Stabiliti dacă asertiunile de mai jos sunt adevărate sau false:

1. Valoarea potentialului de repaus depinde de numărul de ioni Na expulzati si de

numărul ionilor K introdusi in neuron de către mecanismul antiport Na/H. F
2. Valoarea excitabilitătii neuronului nu se modifica in timp. F
3. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe fibrele mielinizate este
dependenta de grosimea tecii de mielina. F
4. Mielina este o substanta buna conducătoare de electricitate. F
5. Valoarea potentialului de repaus se modifica in timp. A
6. Solicitarea unui circuit neuronal,repetata ritmic, duce la largirea fantei sinaptice.
F
7. Neuronul este parte componenta a actului reflex si nu a arcului reflex. F
8. Solventii organici (ex. alcoolul etilic) determina inchiderea mai ferma a
canalelor ionice. F
9. Repetarea ritmica a solicitării sinapsei favorizează procesul de invatare. A
10. Solventii organici determina sporirea fluiditătii proteinelor
membranare. F
11. Ionii Ca nu sint necesari in transmiterea sinaptica. F
12. Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul. F
13. Iradierea excitabilitătii la nivelul centrilor nervosi este un fenomen pasiv
(fizic). A
14. Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice. F
15. Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni
(reflex monosinaptic). F
16. Propagarea potentialului de actiune se datorează electromigrarii ionilor Na. F
17. Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (in
repaus), spre zonele electronegative (depolarizate). A
18. Canalul ionic are mai multe stări deschise si o singura stare inchisa. F
19. In solutiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie). A
20. Primul eveniment, după deschiderea canalelor ionice de către excitant, este
influxul ionilor K. F
21. Cresterea temperaturii determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice. F
22. Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri de
membrana postsinaptica. F
23. Canalul ionic poate fi închis la diferite grade de fermitate, date de
tăria legăturii dintre ionul de Ca si proteinele canal. A
24. Cresterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a proteinelor
membranare. F
25. Neuronul poate sa fie lipsit de axon. F
26. Neuronul realizează cu lichidul interstitial doar schimburi de energie. F
27. Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului. F
28. Neuronii nu detin decit doi poli functionali: unul de intrare, altul de iesire a
semnalului. A
29. Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie. F
30. Sinapsa poate fi considerata ca avind functie de condensator (din electronica).
F
31. Pompa de Na-K are rol principal in mentinerea homeostaziei ionice a
citoplasmei. A
32. ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului. A
33. Iradierea excitabilitătii, căreia ii urmează in mod necesar concentrarea, se
datorează unui proces fiziologic (activ) si nu unuia fizic (pasiv). F
34. Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis. A
35. Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na. F
36. Pompa de Na-K are si rol electrogen (încarcă electroionic membrant
neuronului). A
37. Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientati in acelasi
sens (spre interiorul neuronului). A
38. Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasmă 2 ioni de K. A
39. Excitantul generează in mod direct, la nivelul membranei neuronale, un
potential de actiune. F
40. Valoarea potentialului de repaus este determinata de pompa de Na-K. A
41. Excitantul, in functie de intensitate, determina in mod direct influxul
de Na si efluxul de K. F
42. Starea de inhibitie a neuronului este una relativa si nu o constanta
neuronala. A
43. Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale. A
44. Viteza de propagare a potentialelor de actiune este mult mai mare pe fibrele
mielinizate. A
45. Pentru elaborarea conditionării reflexe pavloviene este necesara flaminzirea
animalului, deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv. A
46. Starea de satietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical
digestiv. A
47. Iradierea si concentrarea excitabilitătii sint procese prezente la nivelul
oricărei formatiuni cenusii, nu numai la nivelul scoartei. A
48. Neuronii stabilesc intre ei relatii exclusiv sinaptice. F
49. Mielina este un foarte bun izolator electric. A
50. Starea de inhibitie a neuronului este functie de raportul dintre valoarea
de moment a excitabilitătii acestuia si intensitatea excitantului aplicat. A
Intrebări cu posibilităti de răspuns multiple (un singur răspuns sau mai
multe).
