Sunteți pe pagina 1din 10

SPANIA

1) Introducere Regatul Spaniei (spaniol Reino de Espaa) sau Spania (spaniol Espaa) este o ar situat n sud-vestul Europei, membr a Uniunii Europene; Suprafata este 505.000 km 2 (inclusiv insulele Canare). Marea desfasurare a teritoriului determina existenta unor caracteristici naturale differentiate de la o regiune la alta. n nord-est se nvecineaz cu Frana i Andora de-a lungul Munilor Pirinei. Face parte din Peninsula Iberic mpreun cu Portugalia i Gibraltar, avnd de asemenea dou arhipelaguri, situate unul n Marea Mediteran (Insulele Baleare) i cellalt n Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparin dou mici teritorii din nordul Africii (care includ oraele autonome Ceuta i Melilla), precum i enclava Llivia din Pirinei. Spania are 50 de regiuni care dispun de o independen considerabil.

2) Drapelul Spaniei Steagul national al Spaniei este format din trei benzi orizontale, avand culorile rosie (in artea de sus), galbena si respectiv rosie, banda galben fiind de doua ori mai mare decat cele rosii. In centru pe verticala, mai apropiata de lance din punct de vedere al orizontalei, se afla stema Spaniei. Stema, este alcatuita din patru parti, reprezentand emblemele regatelor traditionale ale Spaniei (in sens invers acelor de ceasornic, incepand din stanga sus, Castilia, Leon, Navarra si Aragon), in timp ce Granada este reprezentata de o rodie stilizata, in partea de jos a scutului. De o parte si alta a scutului sunt doua coloane reprezentand coloanele lui Hercule, care sunt doua piscuri care flancheaza intrarea in stramtoarea Gibraltar (Gibraltar si Ceuta). Banda rosie infasurata in jurul coloanelor, contine motto-ul imperial in latina, Plus Ultra (mai departe, performanta maxima), care simbolizeaza dorinta de a vedea aceste piscuri ca o intrare pentru restul lumii, mai degraba decat o poarta catre Marea Mediterana, dar care vor sa arate si tinuturile indepartate pe care Spania le-a posedat. Aranjamentul celor trei benzi, cu portiunea centrala galbena, de doua ori mai lata decat cele rosii, dateaza din secolul 18, culorile fiind legate de cele ale regatelor Aragon, Castilia si Catalania.

3) Relief Aspectul general al reliefului este acela al unui podis inalt, numit Meseta, inconjurat de massive muntoase. Regiunea marginala Nordica este reprezentata Muntii Cantabrici si Pirinei. Muntii Pirinei fac legatura intre tarmul Oceanului Atlantic si tarmul Marii Mediterane, fiind legati de Cantabrici prin Muntii Bisaya. Muntii Cantabrici au un traseu parallel cu tarmul, iar in partea vestica se termina relative abrupt, formand un tarm cu riass. Regiunea marginala sudica si sud-estica are mai mult character muntos, din care nu lipsesc insa campiile. Paralel cu tarmul,se desfasoara doua culmi principale: Cordiliera Betica si Cordiliera Catalona. Campia Andaluziei este cea mai intinsa campie de aici, fiind situate in lungul raului Guadalquivir si orientate spre Oceanul Atlantic. In lungul litoralului Mediteranean,campiile se dispun ca fasii inguste, avand suprafete mai mari in dreptul localitatilor Murcia si Valencia. Campia Aragonului este fluviolacustra inconjurata de munti si strabatuta de raul Ebru. Regiunea interioara corespunde celei mai intinse unitati fizico-geografice a Spaniei, alcatuita din podisuri separate de culmu muntoase vechi. Muntii Iberici reprezinta legatura dintre Pirinei si Platforma Mesetei, culmile fiind orientate in directia nord-vest-sud-est. Sierrele Gudarama, Gredos si Gata separa Podisul Castiliei in doua: Podisul Castiliei Vechi, in nord, cu altitudini de 700-1000m, si Podisul Castiliei noi, in sud cu altitudine de cca 500m. Insulele Canare si Insulele Baleare au relief muntos.

