Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
L7
Ecualii diferenliale
L7.L UI. Introducere in teoria ecuatiilor diferen{iale
Fenomenele din naturd, qi societate au adesea un pronuntat caracter dinamic,
ele fiind procese evolutive in timp conform unor legi proprii. Exemple de
asemenea fenomene
gi
o reactie chimicd.
baj matematic, acest grup de parametri reprezintd, starea sistemului sau a procesului gi formeazd un grup de funclii dependente de timp. De exemplu, starea unei populatii poate fi descrisd prin numdrul de indivizi din care
este compusd. Starea unei reactii chimice poate fi data, dupa caz, de tem-
peratura sau concentralia uneia sau mai multor substante care participa Ia
reac{ie.
mult mai adesea, ca solulie a unei anumite ecualii care descrie o lege ce
guverneazi fenomenul respectiv.
Modelarea matematicd, a unui fenomen dinamic revine la stabilirea aces-
Definitie.
de forma
Se numegte
o ecua{ie
F(r,u,a')
1.67
:0,
(17 1)
168
f': D C R3 ---+ Resteofunc{ie. r I: (a,b) C Reste variabila independent d, g : g(r) ese funclia necunoscut d", iar yt : A'(r) este derivata
unde
de ordinul
ecua!iei diferentiale.
Definitie.
in forma
(17.2)
y'
f (r,lJ),
norrnald) a ecua{iei
Definitie.
pentru care
integrali) a ecua{iei diferenliale (17.1) sau (17.2) o func{ie A : U(r), y : I C R ---+ R, derivabila pe 1
Se numegte solutie(sau
F(r,y(r),a'@)):0, Definitie.
Se numeqte
(V):r e 1.
solutie generald(sau integrald generald) a ecuatiei diferentiale (17.1) o familie de func{ii {d@;c)lc e R} pentru care F(r,Q@;C),d'(r;C))
:0.
(V)r 1, C R.
Definitie.
Se numeqte
solutie particulard a ecualiei diferen{iale (12.1) dr(r) care se obline din solulia generala dand o valoare par-
solu{ie a ecua{iei diferenliale, care nu se poate obline prin particularizarea constantei dintr-o solulie generald,, se numegte solulie sin-
Deflnitie. o
gular5.
Observatie. A rezolva sau a integra o ecualie diferenliald inseamnd, determinarea tuturor func{iilor y : y(r) care verificd,, pentru r dintr-o anumitd,
multime o rela{ie de forma (17.1).
se numegte
curbd in-
se
intelege problema determind,rii acelo solu{ii ale ecualiei care verificd, o egal-
y(ro)
ao,
(17.3)
:,
16e
unde
tu':fft.a) \ v('o) :
uo
(17.4)
TeoremA. Fieecua{iadiferenliaa U': f (r,g), unde f : D C R---+R, (ro,yo) e D. Daca / satisface condiliile (i) / este continua pe D; (ii) / admite derivata parliala ff continua Pe D, atunci exista un interval (rr- h,rs|_h) gi o funclie unicd a -- a@) definita
pe acest interval, care sd fie solutie a problemei Cauchy.
Observalie. Din punct de vedere geometric, rezolvarea problemei Cauchy revine la determinarea unei cubr integrale a ecualiei care sd, treaci prin
(ro, ao)
Observa{ie.
cd'!Jo
Dacd y
d@o;C).
de ordinul
y':f(r)
unde
,rel,
fI
(17.5)
:1
a(r):
ru*
J,oftt)
at
de
: f(r)'e(a),
(17.6)
unde
R qi g : (c.d) ---+ R sunt funclii continue, iar g nu se anuleaza rn nici rrn pllnct din intert'alrtl tr.dl(n.b.c.a. e Rt.