51. Substanta care furnizează energie in mod direct neuronului este:
a. acidul piruvic, prin furnizare de hidrogen
b. adenozin-tri-fosfatul
c. glucoza
d. acidul dezoxiribonucleic
52. Membrana neuronului este alcătuita din :
a. lipide neutre
b. fosfolipide
c. proteine
d. colesterol
53. Consecinta directa a aplicării unui excitant asupra neuronului este :
a. generarea unui potential de actiune
b. depolarizarea
c. deschiderea canalelor ionice
d. generarea unui potential nepropagabil
54. Pompa de Na-K are - direct sau indirect- următoarele roluri:
a. mecanism homeostazic
b. mecanism electrogen
c. mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic
d. mecanism de inchidere a canalelor ionice
55. Amplitudinea potentialului de actiune este determinata de :
a. intensitatea excitantului
b. bruschetea aplicării excitantului
c. durata actiunii excitantului
d. valoarea potentialului de repaus
56.. Proteinele membranare indeplinesc următoarele roluri :
a. enzime
b. receptori pentru neuromesageri
c. receptori pentru hormoni
d. transportori activi transmembranari
57. Din punct de vedere functional, neuronii sint:
a. unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolari
b. colinergici, adrenergici, dopaminergici
c. senzitivi, intercalari (asociatie) si efectori
d. stelati, piramidali, sferici
58. Circuitele reverberante sint implicate in :
a. mentinerea stării de veghe a scoartei cerebrale
b. trezirea scoartei, după starea de somn
c. memoria de scurta durata
d. mentinerea tonusului muscular
59. Canalul ionic are următoarele dimensiuni aproximative (in Â)
a. lungime: 75-100; diametru 8
b. lungime: 50- 60; diametru 6
c. lungime: 20- 30; diametru 20
d. lungime: 15-20; diametru 18
60. Ce valoare va avea amplitudinea unui potenŃial de acŃiune in cazul unui
neuron al
cărui potenŃial de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20
mV :
a. -60mV
b. +80 mV
c. +100 mV
d. 100 mV
61. Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine
din :
a. oxidarea glucozei
b. oxidarea acizilor grasi
c. oxidarea aminoacizilor
d. adenozin-tri-fosfat
62. Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :
a. reticulul endoplasmatic neted
b. ergastoplasma
c. mitocondria
d. lizozomul
63. Membrana neuronala este alcătuita din:
a. fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteine
b. un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine
dispuse discontinuu
c. doua straturi discontinue de proteine separate de un strat de
lipide si colesterol
d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat
discontinuu de lipide si colesterol.
64. Proteinele membranare îndeplinesc următoarele roluri :
a. realizează transportul pasiv al substantelor intre citoplasmă si
lichidul interstitial.
b. activează ca enzime.
c. formează canalele ionice.
d. asigura receptarea neuromesagerilor.
65. Pompa de Na-K :
a. este un mecanism neconsumator de energie
b. scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Na
c. aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Na
d. se mai numeste si ATP-aza Na-K dependenta
66. Potentialul de repaus al membranei neuronale :
a. are o valoare constanta in timp pentru un neuron dat
b. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de
anumite circumstante
c. este generat de pompa de Na-K, a cărei stoichiometrie este de 3/2
d. determina valoarea excitabilitătii (pentru o membrana data)
67. Doi neuroni, avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot
avea excitabilităti diferite atunci cind :
a. membranele lor sint de grosimi diferite
b. densitătile canalelor ionice sint diferite
c. acizii grasi ai fosfolipidelor sint diferiti
d. dimensiunile neuronilor sint diferite
68. Sinapsa neuro-neurala :
a. asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune in
circuitele neuronale
b. este o formatiune stabila, ce nu se modifica in timp
c. prezintă o accentuata plasticitate (se modifica in timp), functie de
solicitări
d. are functie similara unui condensator electric (fizica)
69. Modificările de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului
sint :
a. de aceeasi valoare pe toata zona afectata
b. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai
apropiate
c. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai
apropiate
d. aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar
70. In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste următoarele
roluri :
a. conferă arcului calitatea de mecanism cu autoreglaj
b. face imposibila aparitia vreunei erori in răspunsul efectorului
c. conferă arcului calitatea de mecanism cu reglaj
d. face posibila interventia corectoare a centrului nervos in cazul in
care răspunsul efectorului este mai mare sau mai mic fata de comanda
primita.
