Sunteți pe pagina 1din 68

Universitatea Babes Bolyai Facultatea de Geografie Cluj-Napoca

Componentele fondului turistic si a bazei materiale ale judetului

PRAHOVA

CUPRINS

Componentele fondului turistic si a bazei materiale 1.1


1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

Fondul morfoturistic pag. 3 - 11 Fond climatoturistic ..pag. 12 - 26 Fond turistic hidrogeografic .pag. 27 - 28 Fondul turistic biogeografic .pag. 29 - 36 Fondul turistic cultural-istoric .pag. 37 - 53 Fondul turistic etnografic si folcloric ...pag. 54 - 56 Baza materiala turistica pag. 57 - 63 Potential de comunicatie pag. 64 70

1.1 Fondul morfoturistic al teritoriului judeului Prahova


n cadrul judeului Prahova se gsesc dealurile subcarpatice corespunztoare Subcarpailor Prahovei, depresiunea Cmpina (pe valea Prahovei) i depresiunea Vlenii de Munte (pe valea Teleajenului), cobornd dinspre nord spre sud nspre Cmpia Ploietilor, component a sectorului Olt-Arge al Cmpiei Romne. Cea mai mare parte a masivului Bucegi se gsete n partea de NV a judeului, mrgini de Valea Prahovei, care la rndul ei se nvecineaz la E cu munii Ciuca din Carpaii Curburii, dnd natere celei mai importante zone de turism alpin din Romnia. Masivul Bucegi este cea mai vizitat regiune din Carpaii romneti; relieful pe calcare i conglomerate a creat de-a lungul timpului forme sculpturale deosebite precum Sfinxul, Babele, Petera Ialomiei sau Cheile de pe Valea Superioar a Ialomiei. Relieful de calcare, conglomerate i gresii Prezena zonelor vaste calcaroase i a blocurilor mari de calcar a permis desfurarea unor fenomene carstice al cror rezultat l admir azi mii de turiti sub forma unor forme exocarstice i endocarstice precum lapiezurile i dolinele din Padina Strungii sau Muntele Coteanul, hornurile de la obria vii Btrna sau din Strunga Mare. n urma unor procese complexe carstice au aprut i vile de tip Horoabe, valea Horoabei, valea Coteanului i valea Ttarului. Alte forme deosebite n calcar includ Colii Obriei (alt. 2480 m), Mecetul Turcesc i Turnurile Horoabei. Cheile sunt foarte bine reprezentate, mai ales n zona central a masivului, n lungul vii Ialomiei, n strns legtur cu existena bancurilor masive de calcare cretacice i poziia acestora de ambele pri ale axului sinclinalului suspendat al Bucegilor, printr-o succesiune de sectoare de chei, cu dimensiuni variabile dar n general mici, care de la nord la sud se prezint astfel: Cheile Urilor, Cheile Peterii, Cheile Ttarul Mic (Coteanul), Cheile Ttarul Mare, Cheile Znoaga Mica, Cheile Znoaga Mare, Cheile Orzei, Cheile de la Dobreti. n zona central a Parcului Natural Bucegi se afl petera Pustnicului de la ieirea din Cheile Peterii, peterile din Cheile Ttarului i petera Ialomiei, iar n sud-vest gsim petera Rteiului. Cea mai mare i cunoscut dintre aceste peteri este Pestera Ialomiei, situat n Cheile Peterii, la altitudinea de 1660 m. Aceasta are o desfurare mixt, prezentnd att galerii ct i grote sau sli. Nu are formaiuni de concreionare, ci doar materiale de desprindere, forme de eroziune i acumulari de material aluvionar. Aceast peter prezint o deosebit importan, datorit faptului c, pe baza depozitelor existente n "Grota Mare" (unul dintre ultimele sectoare ale peterii), au putut fi stabilite fazele glaciare din Munii Bucegi. La intrare se gsete Mnstirea Petera Ialomiei, ctitorit n secolul al XVI-lea. Lungimea galeriilor ce pot fi vizitate, pn n punctul numit la Altar este de 400 m, urmnd n amonte o poriune de nc 80 m, cu galerii i grote cunoscute: * prima grot din cadrul peterii poart numele de Mihnea Vod, avnd urmtoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, limea de 15 m i nlimea de 10-25 m; * urmeaz galeria numit Pasaj cu lungimea de 20 m i limea ntre 1-8 m, n timp ce nlimea variaz ntre 1,5-2 m; * grotele Decebal i Sf. Maria sunt strns legate unele de altele, cu dimensiuni destul de modeste: lungime ntre 10-30 m i nlime ntre 2-10 m;

* dup o nou galerie lung de 40 m, urmeaz grota la Rspntie i grota cu cele mai mari dimensiuni din toat petera: grota Urilor sau Sala Mare avnd 72 m lungime, 35 m lime i 25 m nlime. Relieful pe conglomerate i gresii, care ocup o suprafa ntins a parcului, se remarc mai ales n partea superioar a Abruptului Prahovean, n mprejurimile Vrfului Omul, la est de Babele i la izvoarele vii Jepilor. Ca urmare a intercalaiilor de gresie, caracterizat printr-o duritate mai mare i un grad de permeabilitate mai sczut, s-au format o serie de forme complexe, cum ar fi: Bisericua i Piramidele de pe Culmea igneti, Ciobnaul i Coloanele de pe Culmea Doamnele i Obria, Sfinxul sau Babele, acestea dou din urm fiind stnci izolate modelate de nghe, dezghe, iroire i procese eoliene. Relieful glaciar, mai puin dezvoltat dect n restul Carpailor Meridionali, se gsete la altitudini de peste 1400 m, n dispunere aproximativ circular nconjurnd vf. Omu (2505 m). De aici, din jurul acestui vrf, din cldrile glaciare, pornesc radiar obriile multor vi modelate de ghearii cuaternari, spre E, N i V, pe circa 1-2 km (obriile Vii Cerbului, Morarului, Mleti, igneti, Gaura, Ciubotea) ntre ele aflndu-se culmile nguste, cu vrfuri semee cum sunt M. Moraru, Bucoiu (2492 m), Padina Crucii, Scara (2422 m), Ciubotea sau Gaura. Spre sud, pe valea Obria Ialomiei, limba ghearului cuaternar avea peste 4 km lungime i se ntlnea pe stnga cu o alta de pe Valea Sugrilor; morena frontal de pe valea Obria Ialomiei se poate observa n amonte de cabana Petera sub forma unui val ascuit. Munii conglomeratici Ciuca din grupa Curburii sunt alcatuii din dou culmi principale, culmea Ciuca - Bratocea pe aliniamentul SV-NE i culmea GropsoareleZganu pe directia NV-SE, unite prin neuarea muntelui Chiruca. Culmea Ciuca Bratocea reprezint partea de vest a masivului, ce se mparte n dou compartimente separate de aua Tigilor. Culmea Ciuca reprezint compartimentul nordic, atingnd nlimea maxim n Vrful Ciuca (1954 m), iar culmea Bratocea reprezint componenta sudic, nuniformitate structural i petrografic. Ei se desfoar pe un vast anticlinoriu, numit de geologi anticlinoriul Baiului", alctuit predominant din formaiuni de vrst cretacic. n componena lor intr calcare, gresii i argile; n bazinul Zamorei apar local isturi cristaline ncluse n masa sedimentar pe care eroziunea le-a descoperit. Monotonia structural i petrografic imprim o relativ uniformitate n aspectul reliefului i face ca aici s lipseasc abrupturile, vrfurile ascuite i crestele specifice munilor din imediata vecintate (Bucegi, Postvaru, Piatra Mare, Ciuca). Munii Baiului au o nlime medie de n jur de 1100 m. Numai vrfurile principale depesc 1600 m (Neamu - 1 923 m, tevia - 1906 m, Paltinu - 1 899 m, Baiul Mare - 1895 m etc.), n timp ce n albiile vilor, la periferie, se nregistreaz valori sub 1000 m (pe Prahova, la confluena cu Azuga - 900 m, la Buteni -860 m, la Sinaia - 780 m, la Posada - 645 m, pe Doftana, la confluena cu Rusu - 860 m, la Tristeni, la gura de vrsare a Prislopului - 730 m). Datorit pantelor dinspre vile principale ctre vrfurile din Munii Baiului urcuul se face la nceput ceva mai dificil, pentru ca apoi s devin treptat mai lejer. O alt caracteristic a Munilor Baiului este faptul c nlimile cele mai mari se afl n lungul unei dorsale N-S, situat aproximativ n centrul acestora i care n linie dreapt se ntnde pe 24 km. Din ea se desprind ctre est i vest culmi mai scurte

(de 3-5 km) care coboar spre Prahova i Doftana, n lungul crora se desfsoar majoritatea potecilor i drumurilor care strbat muntele i care pot fi folosite n excursii. Culmile dinspre Doftana sunt ceva mai lungi, de unde i durata mai mare a traseelor turistice desfurate pe ele. n cuprinsul Munilor Baiului se pot distinge trei subuniti. Munii Baiul Mare se desfoar ntre Prahova i Doftana i la sud de cursul inferior al Azugii i au nlimea maxim (1908 m) n vrful din extremitatea nordic a culmii principale i pe care ciobanii l numesc tot Baiul Mare. Ctre sud se afl mai multe vrfuri de peste 1500 m (Baiul Mare -1895; Drgan - 1775 m; Piscul Cinelui - 1 658 m; Vomicu - 1627 m; Mierlei - 1660 m) separate de ei adnci. La nord de vf. Baiul Mare urmeaz vrfurile Baiul Mic (1826 m) i Cazacu (1 752 m). Din culmea principal ctre Prahova, att vile ct i interfluviile se desfoar de la est ctre vest. Mai important este muntele Cumptu, care are i cea mai mare nlime (1651 m). Spre Doftana, orientarea general a culmilor i vilor este NV-SE, iar lungimea lor depete frecvent 6 km. Culmile dinspre Prahova se termin aproape brusc, dezvoltnd versani cu pant mare, cu o diferen de nivel de 250-350 m; celelalte, dinspre Doftana, se prelungesc mult, astfel nct contactul este ceva mai lin. O not aparte n peisaj o dau bazinele de recepie ale vilor, alctuite din ravene i toreni care erodeaz adnc n scoara de alterare i n roca vie imprimnd aspecte de slbticie n contrast cu conturul molcom al culmilor. Situarea n vecintate a oraelor Sinaia, Buteni, Azuga i a localitilor Tristeni, Teila, Secria, Posada uureaz att drumeiile pe trasee la vrfurile principale limitrofe, ct i traversarea lor.

2. Babele

3. Colii Obriei

4. Mecetul Turcesc 1. Acele Morarului (Bucegi)

5. Panorama Bucegilor de pe Postvaru

Cheile Ttarului i Cheile Peterii

Munii Ciuca

1. 2.Fond climatoturistic
Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-geografice.Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii).

Relief variat: in nord, Muntii Bucegi, Garbovei si Ciucasului, apoi zona subcarpatilor (Dealul Mare si Istrita), iar in sud zona campiei piemontane a Ploiestilor. Clima temperat-continentala, cu temperaturi mai scazute in regiunile de munte,temperatura medie anuala a aerului fiind cuprinsa intre 8,8 grade C in zona de deal (Campina) si 10 grade C in zona de campie (Ploiesti). Precipitatiile reprezinta elementul cel mai activ in modelarea reliefului.S-a constatat o crestere gradata a cantitatii medii anuale de precipitatii de la campie spre deal: 500-800 mm/an in zona de deal si campie si 800-1200 mm/an in zona de munte.Valorile extreme maxime ale cantitatilor lunare de precipitatii inregistrate au fost de 270 mm in iunie 1979 in zona de deal (Campina) si de 328 mm la campie.Vanturi dominante din nord si nord-est. Prahova este un judet aflat n regiunea istoric Muntenia din Romania, este unul dintre cele mai urbanizate judee ale rii, cu dou municipii,Ploiesti-resedinta judetului,Campina i alte 12 orae, Azuga, Baicoi, Boldesti-Scaeni, Breaza, Busteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte.

DRUMETII Drumetie in Busteni Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat pe valea superioara a raului Prahova, in judetul Prahova, la o altitudine ce variaza intre 850 si 950 metri, chiar la baza masivului Caraiman din muntii Bucegi. Busteniul este considerat de catre multi un "Sestogradcity" unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele pline de farmec ale muntilor. Situat la poalele muntilor Bucegi, orasul Busteni este punctul de plecare in majoritatea traseelor montane din zona, iar iubitorii sporturilor de iarna vor fi bucurosi sa afle ca la Busteni s-a inaugurat cea mai moderna partie de schi din tara si din sud-estul Europei. Este vorba de partia Kalinderu, amenajata la standarde internationale, cu fonduri europene. Din punct de vedere geografic localitatea Busteni prezinta urmatoarele caracteristici : - este asezata pe valea superioara a Prahovei. - pozitia geografica este de 25 latitudine nordica si 25"33 longitudine estica. - altitudinea minima este de 882 m si maxima de 980 m. - se leaga de alte localitati din tara prin drumuri nationale si europene, astfel: - de Brasov, Ploiesti si Bucuresti prin D.N. nr.1 si D.E. nr.15 - de Targoviste prin D.N. nr.71 - de Rasnov prin D.N. nr.73 - distanta pe sosea pana la Bucuresti este de 136 km. si pana la Brasov de 35 km. - dispune de o statie CFR unde opresc majoritatea trenurilor de calatori de pe ruta : Bucuresti - Brasov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin - distanta pe calea ferata pana la Bucuresti este de 129 km. si pana la Brasov de 36 km. Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele pline de farmec ale muntilor. Obiective turistice:

Crucea Eroilor Neamului

Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca, prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

Castelul Cantacuzino

In anul 1911 a fost cladit Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino zis " Nababu . Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania fiind construit in anul 1911 , astazi functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, Castelul sa fie repus in circuitul turistic. Vila Cezar Petrescu In statiune sunt alte multe cladiri a caror arhitectura ne indreptateste sa le mentionam in randul monumentelor locale si anume: Vila Muzeul Memorial " Cezar Petrescu " - scriitor si publicist - muzeul contine biblioteca personala a scriitorului ( 10304 volume din care trei sferturi in limba franceza ). In hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pereti sunt expuse cateva lucrari ale pictorilor Jiquidi, H. Dumitru, Iser si G. Loewenti. - , Vila "Nestor Urechia - scriitor, publicist si inginer, Vila "Gheorghe Titeica - academician si matematician de renume mondial, Vila "Tudor Vianu - academician, istoric si critic literar, Vila "Lucretiu Patrascanu" - avocat si om politic, Vila "D. Leonida - profesor universitar, intemeietorul Muzeului Tehnic din Bucuresti, Vila "Cunescu - avocat si om politic, Vila "Aura Buzescu - actrita, Vila "Gheorghe Lupu - profesor universitar, doctor si om politic, Vila "Madgiaru economist si om politic, Vila "Borneanu - doctor. - locuinta oraseneasca de factura romantica - str. Libertatii nr.236 - locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca - str. Libertatii nr.250 - locuinta oraseneasca de factura traditionala (vila "Piscului) - str. Soimului nr. 5 - locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca ( gradinita) - str. Zambilelor nr.4. O alta constructie impunatoare si reprezentativa este fostul cazino si hotel, azi casa de copii orfani, situata pe str. Traian nr.1. Biserica Domneasca Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a

regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Ghe. Tatarascu sau ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner. Partia Kalinderu este amplasata pe un versant al masivului Caraiman, circa 1 km distanta de centrul localitatii, are o lungime de 1.300m,panta medie de 37%, instalatie de zapada artificiala si telescaun. Drumetie in statiunea turistica Azuga Amplasare: oras in judetul Prahova situat pe valea superioara a Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi, la 60 km NV de Ploiesti si 136 km de Bucuresti. Istoric: Localitatea a fost intemeiata in anul 1830. Pana in anul 1881 s-a numit Intreprahove. Declarat oras in 1948. Climat: specific zonelor alpine, tonic-stimulant, ozonizat, fara praf si alergeni.Temperatura medie anuala: 7 gradeC. Situata in partea de nord a judetului Prahova, la confluenta raului Prahova cu paraul Azuga, localitatea Azuga este o asezare urbana, avand coordonatele de identificare 45 grade 37' latitudine nordicasi 25 grade 33' longitudine estica. Orasul are 5.213 locuitori. Este o localitate tipica de munte; teritoriul sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atat Muntilor Clabucetele Predealului (N-V) cat si Muntilor Garbovei (S-E), orasul propriu zis, desfasurandu-sein lungul vaii Azuga, pe directie E-V, pe cca 3 km panala confluenta cu Prahova. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulatavale transcarpaticaa Romaniei Valea Prahovei respectiv DN 1 E60 si magistrala feroviaradubla, electrificataBucuresti Brasov, la cca 135 km fatade Bucuresti si 36 km fatade Brasov. Se invecineazala nord cu jud. Brasov, la sud - vest cu orasul Busteni, iar la sud - est se aflacomuna Valea Doftanei. Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este in exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie 9 trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile, in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinismin Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I VI), sporturi de iarna (schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius) sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic, vanatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere instruire.