: (a.b)
----+
t70
Observalie. Funclia 9 fiind continud gi nenul5,, pastreazd semn constant pe intervalul (c,d). Fara a restrAnge generalitatea, putem presupune cd, g > 0 pe (c, d')(in caz contrar, inlocuim f Ai g a) -f , respectiv -9)' Fie (17'6)' Atunci putem A : A(r), u : (a,b) -+ (.r,d), o solulie a ecualiei
' separa variabilele": o'
Deoarece
asemenea)
F : (a,b) ---+ R o primitivS a sa. De primitivd, a funcliei j. Rezulta cd, G' : i, fie G: (c,d, -+ R o
qi fie
G o U : @,b) ---+
este derivabila qi
(Goy)'(r)
astfel cd
G'(y(r))
a'(r)
:tj..''
9\y\.r ))
y'(.r)
: Ik)
. (V)r (a'b)'
: f ' Dar atunci (G"y)': fl" astfel cd existi o constanta reald C R cu proprietateac6"G oy: F *C' Rezulta ca
(G"y)'
(17'7)
a'(r)
: f""6,n!;_6 (")'g(a@)),
astfel c5, a
urmdtoarea
: i#h:
Propozilie. Fie / :
continue
cLr
(c,,
b) ----+ R qi g
(c,
f(*)'g(a)
F:(a,b)
->
este o
171
Observalie.
: f (r)'S(y), procedd,m astfel: 1) separam variabilele: ##: f @). 2) integram gi oblinem I h: I f @ dr, egalitate care este echivalentd
cuGo!J:F-l-C,CeR.
3) Scriem solutia generald,
a@):G t(F(r)+c), ce R.
4) Daca avem date gi condilii iniliale, i.e. avem de rezolvat problema Cauchy
t u' : f(r)'g(v) :
I u(ro)
c1r ?J
uo
G(ao)
: y(r) f'
- F(zs), sau,
(178)
ecuatia
1u(r\
J,"
;6:I,,f{')o''
: 2r'
(1
d,L
Exemplu. 1) Sa considerS,m
+ A'). Pentru a o
lh:f,.a.,
de unde, tin6,nd cont de
J!-
arctg(y(r)):12
+C
, cu
C R.
v(r):ts(r2+c) ,ce R.
2)
Sd, considerd,m
problema Cauchy
J u' :2r'a
I v(1) :z
172
<-==+
a@)
: K . e,', K :*ec Z:
R*.
Perrtru a rezolva problema Cauchy, determinam constanta nenuld, incAt sa fie verificata condi{ia ini{ial5, y(7)
AG)
astfel
: ) g K . er" :)
q-S
K' e :2 + K :
2
e
fd,ra sd mai
#(") + : fi 2t 6f5 1e In(y(r)) - ln(2) -- 12 - 12 .++ s lp(y(a)) : Ln(2) I 12 - I q3 y(r) : ,tn(2)tr2 r 44 a4 y(r) - 2"t2 |.
omogene
ecualie diferen{iald omogend
a':I(;/
;
A@)
/y\
(17 e)
aQ)
(17.10)
: r . z(r) a
yt
(a)
z(r)
t r. z'(.r)
inlocuind in relalia (17.9), {inAnd cont de (17.10). oblinem atunci ecuatia z(r) + r . z'(r) : .f (r(")), sau, echivalent,
,,
f (,)
-t
(17.11)
17.2.
LTI,
773
care este o ecuatie cu variabile separabile. RezolvAnd aceastd ecuatie se gisesc solu{iile z : z(r), care ne permit, cu ajutorul relatiei (17.10) sa
scriem solu{iile ecualiei omogene (17.9): a
a@)
: r' z(r)' :
x2
Exemplu.
Sa considerdm
ecualia2ryy'
prin 12 se obline
2rlty' *
.T'
2I.a':1*z(il"o
z(O :
ule)
-gyt
care reprezinta o ecualie dif'erenliald omogend. Cu notalia obtinem ecua{ia cu variabile separabile
3 177(! + z2) : In(lrl) + c, c 6 ft 13 I * z2 - "tn(/)+c, c e R <+ g 22: -!J . e'' -7, C eft 19 z : It/K. r 1, K :*ec R*.
