ctrIicc'cortstatt in lsigtrrart)a Lrrnti ecirilrltrtr nrrscLrlar', corrc;c)ntit(,.nI cLl

col f cnrurirl. Itnlatttt';rtltrl

(-{{-)iir0ir uir0i nfr(-)ilrlicttlalii st;rbile si rrrol;ile. Estc clc i)refcr;il ca t)anii

la varsia cle 111'2 - 2 iirii, irrairrtr: tlrt asccttsittttea extrernitatii pro>rirtrllc a {crnttrulLri, sa se iealize.:r: cele irei'
irr sitLratiar iir canr colul ferrrtirarl s-a paslrat in tolirlitate saLt 1:artial, teittativa cle t'eclLtcere si
rlentirrere_-

'

'

l,

ll

cir,.zicleratc
a acestLtla irr acetallul corrsIituie o soltrtie
cle

t
i

cotttl:rontis car.e evila lr-rxatia

si

..

'F
l' L

rrir:rttine solclurl tlarecrttit

stat:il'
atitLtclinea

:
lui Colorra care consti

in artroltlastrca clt nrare trohartter si transpozilia clistala a gluteului nrijlociur si tttare pe cliafiza ferlurali. di rezultate rtesatisfdcdtoare prirt aparitia initiald a redorii, iar, ttltet'ior a arrclrilozei, irr abcluclrtie si ftexie. Cind irrtervetttia olteratorie se itnpurte la aceastd varstd
La copii rnici, recorrstructia articulaliei dupa

'-

"
i

(:

.[j

.f:

arl

ltreferat atitudinea lui Colona gi Loyd-Roberts care constd in artroplastia cLt mare trohanter osteotorlia cle varizare a extrmeitdlii proxintale a femLtrultri iar claci acetabulurl este irrsLrficient, ant efectitat acetabuloplastie. in luxatiiie patologice, irt care ascensiunea extremitdtii proxinrale a fenrurului pozitioneazi micLrl trolranter Iimitrof acetabulului si cAnd acesta nu este clistrus, s-a intervenit clrirurgical, practicAndu-se artroplastie cu tiiicul troitanter dupd procedeLrl Larrtz, echilibrAnd bazinul prin lateralizarea marelui trohanter. . ..r Tn cazurile cu ascensiune inaltE a marelui trolianter, artroplastia tip Lantz a fost asociatS. cu osteotomie rnininrd de scurtare pentru a evita presiunea intraarticulard. Cele nrai bune rezultate le-am oblinut efectudnd, intr-un prim timp detensionarea prin tracjiune.extensie sau prin distraciie pe aparatul Ilizarov. CoborArea a fost urmdritd prin radiogralli,,.seriate, si cAnd micul trohanter a coborAt la nivelul ramului orizontal s-a prabiicat I'rr.j:..i. . . : rezeciia cuneiformd subtrohanteriani cu meniinerea intacti a corticalei inteine' Fi.' medializarea lentd si progresivd, in regim de 0,25 ctn la 6 ore, realizAnd o artroplastie de tip rri'-'^"tJugd utt ofer5. echilibrarea bazinului, mobilitatea neoarticulatiei gi o stabilitate llzd.r uvr uQ{.illulurr llllJuilrto | , in fracturile de col femural, survenite dupE osteomielite, ca urmare a acceptabild sau bund. ttnor traumatisme minore sau chlar spontan, implantele metalice nu au fost folosite, existAnd riscul e9ecului prin iniectie in aproape 100% din cazuri. itr aceste cazuri, am aplicatfixatoruIeXterncircu|ar,dupiosteotomiesubtrohanterianidesprijinsimedializare. lrrrni tr4rcra .te 15 ani artrodeza de sold sau artrodeza femuro-pubiand, urmatd de ,uvzd, lulllulu-Puulcllld, LruPd. vdlDla u' ulllld.l,d, ug , alungire are indicalie cdnd extremitateaproxinr'ali a femurului a fost distrusd total. Afectarea cartil_ajgl_ui de crestere impune la toti acesti copii programarea intr-una sau doui etape pentru alungirea. de membre avand in vedere cf, scurtarea poate ajunge,
f

Ii q

,,,1 i:

'

i'l Ir

',,

.
. .'r . -.

i;

...

f,

ti

i i 'i '

'c
l

'']

{t,

i
|

.;i i,l

iii

'-1

I '--1

,',,,

.-., ::'i i t ir'

Lrrreori, la 20-22
x ix

cttt.
v r-r a . s l/

i-i .i':. i',


" .