Resursele turistice majore suntin principal urmatoarele: - peisajul montan cu mare valoare esteticasi functionalafavorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara; - clima montanade tip subalpin, similara celei inregistrata de statiunile turistice prahovene;

- potential schiabil remarcabilin Muntii Garbovei dar siin Clabucetele Predealului; - fond piscicol si cinegetic valoros. Atractii turistice 1. Partia olimpica de schi (3.042 m lungime), cu instalatii de transport pe cablu 2. Targul de paie ,de la iesirea din oras spre Predeal. PARTIA CAZACU - AZUGA Cu un grad de dificultate mediu, partia Cazacu are o lungime de 400 de metri. Partiile sunt deservite de un telescaun, care funtioneaza intrele orele 9:00 si 17:00, si teleschi, al carui program poate fi prelungit dupa ora de inchidere, la cererea turistilor care vor sa schieze pe timp de noapte. Tot aici, turistii care nu stiu sa schieze, dar vor sa invete se pot adresa Scolii de Schi de la poalele partiei unde sunt monitori din localitate. Pe langa toate acestea, statiunea Azuga dispune si de o partie de schi fond. PARTIA SORICA - AZUGA Cu o lungime de 2.100 de metri si o latime de 50, partia poate fi folosita fara probleme atat de incepatori, cat si de schiorii cu experienta. Si turistii care vin la Azuga special pentru a practica sporturi de iarna o pot face si noaptea, pentru ca 800 de metri din partie, cei de la baza, beneficiaza de iluminat nocturn. Pe aceeasi lungime functioneaza tunuri de zapada artificiala. Drumetie in Sinaia Sinaia este un oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova), situat pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la o altitudine ce variaza intre 798 si 971 m. Localitatea Sinaia apare mentionata documentar, prima oara, in 1690, cand in preajma Manastirii Sinaia (1690-1695), pentru paza sa, au fost intemeiate primele locuinte ale unor scutelnici, care apoi au format o populatie stabila Initial, satul s-a numit Izvorul, iar din 1874 poarta denumirea actuala. A fost declarata oras in 1880 cand localitatea a devenit resedinta de vara a regelui Carol I. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizand cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate anotimpurile anului, pentru oameni de toate varstele. Are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfarsitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.

Obiective turistice Obiectivele turistice sunt: Complexul muzeal Peles, amenajat in fostul castel regal (cladire realizata in stilul renasterii germane, iar parcul in stilul renasterii italiene) cu numeroase camere decorate in stiluri diferite, picturi, obiecte din sticla, portelan, faianta,

lemn; Pelisorul si Foisorul, Manastirea Sinaia - biserica veche este o ctitorie a Spatarului Mihai Cantacuzino in stil brancovinesc, biserica noua a fost ridicata de Gheorghe Bibescu, muzeu de arta medievala; Muzeul "Rezervatia Bucegi" din Parcul Central si Casa Memoriala George Enescu - vila Luminis. Mari edificii pentru turism construite in sec. XX sunt Cazinoul si mai multe hoteluri. Castelul Peles - construit intre anii 1873 - 1883 de Carol I de Hohenzolleren primul rege al Romaniei. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creand un ansamblu bavarian in muntii din Romania.

Castelul este compus din 160 de camere si are un turn central de 66 de m inaltime. Acesta a fost resedinta regala de vara (pana in 1947), iar astazi adaposteste un muzeu cu colectii de picturi, sculpturi,armuri,covoare, mobila, tapiserii etc. Arhitectura exterioara se incadreaza predominant in stilul Renasterii germane, mai putin terasele dispuse in amfiteatru, cu fantani arteziene, balustrade, vaze si statui din marmura sculptate de italianul Romanelli din Florenta, caracteristice Renasterii italiene. In zilele noastre Castelul Peles, este atractia turistica principala a statiunii Sinaia, constructie considerata a fi una din cele mai valoroase monumente arhitectonice din Romania.

Castelul Pelisor - un alt obiecti turistic,situat langa Castelului Peles, destinat initial printului Ferdinand I, azi muzeu.

Manastirea Sinaia - cu biserica veche, avand hramul "Adormirea Maicii Domnului "(15 m lungime si 6 latime), a fost construita in anii 1690 - 1695, din initiativa si prin stradania marelui spatar Mihail Cantacuzino ( fiul postelnicului Constantin Cantacuzino), dupa modelul Manastirii "Sfanta Elena" de pe Muntele Sinai, pe care o vizitase cu putin timp inainte. Si astazi Manastirea Sinaia continua sa vegheze orasul care-i poarta numele si al carui simbol spiritual este. Cai de acces Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviare: Gara Sinaia, pe linia Bucuresti Brasov. Drumetii la Cheia Statiunea Cheia este situata in comuna Maneciu, judetul Prahova, pe raul Teleajen la poalele Muntilor Ciucas (Carpatii Orientali), la distanta de 60 km de Ploiesti pe DN. Bucuresti a Brasov.Statiunea se caracterizeaza prin presiune atmosferica relativ coborata, aer curat fara praf si alergeni, bogat in raze ultraviolete, ionizare atmosferica substantiala. Este un loc minunat de odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare etc.Are un climat clasic de depresiune intramontana, tonic si stimulant, aer cu ozonificare ridicata. Verile sunt racoroase (temperatura medie in luna iulie este de circa 16AC) iar iernile nu sunt prea friguroase (temperatura medie a lunii ianuarie este de -4AC). Temperatura medie anuala este de 6AC.

Este singura localitate pe o raza aproximativ 60 Km (intre Maneciu 20 si Sacele 40) fara industrie si poluare, devenita din vara anului 2000 statiune turistica. Padurile de brad si fag de pe inaltimile din jurul statiunii Cheia asigura un aer puternic ozonat, care are un aer specific de depresiune intramontana. Este o statiune recomandata persoanelor care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare, etc. Manastirea Cheia

Manastirea Cheia, manastire de calugari cu hramul Sfanta Treime este situata pe malul drept al paraului Tampa, in partea de sud-est a localitatii. Atestata incepand cu 1770, a fost distrusa de turci, reconstruita, apoi mistuita de un incendiu. Biserica actuala a fost construita din caramida intre anii 1835-1839 si pictata de Gheorghe Tattarascu in 1837. Trasee montane Acestea sunt marcate corespunzator si se intind pe distante diverse in functie de timpul pus la dispozitia lor. Cateva exemple ar fi: traseul Zaganu, Ciucas, Valea Berii, pe parcursul carora se pot face popasuri la cabanele din zona. Imprejurimi Cabana Muntele Rosu - ofera panorama zonei Valea Pahovei de la o altitudine de 1600m si o distanta de aprox. 13 km de statiunea Cheia, drumul putand fi parcurs atat cu masina cat si pe jos. Aceasta reprezinta punctul de plecare pe diverse trasee muntane marcate corespunzator.

Manastirea Suzana - Este situata pe DN1A Ploiesti - Brasov la o distanta de 7 km inainte de statiunea Cheia. Slujbele religioase cu traditie inca din secolul al XVIII-lea sunt organizate exclusiv de maici in cadrul restrans al manastirii. Manastirea Zamfira Localizata pe Valea Teleajenului, intre orasele Ploiesti si Valenii de Munte, manastirea Zamfira a fost ctitorita in 1743 de Zamfira Apostol, sotia unui boier de la curtea voievodului Constantin Brancoveanu. Manastirea Ghighiu, a fost intemeiata in 1601 si reconstruita in piatra in anul 1859 decorata in 1866 ca si multe alte biserici din zona de catre pictorul Gheorghe Tattarescu. Lacul de acumulare Maneciu, situat la 20 km de Cheia, va asteapta la o partida de pescuit. Poiana Stinei loc pitoresc de popas, la poalele culmii Valea Stinei, spre Curmatura Stinei. Casa de vanatoare, pastravarie, punct de plecare spre Cheile Vaii Stinei, spre Curmatura Stinei, spre Pasul Borcuta, Tabla Butii, Virful Siriu (acces pe poteca 3-4h). Sfinxul Bratocei, monument al naturii. Acces pe DN 1 pina la Pasul Bratocea (10km), apoi pe poteca (30-40min). De aici se poate continua urcusul spre Tigaile Mari, virful Ciucas si Cabana Ciucas. Cai de acces: Rutiere: Bucuresti-Ploiesti-Valenii de Munte-Cheia Bucuresti - Ploiesti: 60 km Ploiesti - Cheia : 65 km Bucuresti - Cheia : 125 km Brasov - Sacele - Cheia : 50 km Feroviare: Ruta feroviara Bucuresti - Ploiesti, apoi Ploiesti - Maneciu, de unde drumul continua pe soseaua spre Cheia - Brasov.

Structurile turistice de agrement i sport, structurile pentru sporturi de iarn sunt bine reprezentate pe valea Prahovei, fiind amplasate n principalele staiuni turistice. -Valea Prahovei, situat de-a lungul rului Prahova. Staiunea turistic de interes naional Sinaia, staiune supranumit i Perla Carpailor, este binecunoscut prin Castelul Pele, complex arhitectonic construit n

perioada domniei Regelui Carol I, care adpostete inestimabile colecii de art. De asemenea, Sinaia dispune de 12 prtii de schi de dificulti diferite (pentru pregtire medie, avansat i schi fond), prtie de bob, prtie de sniu, pist de bob, instalaii pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschi; Staiunea turistic de interes naional Buteni, dispune de 4 prtii de schi (pentru nceptori, avansai i schi fond), 2 telecabine (Buteni Babele, Babele Petera) i 1 teleschi precum i tabr de alpinism de iarn la refugiul Sorica. n staiunea Azuga staiune turistic de interes naional, deine amenajri pentru sporturile de iarn, care constau n: 2 prtii (Sorica i Cazacu), 10 km pentru schi fond i randonne, 1 telescaun, 1 teleschi, miniteleschi, babyschi i schilifturi. Pe prtia Sorica, omologat la nivel de performan european, ce ntrunete condiii optime pentru a gzdui concursuri internaionale de slalom slalom uria i probe de schi alpin funcioneaz o instalaie de produs zpad artificial i de iluminat nocturn. -Zona montan de pe valea Teleajenului ofer un cadru natural favorabil practicrii sporturilor de iarn, dar, pn n prezent nu exist amenajri n acest scop, domeniul schiabil fiind nevalorificat. Structurile de agrement sunt aproape inexistente. n ultimii ani s-au fcut primele ncercri de formare a acestora prin crearea condiiilor pentru practicarea clriei (nchirieri de cai i echipamente de clrie) i mountain-bike n Mneciu-Cheia i Cerau. Multe din traseele turistice montane din munii Ciuca sunt marcate. Valea Teleajenului a reprezentat ntotdeauna o zon strategic economic i demografic, n prezent devenind un puternic punct de atracie pentru turitii amatori de agroturism. Cheia este una din staiunile montane aflate intr-o promitoare dezvoltare, avnd n prezent n pregtire un proiect complex de amenajare a unei prtii dotat cu instalaie de transport pe cablu, care s pun n valoare infrastructura de cazare existent, dezvoltat cu precdere n ultimii ani, ca urmare a factorilor naturali deosebit de prielnici i a unui peisaj foarte pitoresc. Structurile de agrement i sporturi de var sunt dezvoltate, n principal, n structurile turistice de pe valea Prahovei, i, n mai mic msur, n zonele turistice Slnic i valea Doftanei. Staiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificat baz de agrement i sporturi de var: popicrie mecanic, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care de obicei funcioneaz pe lng hoteluri. Totodat sunt disponibile terenuri i sli de sport. Staiunile Buteni i Azuga dein, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, precum i o sal de sport i 2 sli de for (n Buteni). Toate cele trei staiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montane marcate i trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo tout-terrain (Sinaia). Tot pe Valea Prahovei, localitile Comarnic i Cornu dein terenuri de sport i au condiii pentru cicloturism, mountain-bike i schi randonne (centru de nchiriere echipamente). n zona turistic Valea Doftanei exist trasee turistice marcate de dificultate mic i sunt posibiliti de organizare a unor partide de vntoare, precum i de practicare a

clriei. Zon n curs de dezvoltare cu deosebite elemente turistice naturale nealterate este un loc de refugiu n timpul liber pentru populaia din centrele aglomerate. Distribuia dezechilibrat a structurilor de agrement i sport la nivel judeean, cu concentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflect exploatarea intensiv a potenialului turistic din aceast zon i slaba valorificare a acestuia n restul teritoriului. Climatoterapia este folosirea diferitelor tipuri de climat cu scop profilactic sau curativ. Chiar daca influenta climatului asupra tuturor formelor de viata poate fi observata permanent si in orice loc, sunt putini cei care o constientizeaza si care ii acorda importanta cuvenita. Modificarile climatice pun in miscare numeroase mecanisme neurohormonale si metabolice, care au rolul de a mentine in limite normale constantele organismului si de al adapta, in asa fel incat sa faca fata stresului exterior. De la primele forme de viata la omul modern, evolutia a fost strans legata de variatia conditiilor climatice. In caz de neadaptare, clima poate exercita o agresiune asupra corpului omenesc, care poate fi psihica, fiziologica sau fizica. Stresul climatic moderat, urmat de reechilibrare psiho-somatica, este considerat stimulant, determinand o vitalizare a organismului. Stresul climatic puternic si/sau prelungit poate antrena modificari diferite. Aerul atmosferic actioneaza asupra corpului uman prin intermediul mai multor variabile dintre care cele mai importante sunt concentratia oxigenului, azotului, dioxidului de carbon, vaporii de apa (care absorb radiatiile infrarosii), ozonul (cu efect antiseptic si de absorbtie a razelor ultraviolete), gazele provenite din sol, campul electric (influenteaza activitatea corticala si excitabilitatea nervoasa), ionizarea aerului (ionii negativi regleaza functiile aparatului respirator, metabolismului, tensiunii arteriale, stimuleaza sistemul imunitar si intarzie imbatranirea), temperatura, viteza maselor de aer, presiunea atmosferica. Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m), care se evidentiaza prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului, scaderea temperaturii si a umiditatii absolute, cresterea radiatiei globale, cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul termic este scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este crescut, proportional cu altitudinea. Efectele biologice sunt: cresterea ventilatiei pulmonare cresterea frecventei cardiace si a fractiei de ejectie stimularea metabolismului mobilizarea rezervelor de sange cresterea numarului de hematii stimularea mecanismelor de termoreglare cresterea productie de vitamina D reglarea metabolismului calciului stimularea imunitatii echilibrarea sistemului nervos si endocrin

Cura de munte este indicata in: anemii convalescenta rahitism tulburari de crestere astenie insomnie excitabilitate astm bronsita hipertiroidie reumatism Statiuni: Sinaia Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) se suprapune cu climatul de podis si dealuri (intre 200-300 m si 700-800 m). Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este minim, fara suprasolicitarea organismului, care nu este supus unor stimuli intensi. Este recomandat in: convalescenta dupa afectiuni indelungate, epuizante astenie oboseala reumatism evolutiv boli respiratorii si cardiace avansate hiperreactivitate nervoasa Statiuni: Slanic Prahova,Breaza Telega cu lacuri srate amenajate n prezent pentru bile de agrement, izvoare cu ape minerale i nmol terapeutic, constituie o resurs valoroas insuficient valorificat. Bicoi -intea cu ape minerale de tip clorurat, sulfatat, calcic i sodic nu deine o baz de tratament corespunztoare. BREAZA Statiune climaterica n Subcarpatii Prahovei, (la 450 m altitudine, la 43 km nordvest de Ploiesti); Este situata la 450 m altitudine la poalele dealurilor Gurga si Sinoiu si este o statiune balneoclimaterica permanenta recomandata in tratarea nevrozelor, surmenajelor, bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare, anemii, convalescenta. Breaza, este situata in nord-vestul judetului Prahova, pe stravechiul drum de legatura intre Transilvania si Muntenia, folosit astazi de magistrala feroviara nr. 3 si soseaua internationala E 60, pe cursul mijlociu al raului Prahova. Orasul este marginit la nord de Depresiunea Comarnic - Talea, ce face parte din sirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Campina, depresiune subcarpatica externa. La est si vest sunt doua siruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a muntilor. Breaza este poarta de intrare in zona turistica a masivului Bucegi.