4) Clima Sudul Spaniei are o clima mediteraneana, cu veri calde si insorite si ierni blande si umede. Nord-vestul Spaniei are o clima blanda si umeda. Partea interioara are caracter continental, cu veri calde si ierni reci. Orasul La Coruna din nord-vest are o temperatura medie de 10C in ianuarie si 19C in iulie, cantitatea de precipitaii fiind de peste 90 cm. Madrid aflat la o altitudine de 660 m , are o temperatura medie de 5C in ianuarie si 24C in iulie, cantitatea de precipitatii fiind aici de 45 cm. In orasul Almeria, pe coasta Mediteranei, temperatura medie este de 12C in ianuarie, 25C in iulie, iar cantitatea de precipitatii aproximativ 25 cm. 5) Reteaua hidrografica Din cele aproximativ 1.800 de ruri i pruri din Spania, doar Tago are un curs mai lung de 1.000 de km i doar 90 au mai mult de 100km. Celelalte sunt ruri scurte i cu un debit neregulat: de cele mai multe ori seac n perioadele secetoase i se umfl i provoac inundaii locale n timpul ploilor toreniale. Majoritatea rurilor care-i au obria n munii ce mrginesc sau strbat Meseta Central curg spre vest de-a lungul podiului i strbat Portugalia pentru a se vrsa n oceanul Atlantic. O excepie semnificativ o constituie rul cu cel mai mare debit din peninsula Iberic i anume Ebro, care se vars n marea Mediteran dup ce strbate vest-est

cmpia Aragonului. Rurile din partea de nord a rii i care izvorsc din Cordiliera Cantabric sunt scurte i tumultuoase, debund n golful Biscaia sau oceanul Atlantic, genernd un relief specific (rmuri cu rias n nord vest). Insulele sunt lipsite de ruri cu un caracter permanent, singurele excepii fiind La Palma i Gomera.

Lacurile existente n Spania se pot mpri n urmatoarele categorii: lacuri de origine endoreic (tectonice i vulcanice). Sunt destul de rare i reduse ca suprafa, cel mai mare fiind Laguna de la Janda (Cadiz), 30-40km, dar cu o adncime foarte redus, de aproximativ 1m lacuri de origine exogen (glaciare, carstice, eoliene i litorale). Cele de origine glaciar se ntlnesc doar n munii nali, cum ar fi Pirinei (Estany - 880m n diametru i 80m adncime, Lago de Rius - 1.600m n diamentru i 25m adncime, El Tort - 2.400m n lungime i 96m adncime etc), Cordiliera Central (n Sierra de Guadarrama i Masivul Gredos), n Munii Iberici i n Sierra Nevada (cum ar fi lacurile Zeguas i Caldera, situate la peste 2.700m nlime). lacuri de origine mixt (tectono-carstice) sunt rare i reduse n suprafa lacuri de origine antropic; Astfel de lacuri (baraje) se gsesc mai ales pe cursul rurilot mari: Tago, Ebro, Duero, Guadiana, Guadalquivir etc. 6) Orase importante Capitala Din punct de vedere administrativ Spania se divide n 17 comuniti autonome, o comunitate cu statut special i doua orae autonome: Andaluzia (Andaluca), Aragon (Aragn), Asturias (Principado de Asturias), Cantabria, Castilia i Leon (Castilla y Len), Catalonia, , Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha), Ceuta, Extramadura, Galicia.Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears), Insulele Canare (Islas Canarias), La Rioja, Madrid (Comunidad de Madrid), Murcia (Regin de Murcia), Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea), Melila, ara Bascilor (Pas Vasco / Euskadi),Valencia. De la apariia sistemului comunitiilor autonome, provinciile au pierdut mult din puterea de alt dat. Ele mai sut folosite ca i districte electorale, n adresele potale, sau ca i referiri geografice. (Un ora mic va fi identificat mai degrab ca i aparinnd provinciei Valladolid dect aparinnd comunitii autonome Castilia-Leon, de exemplu.) Majoritatea provinciilor sunt denumite dup oraul lor principal. Exist doar dou orae care sunt capitale de comuniti autonome i nu sunt capitale de provincie: Mrida n Extremadura i Santiago de Compostela n Galicia. apte autonomii sunt compuse dintr-o singur provincie: Asturias, Insulele Baleare, Cantabria, La Rioja, Madrid, Murcia i Navarra.