71. Arcurile reflexe, după numărul de sinapse, pot sa fie:
a. monosinaptice
b. polisinaptice
c. mono- si polisinaptice
d. asinaptice
72. In prima etapa a realizării conditionării reflexe (pavloviene) contribuie:
a. iradierea excitabilitătii in centrii nervosi
b. concentrarea excitabilitătii in centrii nervosi
c. iradierea si concentrarea excitabilitătii in centrii nervosi
d. exclusiv relatiile sinaptice
73. Faptul ca sinapsa nu este o formatiune statica, ci una dinamica, sprijină:
a. procesul de memorare
b. procesul de invatare
c. modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronale
d. procesul de conditionare reflexa
74. Excitabilitatea neuronului este dependenta de:
a. valoarea potentialului de repaus
b. densitatea canalelor ionice
c. intensitatea excitantului
d. pH-ul lichidului extracelular
75. Circuitele reverberante:
a. sint specifice formatiei reticulate
b. formeaza sistemul activator ascendent
c. formeaza sistemu activator descendent
d. asigura mentinerea atentiei
76. Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :
a. sporirea fluiditătii fosfolipidelor membranare
b. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic
c. reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei
d. cresterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei
77. Faza ascendenta a potentialului de actiune este generata in mod direct de :
a. deschiderea canalelor ionice in număr critic
b. depolarizare
c. electromigrarea ionilor de H
d. influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric
78. Pompa de Na-K îndeplineste următoarele roluri la nivelul neuronului :
a. mentine in citoplasmă o concentratie redusa de Na si sporita de K
b. menŃine in citoplasmă o concentraŃie sporita de Na si redusa de K.
c. asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasmă
d. generează conditia necesara închiderii canalelor ionice
79. Arcurile reflexe pot sa fie :
a.. cu efecte excitatorii sau inhibitorii
b. numai polisinaptice
c. elementare si supraelementare
d. conditionate si neconditionate
80. In procesul de memorare pot sa fie implicate :
a. circuitele reverberante
b. plasticitatea sinapsei
c. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendritice
d. sporirea, prin stimulare, a distantei dintre nodurile Ranvier
81. Secretia la nivelul celulelor nervoase :
a. este proprie numai anumitor neuroni
b. este proprie tuturor neuronilor
c. cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea lui
d. este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei
82. Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale:
a. este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic
b. face posibila inchiderea canalelor ionice
c. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATP
d. poate fi suplinit de o pompa de protoni
83. Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal :
a. are doua etape : pasiva si activa
b. este in intregime datorata efluxului ionilor de K
c. efluxul ionilor de K este implicat exclusiv in realizarea primei etape
d. se mai numeste si faza de repolarizare
84. Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat :
a. se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug
(spre periferie) pe axoni
b. in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendrite
c. se datoreaza electromigrarii ionilor de H
d. se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina
85. Valoarea intirzierii sinaptice :
a. este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapsele
b. variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentru
aceiasi sinapsa
c. este dependenta de largimea fantei sinaptice
d. pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii
86. Canalul ionic :
a. detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschise
b. detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisa
c. are un diametru de aproximativ 15 A
d. are o lungime de aproximativ 100 A
87. Relatiile interneuronale nonsinaptice :
a. se bazeaza pe electromigrarea ionilor de H
b. au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationale
c. sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel cortical
d. pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intre
prelungirile axonale sau dendritice ale acestora
88. Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala :
a. necesita existenta unei motivatii
b. constitue principalul mecanism de invatare
c. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initiala
d. are rol adaptativ
89.Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor
provine din :
a.oxidarea glucozei
b. oxidarea acizilor grasi
c. oxidarea aminoacizilor
d. adenozintrifosfat
e. toate acestea
90.Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :
a. reticulul endoplasmatic neted
b. ergastoplasma (corpii Nissl)
c. mitocondria
d. lizozom
e. centrul cinetic celular (centrozom)
91.Membrana neuronala este alcatuita din :
a. proteine dispuse intr-un singur strat,colesterol si fosfolipide
b. un bistrat continuu de fosfolipide,colesterol si proteine dispuse discontinuu
pe ambele fete
c. doua straturi discontinue de proteine separate de un monostrat de lipide si
colesterol
d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si
colesterol
e. fosfolipide,colesterol si proteine cu dispozitii variabile de la un neuron la altul
92.Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :
a.realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si lichidul interstitial
b. activeaza ca enzime
c. formeaza canalele ionice
d. asigura receptarea (legarea) neuromesagerilor
e. asigura receptarea (legarea) hormonilor
93.Pompa de Na+/K+ :
a. este un mecanism neconsumator de energie,economisind ATP-ul neuronal
b. scoate la exterior trei ioni K+ si aduce la interior doi ioni Na+
c. aduce la interior doi ioni K+ si scoate la exterior trei ioni Na+
d. se mai numeste si ATP-aza Na+-K+ dependenta
e. viteza ei de lucru este intensificata de cresterea concentratiei Na+ in citoplasma
f. scaderea concentratiei K+ citoplasmatic ii reduce viteza de lucru
94.Pompa de Na+/K+ indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului :
a. asigura homeostazia Ca++ in citoplasma
b. mentine in citoplasma o concentratie redusa de K+ si crescuta de Na+
c. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na+ si crescuta de K+
d. contribuie la mentinerea unui pH constant in citoplasma
e. asigura conditia necesara inchiderii canalelor ionice
f. determina deschiderea canalelor ionice
95.Potentialul membranar de repaus :
a. are o valoare (-80 mV) constanta in timp pentru un neuron dat
b. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de anumite
circumstante
c. este generat de pompa de Na+/K+, a carei stoichiometrie este de 3/2
d. se datoreaza prezentei in lichidul interstitial a ionilor Na+ si in citoplasma
a ionilor Ae.
determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data)
f. determina valoarea amplitudinii potentialului de actiune,independent de
circumstante
96.Doi neuroni,avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot
avea excitabilitati de valori diferite atunci cind :
a.membranele lor sint de extinderi diferite
b. densitatile canalelor ionice sint identice.
c. continuturile de fosfolipide sint diferite
d. dimensiunile neuronilor sint diferite
97.Excitabilitatea unui neuron dat :
a. este o marime caracteristica acestuia in toate conditiile
b. depinde de valoarea potentialului de repaus
c. depinde de densitatea canalelor ionice
d. poate varia de la un moment la altul in functie de circumstante
98.Potentialul de actiune poate lua nastere numai atunci cind excitantul :
a. deschide cel putin un canal ionic
b. deschide un anumit numar de canale ionice (numar critic)
c. deschide un numar de canale superior numarului critic
d. deschide un numar de canale ionice mai mare decit numarul de canale pe care
pompa de sodiu-potasiu le poate reinchide in timp real
99.Amplitudinea potentialului de actiune este data de :
a.valoarea potentialului de repaus preexistent
b. valoarea intensitatii excitantului aplicat
c. densitatea canalelor ionice
d. numarul de canale ionice deschise de excitant
100.Propagarea potentialului de actiune se realizeaza prin electromigrarea
ionilor :
a. Na+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei
b. H+ spre zonele negative,exclusiv la fata externa a membranei
c. Na+ si H+ ,exclusiv la fata externa a membranei
d. negativi (Cl- si A-) spre zonele pozitive atit la fata externa,cit si la fata
interna a membranei
e. H+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei
101.Viteza de propagare a potentialului de actiune pe un axon mielinizat
depinde de :
a. grosimea stratului de mielina
b. distanta dintre nodurile Ranvier
c. intensitatea excitantului aplicat
d. lungimea axonului