Clima blanda, lipsita de viscol si geruri naprasnice, cu umiditate moderata, reprezinta un potential important pentru dezvoltarea climatoterapiei si turismului.Calitatea aerului din Breaza se datoreaza ozonului si ionilor negativi, cu efect terapeutic asupra cailor respiratorii, in insomnii, depresii, stari de stres, etc. Izvoarele cu apa minerala sulfuroasa, sulfatata, calcica, sodica, hipotona, creeaza posibilitatea unui tratament balnear deosebit. Structurile de tratament balnear Staiunile Sinaia i Slnic concentreaz ntreaga baz de tratament din judeul Prahova. SLANIC PRAHOVA-are ca factori de cur lacurile srate, nmolul terapeutic i salina terapeutic i este dotat cu un complex balnear unde se trateaz afeciuni respiratorii. Statiunea balneoclimaterica Slanic Prahova este situata la 400 m altitudine,intre vaile Prahovei si Teleajenului, la circa 44 km de Ploiesti. Este inconjurata de dealuri cu paduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slanicul este in primul rand cunoscut ca loc al unor importante exploatari de sare mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa. In statiune se gasesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format in gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Ca factori naturali de tratament trebuie amintita Vechea Mina de sare (Unirea), transformata in sanatoriu, la o adancime de 210 m, pentru tratamentul bolilor pulmonare intr-un microclimat de aer sarat; posibilitatea de a face bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie; izvoarele cu apa minerala (avand compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului) Statiunea beneficiaza de un climat de dealuri si coline, cu veri placute, temperatura medie a lunii iulie: 19oC si ierni relativ blande in ianuarie media temperaturii este de -3,5C. In localitate se poate vizita Muntele Sarii si Salina Unirea unde sunt sculptate n sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul. Unica in tara si in Europa, prin dimensiuni, Salina este formata din 14 camere, in forma de trapez, avand o deschidere la baza de 32 de metri, la tava, de 10 metri si o inaltime de 45 de metri. Suprafata totala este de 78.000 metri patrati iar spatiul escavat este de 2,9 milioane metri cubi de sare. SINAIA-dispune de mai multe izvoare minerale, bioclimat sedativ, aer puternic ozonat i deine o baz de tratament pentru nevroze, boli endocrine i metabolice. Statiunea Sinaia este situata pe Valea Superioara a raului Prahova, la poalele Muntilor Varful cu Dor si Piatra Arsa din Masivul Bucegi. Este plasata intre altitudini de variaza intre 800 si 1000 de metri.Sinaia este recomandata in tratamentul unei game largi de afectiuni: neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive si hepato-biliare, renale, endocrine, pentru covalescenta si anemii. Presiunea atmosferica scazuta - 670 mm coloana de mercur, atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii

ultraviolete, numeroasele izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, constituie principalii factori de cura. Statiunea se bucura de un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este de 14-16C) si cu ierni nu foarte friguroase pentru o statiune montana (media lunii ianuarie este de -3,5C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5C iar media precipitatiilor 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie. .

1.3.Fond turistic hidrogeografic


Surse hidrominerale Zona bogata din acest punct de vedere prin prezenta apelor termale,la Breazaizvoarele cu apa minerala sulfuroasa, sulfatata, calcica, sodica si hipotona.Izvorul Sulfuros din Breaza de Jos este situat in partea de jos a localitatii.Izvorul Sarat din Valea Morii se afla la o distanta de 5 km (spre vest) fata de centrul localitatii Breaza iar accesul pana la sursa este acceptabil, izvorul avand originea intr-o zona cu rupturi si alunecari de teren. Apa izvorului este cloruro-sodica, sulfatata, bromurata, calcica, magneziana, hipertona. Slanic Prahova- ape minerale saline hiperconcentrate pentru uz extern - namol terapeutic Vechea Mina de sare (Unirea)-ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald,izvoarele cu apa minerala (avand compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului) Sinaia-izvoare minerale (pe Valea Cainelui) cu apa sulfuroasa-feruginoasa si alte minerale solubile. Telega-ape minerale i nmol terapeutic, constituie o resurs valoroas insuficient valorificat. Bicoi intea-ape minerale de tip clorurat, sulfatat, calcic i sodic. Retea hidrografica Prahova este un ru din sudul Romniei care izvorte din Munii Bucegi i se vars la Adncata n rul Ialomia. Cei 183 de kilometri i parcurge n judeele Braov (6 km), Prahova (161 km) i Ilfov (16 km). Mai bine de 3 din suprafata judetului Prahova,adica 75%,apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Cursul superior al Prahovei amonte de confluena cu Azuga este cunoscut i sub numele de Prahovia. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.Debitul mediu este de 28,3 m3/s. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa,

Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat. Cursul superior al rului, amonte de confluena cu Urlelu este uneori cunoscut drept Rul Predelu. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas (n culoarul superior se numete "Prul Berii").Strbate 113 km pn la vrsarea n rul Prahova. n depresiunea Cheia primete ca afluent prul Tmpa, apoi, la ieirea din muni, un afluent mai important, prul Telejenel. La confluen, n nordul comunei Mneciu, se afl lacul de acumulare Mneciu i Barajul Mneciu.Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.Numele Teleajen are o origine ndeprtat, nsemnnd "vale cu drum de care te legi". nc din vremea romanilor, "drumul de la Teleajen" strbtea munii, pornind din Transilvania pe Valea Buzului superior, urcnd n Poiana Fetii i cobornd pe lng Telejenel. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal lacul de sufoziune Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic,precum i lacul de acumulare Paltinu. Lacurile sarate au o salinitate cum rar se poate intalni: de exemplu Lacul Miresei (adanc de 32 de metri) are peste 250 de grame de sare la un litru de apa.

1.4 Fondul turistic biogeografic

Vegetatia este extreme de variata, pe verticala formelor de relief de la 2001100 m paduri de foioase (gorun, stejar, fag , carpen). Fagul una dintre principalele specii ale acesteui tip de padurii. Este un arbore din zona temperat, avnd nlimi de pn la 35 metri. Este nalt, impuntor, cu scoara neted, cenuie-albicioas. Are muguri fusiformi, ascuii, iar frunzele n general ovale.Fructul, numit jir, este o nucul, acoperit de o scoar epoas. Fagul permite multor specii de plante mrunte s supravieuiasc n zonele n care predomin, formnd, n cadrul aa-numitelor fgete, biotopuri bogate i pline de frumusee. Stejarul este un arbore din zona temperat, nalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroan larg i bogat. Scoara stejarului este de culoare brun-negricioas, aspr, adnc brzdat, adpostind adesea o micro-faun activ (n special furnici i anumite specii de gndaci), fructul este achen (ghind). Gorunul a doua specie principala, este un element central- european, dar de climat cu nuanta mai putin oceanica . Celeltate doua specii de gorun mai ferecvente in sudul, sud-estul tarii, sunt elemnete sud- est europene, de climat mai cald si mai uscat. Alte specii de foioase : in primul rand carpenul (Carpinus betulus), apoi acerineele paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), paltinul de camp (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre), teii teiul cu frunza mare (Tilia platyhyllos), teiul pucios (Tilia cordata), frasinul ( Fraxinus excelsior). Dintre toate aceste specii carpenul, paltinul de munte, teiul cu frunza mare, sunt specii central europene, de climat temperat. Celelalte elemente au areale mai intinse, fiind adaptate si la climatul cu nuante coninentale. Foarte numerosi sunt arbustii. Cei mai raspanditi sunt : voiniceriul si lemnul ridos (Evonymus europaea, E. verucosa ), alunul, cornul si sangerul, clocotisul, gherghinarul (Crataegus monogyna). Stratul ierbos al padurilor este alcatuit din cateva grupe de specii destul de diferit ecologic. Prima grupa de plante este alcatuita din efemeroide de primavara : vioreaua (Scilla bifolia), brebenii, ceapa ciorii, lusca, maseaua ciutei, ghiocelul ( Galanthus nivalis). O alta grupa este formata din specii de rogozuri si ciperacee, care formeaza pe alocuri un tip de strat ierbaceu acidofil, pe soluri sarace. Gramuneele constituie inca o grupa. Foarte raspandita este firuta de padure, paiusul, obsiga, margeluta, golomatul. Grupa cea mai reprezentativa de plante este reprezentat insa de asa numita flora de mull (numita uneori si flora nemorala), constand din multele dicotiledonale geofite, mezofite, sciofite (de umbra), bine adaptate la mediul intern al padurii de foioase. Cele mai insemnata specii din flora mull sunt : vinarita, trepadatoarea, oitele, pastita, coltisorul, laptele cainelui, radul pamantului, urzica moarta, cucuta de padure etc. Padurile de amestec, foioase si rasinoase se gasesc intre 1100 1300 m. Speciile principale de arborii : fagul , bradul, molidul. Alaturi de ele in rare exemplare se pot gasi paltinul si ulmul de munte, scorusul si mult mai rar paltinul de camp, frasinul si chiar teiul pucios. Freventii sut mesteacanul si plopul tremurator.

Stratul ierbos este contituit dintrun amestec al florei molidisurilor (grupurile Oxalis, muschi verzi , afini), cu flora de mull, flora acidofila aici se incaderaza mai multe serii de comunitai : seria cu horsti, seria cu mur, seria cu paius de padure. Stratul ierbos este bine dezvoltat, dar poate lipsi partial sau in intregime in padurile umbroase. Comunitatile de rasinoase si fag sunt destul de numeroase. Daca se tine seama de caracterele stratului de arbori, a stratului ierbos si a statiunilor, se pot separe trei grupe marii ce comunitati : cu flora de mull, cu flora acidofila, cu afin. Cele mai multe comunitati sunt cuprinse in grupa cu flora mull ele se intalnesc la altitudini mijlocii, pe coaste domoale, sau locuri asezate, cu soluri profunde, fertile.Arborii ajung la inaltimii medii de 34 de metrii. Flora de mull din acste padurii are un amestec apreciabil de specii din flora de oxalis a molidisurilor. Este vorba deci de o flora de trecere intre acesta din urma si flora de mull tipica. Exemple de comunitate cu flora de mull se poate da bradeto iagetul normal cu flora de mull. Stratul arborilor este format aici din bred si fag si proportii variabile. In stratul ierbos bine dezvoltat se intalnesc mai ales : macrisul iepurelui, vinarita, leurda, coltiorul, trepadatoarea etc. O alta categorie de paduri amestecate este cea cu flora acidofila. Aici se incadreaza mai multe serii de comunitati : seria cu horsti, seria cu mur, seria cu paius de padure. A treia categorie de paduri amestecate are stratul inferior format mia ales din afini (Vaccinium). De acest grup tin o serie de comunitati cu afini si muschi si o comunitate cu afini si macrisul iepurelui.Comunitatile din aceste serii se gasesc la altitudini diferite. Pe coame sau coastele repezi si foarte repezi, pe soluri podzolice, formate pe roci acide. Arboretele sunt mai rare, mai scunde 18 m. Padurile de rasinoase si fag sunt alcatuite de cele mai multe ori numai din doua sau trei straturi : stratul arboriilor, al ierburilor si uneori stratul muschilor. Arbustii lipsesc sau se gasesc in foarte putine exemplare in luminisuri. In padurile de rasinoase si fag arborii ating cele mai marii inaltimi, destul de frecvent frecvetn se intlanesc arborii de 50 de metri. Padurii de conifere ( molid, brad) se gasesc intre 1300- 1700m. Elemnetul principal este molidul (Picea excelsa), specie boreala so boreala montana. Destul de rar se intalnete scoruul, paltinul, zada. Arbustii sunt puini i reprezentaati mai ales prin socul rou (Sambucus racemosa), specii de caprifoi (Lonicerea nigra, L. Xylosteum), coacazul de munte (Ribes alpinum), tulichina (Daphne mezereum), cununita (Spiraea ulmifolia) iar dintre subarbuti afinul (Vaccinium myrtillus). Plantele ierboase mai des intlnite sunt : mcriul iepurelui, degetrutuul, homogyme alpina, periorul, hortii, ferigile, etc. Foarte raspandii sunt muchii verzi : Hylocomium splendens, politrichum commune, p. juniperium, rihitidiadelphus triquetrus, entodon schreberi, dicranum scoparium etc. Specia cea mai de seama a pajistilor secundare, instalate pe locul padurilor de molid, ete paiuul rou (festuca rubra var. fallax), urmata de eposica (nardus stricta) si trsa (deschampsia caespitosa). Stratul arborilor este format in mare parte din molid. Stratul de arbuti lipsete sau este foarte rar, fiind format din soc rosu, caprifoi, cununita, tulichin, coacz de munte. Stratul ierbos poate fi format din trei grupe de plante : macriul iepurelui, muchii verzi, afin.

Se deosebesc trei grupe de molidiuri : primul grup are stratul ierbos format din mcriul iepurelui alturi de care apare unii muschi verzi, lcrmita, degetrutul, clopotelul, vulturica. Cea mia reprezentativa asociatie acestei grupe este molidisul normal cu Oxalis acetosella. A doua grupa de comunitti se caracterizeaz orin prezena in stratul ierbos a unui covor gros i continuu de muchii verzi. Molidiurile cu muchii se gasesc mai rar. In cea de-a treia grupa de comuniti domina in stratul ierbos speciile de Vaccinium. Molidiul cu vaccinium myrtillus si oxalis acetosella si molidiul cu vaccinium myrtillus, ambele aflate pe soluri scheleto-pietroase. Padurile parc sunt foarte numeroase in prahova exemple : Rezervaia natural Ghioaca - Valea Cireului, care cuprinde o pdure secular n care predomin fagul, stejarul, teiul, carpenul i alte speciii de foioase. Bertea localitatea din zona Vii Slnicului dispune de mai multe rezervaii naturale deosebite, care msoar zeci i zeci de hectare i unde sunt conservate elemente deosebit de rare de flor - Orchis, Gladiolous, precum i elemente geologice i geomorfologice - grote cu puuri de sulf i cu elemente arboricole deosebite - brazi seculari i altele. Valea doftanei aici slluiesc mpreun pduri de arbori rari, monumente geologice de gen carierele de calcar, diverse specii de animale ocrotite, precum ursul carpatin, dar i specii rare de plante, ameninate cu dispariia, precum Trolllius europaeus. Drajna, localitate in vecintatea acestei comune, dispune la randul su de un mare numr de rezervaii naturale hidrologice, forestiere i geologice, izvoare cu ap srat, depozite de nisip cuaros. Tot aici i au habitatul natural mai multe specii de animale ocrotite de lege - urs, lup i altele.Lapos i aici monumentele naturii sunt dintre cele mai interesante i diverse. Pe lang pduri seculare, cu arbori care depesc varsta senectuii n lumea vegetal, aa cum este cazul Rezervaiei naturale complexe Plaiul mestecenilor 93 ha, i unde exist un amestec de foioase i de rinoase, avem n vecintate i patru rezervaii naturale hidrologice, cu izvoare de ap srat i sulfuroas . Rezervatia naturala Bucegi. Masivul Bucegi reprezinta o unitate aproape complet diferita de celelalte masive muntoase de la noi, pe o suprafata relativ mica si prezinta o multitudine de aspecte ceea ce a permis instalarea in aceasta zona a unei flore deosebit de bogata, cu numeroase raritati floristice si specii endemice de mare interes stiintific. Etajul subalpin : Etajul subalpin este caracterizat prin prezena tufriurilor de jneapn, ienupr, arin de munte, afin i merior. n vegetaia natural a etajului, tufriurile (asociaii vegetale formate din arbuti/tufe) ocup cele mai ntinse suprafee. Spre limita superioar a etajului devin din ce n ce mai frecvente tufriurile de smirdar i pajitile. Etajul subalpin constituie tranziia ntre zona forestier (a vegetaiei arborescente) i cea alpin. Raritile de arbori care se ntlnesc n partea inferioar a etajului, sunt constituite din grupe sau exemplare izolate de molid sau larice cuprinse n masa de jnepeni. Arborii au trunchiul mbrcat cu ramuri pn jos, iar nlimea lor scade pe msur ce altitudinea crete. La limita de vegetaie a arborilor (circa 1950 m altitudine) nlimea lor nu depete pe cea a jnepeniului. Tufisuri de jnepan: Jnepeniurile sunt instalate n condiii corespunztoare deosebitei exigene a speciei fa de umiditatea atmosferic i acoperirea permanent de zpad pe timpul iernii (le protejeaz de ger). Tulpinile lungi ale jneapnului adesea de