Madrid este centrul politic si administrativ si un important centru industrial. Barcelona (4.654.407 locuitori) este cel mai mare oras industrial. Valenci (2.117.972) este centru industrial, universitar si turisitic, si piata unei regiuni agricole productive, Sevilla (1.619.843) este un port pe raul Guadalquivir. Malaga (1.160.843) este oras industrial si port si are principalul aeroport pentru trafic turistic spre Costa del Sol. Madrid este capitala Spaniei. Construit pe ruinele unui fort maur numit Magerit, oraul a devenit capital n 1561, n timpul domniei lui Filip al II-lea de Habsburg. Ca urmare Madrid a devenit un ora nfloritor, iar astzi este rivalizat cultural doar de ctre Barcelona. Madrid este nu doar capitala rii, ci i capitala provinciei i a comunitii autonome Madrid. Puncte importante culturale i turistice includ faimosul Muzeu Prado, Muzeul Thyssen Bornemisza, Centrul de Art Regina Sofia (unde se afl Guernica lui Pablo Picasso), Casn del Buen Retiro, Palatul Regal, Templo de Debod, Monasterio de las Descalzas Reales, Puerta del Sol, Parque de Retiro, i Chueca, cartierul homosexualilor. Alte orae nvecinate sunt populare pentru cltoriile de o zi din Madrid, incluznd Toledo, Segovia, vila, Aranjuez, Alcal de Henares, mnstirea i complexul de palate de la El Escorial, i Santa Cruz del Valle de los Cados. Madrid este cunoscut i pentru viaa sa de noapte i discotecile sale; pentru madrileni nu este ieit din comun s danseze toat noaptea, iar apoi dimineaa s mearg la munc. Aceast viat de noapte numit la movida, a nflorit dup moartea lui Franco. Madrid este servit de Aeroportul Internaional Barajas. n ciuda populaiei oraului n jur de patru milioane (madrileni sau madrileos), metroul madrilen este una dintre cele mai extinse i mai rapid dezvoltate reele de metrou din lume. Mnstirea i Escorialul din Madrid au fost nscrise n anul 1984 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. n centrul Madridului, n Plaza de Castilla, se afl 4 zgrie-nori cu nlimi cuprinse ntre 250 i 236 metri.

Barcelona este al doilea oras ca marime din Spania in ceea ce priveste populatia, cu un total de 3.200.000 locuitori. Acest oras caracterizat in primul rand prin diversitate si inovatie se afla pe coasta de nord-est a unei peninsule in Marea Mediterana. Barcelona este capitala regiunii Catalonia si, desi spaniola este limba oficiala in Spania, in aceasta parte a tarii, limba catalana este de asemenea recunoscuta drept limba oficiala. Vremea este blanda in cea mai mare parte a anului, cele mai frumoase perioade fiind cuprinse intre lunile mai si iulie, dar in acelasi context se situeaza si luna septembrie. Ca si in alte orase spaniole, luna august este luna cea mai calduroasa, temperaturile trecand frecvent de 30 de grade

Celsius. Iernile sunt mai racoroase, dar nu avem de a face cu precipitatii prea multe. Barcelona este imediat in urma capitalei Madrid in ceea ce priveste economia, avand insa avantajul unuia dintre cele mai importante porturi de la Marea Mediterana. Aeroportul din Barcelona este de asemenea al doilea ca marime din Spania. Orasul a fost renumit pentru industria manufacturiera si acest lucru este observabil si in zilele noastre cand unele dintre cele mai importante ramuri industriale sunt industria materialelor textile, industria automobilelor etc. In materie de servicii, cele mai importante sunt telecomunicatiile, casele de editura si logistica.

