Sunteți pe pagina 1din 10

Modulul

L7

Ecualii diferenliale
L7.L UI. Introducere in teoria ecuatiilor diferen{iale
Fenomenele din naturd, qi societate au adesea un pronuntat caracter dinamic,

ele fiind procese evolutive in timp conform unor legi proprii. Exemple de
asemenea fenomene

pot fi evolulia unui grup biologic sau social, precum

gi

o reactie chimicd.

Studiul unui asemenea proces evolutiv presupune urmdrirea unui numd,r


de parametri care caracterizeazd, procesul sau fenomenul respectiv. in lim-

baj matematic, acest grup de parametri reprezintd, starea sistemului sau a procesului gi formeazd un grup de funclii dependente de timp. De exemplu, starea unei populatii poate fi descrisd prin numdrul de indivizi din care
este compusd. Starea unei reactii chimice poate fi data, dupa caz, de tem-

peratura sau concentralia uneia sau mai multor substante care participa Ia
reac{ie.

Starea sistemului apare relativ rar ca o funclie explicita de timp, ci,

mult mai adesea, ca solulie a unei anumite ecualii care descrie o lege ce
guverneazi fenomenul respectiv.
Modelarea matematicd, a unui fenomen dinamic revine la stabilirea aces-

tor ecuatii, care sunt in majoritatea cazurilor ecuatii diferenliale.

Definitie.
de forma

Se numegte

ecuatie diferentiald de ordinul

o ecua{ie

F(r,u,a')
1.67

:0,

(17 1)

168

MODIJLUL 17. ECUATII DIFEREATTIALE

f': D C R3 ---+ Resteofunc{ie. r I: (a,b) C Reste variabila independent d, g : g(r) ese funclia necunoscut d", iar yt : A'(r) este derivata
unde
de ordinul

I a functiei necunoscute. Observatie. Rela{ia (17.1) se numegte forma generald(implicitd)


Dacd. ecualia (17.1) se poate transcrie

ecua!iei diferentiale.

Definitie.

in forma
(17.2)

y'

f (r,lJ),

atunci aceasta se numeqte forma explicita(sau


diferen{iale.

norrnald) a ecua{iei

Definitie.
pentru care

integrali) a ecua{iei diferenliale (17.1) sau (17.2) o func{ie A : U(r), y : I C R ---+ R, derivabila pe 1
Se numegte solutie(sau

F(r,y(r),a'@)):0, Definitie.
Se numeqte

(V):r e 1.

solutie generald(sau integrald generald) a ecuatiei diferentiale (17.1) o familie de func{ii {d@;c)lc e R} pentru care F(r,Q@;C),d'(r;C))

:0.

(V)r 1, C R.

Definitie.

Se numeqte

o functie a : ticulara constantei reale C.

solutie particulard a ecualiei diferen{iale (12.1) dr(r) care se obline din solulia generala dand o valoare par-

solu{ie a ecua{iei diferenliale, care nu se poate obline prin particularizarea constantei dintr-o solulie generald,, se numegte solulie sin-

Deflnitie. o

gular5.

Observatie. A rezolva sau a integra o ecualie diferenliald inseamnd, determinarea tuturor func{iilor y : y(r) care verificd,, pentru r dintr-o anumitd,
multime o rela{ie de forma (17.1).

Definitie. Graficul unei solulii y : y(r) a ecualiei tegralS a ecua{iei date.

se numegte

curbd in-

Definitie. Prin problema Cauchy atagata


itate de forma

unei ecualii (17.1)

se

intelege problema determind,rii acelo solu{ii ale ecualiei care verificd, o egal-

y(ro)

ao,

(17.3)

:,

ur. ECUATII DIFEREA/TIALE DE ORDINUL

16e

unde

rs f. iar 9o R sunt fixate. Relalia (17.3) se numegte conditie


gi

initiald. Observalie. O problemd, Cauchy consta deci dintr-o ecuatie diferen{iala


o conditie initiald,:

tu':fft.a) \ v('o) :
uo

(17.4)

TeoremA. Fieecua{iadiferenliaa U': f (r,g), unde f : D C R---+R, (ro,yo) e D. Daca / satisface condiliile (i) / este continua pe D; (ii) / admite derivata parliala ff continua Pe D, atunci exista un interval (rr- h,rs|_h) gi o funclie unicd a -- a@) definita
pe acest interval, care sd fie solutie a problemei Cauchy.

Observalie. Din punct de vedere geometric, rezolvarea problemei Cauchy revine la determinarea unei cubr integrale a ecualiei care sd, treaci prin
(ro, ao)

Observa{ie.
cd'!Jo

Dacd y

d@; C) este o solutie generald a ecua{iei diferentiale,

atunci problema Cauchy se poate rezolva dacd existd, C e R cu proprietatea

d@o;C).