mai muli metri, se ntind pe sol, ramurile i vrfurile ridicndu-se la nlimi pn la 2 m. Jnepeniurile de pe platoul Bucegi sunt n general pure; printre jnepeni se observ rar exemplare scunde de molid sau larice. Tufriurile de smirdar nu depesc 3050 cm nlime. Specia apare n raritile din etajul inferior, dar cea mai mare dezvoltare o are n acest etaj, mai ales pe platoul Bucegilor, culmile interioare i culmile nordice, pe versanii nsorii, pe soluri srace, acide. Acoperirea cu zpad n timpul iernii asigur protecia contra gerului, dar o condiie important este aceea ca zpada s se topeasc repede, pentru a nu se reduce durata sezonului de vegetaie. Tufriuri pure sau aproape pure de arin de munte se afl n tot cuprinsul etajului subalpin dar ptrund frecvent i n etajele inferioare. n etajul subalpin ele substituie tufriurile de jneapn pe versanii permanent umezi i pe vi.Aceste tufriuri se afl n lungul vlcelelor i jgheaburilor deschise de pe coastele puternic nclinate, mai ales pe versanii exteriori ai masivului Bucegi. Aceste drumuri de avalane pot fi distinse de la distan pe anumite coaste de munte care, sunt marcate de sus i pn jos prin verdele cenuiu al tufriurilor de arin de munte, ntinse ca nite panglici de-a lungul jgeaburilor. Buruieniurile sunt frecvente mai ales n etajul boreal i subalpin, n lungul praielor, vilor nguste, dar i pe flancurile nierbate ale vilor, n condiii de umiditate atmosferic relativ ridicat. Caracteristice pentru vile din partea inferioar a etajului subalpin sunt buruieniurile nalte, asociaii vegetale alctuite dintr-un numr mare de specii pe unitatea de suprafa. Majoritatea speciilor sunt de talie nalt, ceea ce confer caracterul de vegetaie luxuriant (11,5 m nlime). Pajiti dominate de Festuca supina (pruc) reprezint cel mai rspndit tip de pajite din zona subalpin a Bucegilor. Pajitea nu depete 1520 cm nlime. Alturi de Festuca supina mai apar frecvent: Agrostis rupestris, Alchemilla flabelata, Anthoxanthum odoratum, Campanula abietina, Campanula alpina, Carex sempervirens, Geum montanum, Hieracium alpinum, Ligusticum mutellina, Luzula campestris, Luzula spicata, Pedicularis verticillata, Poa alpina, Polygonum viviparum, Potentilla ternata, Primula minima, Ranunculus montanus .a. Pajitile dominate de Festuca rubra (piu rou) sunt localizate n partea inferioar a etajului i prezint un strat de 1520 cm i un altul de 5070 cm. Printre speciile constante din aceste pajiti menionm: Agrostis rupestris, Campanula abietina, Deschampsia caespitosa, Festuca supina, Hieracium aurantiacum, Lotus corniculatus, Luzula luzuloides, Nardus stricta, Phleum alpinum, Poa media, Potentilla ternata, Trifolium repens .a. Pajitile de Nardus stricta (poic) numite i nardete sunt dominate de aceast specie prin excelen invadant. Populaia de Nardus stricta sporete considerabil n urma punatului intensiv. Alturi de poic se afl relativ puine alte specii: Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Luzula campestris, Potentilla ternata, Viola declinata i muchiul Polytrichum juniperinum. Aceste pajiti ocup suprafee nsemnate i continue n poriunea inferioar i mijlocie a platoului Bucegilor unde, ntinsele i monotonele nardete constituie specificul peisajului. Etajul alpin cuprinde golurile de munte lipsite de pduri. Vegetaia este alctuit predominant din tufriuri scunde (ntlnite i n etajul subalpin), pajiti, plante de stncrii i bolovniuri.

ntinderea acestui etaj este redus i, n ciuda condiiilor grele de via, nveliul vegetal este destul de diversificat i alctuit n general din specii oligotrofe i oligoterme. Pajitile de coarn tipice pentru etajul alpin, nu depesc 510 cm nlime. Sunt ntlnite pe platoul Caraimanului i Cotilei i sunt relativ slab reprezentate n Bucegi, fiind proprii rocilor silicioase. Alturi de Carex curvula n aceste pajiti mai sunt prezente: Campanula alpina, Festuca bucegiensis, Gnaphalium supinum, Juncus trifidus, Phyteuma confusum, Primula minima, Salix herbacea, Sedum alpestre, Soldanella pusilla .a. precum i briofite (Polytrichum juniperinum) i licheni (Cetraria islandica, Thamnolia vermicularis). Pe coame, ei, versanii nclinai se instaleaz o vegetaie adaptat condiiilor climatice speciale ale acestor inuturi, determinate n primul rnd de temperaturi sczute, vnturi puternice i uscciune. Covorul vegetal discontinuu i neomogen, este de regul alctuit din plante foarte scunde, n mare parte formnd pernie sau rozete de frunze alipite de sol (35 cm nlime). Plantele nu formeaz pajiti continue, ci cresc n smocuri sau tufe izolate. Aceste asociaii de tundr alpin se evideniaz prin dominana pernielor de Silene acaulis i Minuartia sedoides sau a coloniilor de Primula minima nsoite frecvent de: Armeria alpina, Campanula alpina, Cerastium alpinum subsp. lanatum, Dianthus glacialis subsp. gelidus, Festuca bucegiensis, Luzula spicata, Viola alpina. n tundra alpin pe versanii umbrii (nordici i vestici), n condiii de ndelungat nzpezire, se ntind plcurile de Salix reticulata nsoit frecvent de: Achillea schurii, Armeria alpina, Dryas octopetala, Pedicularis oederi, Primula minima, Saxifraga androsacea, Silene acaulis. Salix herbacea (salcie pitic de 14 cm nlime) formeaz plcuri n punctele n care stagneaz vremelnic apele produse din topirea zpezilor. Fodul cinegetic. n Romnia, vntoarea este perceput de peste 50 de ani ca o activitate raional, desfurat n scopul meninerii, cu arma de vntoare, a echilibrului n natur. Mai exact spus, n scopul meninerii echilibrului dintre speciile de vnat prdtor i cele de vnat plantivor, pe de o parte, i dintre speciile de vnat n general i mediul acestora de via, pe de alt parte.Acesta conceptie s-a impuns intrucat echilibrul actual din natura nu mai este demult un echilibru natural in adevaratul sens al cuvantului, ci un echilibru meninut intr-o stare de relativa stabilitate prin interventia ineleapta, motivat ecologic si economic a factorului OM. Aadar vntoarea este o activitate contient prin care se exploateaz durabil o resurs natural regenerabil. Este perceput astfel de managerii n materie, care urmresc permanent evoluia populaiilor de vnat, din punct de vedere cantitativ i calitativ, i stabilesc, prin metode i mijloace cu pretenii tiinifice, cotele anuale de vnare, difereniate pentru mai multe specii de vnat sedentar pe sexe, pe clase de vrst i pe categorii de calitate. Ei merg cu logica mai departe, urmrind meninerea n permanen a unor efective optime de vnat, de asemenea corect structurate, aa nct s se beneficieze de cote de vnare ct mai mari, n condiiile unor prejudicii ct mai mici produse de vnat mediului agricol i/sau forestier su de via. Tipuri de animale vanate sunt: capriorul, iepurii, ierunca, vulpea, porci mistreul, jderul, urs, cerbi, lup etc.

Vulpea: La vntorile organizate cu goan, att la vnatul mare, ct i la cel mic, constituie o apariie absolut normal. Se poate vna ns i la dibuit, i la pnd, i cu cini special dresai la vizuin i cu cini gonitori. Existnd n efective mari, fiind foarte prolific i considerat factorul principal al vehiculrii rabiei se impune a fi inut atent sub control ca efective, cu arma de vntoare, pe tot parcursul anului. Mistreul: n astfel de locuri cu concentrri masive de mistrei, se pot organiza partide senzaionale de vntoare la goan, cu sau fr cini hruitori, unice prin rezultat i spectaculozitate. Dibuitul pe nserat, cu scurte rgazuri de pnd, i pnda la trectori se practic mai rar. Mai nou, ca urmare a unor cereri exprese ale vntorilor strini, se practic pnda la locurile de hrnire, mai comod i mai sigur, dar criticabil din punct de vedere al sportivitii i al posibilitii de extragere cu prioritate a exemplarelor dominante care ar trebui lsate s procreeze. Iepurele: Pe bun dreptate, specia este considerat cea mai comun i cea mai accesibil vntorilor n tot sezonul de vntoare, deschis ntre 1 noiembrie i 31 ianuarie. Se poate vna la goan, n cmp i la pdure, la srite sau cu cinele de aret. Dei ocaziile abund i vntoarea de iepuri risc s devin puin sportiv, ea poate fi practicat n aa fel nct s rmn interesant i atractiv chiar i pentru vntorii cei mai pretenioi. Ierunca: se vaneaza mai mult simbolic.Singura modalitate cu adevrat interesant de vntoare rmne chematul cocoului cu fluiericea.Este extraordinar de palpitant i merit s fie trit mcar o dat, chiar i fr ca arma s-i spun cuvntul. Fondul piscicol. Bali de pescuit private: Barajul Paltinul( categorie de peste alau, pstrav, biban, clean, crap) Acumularea Paltinul (categorie de peste: fitoag, biban, clean, salau). Salciile (categorie de peste: caras, crap, fitofag, cteno, novac, rosiora). Paulesti (categorie de peste: crap, caras, cteno). Rauri: Prahova , Teleajen ,Doftana , Cricovul Sarat (categorie de peste Biban, Caras, Clean, Crap, Mreana, Platica, Oblete.

Rezervatii. In cadrul parcului natural Bucegi exista 14 rezervatii cu o suprafata totala de 8.210 ha., Plaiul hotilor, Padurea Glodeasa, Arinisul de la Sinaia, Muntele de sare si Muntele Verde de la Slanic, rezervatia comlpexa Ciucas, Stejarii seculari de la Ghighiu etc. Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940), (1967) privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac asupra briophytelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce antameaza problema pasunilor alpine. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale, de la rotifere pana la mamifere. Dintre speciile rotifere cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi sunt: Adineta barbata, Elosa worallii, Encetrum saundersiae lophosoma, speciile genului Habrotracha. Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite. Clasa insecta cuprinde 1300 specii dintre care cele mai reprezentative apartin urmatoarelor ordine: Hymenoptera, Coleoptera, Lepidotera si Diptera. Din aceasta clasa foarte multe specii sunt endemice pentru Bucegi, fiind semnalate urmatoarele: Leuctra carpatica, Cloroperla kisi, Nemoura carpatica, N. Fusca, Carabus arvensis charpathicus, C. planicollis carpathica, Erbia pharte romaniae. Din fauna acvatica specia Salmo truta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului Cele 8 specii de amfibieni, semnalate in Bucegi, sunt reprezentative lantului carpatic, deci si acestui masiv. Din aceasta clasa specifice zonei montane sunt: Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata variegata, Bufo bufo bufo, Rana temporaria temporaria. Reptilele, de asemenea prezente in fauna Masivului Bucegi sunt reprezentate de ordinul Sauria. Speciile citate sunt tipice ecosistemelor forestiere montane. Specia Lacerta agilis agilis a fost semnalata in fagete iar specia Lacerta vivipara in zona alpina. Mai amintim prezenta speciilor: Coronella austriaca austriaca si Vipera berus bosniensis pe platoul Bucegilor, prin jnepenisuri. Dintre vertebrate clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii. Avifauna masivului poate fi impartita dupa criterii de vegetatie si dupa criterii etologice. In primul caz avifauna se imparte in: avifauna alpina si avifauna forestiera, fiecare categorie avand specii caracteristice. Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio. Majoritatea speciilor din aceasta clasa au o raspandire palearctica. Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin: Cervus elephas, Capreolus capreolus, Sus scrofa attila, Linx linx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Felix silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Muscardinus avrellanarius, Microtus arvalis, Apodemus sylvaticus, Clethrionomis glareolus. Se mai intalnesc parsul comun (Glis glis), destul de frecvent, si mai rar parsul mic (Dryomis nitidula), precum si cateva specii de soareci, ca Microtus arvalis, Apodemus silvaticus. Majoritatea speciilor de mamifere au o reprezentare biogeografica palearctica. In constituirea rezervatiei Parcului Natural Bucegi, pe langa importanta geologica, floristica a acestui masiv, si fauna in totalitatea ei este la fel de importanta si

constituie un argument in vederea declararii acestei rezervatii. In acest sens pe langa prezentarea elementelor faunistice o mare imporatnta o are incadrarea lor ca elemente biogeografice, endemice rare, periclitate sau ocrotite. Astfel, in declararea rezervatiei trebuie sa se ia in considerare faptul ca in acest Masiv exista o mare varietate de specii care constitiue elemente de o reala valoare stiintifica. In primul rand, din punct de vedere biogeografic, intalnim specii strict europene: Mnioba tetraodum, Habrotracha elegans, Lepadella rottemburgii, Sena obscura, S. montana, Meles meles, Felix silvestris, Linx linx, iar speciile de pasari Gyps fulvus, Aegipius monachus, Aquila chrysaetosus chrysaetosus, A. heliaca haliacas sunt elemente disparute si care trebuie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere importanta lor ecologica.

1.5 Fondul turistic cultural istoric

SCHITUL CRASNA Monument de arhitectur, cu ziduri albe i ferestre mici, cu acoperi de indril, este un loc aparte unde cltorul se poate odihni i reculege, unde se poate ruga i poate fi, cu adevrat, mai aproape de Dumnezeu.

MANASTIREA CHEIA

Istoria acestei Mnstiri este veche de peste dou secole. Arhitectura deosebit i d un aspect monumental, ajutat foarte mult de peisajul montan. Fntna din zid cu ciuciur, chiliile cu cerdac, zidurile de piatr, clopotnia, coloanele, pictura, toate vorbesc despre tradiia romneasc.

STAIUNEA CHEIA Masivul Ciuca, prin peisajul lui deosebit, constituie atracia principal a regiunii. Cherestele stncoase i formele lui ciudate strnesc admiraia drumeilor. Cabana Ciuca i Cabana Muntele Rou sunt dou locuri unde vei putea poposi i povesti peripeiile dumneavoastr. Staiunea Cheia este ntr-adevr o poart deschis spre nlimi.