0biectivele turistice care nu trebuie pierdute din vedere in Barcelona: Sagrada Familia. Aceasta bazilica, inca neterminata, este una dintre principalele atractii din Spania. Antoni Gaudi a petrecut mai mult de 40 de ani la acest proiect iar ultimii 15 ani din viata si i-a dedicat strict lucrului la aceasta capodopera inca neterminata. Din 1926, anul cand Gaudi a murit, mai multi arhitecti si proiectanti au continuat munca lui Gaudi, dar, din pacate, o parte din planurile si partile din cosntructie au fost distruse in timpul Razboiului Civil din Spania, din 1935. Lucrarile la catedrala se doresc a fi terminate pana in anul 2026, aanul cand se vor celebra 100 de ani de la moartea arhitectului. Palau de la Generalitat (Cladirea Parlamentului). In aceasta cladire se gaseste sediul guvernului autonom din Catalonia. Cladirea este construita in mare parte in stil gotic sau renascentist, in timp ce curtea interioara - Patio de los naranjos - atrage atentia prin scara de stil gotic care duce catre o galerie in aer liber, in forma de arcada. Cladirea a fost renovata de mai multe orin intre secolele XV si XVII. Catedrala Gotica: Desi aceasta catedrala a fost construita intre anii 1298 si 1450, fatada si cupola sa sunt datate secolul XIX. Valencia este al treilea oras, ca marime si importanta, al Spaniei, dupa Madrid si Barcelona. Valencia este un oras recunoscut prin elemente de arhitectura unica in stil baroc, romanesc si modern. Catedrala din Valencia - basilica De La Virgen De Los Desamparados- este o bazilica gotica iar Mrecado Central este una din cele mai mari piete moderniste din Europa. Gara orasului - Estracio del Norte- este construita in stil art deco. Ultimele creatii moderne, futuriste, apartin arhitectului Santiago Calatrava: Orasul Artelor si Stiintei - Ciutat de les Arts i les Ciencies care include un muzeu al stiintei, un cinematograf IMAX si un parc oceanic. Sevilia sau Sevilla, capitala regiunii spaniole Andalusia, este unul dintre cele mai vechi orase din Europa. Arhitectura acestui oras este o reflexie a istoriei sale tumultoase cu perioade lungi de ocupatie de catre Imperiului Roman si mai tarziu de catre Mauri. Dintre obiectivele turistice se disting masiva catedrala gotica cea mai mare din lume si palatul Alcazar, o atractie care taie rasuflarea oricarui turist. Printre aleile ca un labirint din Santa Cruz, fostul cartier evreiesc al orasului, turistii se pot bucura de o atmosfera plina de liniste iar malurile raului Guadalquivir, al doilea rau ca marime din Spania, sunt cu adevarat incantatoare si aici inca se poate vedea ca acesta este locul unde a luat nastere celebrul flamenco. Daca mergeti in Sevilia primavara veti putea participa la procesiunile din Semana Santa (saptamana sfanta), iar doua