L7.2 UI. Ecuatii diferentiale


Primele ecualii diferentiale de ordinul odatd cu aparitia calcului integral:

de ordinul

I au fost rezolvate in secolul XVII,

y':f(r)
unde

,rel,
fI

(17.5)

:1

C R ---+ R este o funclie continua. Solutia acestei ecuatii este

a(r):

ru*

J,oftt)

at

L7.2.L Ecua{ii cu variabile separabile


Defini{ie.
forma
Se numeqte

ecuatie cu variabile separabile o ecuatie


a'

de

: f(r)'e(a),

(17.6)

unde

R qi g : (c.d) ---+ R sunt funclii continue, iar g nu se anuleaza rn nici rrn pllnct din intert'alrtl tr.dl(n.b.c.a. e Rt.

: (a.b)

----+

t70

MODTJLUL 17. ECUATII DTFEREATTIALE

Observalie. Funclia 9 fiind continud gi nenul5,, pastreazd semn constant pe intervalul (c,d). Fara a restrAnge generalitatea, putem presupune cd, g > 0 pe (c, d')(in caz contrar, inlocuim f Ai g a) -f , respectiv -9)' Fie (17'6)' Atunci putem A : A(r), u : (a,b) -+ (.r,d), o solulie a ecualiei
' separa variabilele": o'
Deoarece
asemenea)

: 1{r)',l(a) <+ #h:


este continud,,

f u) ' (v)r e (o'b)'

F : (a,b) ---+ R o primitivS a sa. De primitivd, a funcliei j. Rezulta cd, G' : i, fie G: (c,d, -+ R o

qi fie

G o U : @,b) ---+

este derivabila qi

(Goy)'(r)
astfel cd

G'(y(r))

a'(r)

:tj..''
9\y\.r ))

y'(.r)

: Ik)

. (V)r (a'b)'

: f ' Dar atunci (G"y)': fl" astfel cd existi o constanta reald C R cu proprietateac6"G oy: F *C' Rezulta ca
(G"y)'

a@):c L(r@)+c), (v)re IC(a,b).


Reciproc, fie

(17'7)

u: y(r) de forma (17-7). Atunci


(G l(F(r) + c))', : (G-')',(F(r) + c) ' (r(r) + c)' . F'(r) -iur./(r)

a'(r)

: f""6,n!;_6 (")'g(a@)),
astfel c5, a
urmdtoarea

: i#h:

a@) este solu{ie a ecualiei (17.6). Am demonstrat astfel

Propozilie. Fie / :
continue
cLr

(c,,

b) ----+ R qi g

(c,

d) ---+ R doua func{ii


separabile

+ 0 pe (c,d). Atunci ecualia cu variabile


v'

f(*)'g(a)

are solulia generald

a:a@), a@):G*I(F(r) +c) , (v)r1c (o,b),


unde ---+ R este o primitiva a funcliei f , G t (c,d) primitivd, a funcliei L, tar C R este o constantd' reald"

F:(a,b)

->

este o

17.2. Ur. ECUATII DIFERtrNTIALE DE ORDINUL

171

Observalie.

C6,nd avem de rezolvat o ecualie diferentiala cu variabile

separabile, de forma a'

: f (r)'S(y), procedd,m astfel: 1) separam variabilele: ##: f @). 2) integram gi oblinem I h: I f @ dr, egalitate care este echivalentd
cuGo!J:F-l-C,CeR.
3) Scriem solutia generald,

a@):G t(F(r)+c), ce R.
4) Daca avem date gi condilii iniliale, i.e. avem de rezolvat problema Cauchy

t u' : f(r)'g(v) :
I u(ro)
c1r ?J
uo

solulia se obline consider6,nd in solulia generald C


echivalent rezolvd,nd in raport

G(ao)

: y(r) f'

- F(zs), sau,
(178)

ecuatia

1u(r\

J,"

;6:I,,f{')o''
: 2r'
(1

d,L

ecualia U' rezolva, separd,m in primul r6,nd variabilele:

Exemplu. 1) Sa considerS,m

+ A'). Pentru a o

-!- :2r l+vz


Prin integrare, avem cd,

lh:f,.a.,
de unde, tin6,nd cont de

I r, a, :.r2 It r-u-: arctsla) * C si l'"""-" -C,


ob{inem
cd,

J!-

arctg(y(r)):12

+C

, cu

C R.