MUZEUL MEMORIAL "NICOLAE IORGA" - VALENII DE MUNTE Istoria oraului Vlenii de Munte se pierde n trecutul ndeprtat alturi de alte aezri de pe vatra Vii Telejenului. Poziia vii permite circulaia mrfurilor spre Transilvania i Moldova i invers, o prosperitate economic, cu un centru al nvmntului romnesc i cu un continuu proces de urbanizare. n acest trg cu un "patriarhalism desvrit" savantul Nicolae Iorga a fost "prins i pstrat durabil n acest loc prielnic gndului i lucrului" cum i plcea s povesteasc n cea mai frumoas lucrare a memorialisticii romneti (Nicolae Iorga - O via de om aa cum a fost).

n casa monument istoric din centrul vechi al oraului aparinnd secolului al XVIII-lea, de pe strada George Enescu nr. 3, a locuit Nicolae Iorga cu familia n perioada 1910 - 1940, fiind a doua locuin din Vlenii de Munte. Monument de arhitectur, aparinnd pturii nstrite de la orae din zona subcarpatic, casa a fost construit n stil romnesc. Proporiile armonioase, elemente de decor artistic lucrate, fac din aceast cas un monument reprezentativ. Aezat cu faa spre sud, dup datin, are o lungime de 15 m i o lime de 13,5 m. La subsol se afl un beci, construit din bolovani de ru, care se ntinde pe toat suprafaa casei. Intrase n beci se face printr-un grlici. Uile beciului atrag atenia, imitnd o mpletitur de lemn situat n partea lateral - vestic a cldirii. Cerdacul larg este sprijinit de o coloan format din 12 stlpi ale cror capiteluri sculptate cu motive de tradiie brncoveneasc, reprezint grinlande cu terminai n form de melc i frunze stilizate, sunt elemente decorative de nalt nivel artistic. Arcurile deschise n zid stau ntre stlpi nali care sprijin acoperiul n patru ape ce protejeaz casa de munte, acoperiul schimbat de profesorul Nicolae Iorga din material de indril n igl n form de solz de pete.

Dup 1910 profesorul Nicolae Iorga a construit Corpul "B" i "C" ce aveau ca destinaie dormitoarele copiilor, buctarii i sufragerie, armonios ncadrate n arhitectura casei. La 28 noiembrie 1965 la Vlenii de Munte se oficia, cnd se comemorau 25 de ani de la asasinarea savantului, inaugurarea Muzeului Memorial "Nicolae Iorga". Ceremoniile s-au desfurat n prezena academicienilor Perpesicius i Andrei Oetea i a arheologului Nicolaescu Plopor, a altor oameni de cultur, a oficialitilor judeene i locale, a sute de ceteni din localitate. Casa a avut proprietari de seam, polcovnicul Pauca, inginerul Gheorghe Pnculescu, sau oaspei de seam ca: consulul englez E. Blutte (n 1833) care l viziteaz pe N. Filipescu (boier din Drajna), Alexandre Eiffel care colaboreaz cu inginerul Gh. Pnculescu (participant la construirea Turnului Eiffel din Paris), Prinul Carol i Principesa Elisabeta n 1912, Mria Sa Regina Maria n 1922 nsoit de principesele Ileana (a Romniei), Irina (a Greciei)i principele Nicolae, fratele lui Carol, regele Ferdinand n 1924 mpreun cu prinul Paul al Greciei, Carol n 1930 i n 1936. Casa este mprit n interior de o tind median n dou pri, fiecare avnd dou camere: Biroul, dormitorul, salonul de primire al doamnei Ecaterina Iorga i salonul mare al oaspeilor. Mobila, tablourile de familie, prezena detaliului n aranjament i dezvluie preocupri care merg ctre tradiie, ctre arta popular i artizanal romneasc. casa reconstituie cu fidelitate cadrul interior n care a locuit savantul, o cas fiecare i ateapt stpnul n orice moment. Nu lipsit de importan este activitatea savantului Nicolae Iorga la Vlenii de Munte. Mrturii despre nfiinarea cu ajutorul colaboratorilor si a aezmintelor culturale: Universitatea Popular de var "Nicolae Iorga", Tipografia "Datina Romneasc", coala de misionare i morale "Regina Maria", Aezmntul "Ferdinand" pentru misionari, Aezmntul Principesa Ileana, coala artelor uitate cu atelierele de pictur veche, ceramic i esturi de covoare, "Muzeul de art veche religioas", Teatrul n aer liber, "Cminul Bercu" pentru gzduirea studenilor strini, "Biblioteca Cuvntul", se afl n Complexul Muzeal de la Vlenii de Munte, a transformat vechiul trg ntr-un centru cultural ce a contribuit la consolidarea unitii naionale. Muzeul organizeaz expoziii temporare care aduc noutatea, frumuseea i originalitatea pieselor muzeale, o coal a bunului gust, n care instruirea i educaia vizitatorului reprezint scopul acestui aezmnt.

MUZEUL DE ETNOGRAFIE AL VAII TELEAJENULUI motto: "Tradiia este pstrarea bun Intru spirit A ceea ce a fost n trecut" Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat i variat. Cile comerciale prin care se realizau schimburile de mrfuri ntre Transilvania i ara Romneasc au atras oameni venii din diferite regiuni geografice, nct cu timpul n aceast regiune, s-a realizat o interferen de datini, tradiii i concepii determinnd o bogat via spiritual. Printre principalele ndatoriri ale muzeului se numr i permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, aduce punerea n circulaiei public a tezaurului de mrturii pe care l obine.

n toamna anului 2001, dup mai muli ani de la elaborarea proiectului tematic, au nceput lucrrile de organizare a Muzeului de Etnografie al Vii Teleajenului, iar pe data de 31 octombrie 2002 a avut loc inaugurarea expoziiei permanente. Muzeul funcioneaz n sediul refcut al cldirii anexe a "colii de misionare", coal nfiinat de Nicolae Iorga n anul 1922. Expoziia de baz a muzeului este consacrat ocupaiilor i meteugurilor tradiionale de pe Valea Teleajenului i este conceput sub semnul restituirii, al reevalurii i afirmrii spiritualitii romneti, ofer publicului posibilitatea de a cunoate un patrimoniu deosebit de valoros. Titlul generos al expoziiei "Ocupaii i meteugreti tradiionale" ofer prilejul unei interpretrii etnografice moderne aplicate subiectului observat, reuind s descifreze secretele vechilor meteuguri, un ntreg dicionar de semne i simboluri, transmise din generaie n generaie. n societatea tradiional locuitorii comunitilor rurale au avut i au nc dou tipuri de ocupaii: primare (agricultur, creterea animalelor, pomicultur i viticultur) i secundare (vntoarea, pescuitul, albinritul exploatarea pdurilor, mineritul, meteugurile tradiionale). Pentru a avea o reprezentare ct mai obiectiv a structurii ocupaionale n zona Vii Teleajenului, Muzeu de etnografie are n structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupaii n cele trei sli de expunere. Pstoritul din zonele nalte ale Vii Teleajenului sau a format obiectul unor cercetri ample i amnunite dar avem totui suficiente date pentru a afirma c pstoritul a fost practicat intens n aceast zon: specialitii muzeului au realizat o parte important a unei stne i anume, fierbtoarea n care sttea baciul i prepararea caul i gurile gurile strungii prin care intrau oile la muls. Creatoare a unor bunuri de cultur material ce mbin utilul cu frumosul, meteugurile populare au pstrat n tehnic, n form i ornamentic elementele dintre cele mai arhaice, crora li s-au adugat cu timpul elemente noi specifice fiecrei etape. Expoziia prezint deopotriv meteuguri artistice (cu dou reconstituiri, atelier de fierrie i atelier de tmplrie). Industria casnic

textil cu esturile i broderiile pentru piesele de interior: tergare, scoare esute cu suflet i aplecare plin de respect, fee de mas, etc. Exponatele, uneltele i produsele finite, datnd de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul sec. al XX-lea, sunt eantioane ale produciei tradiionale ce relev creativitatea, inventivitatea i miestria meterilor populari de odinioar. Aceast motenire cultural, transmis de sute de ani, generaie dup generaie, confer legitimitate istoric i noblee culturii populare romneti. n cldirea actualului muzeu a funcionat coala de Misionare Naionale "Regina Maria" inaugurat la 19 august 1922 n prezena reginei Maria, care acordase patronajul su noii instituii. coala a funcionat n "nite case vechi boiereti, puse la dispoziie pentru acest scop de banca Almanu, creia Undesin (arhitectul) s-a cldit alturi, un alt sediu" (N. Iorga "O via de om"). Cldirea dateaz din secolul al XIX-lea. Fondurile bneti au fost strnse datorit unui apel lansat n cursul anului 1921 i a unei liste de subscripie. De la romnii din America au venit 2.000 de dolari.

MUZEUL DE ARTA RELIGIOASANICOLAE IORGA motto: "Muzeul trebuie s fie o coal de gust i o istorie a gustului ... trebuie s fie nu numai la dispoziia oricrui, dar i s ntind mna ctre oricine, pentru a-l atrage, a-l reine ct se poate de mult" (Nicolae Iorga) Tinere nvtoare, alese din cele mai bune din toate regiunile rii (romnce, ssoaice i unguroaice) erau educate n spiritul nou, pedagogic, tiinific i patriotic, timp de un an. Misionarele formau la sate un nou suflet romnesc. Astzi cldirea adpostete o expoziie de art religioas ce continu ideea unui alt aezmnt cultural. Muzeul de Art religioas nfiinat la Vlenii de Munte n 1923 i pus sub ngrijirea elevelor colii de Misionare, Expoziia de baz a muzeului cuprinde n dou sli obiecte de o cert valoare ncepnd cu icoane pe lemn din secolele al XVII-lea al XIX-lea, ferecturi, sfenice din argint i alam, cruci din lemn i metal, veminte preoeti (mitr, veminte, bru, epitralul, baderni), acoperitoare de potir din secolul al XIX-lea, potire din argint aurit, climri de bru, cri vechi bisericeti, scoare din ln, candele. Obiceiurile expuse n expoziia permanent a muzeului au fost realizate n ateliere autolitone ca influen greceasc (icoane pe lemn i ferecturi) ruseasc (icoane pe lemn i cruci de mn), occidental i oriental (candele). Cteva icoane pe lemn au fost realizate de meteri populari oameni transilvneni n secolul al XVIII -lea, ("Sfntul Arhanghel Mihail", "Adormirea Maicii Domnului", "Pomelnic"), de un rafinament cromatic deosebit. Figurarea grafic a acestora lucrri este sumar, linia fiind trasat cu negru n duct continuu difereniat, tratare artistic proprie icoanelor copte. Dac sli de expoziie prezint patrimoniul local cu obiecte din secolele al XVIII-lea i al XIX-lea cu prinznd: icoane pe lemn, ferecturi, ui de altar, chivot de

manastire Acest, patrimoniu Bisericii "Mnstirea Vlenii" i este pstrat n custodie de muzeul nostru. MUZEEE- POTENTAL ARHEOLOGIC Potenialul arheologic al judeului Prahova a fost apreciat nc de la nceputurile arheologiei romneti, fie c a fost vorba de precursorii romantici ai disciplinei, Cezar Boliac, sau de cei care au pus bazele tiintifice ale disciplinei: Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, iar n unele cazuri chiar de entuziati: fraii Zagoritz (Alexandru, Constantin i Gheorghe) cu toii au fost atrai de bogaia i diversitatea patrimoniului conservat pe aceste meleaguri. n decursul timpului i-au legat numele de cercetarea arheologic din Prahova o plead de personaliti ai colii arheologice romneti care i-au adus contribuia la mbogairea cunotinelor despre trecutul spaiului brzdat de Prahova i Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe tefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti i muli alii. Parterul cldirii Muzeului Judeean de Istorie i Arheologie Prahova este dedicat expoziiilor arheologice, acestea cuprinznd cele mai importante descoperiri din siturile n care se efectueaz cercetri. S-a ncercat n desfurarea expoziiilor aplicarea de metode noi n ceea ce privete prezentarea bogatului material arheologic, astfel nct vizitatorul s se regseasc nu doar ca spectator, ci i ca parte integrant a istoriei noastre. Vii Budureasca i este rezervat o ntreag sal, care valorific expoziional principalele descoperiri arheologice ntreprinse n cei 50 de ani de cercetri sistematice. Cercetrile arheologice ntreprinse aici s-au axat pe cunoaterea civilizaiei geilor i a perioadei mileniului I d. Chr. Spturile au scos la lumin locuine de suprafa construite din brne de lemn i perei din mpletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta perioad, caracteristice sunt ceramica lucrat cu mna, la roat, dar i de import, n special amfore. Prezena amforelor i monedelor emise de oraele greceti de la Marea Neagr demonstreaz existena unor importante legturi comerciale. La mijlocul mileniului I d. Chr. se schimb comportamentul constructiv trecndu-se de la suprafa, la un nou tip de locuin spat parial sau total n pmnt. Comunitile umane din aceast perioad cunoteau i metalurgia fierului, fiind descoperite cuptoare pentru reducerea minereului de fier. Cu fierul astfel realizat erau produse cuite, topoare, seceri, dar i alte unelte. Sala Arheologie prahovean este consacrat cercetrilor arheologice desfurate pe teritoriul judeului Prahova, propunndu-i s nfieze cele mai reprezentative dintre descoperiri, rezultat al celor aproape 150 de ani de cercetri, care fac dovada unei intense i continue locuiri a acestui spaiu. Situarea geografic a judeului, traversat de dou axe de comunicaii pe direcia nord-sud, reprezentate de vile rurilor Prahova i Teleajen, precum i existena tuturor formelor de relief au oferit din cele mai vechi timpuri i pn astzi condiii prielnice de trai comunitilor umane. Obiectivele arheologice identificate au trezit interesul oamenilor de tiina nc din secolul al XIX-lea.

Printre obiectivele arheologice semnalate i cercetate se afl cele dou castre romane de la Drajna de Sus i Mlieti.

Pe suprafaa castrului de la Drajna a fost descoperit ceramic dacic i roman, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port i podoab, crmizi, piese de pavaj tampilate cu nsemnele unitilor militare cantonate aici. Cercetrile din castrul de la Mlieti au scos la lumin un bogat material arheologic alctuit din ceramic, piese de armament, crmizi, ntre care i una cu tampila Legiunii V Macedonica, i monede imperiale romane. n castrul roman de la Drajna de Sus cercetrile au fost continuate i aprofundate de ctre Cristian Vldescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade i Marinela Pene, iar n cel de la Mlieti cercetrile au fost iniiate de ctre Constantin Zagoritz, fiind continuate de ctre Grigore Florescu, Expectatus Bujor i Dan Lichiardopol. n apropierea satului Apostolache,n anul 1974 s-a identificat o aezare de tip gumelniean neolitic, la Ciorani fiind descoperite materiale ceramice aparinnd neoliticului mijlociu. La Homoraciu au fost gasite morminte de inhumatie n ciste din lespezi de piatr specifice epocii timpurii a bronzului. Pe culoarul de comer i comunicaii al rului Teleajen au funcionat dou ceti getice la Gura Vitioarei i Homorciu, de unde s-a recuperat un bogat material ceramic. O alt dav dacic a funcionat la Tinosu pe cursul inferior al rului Prahova, materialul arheologic descoperit aici cuprinznd ceramic autohton sau de import, fusaiole, piese de port i podoabe. La Plopu a fost descoperit un depozit de piese de metal, avnd printre altele n inventar 11 monede bizantine din bronz emise pe parcursul secolului al XI-lea. n 1941 la Ploieti, n punctul Triaj s-a ntreprins o sptur de salvare ntr-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmat apoi n perioada 1942-1944 de cercetare sistematic a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului i sarmatice, precum i o aezare datat n secolele al III-lea al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost ntreprinse cercetri arheologice de salvare soldate cu descoperirea a dou aezri, una datat n secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. i a dou din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o aezare din secolele al IV-lea al V-lea i morminte de inhumaie datate n secolele al IX-lea- al X-lea. La irna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului i mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Boldeti- Grditea a fost identificat o necropol biritual specific secolului al IV-lea d. Chr., avnd un inventar bogat format din obiecte de podoab i ceramic. Cetatea medieval de la Tabla Buii se nscrie n rndul fortificaiilor de plan poligonal construite n secolul al XIV-lea, aceasta funcionnd ca punct vamal pn n secolul al XVIII-lea. Trgul medieval de la Gherghia este atestat documentar ncepnd cu secolul al XV-lea i a funcionat pn n secolul al XVIII-lea. Descoperirilor din situl arheologic de la Trgoru Vechi le-au fost rezervate dou sli pentru a putea valorifica vizual i tiinific cele mai importante piese:Targsorul Vechi si Targsorul Medieval.