102.Eliberarea neuromesagerului din butonul terminal al axonului :
a.nu este posibila in absenta ionilor Ca++ din citoplasma
b. se realizeaza prin difuzie, dupa deschiderea veziculei
c. se face intr-o cantitate standard,independenta de intensitatea stimulului
d. nu se mai produce daca fanta sinaptica este absenta
103.Sinapsa neuro-neurala :
a.asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune pe un singur
neuron
b. este o formatiune stabila,ce nu se modifica in timp
c. prezinta o accentuata dinamica (se modifica in timp),functie de solicitari
d. are functie similara unui condensator electric
104.Fenomenul de iradiere a excitabilitatii in centrii nervosi :
a. are loc exclusiv la nivelul scoartei cerebrale
b. are loc la nivelul oricarui centru nervos
c. este un proces pasiv (fizico-chimic)
d. este un proces activ,implicind consum de ATP
e. se produce pe distante mai mari in centrii nucleari si pe distante mai mici
in centrii corticali
105.Iradierea excitabilitatii in centrii nervosi este produsa prin :
a. activitatea pompei de Na+-K+
b. functionarea antiportului Na+-H+
c. electromigrarea ionilor Na+ spre focarul de excitatie
d. electromigrarea ionilor H+ spre focarul de excitatie
e. influxul ionilor Na+
106.Concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi :
a. este un proces pasiv (fizico-chimic)
b. este un proces activ,consumator de ATP
c. se produce in mod obligatoriu in consecinta iradierii
d. se produce in mod aleatoriu in consecinta iradierii
107.In jurul unui focar de excitatie se induce :
a. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in prima faza
b. cresterea excitabilitatii,in a doua faza
c. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in a doua faza
d. cresterea excitabilitatii,in prima faza
e. concomitent,cresterea si reducerea excitabilitatii
108.Modificarile de excitabilitate in jurul focarului sint :
a. de aceeasi valoare pe toata zona afectata
b. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate
c. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai
apropiate
d. aleatorii,ele nedepinzind de distanta fata de focar
109.Conditionarea reflexa (pavloviana) :
a.poate fi obtinuta nu numai in scoarta cerebrala,ci si in alte zone centrale,inclusiv
la nivelul maduvei spinarii
b. se bazeaza,cel putin in prima etapa,pe procesul de iradiere a excitabilitatii
c. se obtine doar atunci cind exista o motivatie suficient de semnificativa
d. dispare,treptat,in absenta motivatiei
110.Pentru elaborarea conditionarii reflexe sint necesare :
a.existenta unei motivatii semnificative
b. precedenta excitantului neconditionat (de exemplu,alimentul)
c. precedenta excitantului conditionat (de exemplu,sunetul)
d. repetarea asocierii celor doi excitanti :conditionat si neconditionat
e. existenta unui raport optim intre intensitatile celor doi excitanti
f. absenta altor focare de excitatie in oricare centru nervos
111.Conditionarea reflexa aduce urmatoarele avantaje :
a.reducerea consumului de energie metabolica in realizarea actiunilor
b. sprijinirea procesului de invatare
c. anticiparea benefica a unor evenimente pozitive sau negative
d. sporirea capacitatii adaptative
112.Arcurile reflexe elementare :
a. dupa numarul neuronilor ce le compun pot fi monosinaptice si polisinaptice
b. sint exclusiv polisinaptice fiind formate din,cel putin,patru neuroni
c. unele dintre acestea se pot inchide si la nivelul scoartei cerebrale
d. toate se inchid numai la nivelul centrilor subcorticali
113.Un arc reflex are urmatoarele componente :
a. calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta si calea aferenta inversa
b. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,cale eferenta si efectorul
c. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si
aferentatia inversa
d. receptorul,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si aferentatia inversa
114.In cadrul unui arc reflex,aferentatia inversa indeplineste urmatoarele
roluri :
a. confera ansamblului calitatea de mecanism cibernetic
b. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectorului
c. confera ansamblului calitatea de mecanism cu reglaj
d. face posibila interventia corectoare a centrului nervos
115.Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :
a. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranare
b. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic
c. reducerea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a