., '| I :
l l

i:i,

4" ITtllburadiIe de ostecqeneual'sunt --

comn]icrtli pvnlrrlirrcSl ap:'!i- pi-ln urlJ{{r,ilrir uVrr,tlrrvc


:

i''i' :." ": :':

iezarae carlilaiulu-!cle creQter-e. Atunci cand carlilajLrl este lezat in totalitate alrar scurtdri, ..,'..-.--=..-,--/-< loTarpa rrarliali deternrind deviatii axiale in var sau irr valg.

iar

--

;,i

i:,i

, ..., :ir;i

ilj

NIAGNOSTIC DEFERENT!AEt
'f,

" EntorseIe s! contr.lzllle

''

suntafectiuni traumatice cu leziuni nrinirne, care p

cle cliagnostic diferential. Prezenta eclemulLti traumatic trebrr diferentiatd de abcesul subperiostic astfel incat chiar in cazurile in care aceste afectiu survin la copii cLr problem,e sociale sau familiale diagnesticul si fie clar transat. in cazL dubioase, mai ales ?n cazurile amintite, este preferabil, in cazul unui sindrom infectios loc asociat cu un sindrom algic articular, safie internat si supravegheat 24-48 de ore pAna

duce'la'erori grave

elucidarea ciiagnosticului. Cazurile cle osteomielitd acuta, mai aies la nivelul glezne
diagnosticate ca entorsesau conturzii si imobilizateintr-un aparat gipsat pentru 7, 10 sarr 1 zile pot eVolua, intr-un mecJ.iu social sau familial neadecvat, spre complicalii grave gi cleces

2' SecolirlXe sau fraeruritre'clecolane 'fdri eieplasdi'e

' .,1.

sirr
I

diferentiate de osteomielita acutd prin prezen!a fisurii in cazul de fractriiS-decolaie, examenul radiologic si evidentierea decoldrii epifizare in examenul scintigrafic asociat nevoie cu city-scan. Sindromul infeciios general si local este absent.

dttreri articutlare la

"3" ffieulm?atFsrmull po[taFttc[xtrar acut in perioacla de debLrt, prezint


nivelLrl mai muitor articulatii, iar mobilitatea articulard
metaiizere.

este foart

dureroasd. in osteomielitd, durerile sunt

EwimE, in perioacla pseudoinflamatorie se prete azl, a cliferentiat cle osteomielita acutd pentrur ci in aceasti perioacli bolnavr.rl prezinti rr sindrom infectios local, cJar acesta are secliirl cliafizar iar in osteomielitd localizarea esi metafizar. in aceastir faza, aspectLrl racliologic al tumorii este sub fornrd de stratrr concentrice, dispus "in foi de ceapi".

4" Fletictllosarcon?ul

DnaEEi@s'tIcuH pozfituu

se stabileste pe baza trrrnitoarelor clate:

' SinClfOtn infonlinc ugilut ctl r il urJLtuS nonarnl


liilr'i

i.ii-l

Ii

,1

'.'rl,i,r .'
[,.

. sinclronr irrfectios local . punctia (vezi corrrplicalie: artrite) - ariicLrlara - al-rc.:s,tlrti strl;,;:riosi;c osoasa - in altcesul rrretafizar

, . 'l -.t:.'!
,:-,..tt),

if;.i

'
I I

'CT.scarr .clerrsiorrretrie

I tl il

i':il,l

[-.t,4 1L

7g

.!-RA1"Ai\4ENT'

ijll
z-iie cig

la cicltrrt, se vipclecii crr rr:rlitrtirtt acl trtl0grttrtl Istc: (lu l)reicrfll sl;rililirca ciiaqnoslicrrlLri precocct si institrrilea iraliitttcittttltti ctttltgic, cle la ittceiltrl, pcnlrri a evila conll.)lica{iil0 grave si clecesLrl.

(Jstecrrtriclitit lr;Lttli cliitctttc.l:;{icaia:ri lralat.r irr

llrirlr.lc:l

'l-t

aiarrretrirrl r:sle nreclical, clrriirrgie:al si orlolteclic.