Solutia generali a ecualiei date este atunci

v(r):ts(r2+c) ,ce R.
2)
Sd, considerd,m

problema Cauchy

J u' :2r'a

I v(1) :z

172

MODULT]L 17. ECUATII DIFEREAITIALE

Determinim solutia generald a ecualiei diferentiale din cadrul sistemului:


tJ,

+ { : r, :+ ! + : I 2r clr + + tn(lyl) : 12 I C, C eR <+ - Le"+c, C e R


:2r.,!J
.U

<-==+

!J: teC . r', C g R <+

a@)

: K . e,', K :*ec Z:

R*.

Perrtru a rezolva problema Cauchy, determinam constanta nenuld, incAt sa fie verificata condi{ia ini{ial5, y(7)
AG)

astfel

: ) g K . er" :)

q-S

K' e :2 + K :

2
e

Obtinem astfel solulia

9" ulr): i.r" :2e"

Observatie. Am fi putut rezolva problema Cauchy gi direct,


definite:

fd,ra sd mai

scriem solu{ia generala a ecuatiei diferentiale, folosind egalitatea integralelor

#(") + : fi 2t 6f5 1e In(y(r)) - ln(2) -- 12 - 12 .++ s lp(y(a)) : Ln(2) I 12 - I q3 y(r) : ,tn(2)tr2 r 44 a4 y(r) - 2"t2 |.

L7.2.2 Ecuatii diferentiale


Definitie.
dacd poate fi adusa la forma

omogene
ecualie diferen{iald omogend

O ecuatie dif'erenliala se numegte

a':I(;/
;
A@)

/y\

(17 e)

Pentru a rezolva ecuatia se considerS, functia auxiliard

aQ)

(17.10)

Din rela{ia de mai sus oblinem succesiv:

: r . z(r) a

yt

(a)

z(r)

t r. z'(.r)

inlocuind in relalia (17.9), {inAnd cont de (17.10). oblinem atunci ecuatia z(r) + r . z'(r) : .f (r(")), sau, echivalent,

,,

f (,)

-t

(17.11)

17.2.

LTI,

ECLIATII DIFERENTIALE DE ORDINUL

773

care este o ecuatie cu variabile separabile. RezolvAnd aceastd ecuatie se gisesc solu{iile z : z(r), care ne permit, cu ajutorul relatiei (17.10) sa
scriem solu{iile ecualiei omogene (17.9): a

a@)

: r' z(r)' :
x2

Exemplu.

Sa considerdm

ecualia2ryy'

3g2. impdrlind ecualia

prin 12 se obline
2rlty' *
.T'

2I.a':1*z(il"o
z(O :
ule)

-gyt
care reprezinta o ecualie dif'erenliald omogend. Cu notalia obtinem ecua{ia cu variabile separabile

,,:!.(1-32'z -.). "-, \ 2z ')


Pentru rezolvarea acesteia scriem succesiv:

3 177(! + z2) : In(lrl) + c, c 6 ft 13 I * z2 - "tn(/)+c, c e R <+ g 22: -!J . e'' -7, C eft 19 z : It/K. r 1, K :*ec R*.
Putem scrie atunci solutia ecuatiei initiale:

?#:j-l#d,:lld'+

ylr):+/xu-l
minam constanta

.Ke R.'
:
2, deter-

Daca in plus am avea qi o condilie iniliala, ca de exemplu g(1)

K
t:

inc6,t

sd,

fie verificatd aceastd, condi{ie:

+1. \[K . I
H1\-tJ. f,.

1 - 2 :+ \/K- :) s

- 1: I g

Solutia problemei Cauchy este atunci

a(r):rt/fu-1.
17.2.3 Ecua{ii diferentiale liniare de ordinul I
Definitie. O ecuatie diferen{iala
u' + de forma

P(r) 't

QG)

(17.r2)

174

MODULUL 17. ECUATTT DIFERE TTrALE

in care P,Q t 1C R --+ R sunt douA functii continue, se numegte ecualie diferentiald liniari de ordinul I. Observa{ie. Denumirea provine de la faptul ca atdt functia necunoscutd, y, cdt gi derivata sa g'apar numai la puterea intAi.

Observatie. Dacd, Q@) :0, ecualia se numegte ecualie liniard omogeni de ordinul I, in caz contrar ea numindu-se ecuatie liniard neomogenS. de ordinul I. Pentru rezolvarea ecuatiei (17.12) vom folosi metoda variatiei constantelor: 1) Vom determina solulia generald a : Q(r;C) a ecua{iei omogene A' +

P(") 'lJ :0, dupd care

2) Vom inlocui constanta C cu o func{ie C(r), pe care o vom determina in aga fel incAt functia A : d(r;C(.r)) sd fie solutie a ecualiei neomogene

Y'+P(r)'a:Q@)
Fie deci ecuatia omogena

Y'+P(r)'u:0.
Aceasta este o ecualie cu variabile separabile, pentru care putem scrie succesiv:

y,

*P(r).

dr + C, C 6 ft a3 =+ tn(lyl) : - I + A@) : *ec . e i P(r) dr,,C e R <=+ + a@) - K . I e@)0,, K : tec R*

+ t : *r(") =+ / + : p(r)
"

- [ p(r) 6tu I

Pentru ecuatia neomogend, cd,utdm allm o solulie de forma

y(r)
prin "varierea constantei"

: K(") . e- ! e{') a"

K.