Putem scrie atunci solutia ecuatiei initiale:
?#:j-l#d,:lld'+
ylr):+/xu-l
minam constanta
.Ke R.'
:
2, deter-
K
t:
inc6,t
sd,
+1. \[K . I
H1\-tJ. f,.
1 - 2 :+ \/K- :) s
- 1: I g
a(r):rt/fu-1.
17.2.3 Ecua{ii diferentiale liniare de ordinul I
Definitie. O ecuatie diferen{iala
u' + de forma
P(r) 't
QG)
(17.r2)
174
in care P,Q t 1C R --+ R sunt douA functii continue, se numegte ecualie diferentiald liniari de ordinul I. Observa{ie. Denumirea provine de la faptul ca atdt functia necunoscutd, y, cdt gi derivata sa g'apar numai la puterea intAi.
Observatie. Dacd, Q@) :0, ecualia se numegte ecualie liniard omogeni de ordinul I, in caz contrar ea numindu-se ecuatie liniard neomogenS. de ordinul I. Pentru rezolvarea ecuatiei (17.12) vom folosi metoda variatiei constantelor: 1) Vom determina solulia generald a : Q(r;C) a ecua{iei omogene A' +
2) Vom inlocui constanta C cu o func{ie C(r), pe care o vom determina in aga fel incAt functia A : d(r;C(.r)) sd fie solutie a ecualiei neomogene
Y'+P(r)'a:Q@)
Fie deci ecuatia omogena
Y'+P(r)'u:0.
Aceasta este o ecualie cu variabile separabile, pentru care putem scrie succesiv:
y,
*P(r).
+ t : *r(") =+ / + : p(r)
"
- [ p(r) 6tu I
y(r)
prin "varierea constantei"
K.
U'@):K'(r)."
Ie@)o,+K1r1
K'(r) . I e@) d' + K(r) . I e{") a, . (P(r))+ "" +K(r) . e ! P(r) dr . P(r) : Q@) <=+
s [{t(a) : Q@) . "l r{') dr :::+ + K(r) : I Q@) . s[ e@) d.rlr + K1, Ki e R.
175
/f
p' I Pr'td'. K1 R.
\ Ytot :+
I Y'-2rg:1'3
trcualia diferenliala din caclrul problemei este una liniara de ordinul I, cu P(r) : 2r Ei Q@): 13. Solulia sa generald' va fi de forma
I
si
Ir., or:
12
+c
I
+
13 . e"clr
(r'
""'
r'' (zr'."),1, : L I r' ("'")' a,: - [ (r')' e" (h) : llr'r"' - e"') : l' e" (r2 - 1)
astfel cd
a(r):(;,'(f
iniqiala ut0) :
7)
l)-rK .-'",KeR.
verificatd condi{ia
"|:
^2: 1t,
-l-r' 2\ -1 + "t-"')
P(r) 'a
QG) 'a"
(17.13)
'
iar o R
ecna{ie diferenliala de
tip Bernoulli.
176
Observa{ie. Valorile exceptate ale exponentului 0 corespund unor ecuatii liniare de ordinul I(omogen5, pentru Q. : I, respectiv neomogend pentru
a:0).
Pentru rezolvarea ecua{iei (17.13), imparlim ecualia prin y", oblinAnd a'
sau, echivalent,
Q(r)
(1
*)Q@)
z(r)
(1
a)A'A "
- a)P(r) ' ,:
a)Q@)
I in raport
cu functia necunoscutd
z:
z(r).RezolvAnd
aceastd, ecualie,
din solulia sa
o solulie y
A@)
Sd.
: zlr)#;
Exemplu.
: rt/a '
a: I. Pentru z :
tip Bernoulli, in care P(r) :4r, Q@) : r, iat z(r)..: a(r)' " : t/a@) oblinem atunci ecualia liniara
.
^t -LJ n-,-r
z(r) :
Ob{inem
(l ;. "rz'd'* r)
. e-
rz'd',
K r_r-.
z(r):
Prin urmare,
y(r) :
(.(r))i; : (r(r))'
,Ke