saptamani mai tarziu puteti participa la Feria de Abril (targul din aprilie), o fiesta a dansului ce dureaza o saptamana intreaga. Salamanca este unul dintre cele mai vechi orase universitare din Spania si totodata una dintre marile atractii turistice, cu multe cladiri istorice. Intreg orasul a fost declarat patrimoniu mondial de catre UNESCO. Locuitorii orasului vorbesc limba spaniola cea mai pura, din acest motiv majoritatea celor care vor sa invete limba vin aici. Insulele Spaniei: Insulele Baleare formeaza un arhipelag, alcatuit din mai multe insule mici, cum ar fi Cabrera, si patru mai mari Mallorca, Menorca, Ibiza si Formentera, care se afl pe coasta de est a Spaniei, n bazinul marii Mediterane, formand o comunitate autonoma din Spania. Cele 5 minunate insule mai importante sunt impartite in doua grupuri: n Gimnesias (Mallorca, Menorca i Cabrera), n nord, i Pitiusas (Ibiza i Formentera), n sud-vest. 7) Transportul Spania poseda mai multe aeroporturi internationale, in orase precum Madrid, Barcelona, Bilbao, Santiago de Compostela, Sevilla, Granada, Malaga, Almera, Alicante, Valencia, Palma de Mallorca, Ibiza si Ma. De aici pleaca si vin avioane de pe intreg teritoriul Europei, dar si multe curse interne. Compania nationala de transport feroviar, RENFE, are trenuri lente, care opresc in toate statiile (regionales-cele mai ieftine), trenuri care leaga marile orase (cercanias) si trenuri care circula pe distante mari (Largo recorrido). Unele dintre cursele regionale intra direct in reteaua de metrou a oraselor, usurand astfel transferul. Exista reduceri pentru persoanele sub 26 de ani si pentru cele care au un permis special. Din Spania pleaca autocare spre majoritatea centrelor europene, inclusiv Lisabona, Londra si Paris. Autobuzele sunt cea mai buna solutie si pentru transportul in interior, fiind cele mai accesibile si ajungand, practic, oriunde doriti. Zborul este o optiune doar daca vreti sa mergeti in insule. Totusi, feribotul este mai avantajos din punct de vedere financiar, desi este mai lent. 9) Populatia Numrul de locuitori: 45.957.671 2009 Densitatea populaiei: 80 pers/km2 Componena populaiei: 14.4% ntre 0-14 ani 68% ntre 15-64 de ani 17.6% peste 65 de ani Creterea populaiei: 0.15 % Raportul natalitii: 10.1 nateri/1.000 persoane

Raportul mortalitii: 9.63 de decese/1.000 persoane Raportul mortalitii la nou nscui: 4.42 de decese/1.000 nateri Durata de via: - n general : 79.52 de ani - la femei: 83.03 de ani - la brbai: 76.18 de ani Coeficient de omaj: 10.4 % 8) Economia, Industrie, Zacaminte Economia Spaniei, la fel ca i populaia sa este a cincea economie a Uniunii Europene i n termeni absolui se afl printre cele mai mari 10 economii ale lumii. n termeni relativi, pierde cteva poziii n favoarea unor state mult mai populate. inta sa de cretere economic, chiar dac moderat, le depete pe cele ale vecinilor si i asociailor europeni. Produse importate: produse petroliere, cherestea, bumbac si lana, cafea si cacao, , produse alimentare, autovehicole si trac re , ingrasaminte. Produse exportate: vehicole, fructe, legume, incaltaminte, textile, ulei de masline. Moneda oficiala: 1 euro () = 100 ceni Produsul intern brut PIB: la preuri de pia - 973.291 milioane de ( 2006 estimativ) PIB - compoziie pe sector:

agricultura: 3.5% industria: 28.5% servicii: 68% (2004 est.)

In ceea ce priveste economia, resursele minerale sunt bogate si variate constand in: carbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxita, wolfram, mercur, uraniu, fosforite, sare si saruri de potasiu etc. (concentrate in special in nordul Spaniei si Granada). Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat detine un loc important in economie. Categoriile de teren ale Spaniei se impart in: agricol 20.615.000 ha (40,7%), pasuni 9.563.000 ha (19%), paduri 13.813.000 ha (27,4%). In agricultura persista inca ramasitele feudale; marea proprietate funciara are o pondere importanta in structura proprietatii agricole (indeosebi in Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele: grau, orz, ovaz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, maslini (ocupa locul intai