-

t'

._)

l';;ti^r rrrrIctr' ')ri aclrrrinisfreazit tirt lratatttettt tittiottai, anlibi_olic--19_ a9o.11q.ri19l irrtleg!l- spectru bacteriarr. --':DL,y;a irrcellerea Iratartteittitlui., se iac lentative cle izolarc a agentLrlLri etiologic, efectirAncl irenrocultrtri, ltttitctii articttlare satr llttttctii irt abcesul slrbperiostic sarr osoase in abcesrrl ntetafizar'. Esarttiottul prelevat este trinris la laborator pentrur cLrltirri si antiLriograrli. -[ratanrerttLrl ertergic cortstd irt administrarea aritibioticelor Tntr-o prirrri fazi irr dozi rla.1111{g1g1!l peltlrfreL$1gye11qelx ! prirnele 7-10 zile, apoi intrarriuscrrlar si, in firial lier os, tirttp cle 30-45 de zile. Dr-r1:a descollerirea gertnenttltti, se Irece la rnorroterapie si se testeazi C, tV).l. /^^;'^^''t'-tia I'";'tinta irthibitorie) si CME.(concentratia maximi eficierrtd pentru altlicarea \utJl ltJul lil <tUCl t lll rinui tratarlertt care sd asigure continuu doza minirnd bacteriostaticd sau bactericiali.
({Lr

i; [nX 0l'iefiJ ICilu\uu,rsr(r rr i ilt'n,e'(a:-r'reliiUfl gl'iegllcilll/nn,r.-ti irr :r,-trrri, iurrtislrarae irrrtillioti,^,rl^' i --_- .=--:-'la'

i'-

ilt
'f It
\ .I I

I'

\(

rl. li

{i

t" r a t a

Eri

Fr

t u Il c

[n

u n'

osoasdseprelev.!e;-qn!lgll*p![ule]f!,_
lrrterventia
t

u n g I c a I gjJg-Jrdlaeg1Lrrci-c-a&-].l1,p-unc1i -F;fl41jqqlar3-sall i -}. ..- i^ r r.,t.i ".ii I i: . !,,: i; , i 'i .,. ,

'':

*oneratorie se efectueazd in urqent6 si consta ?lt' r"{j: '\"

i i-\ri
,

ri

ri

.!'

t/
i

(r

lj'rlj

) T. repanalia Lannelo . Abof-dul Sb face prirrtr-o inciie largd si


i ri {
,i,.."::ir

Y' :.-.:

se trepaneazd zona rnetafizardlsei--verificd extinderea abcesului spre di4/i25, efectuAndu-se trepanaiii la 2-3 cm.,Acolo unde orificiul de trepan .nu prezintd puroi, se considerd a fi limita de. extindere a puroiului in canalul \u' y': i'

medular.

"r,

i.:,.i

ri"

,ii

.r1

ti.f,

1""j,

2) Qlglglgjgl
3

evabueazd rnagma osteolitica gi


I

din ea se prelevd
....'I 'i
1..-t'

egantioane pentru cultuii si antlbiogranrS.

avqlUg1_ppruZ]gjdlexai_as p i rat i.uftlfAqlg q t i p-1qg.g i, consid in aplicarea a doud tub.uri separate sau.a unui tub continuu in nU-' introduse intramedular, prin care se aplicd solutii antiseptice sub formi de betadine 20%. Acest sistem se mentine 7-14 zile gi prezinti urmdtoarele avantaje; asigurd lavajul intraosos continuui, cu o soluIie antisepticd gi drenajul magmei osteolitice cafe reprezintd modul de reteniie a clonelor microbiene' i;';"I' ' nnrmit conoucerea terapiei prin culturi si antibiograme din lichidul de ^.t^ ^.,i,.,-' ^t ^.--r'it^^-^--^--;:';'--' petintt, aa^Ar,^.^'^,^,
S i s te
r_n

d_e

dreltaj;

- breste eficienta si reduce costul actului ,ll

terapeutic.
VSH,

,i
:"'

,:
it: .

Pe lterioada tratambntultti, ntonitorizarea evolutiei se face urnrdrind sdptimArral: nirmirrrl leucocitelor si proteina C reaciivd. Sistomrl rlo -'l4v-3j se-suprima-cand.lichiduLcle-d5q11eJ rsl-qli1'rp_e!q gl_gq!l111!g Y-::i " i--r:-_:_Y-- -

I .