membranei
d. cresterea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a
membranei
e. actiunea neuromesagerilor excitatori asupra receptorilor membranari specifici
f. actiunea neuromesagerilor inhibitori asupra receptorilor membranari specifici
116.Aplicarea pe membrana neuronala a doi stimuli liminali (prag) la interval
de 1 ms unul de altul :
a. genereaza doua potentiale de actiune succesive cu aceeasi amplitudine (100
mV)
b. genereaza un singur potential de actiune,dar cu o amplitudine dubla (200
mV),ca
rezultat al sumarii potentialelor individuale generate de cei doi stimuli succesivi
c. genereaza un singur potential de actiune cu ampltudinea de 100 mV,produs
de primul stimul, al doilea stimul raminind fara efect,canalele ionice fiind
inca deschise
d. nu genereaza nici un potential de actiune,al doilea stimul,fiind aplicat la un
interval de timp prea scurt,anulind efectul celui dintii
117.Actiunea excitantului asupra membranei neuronale produce in mod
direct :
a. un potential de actiune
b. depolarizarea membranei
c. deschiderea canalelor ionice
d. eliberarea neuromesagerului
118.Potentialul de actiune este generat direct de :
a. deschiderea canalelor ionice
b. depolarizare
c. gradientii electrochimici ai Na+ si K+
d. electromigrarea ionilor H+
119. Potentialul de receptor (sau prepotentialul) :
a. are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoare
b. se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod succesiv
si nu concomitent
c. se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiune
d. este urmat intotdeauna de un potential de actiune
120. Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos :
a. induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie)
b. nu afecteaza neuronii invecinati
c. induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si
reducerea acesteia (inhibitie), in a doua faza
d. determina in jur inductia consecutiva
121. Arcul reflex elementar :
a. este format din patru neuroni
b.caile aferenta si eferenta intra si in componenta arcului supraelementar
c. este format din doi neuroni
d. lipseste la nivelul maduvei
122. Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin :
a. procesul pasiv al iradierii
b. procesul activ al concentrarii
c. slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canal
d. deschiderea unui numar subcritic de canale ionice
123. Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe
sinapse:
a. are aceiasi valoare a potentialului de repaus pe toata surafata ei
b. are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselor
c. isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselor
d. asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue
124. Neuromesagerii excitatori sint :
a. acidul gama-amino butiric
b. acetilcolina
c. glicina
d. adrenalina
125. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat :
a. depinde de grosimea tecii de mielina
b. este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizata
c. sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilor
d. este mai mica decit pe axonii nemielinizati
126. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat :
a. este dependenta de diametrul axonului
b. sporeste odata cu reducerea diametrului axonului
c. sporeste odata cu cresterea diametrului axonului
d. nu depinde de diametrul axonului
127. Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al
acestuia determina:
a. viteza de propagare a potentialului de actiune pe axon
b. amplitudinea potentialului de actiune pe axon
c. transferul informatiei de pe amplitudine pe perioada
d. transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine
128. Excitabilitatea neuronului este :
a. minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima fermitate
b. maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu fata
de numarul critic
c. nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu numarul
critic ( as fi optat doar pentru c dar.... alte surse au optat asa)
d. egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune
129. Refacerea ATP-ului se produce pe seama energiei chimice obtinuta din
arderea:
a. glucozei
b. acidului gras
c. aminoacidului
d. hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic
130. Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea :
a. neurociberninelor locale
b. neurohormonilor sistemici
c. neuromesagerilor
d. substantelor opioide