Expuse n ordinea cronologiei istorice, descoperirile de la Trgoru Vechi ne poart prin perioadele istorice ncepnd cu paleoliticul superior ajungnd pn n epoca medieval. n perimetrul de peste 17 ha. al rezervaiei au fost identificate i cercetate vestigii, care de-a lungul timpului s-au concretizat n valoroase contribuii privind nelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Trgoru Vechi fiind considerat n anul 1991, de ctre Comisia Naional a Monumentelor, Ansamblurilor i Siturilor IstoriceRezervaie de interes public naional, ce a scos la lumin urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic i pn n secolul al XIX-lea. Epoca roman este una dintre cele mai bine reprezentate n cuprinsul acestei rezervaii arheologice, aici fiind documentate urmele unui castru i ale termelor amplasate extra-muros ale acestuia. Perioada post-roman este foarte bine reprezentat n cadrul obiectivelor arheologice cercetate la Trgoru Vechi fiind studiate trei asezri suprapuse, aparinand secolelor al-II-lea- al III-lea, al V-lea al VII-lea i al VIII-lea al X-lea d. Chr., constituind singura suprapunere de acest tip cunoscut pn n prezent pe teritoriul Munteniei. Necropola din secolele al III-lea-al IV-lea d. Chr. descoperit i cercetat la Trgoru Vechi, se afl situate la est i sud-est de incinta Curii Domneti, nsumnd pn n prezent un numr de 470 de morminte. Din cercetrile ntreprinse n aceast necropol a putut fi observat existena a dou orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatic, al doilea fiind reprezentat de necropola biritual de tip Cerneahov, datat n secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat pn n prezent pe teritoriul Munteniei. Trgul medieval de la Trgoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 ntr-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Btrn braovenilor. La nceputul secolului al XV-lea Trgorul este menionat n documente sub numele de Novum Forum. Curtea Domneasc ridicat n cadrul Trgului medieval de la Trgor, din care se pstreaz curtina, fundaiile caselor domneti i a celorlalte construcii din interiorul acesteia, precum i biserica ridicat n timpul domnitorului Antonie Vod din Popeti (1669-1672).

Muzeul Judeean de Istorie i Arheologie Prahova este posesorul unei valoroase colecii de piese din piatr (de elemente de lapidarium), n mare parte datorat strdaniilor lui Alexandru Zagoritz i Nicolae Simache. Aceast colecie este structurat pe dou paliere: piese aparinnd perioadei romane a Daciei i epocii medievale. Liticii romane i aparin piese de tipul stelelor funerare, lei funerari, postamente de statui etc aparinnd secolelor al II-lea al III lea i provenind din diverse locuri ale provinciei Dacia. Dintre piesele litice medievale se remarc cele provenind de la conacul cantacuzin de la Mrgineni (stlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de ui i ferestre), monument de arhitectur, care prefigureaz repertoriul decorativ al artei brncoveneti. Alturi de acestea mai pot fi vzute diverse monumente funerare i pietre tombale, n mare parte datorate colii de meteri pietrari de la Parepa. Cldirea n care funcioneaz muzeul istoriei prahovene a fost construit n stil neoclasic dup planurile arhitectului Al. Orscu, autorul proiectelor Universitii din Bucureti, a Librriei Academiei, etc. Graie valenelor sale artistice i istorice, cldirea se nscrie n categoria monumentelor de arhitectur din Romnia. De la punerea pietrei de fundaie la 31 mai 1865 i finisare n 1867 i pn n 1970, data la care a devenit adpost al muzeologiei prahovene, aici au funcionat instituii de nvmnt de prestigiu, ncepnd cu primul gimnaziu ploietean Sf. Petru i Pavel, din timpul domniei lui Al. I. Cuza. n decursul timpului cldirea a fost de mai multe ori restaurat, fiecare intervenie fiind marcat de grija pentru conservarea caracteristicilor iniiale ale monumentului. Ultima restaurare, de mare amploare, a avut loc ntre anii 1990 i 1995. Cu acest prilej, respectndu-se cu rigurozitate personalitatea arhitectural a monumentului, cldirea a beneficiat de consolidrile i modernizrile cerute de noua concepie tematic a Expoziiei permanente.

Ideea care a coordonat reorganizarea tematic a Expoziiei permanente a Muzeului Judeean de Istorie i Arheologie Prahova, a fost acea a individualizrii sale n contextul instituiilor de profil din ar, prin valorificarea patrimoniului propriu, a studiilor i cercetrilor ntreprinse de specialitii din diversele domenii (istorie medie, modern i contemporan, numismatic i medalistic, etc.). Pn n prezent din tematica general a muzeului, au fost realizate, n funcie de mijloacele materiale avute la dispoziie, etapele care ilustreaz nceputurile oraului Ploieti, evenimentele de la mijlocul secolului XIX (1848) i ecoul lor n Prahova, cabinetele de numismatic i medalistic, aspecte ale vieii culturale prahovene antebelice. La parter se afla Sala Mihai Viteazul care adaposteste vestigiile privind inceputurile orasului Ploiesti ca asezare urbana, moment strans legat de domnia marelui voievod Mihai Viteazul- fondatorul orasului. n spaiile de la etaj se afl cabinetul de numismatic, unde este etalat o impresionant colecie de monede, care ilustreaz fenomenul circulaiei monetare de la nceputurile sale pn n vremurile moderne. Pandant al acestei sli este cabinetul de medalistic care reunete medalii, ordine i decoraii romneti i strine din coleciile instituiei noastre.

n prima sal, a etajului a fost recent amenajat expoziia care prezint principalele evenimente ale secolului XIX, ncepnd cu micarea revoluionar de la 1848, monumentul Unirii Principatelor Romne la 1859, luptele pentru dobndirea independenei la 1877 . Viaa cultural i cotidian din perioada modern sunt prezentate n sala dedicat scriitorului I. A. Bassarabescu i Prahova interbelic. O impresionant colecie de timbre i cri potale este etalat n Sala Filatelie i cartofilie alturi de documente, tablouri i piese vestimentare relevante pentru evoluia potei romneti. n aripa sudic, ultimele dou sli ale circuitului de vizitare sunt alocate Istoriei sportului prahovean, personalitilor (Ilie Oan, Leonard Doroftei) i cluburilor sportive prahovene. Holurile muzeului, la etaj, sunt amenajate cu grupaje de miniexpoziii: obiecte de podoab medievale i moderne, tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu, arme i nu n ultimul rnd dou monoxile medievale i momentul dedicat ctitorului muzeelor prahovene prof. Nicolae Simache La exterior, intrarea muzeului este ncadrat de Statuile Sfinilor Petru i Pavel, patroni ai Gimnaziului care a funcionat aici, nc din 1868. n curtea din faa muzeului, pentru crearea unui ambient evocator, au fost plasate busturile domnitorilor: Mircea cel Btrn, Vlad epe, Mihai Viteazul i Aleaxandru Ioan Cuza mari personaliti ale istoriei naionale cu activitate strns legata de istoria Ploietiului i a meleagurilor prahovene. Muzeul Ceasului Nicolae Simache din Ploiesti, unic in reeaua muzeal din Romnia, nfiinat n anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972) ilustreaz prin coleciile sale, evoluia mijloacelor de msurare a timpului. Cldirea n care funcioneaz Muzeul Ceasului, din 1971 este un monument de arhitectur de la sfritul

secolului al XIX-lea (1890), care a aparinut magistratului i politicianului Luca Elefterescu. Casa pstreaz, n linii generale, arhitectura i decoraia original, n stil romantic, iniialele primului proprietar regsindu-se i azi, ncadrate ntr-o splendid feronerie a uilor de la intrare. Expoziia de baz a muzeului prezint o succesiune cronologic a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp i de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnie, ceasuri de mobilier, de emineu, de perete, de buzunar i de cltorie. Cele mai vechi ceasuri din colecie sunt cele de tip astronomic datnd din anii 1544 i 1562, creaii ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) i respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeai categorie fac parte i cadranele solare din secolele XVII i XVIII, unul dintre acestea fiind semnat: Butterfield - Paris (1690). O alt pies deosebit ca mod de funcionare, dar i ca vechime, este clepsidra (ceasul cu apa) realizat de Charles Rayner n anul 1654 la Londra. Muzeul atrage numeroi vizitatori att prin varietatea tipologic, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea i diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. n ambiana spaiului muzeal sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni n stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. n acelai context sunt expuse i ceasuri de eminee cu postamentele surmontate de personaje mitologice sau scene idilice, pendulele portic, unele dintre acestea prevzute cu mecanisme muzicale. Menionm o astfel de pies realizat n Austria la nceputul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical n funciune care are pe cadran inscripionat numele comanditarului: Fried(rich) Schullerus in Kronnstadt (Brasov). Din categoria pendulelor de salon (de parchet) menionm dou piese importante din epoci diferite: prima, n stil baroc, din secolul al XVIII-lea, cu cadrane astronomice poart semntura orologierului Rutger Steuter din Amsterdam; a doua pies, cu un mecanism n funciune i azi, dateaz de la sfritul secolului al XIX-lea, fiind un splendid exemplar realizat la coala de Arte i Meserii din Ploieti. Ceasurile tablou de provenien austriac i german, din prima jumtate a secolului al XIX-lea sunt extrem de spectaculoase, remarcndu-se din categoria acestora cele cu mecanisme animate i muzicale, ceasuri ce sunt n funciune i astzi - Ceasul Potcovarului i Arena de circ. Cea mai important categorie de ceasuri, prin numr i valoare este reprezentat de ceasurile de buzunar; cea mai veche pies de acest tip din colecia muzeului este realizat de Philip Jakob Bickelman, din Linz, n anul 1652. Succed acestei date, produse ale celebrilor orologieri francezi i englezi din secolele XVIII - XIX; Julien Le Roy, Antoine Lepin, Abraham Louis Breguet, Benjamin Barber, George i Edward Prior, s.a. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XIX-lea apar marile firme productoare de ceasuri n serie: Patek Philippe, Genve, Schaffhausen, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roskopf Patent, etc., Elveia dominnd producia i comerul european de ceasuri. Prevzute cu mecanisme din ce n ce mai perfecionate, carcasele i cadranele ceasurilor de buzunar sunt ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziii diverse, realizate prin emailare, gravare sau pictare de un nalt nivelul artistic. Colecia cuprinde i unele ceasuri curioziti cum ar fi: ceasul misterios cu un cadran transparent i mecanism nglobat n ram; ceasul care imita uzina cu aburi n miniatur, inspirat de revoluia industrial, realizat la Paris n 1900, ceasul frizerului, ceasul cu afiaj digital , ceasul cu mecanism antifurt, ceasul breloc, ceasul tip chtelaine, etc.

Remarcabil n cadrul Muzeului Ceasului din Ploieti este i existena unui numr semnificativ de ceasuri de personaliti culturale i politice, romneti i strine, care prin valoarea i semnificaia lor deosebit particularizeaz prestigiul i renumele acestei unice instituii culturale din Romnia. Menionm dintre acestea ceasurile care au aparinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, lui Mihail Koglniceanu, regilor Carol I i Mihai I, arului Alexandru al II-lea, Marelui Duce Nicolae, generalului Alexandru Averescu, istoricului Nicolae Iorga, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri sau pictorului Theodor Aman. Diversitatea coleciei Muzeului Ceasului Nicolae Simache Ploieti este determinat i de automatele muzicale i ceasurile muzicale; majoritatea acestor piese funcionnd i astzi chiar daca au o vechime de peste 150 de ani. Includem n aceast categorie simphonioanele, cutiile muzicale cu cilindru, baletul mecanic, psrile mecanice, ppua mecanic, gramofonul i patefonul. Muzeul Ceasului Nicolae Simache din Ploieti, instituie emblematic nu numai a oraului i a judeului nostru dar i a Romniei, este un loc de iniiere n istoria fascinant a orologeriei, de studiu pentru specialiti, de admiraie pentru iubitorii de art. Muzeul I.L.Caragialedin Ploieti, a luat fiin din pasiunea pentru istorie i cultur a distinsului prof. N. Simache, n anul 1962, cnd s-au srbtorit 110 ani de la naterea marelui clasic al literaturii romne i a fost reorganizat n anul 2002, cu prilejul ANULUI CARAGIALE. Muzeul este gzduit n Casa Dobrescu, monument de arhitectur de la sfritul secolului al XVIII-lea. ntr-un spaiu renovat i cu mijloace de expunere moderne, tematica expoziiei CARAGIALE OMUL I OPERA ilustreaz principalele momente din viaa i creaia scriitorului, la nivelul cercetrilor caragialiene de azi. Aceste exponate au n vedere att criteriul cronologic, ct i criteriul tematic. Ele aduc n faa vizitatorilor imaginea scriitorului reflectat att n oglinda contemporanilor, ct i n cea a posteritii. n prima sal sunt expuse documente i fotografii originale ce lmuresc n mare parte problema claselor absolvite de I.L.Caragiale la Ploieti. Ambiana locuinelor scriitorului i a camerei sale de lucru este reconstituit n sala a II-a, prin expunerea pieselor muzeale care au aparinut scriitorului i familiei sale: oglind de cristal, masa din lemn cu decor realizat prin sculptare, o canapea i dou scaune, etc. Pe msua de lucru, alturi de toc i climar, se afl manuscrisul parodiei D dmult.... mai d dmult...; n rame de argint sunt expuse fotografii originale ale membrilor familiei i prietenilor apropiai ai dramaturgului.Pe hol un loc important l ocup bustul scriitorului, realizat de sculptorul Ion Jalea i fotografiile unor mari actori care au dat via eroilor lui Caragiale. n ultima sal este prezentat n mod cronologic activitatea creatoare a marelui scriitor; marile creaii dramatice: O noapte furtunoas, O scrisoare pierdut, Dale carnavalului, Conu Leonida fa cu reaciunea, Npasta. Perioada marilor nuvele i schie caragialiene ocup de asemenea un rol distinct n expoziie. Ediiile princeps, cu autograful scriitorului, ale volumelor Teatru, Momente, Schie noue, sunt expuse alturi de fotografii, care pun ntr-o lumin nou legturile de prietenie ale scriitorului.

nfiinarea acestui important aezmnt de cultur muzical, se datoreaz, n primul rnd, cumnatei compozitorului, ing. chimist Eleonora Constantinescu, care, n vara anului 1993, a donat statului, respectiv Muzeului Judeean de Istorie i Arheologie Prahova, cldirea n care a locuit i un patrimoniu valoros cuprinznd un bogat fond de carte, piese de mobilier i documente despre viaa i opera compozitorului, care a trit o parte a vieii n acest edificiu. Dup cum se tie, compozitorul Paul Constantinescu este unul din fii de onoare ai municipiului Ploieti, care a vzut lumina zilei n aceast urbe, n dimineaa zilei de 30 iunie 1909, dintr-o familie de intelectuali. Creaia muzicala a lui Paul Constantinescu cuprinde un numr semnificativ de opusuri n domeniu simfonic, vocal simfonic, muzic pentru teatru, film, muzic coral, muzic de camer pentru voce i pian, care prin excepionala sa valoare, face parte din patrimonial artistic naional. Muzeul memorial ce-i poart numele, prezint n spaiul expoziional permanent, o seam de documente inedite despre viaa i activitatea ilustrului muzician, grupate n cele apte seciuni: muzic simfonic, muzic de oper, muzic vocal simfonic, muzic de camer, coral, pentru voce i pian i muzic de film. Publicul vizitator poate cunoate direct, o seam din partiturile manuscris sau tiprite din opera compozitorului, programe i afie de concert care aduc n prim plan, prezena creaiei sale n viaa muzical n ar i peste hotare. In vitrine sunt prezentate printre alte piese de rezisten, Simfonia Ploietean- lucrare de excepie druit de compozitor oraului su natal n anul 1961, cele dou capodopere vocal simfonice Oratoriul Bizantin de Crciun i Oratoriul Bizantin de Pati, Triplul concert pentru vioar, violoncel, pian i orchestr, ultima creaie din prestigioasa sa opera muzicala. In penultimele sli sunt expuse, n premier absolut pentru publicul ploietean i nu numai, o seama de lucrri de real valoare artistic semnate de ilustrul compozitor n domeniul desenului i caricaturii, piese de mobilier din patrimoniul familiei muzicianului documente inedite privind prodigioasa activitate didactic, timp de aproape trei decenii, n nvmntul muzical universitar i prezena sa n concertul culturii muzicale universale. Ultima sal, reconstituie ntr-o admirabil ambian de epoc, cabinetul de lucru al strlucitului muzician. Printre exponatele de o importan covritoare, se afla o excepional pies de patrimoniu - cel mai vechi pian din sud-estul Europei i printre primele din Europa Centrala, construit de firma F. Kaeferlie din Stutgart. Pianul a aparinut vestitei familii Barcnescu, domiciliat n satul Brcneti din jud. Prahova. Dup 1850, acest pian a intrat in posesia mai multor familii din localitate, de unde acum aproape patru decenii, a fost achiziionat de regretatul profesor emerit Nicolae Simache, directorul muzeului. n anul 2001, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeean Prahova i al conducerii Muzeului Judeean de Istorie i Arheologie Prahova, la cldirea muzeului monument istoric - s-au realizat lucrri de reparaii interioare i exterioare, iar zona sa de protecie a fost special amenajata. Cu acest prilej, n ziua de 20 decembrie 2001- zi n care se mplineau 38 de ani de la trecerea n eternitate a ilustrului muzician, s-a dezvelit un bust monumental n bronz, oper a sculptorului George Dumitru, membru U.A.P. din Romnia.