!11qqe;ta

:,',,,
l l:i
r:,' I..
I

i-,)

'.. ,:'-JI

l;..:..'l'^''..;:';:;''....';'.:.-;:.'.1.1:''i..'-'i.l...;.j'.l,....:.'.'..':

l1;lii:i;--:#l
':, : .'..,..i..r.. ,.:;:.,-r:'..ir,-i;i,.:

J t;;l

J" tr .,t\ir{\:'tt},Yi ,,

... .. . -. ..j

Celelalte riiocldlitati de traIanrent,'ct-riir ar fi treparratia, evacLrarea puroiLrlLri irl Ul.r(Ltl cl -i -,1.r,,--, cavitelii restante'cLt,larnbolrri mLrscLrlare peclicLrlate necesitd antibioterapie nrolrrrrrr il:'
cornpliecatiile apai intr-un proceni nrai ridicat Trepanatia si chir-rretajul tird sistenr cle lavaj nidresc numirurlcazui-ilor cronicizaie. Trepanatia asociata cLr drenajul aspirativ este utila la nou-ndscut sair in cazurile osteontieliti in care abcesLrl metafizar nu aclifuzat mecJular, intraarticrrlar sau subperiostic

lncizia, r-trmatd.cle

clrerrajrrl spontan al abcesului

strbperiostic este fotal insuficienta.

oTratamentu!ontopediC_constaini@gipsatperrtrrt
evita reaciiile secundare, induse de reflexul de axon
subcorticali.
SI

cle stimurlii vociceptivi cortic

F?}

tt'J-

bil;i Ii,l
[.---:

lii.
li',i:1

f?J r;:1...
titl:

'

E,fil

i7*'
a.:t

o{

\..

l,i,'
tJ

|;.

,t

'iri'

tlJ [iJ]

()

Ilq

I mSCIA$ E m E

il,,X E

G il{l [:
(clr',

Glt. BLtrrlei)

-{
3

" c[-[[s-{'r._flfl-

osos

s0!_[-['AEl
,..

:
.1.-

Aceasti turrrori irerrigrra reprezinta adevaratr.rl ciiist osos, fortnat dirrtr-o singura cavitate (urricanreral), delillitata de o tttettttrrana sulltire gi cu ttrt continLtt flLtid gall>rri. A1:are irr q L/u llUVv!lrl lllctl lll IJUllvqLr vlUJ\UlE r-orrilirie sarr in adolpseetrti (cel rrtai frecverrf in nerioacla de crestere clinfre j-15 arri) s' LlillLlU lJ U Ctllt/ Jl t-\JlJttGttL trt Lt\l\JtgJUglllct OqLt \VUl
predorrrirtd la sexttl nrasculin (2/1).
-:I

[-ocalizare
din cazirri sun! locali4ate in nretafiza proxiinala a htrmerusului. Urrndtorui os afectat c,a frpcventi esie-f.enrrtrul. 75o,'o din cazurFprezirtta aceste doui localiziri. Se rnai intalneste ia rri'relul tibiei, lteroneulLti, calcarteuliri (destLrl de rar). lni!ial, chistele osoase solitare sunt situate pe inetafizd, dar odatd cu ct'esterea pot sLrferi
S0",/o

,-5

-V-grv-'vr

n mirrr:rA rJ llllUlots

qnrA rniil-^r rrtlJlutrul JPlu

rl \.llAllz-El. Ainlizai

Etlopaf:o gemie
E^+^ ?-^X.6^^, L-or(' ,,l,..+,rtrsvunoSCUta, motiV pentrU
1

care exista mai mUlte ieorii:

i ,,, teoria neopltsZlcd (Virchow) - sustine originea chistului prin resorblia unui ------->-_.-_.__-_: ..'i.. . :;.. : ,: ,','"'." -dondrom osos, dailES-ut-u[cartilaginos.observat uneori poate proveni'dintrun'cartilaj de crestere sau din metaplazia lesutului conjunctiv;
.

. . . .

.learia hiperplaziei osteo4jstelor- sustine ci hiperplazia osteoplastelor, de origine traumatic6, determini aparitia procesului chistic osos inregiunea
metafizard; tg-o1a-infeclioasd - chistul ar fi rezultatul unei infecIii cu germeni cu virulen!6 '-atenuatd sau al unei infectii cronice;

lsprla_rclyglJ!!_- emisd de Copeland, sustine

c5. in urma unui traumatisnr se formeazd un hematom, care determina, ulterior, un proces de resorbtie osoase, sub influenla terenului si a altor factori necunoscuti;

t"_oju-dLstroJicd-: sustine originea ischemicd si asirnileazd chistul osos dsential osteocondiitelor, apofizitelor, epifizitelor, afectiuni ale copilului in cresiere.

l\natornie patolcEic6

Cavitatea chisticd este plinA .r#i,.n,O serocilrin, fracturd. Pere!ii cavitatii sunt tapeta!i de o mentbrani de culoare ou, care nu aderi {oarte intim la os.
OD

S-ar putea să vă placă și