Pentru func{ia g de mai sus avem

U'@):K'(r)."

Ie@)o,+K1r1

." IP(r)dr (-p("))

inlocuind in ecualia (17.12) ob(inem

K'(r) . I e@) d' + K(r) . I e{") a, . (P(r))+ "" +K(r) . e ! P(r) dr . P(r) : Q@) <=+

s [{t(a) : Q@) . "l r{') dr :::+ + K(r) : I Q@) . s[ e@) d.rlr + K1, Ki e R.

17.2. LII. ECUATII DIFEREAITIALE Dtr ORDI^:UL I


Oblinem atunci solulia generald a ecualiei (17.12):

175

glr): I I v{\."/ Qtr).rl ''''d'dr -K,) '/ \J


Exemplu.
Sd,

/f

p' I Pr'td'. K1 R.

consideram problema Cauchy

\ Ytot :+

I Y'-2rg:1'3

trcualia diferenliala din caclrul problemei este una liniara de ordinul I, cu P(r) : 2r Ei Q@): 13. Solulia sa generald' va fi de forma

.e |z'd', K r'. y(r): (l --"r"^'d,r* ")


Avem

I
si

Ir., or:

12

+c

I
+

13 . e"clr

(r'

""'

r'' (zr'."),1, : L I r' ("'")' a,: - [ (r')' e" (h) : llr'r"' - e"') : l' e" (r2 - 1)

astfel cd

a(r):(;,'(f
iniqiala ut0) :

7)

*,t) 'p ":L,r-

l)-rK .-'",KeR.
verificatd condi{ia

Dtermindm acum constanta

K e R, astfel incat sa fie

"|:

^ .(-l) rK'eu: r-7 o K--.e 2', 2 t


1

gi solutia problemei Cauchy este

I ak): -(.r'- 1)+-.r'" ) r'-

^2: 1t,

-l-r' 2\ -1 + "t-"')

17.2.4 Ecua{ii diferentiale de tip Ber noulli


Definilie. O ecualie diferentiala
y' + in care P.Q
de fbrma

P(r) 'a

QG) 'a"

(17.13)
'

,1 C R ---+ R sunt doua funclii

continue, cu Q neidentic nula'

iar o R

\ {0. 1}. se nurneqte

ecna{ie diferenliala de

tip Bernoulli.

176

MODULUL 17. ECUATII DIFER,EA/TIALE

Observa{ie. Valorile exceptate ale exponentului 0 corespund unor ecuatii liniare de ordinul I(omogen5, pentru Q. : I, respectiv neomogend pentru

a:0).
Pentru rezolvarea ecua{iei (17.13), imparlim ecualia prin y", oblinAnd a'
sau, echivalent,

'a-o + P(r) 'aL

Q(r)

(1- *)a' 'a o + (1- a)P(r)'at-":


Considerrh funclia auxiliar5,

(1

*)Q@)

z(r)

: A(r)' " , pentru cate z' :


(7

(1

a)A'A "

inlocuind in relalia de mai sus, avem cd


z' + (7

- a)P(r) ' ,:

a)Q@)

care este o ecualie liniard, de ordinul

I in raport

cu functia necunoscutd

z:

z(r).RezolvAnd

aceastd, ecualie,

din solulia sa

z: z(r) putem obline

o solulie y

A@)
Sd.

: zlr)#;

a ecualiei de tip Bernoulli iniliale'

Exemplu.

considerS,m ecuatia diferentiala

a' + 4rY Aceasta este o ecualie de

: rt/a '

a: I. Pentru z :

tip Bernoulli, in care P(r) :4r, Q@) : r, iat z(r)..: a(r)' " : t/a@) oblinem atunci ecualia liniara
.

^t -LJ n-,-r

a cd,rei solutie generald, are forma

z(r) :
Ob{inem

(l ;. "rz'd'* r)

. e-

rz'd',

K r_r-.

z(r):
Prin urmare,

(I *' * ") .e-" :tu* *'e-"


--

y(r) :

(.(r))i; : (r(r))'

(1** " *)'

,Ke

S-ar putea să vă placă și