Pentru punerea n valoare a operei nemuritorului compozitor, muzeul organizeaz anual ntre 30 si 40 de manifestri muzicale cu participarea elevilor de la Liceul de Art Ploieti, studeni i cadre didactice de la Universitatea de Muzic Bucureti i Concursul Naional de Interpretare i Creaie Muzical ce poart numele acestui muzician de geniu, pentru elevii i studenii care studiaz pianul, vioara, canto clasic i compoziie muzical n liceele i facultile de muzic din Romnia i din Republica Moldova. n toamna anului 2001, dup mai muli ani de la elaborarea proiectului tematic, au nceput lucrrile de organizare a Muzeului de etnografie al Vii Teleajenului. Muzeul funcioneaz n sediul refcut al cldirii anexe a colii de misionare, coal nfiinat de Nicolae Iorga n anul 1922. Valea Teleajenului are un fond folcloric extrem de bogat i variat. Cile comerciale prin care se realizau schimburile de mrfuri ntre Transilvania i ara Romneasc au atras oameni venii din diferite regiuni geografice, nct cu timpul n aceast regiune, s-a realizat o interferen de datini, tradiii i concepii determinnd o bogat viaa spiritual. Una din principalele ndatoriri ale muzeului este permanenta preocupare de a valorifica memoria locurilor, adic punerea n circulaie public a tezaurului de mrturii pe care l deine. Muzeul de etnografie al Vii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradiional n care contribuia romnilor este deosebit i anume acela al esturilor din ln, care, pe lng caracterul lor funcional, au avut i unul decorativ. Expoziia este structurat n aa fel nct vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele prelucrrii tradiionale. Pentru a uura munca, pentru a obine esturi de calitate i de mari dimensiuni, rzboiul de esut a fost continuu perfecionat. Astfel se ajunge la rzboiul orizontal, cunoscut la noi din secolele X XII. Avnd n vedere c esutul a fost, vreme ndelungat, un meteug casnic prin excelen, practicat pentru satisfacerea necesitilor familiei i ale unor comuniti restrnse, specialitii care au lucrat la deschiderea muzeului au folosit din abunden piese de mobilier (lzi de zestre) i textile de cas, ncercnd n acest fel s reproduc ct mai fidel interiorul unei locuine tradiionale. Lzile de zestre expuse n slile muzeului sunt ornamentate. Atenia de care s-a bucurat se datoreaz n primul rnd faptului c, lada destinat fetei de mritat este principala mobil, ce o va nsoi n noul ei cmin. Pentru Valea Teleajenului e caracteristic compoziia ornamental strict geometric, cu motive liniare dispuse pe panoul frontal, ct i pe capac. Pstoritul din zonele nalte ale Vii Teleajenului nu a format obiectul unor cercetri ample i amnunite dar avem totui suficiente date pentru a afirma c pstoritul a fost practicat intens n aceast zon; specialitii muzeului au realizat o parte important a unei stne i anume fierbtoarea, n care sttea baciul i se prepara caul i gurile strungii prin care intrau oile la muls. n societatea tradiional locuitorii comunitilor rurale au avut i au nc dou tipuri de ocupaii: primare (agricultura, creterea animalelor, pomicultura i viticultura) i secundare (vntoarea, pescuitul, albinritul, exploataia pdurii, mineritul, meteugurile tradiionale). Pentru a avea o reprezentare ct mai obiectiv a structurii ocupaionale n zona Vii Teleajenului, Muzeul de etnografie are n structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupaii. Odat cu deschiderea sa, care a avut loc n data de 30 octombrie 2002,

Muzeului de etnografie al Vii Teleajenului, face parte din familia marilor muzee de etnografie din ara. La N-E de Cmpina, pe un platou aezat n stnga rului Doftana, se afl comuna Brebu. Complexul arhitectural medieval Brebu compus din zidul de incint, Turnul Clopotni, Biserica i Casa Domneasc, reprezint unul dintre cele mai importante monumente istorice din secolul XVII-lea din judeul Prahova. Zidul de incint este construit din crmid i piatr de ru, conferind incintei un traseu poligonal neregulat. Intrarea se face pe sub turnul - clopotni, construcie masiv din crmid, cu patru nivele i o nlime de cca. 30 metri. Biserica, nceput la 27 iunie 1650 (7158 de la facerea lumii), n timpul domniei lui Matei Basarab i finalizat de Constantin Brncoveanu, conform pisaniei aflat ntre naos i pronaos, are un plan treflat, fiind prevzut cu trei turle. Arhitectura este inspirat de Biserica Mnstirii Dealu (sec. XVI), decoraia exterioar realizndu-se cu ajutorul meterilor munteni i moldoveni, identic cu Turnul Clopotni. Casa Domneasc, are plan dreptunghiular i ziduri groase, spaiul de locuit format din opt ncperi, teras prevzut cu loggie i foior. Parterul amplasat deasupra celor doua pivnie monumentale de la subsolul cldirii, este prevzut cu stlpi de susinere i arcade. In secolele XIX si XX, artiti romni de prestigiu au poposit n localitatea Brebu, atrai fiind de pitorescul peisajului i frumuseea ctitoriei medievale, printre acetia numrndu-se tefan Luchian, Sava Henia, Nicolae Grigorescu s.a. In ncperile Casei Domneti, Muzeul de Istorie i Arheologie Prahova a organizat o interesant expoziie de art i istorie medieval, n scopul delectrii i documentrii publicului vizitator. Se disting tiprituri laice i ecleziastice reprezentative pentru cultura rii Romneti din secolul al XVII-lea: Pravila de la Govora, 1640 - primul ndreptar de lege adresat mirenilor i clericilor; ndreptarea Legii Trgovite, 1652; Biblia de la Bucureti din anul 1688, tiprit de fraii Radu i erban Greceanu, n timpul domniei lui eban Cantacuzino; prima biblie tiprit n limba romn cu caractere chirilice; de asemenea tiprituri editate de mitropoliii Dosoftei i Antim Ivireanu. Realizat iniial prin strdania profesorului Nicolae Simache- ctitorul muzeelor prahovene - i mbogit ulterior cu noi i interesante exponate, tematica muzeal aduce n faa publicului vizitator, prin intermediul obiectelor expuse, momente ale civilizaiei romneti din secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. Trgoru Vechi este o localitate din comuna cu acelai nume din judeul Prahova, Muntenia, Romnia.Pe locul satului Trgoru Vechi s-a aflat n evul mediu oraul Trgor, din care s-au mai pstrat doar ruinele a trei biserici. Satul se afl astzi la cca. 3 km. de Ploieti. n situl arheologic Trgor se gsesc urmtoarele monumente istorice; -Biserica "Sf. Pantelimon" a Mnstiri Turnu a lui Antonie Vod 1669 - 1672, reconstruit pe ruine 1997-2001 -Ruinele bisericii Albe (1570), -Ruinele bisericii lui Mihnea Turcitul - Biserica Roie sf. sec. XVI Mnstirea Turnu Aici a fost construit de Vlad epe n 1461 biserica domneasc "Sf.Nicolae" din Trgor. Se mai pstreaz de la ea pisania i fundaiile. A fost reconstruit la 1667 de Antonie-Vod din Popeti, care a nfiinat aici Mnstirea Turnu; renovat i pictat de

Constantin Brncoveanu. S-a mai pstrat cea mai mare parte din ziduri (fr cupole) i puin din pictura brncoveneasc. n ultimii ani a fost refcut i s-a renfiinat mnstirea. 1 Istoric 2 Rezervaia arheologic i de arhitectur medieval de la Trgoru Vechi 3 Conacul familiei Moruzi 4 Note 5 Legturi externe

1.6 Fondul turistic etnografic si folcloric

In asezarile de pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului sau Valea Dambovitei, care se contureaza ca zone etnografice distincte, intalnesti o mare diversitate de aspecte de civilizatie si cultura populara traditionala, specifice diferitelor zone etnografice. Pe muntii Prahovei, vara gasesti un impresionant numar de tarle si stane, la care traditia se imbina cu noul. In zonele montane pot fi vazute inca asezari de tip risipit, gospodarii, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, precum si portul popular specific fiecarei zone. PLOIESTI Actuala capitala a judetului, in trecut important centru comercial si mestesugaresc asezat la intretaieri de drumuri, astazi puternic centru industrial, ofera valoroase marturii etnografice si de arta populara expuse in Sectia de etnografie a Muzeului judetean de istorie. Expozitia de baza cuprinde o bogata colectie de covoare din toate zonele etnografice mai importante ale Munteniei si Olteniei. In acelasi timp, in patrimoniul muzeului se afla piese reprezentative din domeniul uneltelor de munca in special al celor agrare si pastorale, produsele de ceramica, precum si piese de costum popular si tesaturi de interior. In Ploiesti vizitati Casa Hagi Prodan, construita in stil romnesc in secolul al XVIII-lea, unde, alaturi de alte piese specifice interiorului orasenesc de epoca, se gasesc obiecte de uz casnic si covoare romnesti, deosebit de valoroase sub raport etnografic. APOSTOLACHE In cadrul manastirii din localitate este amenajat un interior taranesc din zona Cricovului, la care se adauga o serie de piese etnografice unelte de munca si ustensile casnice, costume populare, scoarte romnesti. Muzeul stesc de la Sngeru, se afl n vatra satului cu acelai nume; a fost organizat n conacul familiei treti-vistiernicului Andrei Bozianu; cldirea dateaz din secolul al XVII-lea i este reprezentativ pentru arhitectura rural de sfrit de ev mediu romnesc; edificiul prezint ziduri masive, construite din piatr i crmid pe dou nivele, unite printr-o scar interioar; la exterior pe latura sudic are prisp i cerdac din lemn; intrarea este amplasat central, dnd ntr-un hol mic care se prelungete cu casa scrii; n dreapta i n stnga holului, se afla cte o ncpere, planul repetndu-se simetric i la etaj. BREAZA Recomandam celui aflat in trecere pe Valea Prahovei sa se abata din sosea pentru a poposi si la Breaza unde arhitectura caselor ii dezvaluie aspecte de rara frumusete a arhitecturii populare in lemn, iar unele gospodarii situate pe pantele din apropierea vetrei

satului ilustreaza tendinta de rasfirare a asezarilor traditionale. In Breaza si satele din jur exista numeroase creatoare populare specializate in cusaturi traditionale. Recomandam sa se viziteze Muzeul de arta populara, unde se afla expus un adevarat tezaur de arta populara in domeniile cusaturilor, tesaturilor, portului popular si prelucrarii artistice a lemnului. PUCHENII MARI Iubitorului de ceramica populara ii sugeram sa treaca si prin acest important centru al olaritului romnesc unde mestesugul este practicat si in prezent de un mare numar de oameni. De la ei se pot afla date extrem de interesante cu privire la mecanismul de desfacere a produselor ceramice si implicit la aria in care s-a exercitat in trecut influenta acestui centru de olari. STARCHIOJD La Starchiojd exista numeroase aspecte reprezentative de veche cultura romneasca, aici intilnindu-se inca traditionala si frumoasa arhitectura a caselor cu cerdac si etaj, unde se gasesc incaperile de locuit si tinda. In Starchiojd se afla o casa-muzeu amenajata cu concursul Muzeului judetean, in stilul specific al interiorului starchiojdean. Casa-muzeu cuprinde o bogatie impresionanta de piese textile, de mobilier si unelte de uz casnic folosite in trecut. Adaugind la acestea pitorescul portului popular care se imbraca inca in zile de sarbatoare, comuna ofera un prilej de profunda satisfactie pentru cel care a trecut pe aici. URLATI In localitate se poate vizita Muzeul etnografic. Acesta cuprinde, pe linga piese de arta culta si obiecte de arta populara, indeosebi ceramica, tesaturi, covoare romnesti si piese de costum popular traditional. VALENII DE MUNTE In renumita comuna, unde marele savant romn Nicolae Iorga isi tinea celebrele sale cursuri la Universitatea de vara, turistul gaseste un interesant asezamint etnografic Muzeul etnografic al Vaii Teleajenului, intregul patrimoniu al muzeului cuprinde obiecte etnografice specifice culturii traditionale a populatiei din zona Teleajenului, din care notam inventarul de obiecte si unelte ale unei stane, lazi de zestre bogat ornamentate, variate tesaturi de interior si vechi scoarte romnesti, piese de costum popular caracteristic acestei zone.

Pridvor de casa taraneasca construita in anii 1940, din judetul Prahova, prezentand un elaborat traforaj cu motive etnografice locale. Tipologia casei este caracteristica asezarilor din zona de contact dintre campie si deal Manifestari folclorice Sarbatoarea verii. (Manifestare artistica, cu participarea ansamblurilor folclorice din judet) Tabara internationala de pictura si sculptura Dan Platon. Editia a IV-a (organizata impreuna cu U.A.P. si Casa de cultura Ploiesti Ziua Comunei. (Manifestare artistica de amploare: expozitii, lansari de carte, muzica de fanfara, spectacole folclorice, targ)

1.7 Baza materiala turistica

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri. Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente. In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial. In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice in general si in mod special in oferte turistice a caror specialitate este insasi forma de agrement (turism montan, turism de litoral, etc.). Gradul de atractie al unui produs turistic, cat si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si mijloacelor pentru agrement. Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta. In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica, clasificate astfel: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 3. moteluri de 3, 2, 1 stele; 4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele; 5. hosteluri de 3, 2 stele; 6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 7. bungalouri de 3, 2, 1 stele; 8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele; 9. sate de vacanta de 3, 2 stele; 10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

11. popasuri turistice de 2, 1 stele; 12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele; 13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete); 14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele; 15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele. Una din cele mai cautate statiuni de pe Valea Prahovei - statiunea Predeal - este statistic orasul situat la cea mai mare altitudine din Romania, intre 1.030 si 1.110 m. Orasul Predeal dispune de un potential turistic imens, oferind posibilitati variate de distractie si de practicare a sporturilor: partii de schi , patinoar, terenuri de sport (tenis de camp, fotbal), posibilitati de drumetii. Sunt disponibile 8 partii de schi cu grade diferite de dificultate, telescaun (Clabucet Sosire, Clabucet Plecare), teleschi, baby-teleschi. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Orasul Predeal este plasat pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, intr-o depresiune bine adapostita de masivele muntoase Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Clabucet. Statiunea se gaseste la o distanta de 142 km de Bucuresti, la 25 km de Sinaia si la 25 km de Brasov. In afara de varietatea serviciilor de SPA, in statiunea Predeal turistii se pot bucura de revigorarea organismelor slabite, de tratamentul afectiunilor: neuroastenii, recuperarea dupa suprasolicitarile fizice sau intelectuale, tulburari endocrine si probleme de crestere a copiilor. Statiunea dispune de o gama variata de posibilitati de cazare, de la vile si pensiuni, la complexe hoteliere de 5*, oferind conditii de cazare ireprosabile. Daca sunteti in cautarea unei cazari avantajose si rapide, alegeti una din unitatile de cazare propuse. Fiecare hotel, vila, pensiune, cabana, vila la cheie, are prezentate informatii importante si complete cu privire la structura de cazare, facilitatile oferite si tarifele practicate pentru fiecare sezon in parte, ofertele speciale, reduceri, oferta de Revelion, Craciun sau Paste, dupa caz. Daca sunteti in cautarea unei oferte de cazare in Predeal Baza de cazare : Hoteluri , Vile , Pensiuni, Cabane, Hanuri , Apartamente Hotel Predeal Confort Suites***** Hotel Piemonte**** Hotel Ursuletul*** Hotel Belvedere***, Hotel Hera*** Complexul de lux Montien***** Sunset**** (cu oferta de Ultra All Inclusive) Vila Select*** Complexul Eden*** si complexul intim de vile Darius*** Hotel Lux Garden *****

Pensiunea Casa Teo ***** Pensiunea Casa Iris ***** Apartament Azuga Cabana Valea Popii Motel Hanul Romanesc Statiunea Cheia ocupa o pozitie pitoreasca la poalele Masivului Ciucas intr-o mica depresiune strajuita de culmea Zaganului, ca si de muntii Balaban si Babes. Spre ea converg piraiele Timpa si Cheita care constituie obirsiile riului Teleajen. Excursii, posibilitati de pescuit, promenade prin statiune, discoteca, biliard. Excursii la Cabana Muntele Rosu, cu pante pentru schi in apropiere.Acces pe poteca si pe drum auto Cabana Ciucas cu acces pe poteca la circa 3h. Poiana Stinei loc pitoresc de popas, la poalele culmii Valea Stinei, spre Curmatura Stinei. Casa de vinatoare, pastravarie, punct de plecare spre Cheile Vaii Stinei, spre Curmatura Stinei, spre Pasul Borcuta, Tabla Butii, Virful Siriu Sfinxul Bratocei, monument al naturii. De aici se poate continua urcusul spre Tigaile Mari, virful Ciucas si Cabana Ciucas.