in lume la productia de maslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie (producand vinuri renumite: Xeres, Malaga, Alicante), pomi fructiferi. In sectorul cresterii animalelor, pe primul loc se afla cresterea ovinelor; in nord si in nord-vest se cresc cornuted mari, iar in Galicia, Estremadura, Catalonia porcine. Este dezvoltat pescuitul. Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria usoara (tesaturi de bumbac, lana, matase). Este dezvoltata industria siderurgica (Bilbao, Sagunto), metalurgia neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de masini (in special automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic), chimica. Industria alimentara produce vinuri, ulei de masline, conserve de fructe si de peste, zahar. Spania exporta produse agro-alimentare (portovale, masline si ulei de masline, vinuri, legume, orez, fructe, conserve), minereuri, metale neferoase (mercur, plumb), produse chimice, produse textile, pluta si importa produse industriale, petrol, materii prime textile. Comertul exterior este orientat spre tarile Europei vestice, SUA si America Latina. Resursele principale ale Spaniei sunt: masline, ulei de masline, vin, orz, grau, porumb, ovaz, secara,orez, cartofi, sfecla de zahar, legume, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, porcine, carne, lactate, lana, peste; carbune, fier, cupru, plumb, zinc, argint, mercur, wolfram, sulf, bauxita, sare, petrol; energie electrica, otel, fonta, aluminu, locomotive si vagoane, utilaj industrial, material electrotehnic, cabluri, automobile, medicamente, articole de cauciuc si pneuri, ciment, ceramica, tigarete, conserve, zahar, alcool, textile, constructii navale. In ceea ce priveste comunicatiile: - cai ferate 18.241 km, autovehicule, flota comerciala. 10) Turismul Spania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conform datelor furnizate de Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei, i se bucur de o cot de 7% din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei. Turismul a adus Spaniei 37.500 de milioane de euro n cursul anului 2004, fapt ce o situeaz pe locul 2 n ceea ce privete ncasrile, n urma Statelor Unite, care a ctigat 75.000 de milioane de euro n 2004 (12% din total), i naintea Franei (33.900) i Italiei (29.600). ntre lunile ianuarie i noiembrie 2005 s-au nregistrat un numr total de 52,4 milioane de turiti strini, cu 6,2% mai mult fa de cei nregistrai n aceeai perioad a anului anterior, conform datelor Ministerului Industriei, Turismului i Comerului. Catalonia este principala destinaie turistic a Spaniei. Cei 13,2 milioane de turiti presupun un 25,3% din totalul de turiti nregistrai n Spania, i de asemenea o cretere fa de cei 12,7% din anul anterior. A doua destinaie turistic a Spaniei sunt Insulele Baleare, cu 9,4 milioane de turiti n primele 11 luni ale anului 2005, cu 1% mai mult fa de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6 milioane de turiti (1,6% mai puin dect anul anterior), sunt a treia destinaie turistic, naintea Andaluziei, care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) i a Comunitii Valenciene, cu 4,8 milioane (plus 9,5%).

Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini n Spania va crete n medie cu 5% pe an, de-a lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar nsemna 75 de milioane de turiti strini n 2020, cu aproximativ 20 de milioane mai muli dect n 2005.

Sportul este o pasiune pentru spanioli. Indiferent daca este vorba despre fotbal, o adevarata obsesie nationala, sau golf, ciclism, sporturi nautice, aceste activitati ocupa o parte importanta din viata locuitorilor acestei tari. Un sport care a crescut mult in popularitate in ultimii ani, este golful. In prezent, in Spania sunt peste 200 de cluburi de golf. Vremea calda permite existenta unui sezon lung de golf. Costa del Sol este considerata capitala golfului in Spania, existand posibilitati de practicare a acestui sport tot timpul anului. Aici sunt peste 30 de terenuri de golf, cele mai renumite fiind Club Real Sotogrande, Club Valderrama si Club Duquesa. Acesta din urma este situat intre Marbella si Sotogrande, detine un teren de 18 gauri si este gandit ca un complex de recreere (sala de gimnastica, sauna, piscina, jacuzzi, tenis, biliard, piscina acoperita s.a.), mai mult decat doar un club de golf. Inotul, skiul acvatic si windsurfing-ul se pot practica pe aproape toate plajele Spaniei. Cea mai buna destinatie pentru impatimitii de windsurf este Tariff, in Gibraltar, aici organizandu-se chiar campionate. Navigatia este o alta activitate populara, fiind aproape o suta de cluburi de navigatie, majoritatea la Mediterana. Pescuitul se practica mai ales in zonele montane (Pirinei), unde pastravul este la mare cautare.