Sunteți pe pagina 1din 11

COLORANTI TEXTILI

Relizato ri: Chiculi AndreiEduard Grosu ClaudiaGabriela

ndrumtor: Prof. Daniela Bogdan


A.Ce sunt colorantii?

Coloranii sunt substane organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hrtie, etc.), rezista in timp la lumina, splare, frecare.

B.Clasificare: I. Dup structura lor chimica se deosebesc urmtoarele clase de colorani: a)colorani azoici Sunt cei mai rspndii i mai uor de preparat

Conin una sau mai multe grupe azo: -N=N-

b)colorani antrachinonici

Deriv din antrachinon (ANTRACHINN, antrachinone, s.f. Substan organic, derivat din antracen, alctuit din cristale glbui, care servete ca materie prim pentru unii colorani)

c)colorani trifenilmetanici

Ex. : fenolftaleina- este obinut din fenol i anhidrid ftalic.

d) colorani de sulf

Contin grupa HSO3- (sulfonica) Ca reprezentanti putem mentiona : galbenul acid, metiloranjul,portocaliul acid

e)colorani de indigo Sunt colorani naturali

Indigoul este un pigment care se utilizeaz nc din antichitate

II. Dup proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se deosebesc urmtoarele tipuri de colorani: a)colorani bazici

au un caracter bazic datorita grupelor amino NH2 libere, pe care le conin in molecula lor. ei vopsesc fibrele proteice(lna si mtase) in soluie neutra, fixarea lor pe fibra fcndu-se prin combinare cu grupele acide COOH ale acestora pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordani(tanin)

cei mai importani colorani bazici sunt coloranii azoici, trifenil-metanici, etc b)colorani acizi

au in molecula lor grupe sulfonice SO3H, hidroxil OH sau carboxil COOH libere, care le dau proprietati acide ei vopsesc fibrele proteice (lna si mtasea) in soluie slab acida, fixndu-se pe fibre prin combinare cu grupele NH2, cu caracter bazic, ale acestora

din punct de vedere structural, coloranii acizi fac parte din clasa coloranilor azoici, antrachinonici, etc.

c)colorani substantivi

au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lna si mtasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila vopsirea cu colorani substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de buctrie(NaCl).

C.Coloranii de mordant

se fixeaz pe fibre numai prin tratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun de aluminiu, de fier, de crom); colorantul aplicat ulterior formeaz cu mordantul un lac insolubil si rezistent, care adera la fibre cei mai muli colorani de mordant sunt coloranii azoici, antrachinonici, etc., iar reprezentantul principal al acestor colorani este alizarina

D.Coloranii de cada

sunt insolubili in apa si nu dau sruri solubile; pentru a fi folosii, ei sunt redui prin tratare cu ageni reductori(ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformai intr-o substana incolora, solubila in apa fibrele sunt apoi introduse in aceste soluii si apoi scoase si expuse la aer; oxigenul din aer oxideaz colorantul redus, care trece in culoare insolubila din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaii si, precum si coloranii antrachinonici si cei de sulf

E.Coloranii de developare

sunt insolubili in apa si se fixeaz direct pe fibra, in timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile; astfel fibra se nmoaie in soluia unui component de cuplare , apoi in cea a unei sari de diazoniu care da natere la un colorant insolubil ce se fixeaz pe fibra din grupa coloranilor de developare mai fac parte coloranii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compui cu care fibra a fost in prealabil mbibataex. negrul de anilina, care

se obine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii, colorani pentru par si blanuri

F.Mecanismul de colorare

Culoarea substanelor se datoreaz prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaii ale luminii, fiecrui cromofor corespunzndu-i una sau mai multe benzi de absorbie in spectrul vizibil. Poziia benzilor de absorbie ale fiecrui cromofor este influenata de existenta in molecula a altor cromofori, nuana culorii unei substane colorate depinznd de ntreaga structura chimica a substanei.

Cele mai importante grupe cromofore sunt: a) grupa nitrozo b)grupa nitro c)grupa azo d)grupa cetonica -N=N-C=O -N=O -NO

e)dubla legtura

>C=C<

Substanele care conin in molecula lor unul sau mai muli cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substana sa devin si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe lng cromofori, si alte grupe, numite auxocrome. Principalele grupe auxocrome sunt: a)grupa amino -NH2

b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaii ei alchilati) Grupele auxocrome, pe lng faptul ca imprima substanei proprietatea de a colora, produc o nchidere si o intensificare a culorii efectul Batocrom.

G.Mecanism de colorare-negru de anilin Pentru vopsire, fibrele de bumbac (in tesatura, sau funie) se impregneaza cu o solutie de clorhidrat de anilina si cu un agent de oxidare. Ca agent de oxidare se utilizeaza, in primul rand cromati sau clorati alcalini la care este importanta prezenta catalizatorului. Drept catalizator se utilizeaza combinatii cuprice si

vanadati. Tesatura astfel pregatita este expusa in camere de oxidare, unde are loc formarea colorantului la o slaba incalzire, Pentru a obtine un negru frumos, fara ca agentul de oxidare sa dauneze in mod apreciabil fibrelor, trebuie pastrate anumite conditii stricte. Negrul de anilina este utilizat si pentru imprimeria textila. Pentru aceasta, solutia de clorhidrat de anilina, agentul de oxidare si catalizatorul se imprima pe tesatura de bumbac cu ajutorul unui aglutinat si se evapora in scurt timp.

H.Utilizri i consecine

Industria farmaceutica Industria alimentara Industria cosmetica Industria textila Tipografie Pielarie Industria celulozei efecte toxice pentru organismele acvatice efecte nefavorabile pe termen lung asupra mediuluia acvatic

I.Galerie foto

J.Concluzii: Colorantii artificiali dau o culoare mai intensa fibrelor textile. Pigmentii naturali rezista mai putin la spalare fata de vopsele artificiale.

K.Bibliografie: Chimie organica-Edith Beral, Mihai Zapan, Editura Tehnica, Bucuresti 1973 www.wikipedia.ro Imagini: www.google.ro