Baza Terapeutica Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. In trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate in scopuri terapeutice. In ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative. In tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale in jurul carora au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de baza in tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, saratesufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de adancime cu concentratie mare, exploatate prin sonde. Slanic Prahova statiune Statiune balneoclimaterica, centru al sarii incluzand Muntele de Sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa, oras inconjurat de peisaje pitoresti si dispunand de conditii de cazare, tratament si devertisment variate, Slanic Prahova este locul ideal pentru petrecerea vacantei. Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (si lacurile) (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu

concentratie mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia). Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este seterminat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare. Proceduri Terapeutice Hidroterapie cu apa minerala salina, cu plante, hidrokinetoterapie (la cada, bazin), termoterapie (parafina, namol), electroterapie, laserterapie, masoterapie, aerosoloterapie, kinetoterapie,gimnastica recuperatorie , tratamente ginecologice specifice; Baza de agrement si spatii verzi Complex turistic Centru de Agrement HIMALAYA Centrul de Agrement BUTENI VILA CRIUL Trasee turistice ce se pot desfura din centrul de agrement: Vizitarea obiectivelor turistice din staiune i din mprejurimi (Casa Memorial Cezar Petrescu, Sfinxul i Babele stnci modelate de vnt n Masivul Bucegi, Crucea de pe Vrful Caraiman); Drumeii n Masivul Bucegi (Cascada Urltoarea, Cabana Gura Diham, etc.); Transport pe cablu pe Platoul Bucegilor; Staiunea ofer faciliti deosebite pentru practicarea sporturilor de iarn (Prtia Kalinderu beneficiind de dotri ultramoderne).

Centru de Agrement SINAIA PRAHOVA Agrement: - Vizitarea obiectivelor turistice din statiune (Complexul Muzeal Peles si Pelisor, Manastirea Sinaia, Muzeul George Enescu, Muzeul Bucegi, Casino Sinaia, Muzeul Cinegetic Posada a situat in localitatea Posada, la o distanta de aproximativ 10 km); - Plimbari si drumetii montane pe trasee marcate (Piscul Cainelui, Poiana Stanii, Cota 1400, etc.); - Transport pe cablu Sinaia a Cota 1400 a Varful cu Dor; - Practicarea sporturilor de iarna Sali Polivalente : Sala Polivalenta Plopeni Prahova Sala Leonard Doroftei Ploiesti Prahova Sala de Sport Octavian Belu Ploiest Amenajari pentru sporturi de iarna n partea superioar a judeului Prahova, dominat de abruptul versanilor de E ai M-ilor Bucegi, s-a dezvoltat un irag de staiuni climaterice: Breaza, Sinaia, Poiana apului, Buteni, Azuga i Predeal - jud.Braov, constitiuind una dintre cele mai pitoreti zone turistice ale Romniei. O reea dens de poteci marcate, cu numeroase variante, precum i telefericele Sinaia - Cota 1400 - Vrful cu Dor i Buteni - Babele - Petera Ialomiei nlesnesc accesul turitilor spre platoul M-ilor Bucegi, cu interesante forme "megalitice" (Sfinxul, Babele) i cu posibiliti de ascensiune spre vf.Omu(2.505 m), Caraiman(2.384) s.a. Sinaia - Sporturi de iarn Pentru amatorii sporturilor de iarn exist o serie de amenajri speciale, precum: prtie de bob (1500 m lungime, 13 curbe i 132 m diferen de altitudine) multe prtii de schi cu grade diferite de dificultate prtii de sanie telecabin de 35 de locuri telescaunul teleschi Sinaia este practic punct de plecare spre cabanele M-ilor Bucegi (Cota 1.500; Vrful cu Dor- 2.000 m alt.; Cuibul Dorului-1.200 m; Babele-2.206 m; Omu-2.505 m; Padina-1.525 m ; Piatra Ars -1.950 m, Petera-1.610 m) i ale M-ilor Baiului (Piscul Cinelui-950 m etc.).

n prezent, Sinaia este un important centru turistic i de desfurare a unor conferine internaionale i naionale.

Partii de ski Poiana Brasov 10 partii de ski Lupului Sulinar Kanzel Ruia Subteleferic Drumul Rosu Bradul ( zapada artificiala) Slalom Poiana Stadion Poiana Brasov va avea din nou patinoar de dimensiuni olimpice : instalatie gheata artificiala,iluminat nocturn. Sinaia 6 partii de ski Carp Papagal Vanturis Valea Dorului Turistica Dorului

Azuga 2 partii de ski Stalom Sorica Olimpica Busteni Partia Kalinderu Predeal Cocosul Clabucet Subteleferic Clabucet sosire

Clabucet varianta Clabucet scoala Subteleferic St.inf. Clabucet 3 Paraul Rece Baza de alimentatie publica Restaurante : Restaurant Complex Europa L.G.** SRL Ploiesti Restaurant Complex National Sinaia Restaurant Complex Zamora Busteni Restaurant Cristian ** Sinaia Restaurant La Brace Sinaia Restaurant Hanul Gazarilor Ploiesti Neo Turism SRL Sinaia - Hotel Paltinis ** Restaurant Casa Munteneasca Sinaia Restaurant Green Zone Ploiesti Restaurant Sorica Azuga

1.8 Potentialul de comunicatie

Cai de comunicatie: cai ferate ,sosele,drumuri forestiere,poteci turistice Caile Ferate au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societatii. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi influentat de curentele politice. Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei. In judetul Prahova trenurile opreasc doar in orasele mai mari cum ar fi:Sinaia, Predeal,Azuga,Busteni,Breaza,Valenii de Munte etc. In judetul Prahova sunt soselele:DN 1,DN 1A,DN 73A. DRUMURI FORESTIERE Aceste rnduri se adreseaz tinerilor de vrsta "a treia", dar nu numai. Primul traseu. Nu este marcat. Pornirea de la gar pe drumul ce duce spre cartierul Zamora,se trece pe lng Palatul Cantacuzino i la prima strdu se face la stnga spre pdure. Se urc pn la liziera pdurii i aruncm o privire spre masivul Butenilor. Aici se gseste dou drumuri forestiere. Vom urma drumul spre Valea Fetii. O bariera i un indicator forestier aflat pe un copac n stnga drumului ne semnaleaz c ne aflm pe drumul bun. Trecem prin spatele palatului, mergnd prin pdure. Printre ramurile copacilor se zresc vilele din ora i siluetele majestoase ale Caraimanului i Cotilei. Dup cca. 45de minute ne intersectm cu un drum ce coboar la albia prului Valea Fetii. Coborm spre pru i cutm s inem malul drept spre aval. Dei unele hri menioneaz existena unui drum, v atragem atenia c acesta nu mai exist cel puin n prima parte a traseului de ntoarcere. Mergem n aval pe pietrele din albia prului, l traversm de doua ori i ajungem din nou la drum. Prul se traverseaz desclat cu atenie ca s nu alunecm pe pietre. Dup cteva minute de mers pe drum dm de apa Prahovei, care la fel trebuie trecut n picioarele goale. Adncimea apei este de cca. 30cm. Pe malul cellalt se poate face plaj. Urcm malul i dm de soeaua naional chiar la captul nordic al oraului Buteni. Timp de parcurs max.1h1/2. Dac nu vrei s v "rcorii" picioarele, atunci din punctul unde am cobort la pru continum raidul pe Valea Fetii urmrind drumul forestier pe care am venit. Dup 1/2h se ajunge la ruinele unei microhidrocentrale pe cldirea creia scrie proprietatea Hidroelectrica. Ne putem adposti aici n caz c ncepe ploaia. De aici se poate trece podul de beton spre stnga i se urmeaza drumul forestier din stnga, ce ncepe s urce prin padure i care va conduce

spre intrarea n Azuga. Atenie spre dreapta se continu drumul pe Valea Fetii. De acolo , reintoarce de la microhidrocentral pe acelasi drum forestier foarte bine ntreinut. Durata plimbrii dus-intors cca. 2h1/2. Al doilea traseu. Este marcat parial cu cruce roie. Pn la liziera pdurii traseul este identic cu cel spre Valea Fetii. De aici se va lua pe drumul din dreapta. La intrarea n traseu este o bariera, iar pe un copac se precizeaz, Zamora. Se inainteaza pe drumul forestier cca. 200m, paralel cu vilele de pe strada Zamora i ntlnim primul semn. De aici semnul ne va nsoi o bun bucat de drum. Drumul este uor fr probleme de orientare, crucea roie dndu-ne un sentiment de siguran suplimentar. n maxim 1h se ajunge la o caban de vntoare. De acolo marcajul urmarete drumul spre Vf. Zamora1520m i Vf. Baiuul - 1826m. De acolo se va lua pe drumul forestier ce se desprinde n dreapta. Acest drum nu este marcat. Se trece pe lng o groap de gunoi i ncepe coborrea spre Poiana apului. n 15-20min.se vad vilele din Poian. Prsirea drumul forestier la bariera ce se observ n dreapta i se coboara intrnd n Poiana apului pe strada Aluni. De aici se va vedea o frumoas perspectiv a masivului Bucegi.Se continu coborrea accentuata pe aceast strdu pn la strada principal Zamora.Apoi la dreapta spre Buteni, admirnd n stnga muntele i n dreapta vilele nou construite, ajungnd la Palatul Cantacuzino. Durata total dus-intors cca.2h1/4.

Piatra Verde se poate vedea si din centrul Slanicului, iar pentru a ajunge la aceasta cariera de piatra se trece prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat ce leaga Slanicul de Valenii de Munte.

. Plimbari de aprox. 30 min se pot face la izvoarele cu ape sulfatate,calcice,clorosodice din apropierea orasului: Fantana Rece-Sub cetate, Fantana lui Dusman, Fantana Gogon. Tot o jumatate de ora dureaza si drumul pana la padurea de brazi, situata pe

dealul din aropierea Minei Unirea. De la padurea de brazi se poate ajunge si la Fantana Rece.

Crasna este o localitate situata in apropierea Slanicului.Traseul spre Schitul Crasna dureaza intre 2,5 ore si 3 ore si trece prin Grosani, satul Schiulesti si Valea Crasnei. Intoarcerea se poate face si pe drumul forestier spre Maneciu Ungureni. La Manastirea Crasna se mai poate ajunge si din orasul Ploiesti, pe ruta Ploiesti Valenii de Munte, cu coborarea in Halta Homoraciu (daca mergeti cu trenul), de unde se urca pe jos, cateva ore, dar fara regrete sau se coboara in Izvoarele de unde la fel exista un drum care duce spre Manastire

. Orasul Slanic se afla in vecinatatea Muntilor Teleajanului,cei mai apropiati din aceasta grupa fiind Muntii Grohotis,la care se poate ajunge pe mai multe trasee marcate, in intervale cuprinse intre 3 si 5 ore. Slanic- vf.Gorganul Mic- vf.Mare Bechet- vf.Poiana Lunga- Saua Cordun- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic

Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- Paraul Bradului- Saua Cordun-vf. Trifoiu- Valea Crasnei- Schiulesti- Slanic Slanic-Stefesti- Valea Varbilaului- vf. Paltinet-Culmea Maciuca- Bertea- StefestiSlanic Slanic- vf.Radila Mare- vf. Ulita- vf. Grohotis- vf. Bobu Mare- vf. Bobu Mic- Stana din Babes- Cheia Din DN 1 traseul urmeaz 4,5 km oseaua DN 73 A pn La ipote". Continu cteva sute de metri pe drumul carosabil (traseul auto 6), care duce peste culmea Forbanu i aua Baiului la Cabana Diham. Apoi spre sud, prin pdure pe poteca marcat cu punct rou i cruce galben, care ne scoate n scurt timp n drumul forestier de pe Prul Frsinetului. Parcurge pe acesta n amonte cteva zeci de metri apoi urc susinut spre vest o poriune scurt printr-o fie de pdure i iese n Poiana Frsinetului. Aici marcajul cruce galben continu spre vest nsoind poteca spre Valea Gljriei. Traseul continu spre sud pe poteca marcat cu punct rou, strbate n urcu domol o pune i-n circa 20 de minute ajunge la Cabana Diham. De aici urmeaz cteva sute de metri spre sud drumul ce conduce n aua Baiului. Cotete uor spre sud-sud-vest pe poteca larg care traverseaz aproape pe curba de nivel obria praielor Diham i Armsarul. Trece de ramificaia potecii spre Cabana Poiana Izvoarelor (traseul 34, marcaj cruce albastr) i dup ce ocolete prin vest Cpna Porcului (1571 m) ajunge n frumoasa poian de la Pichetul Rou. Traseul:de pe valea jepilor, traseul este dificil si accidentat De la fabrica de hrtie traseul urmeaz drumul spre Hotel Silva i staia de telecabin, urc o scurt poriune de-a lungul unui drum forestier pe lng firul vii Jepilor, las spre stnga poteca spre Cascada Urltoarea (traseul 4, marcaj punct rou) iar puin mai sus cea spre Cantonul Jepi (traseul 5, marcat cu triunghi albastru). n continuare urc accentuat prin pdure pe versantul nordic al Jepilor Mici, traverseaz firul vii Jepilor i continu n urcu pe faa sudic a Caraimanului, pstrndu-se n apropierea apei pe care o traverseaz de mai multe ori. n final poteca se abate spre dreapta n urcu susinut i ajunge la Cabana Caraiman (2025 m) printr-o traversare spre stnga. De aici pornete spre Crucea Caraimanului poteca nemarcat de pe Brna Mare a Caraimanului (traseul 13); o alt potec de legtur (marcat cu punct albastru, traseul 31) se desprinde spre sud spre Cantonul Jepi i Cabana Piatra Ars. n continuare, traseul urmrete poteca spre vest, aproape de firul apei, n urcu domol pn la Cabana Babele (2200 m) (Buteni - Cabana Babele 4 ore). De aici coboar tot spre vest pe Piciorul Babelor n Valea Ialomiei pe care o atinge n apropierea staiei de telecabin (Babele - Petera), de unde parcurgnd spre sud o scurt poriune a drumului de pe Valea Ialomiei (traseu auto 2) ajunge la Hotelul Petera (1610 m). Mijloace de transport pe cablu:

Telecabine:Busteni,Sinaia

Telecondole:Azuga,Sinaia,

Telescaune:Borsa,Sinaia,Predeal,Paltinis

Teleschi:Sinaia,Predeal,