Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINS:

Padurile in Europa..................................................................................................................... 2 Evolutia in perioada 1990-2110 ............................................................................................ 2 Paduri protejate in Europa .................................................................................................... 3 Cele mai frumoase paduri din Europa ...................................................................................... 3 I. 1. 2. Padurile in Romania .......................................................................................................... 5 Situatia prezenta a padurilor .......................................................................................... 5 Evolutia padurilor in Romania ....................................................................................... 7

II. Padurea-tezaur national ..................................................................................................... 8 III. Rolul padurilor .................................................................................................................. 11 1. Motive pentru a proteja padurea ..................................................................................... 11 IV. Disfunctionalitati ecologice generate de distrugerea padurii ........................................... 13 1. Defrisarea cauze si efecte............................................................................................. 13 2. Desertificarea -Rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor ........................................ 16 V. Programe si fundatii pentru protejarea padurilor ............................................................... 17 VI. Parcul National Retezat .................................................................................................... 20 VII. Stiati ca ... ........................................................................................................................ 23

Padurile in Europa

Raportat la suprafata, Europa este cel mai impadurit continent din lume, cu peste 45% din suprafata totala, cea mai mare contributie o au tarile nordice (Suedia si Finlanda) si Rusia, astfel padurea acopera aproape 1.02 miliarde de hectare, din care 83% este diponibil pentru rezerve de lemn.

Evolutia in perioada 1990-2110 Zona impadurita s-a extins cu 17 milioane de hectare in ultimii 20 de ani, in medie, padurile din Europa s-au extins cu 834499 de hectare(0.08%) pe an, aceste schimbari datorandu-se impadurilor si dezvoltarea naturala a padurilor. Exceptand Rusia, celelante tari europene si-au extins continuu zonele impadurite, dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos: Regiune 1990 2000 1 000 ha Europa Rusia Europa (fara Rusia) Tarile din UE 1 003 250 808 950 194 300 146 082 1 012 367 809 269 203 098 152 817 1 015 238 809 269 206 448 154 662 1 019 940 809 090 210 850 157 194 2005 2010

Cel mai mare procent in alcatuirea totala o au padurile de conifere(42%), urmate de cele mixte(40%)si cele de foioase(18%). Intre 2005 si 2010, aproximativ 870 de milioane de tone de CO2 au fost eliminate anual din atmosfera datorita fotosintezei.

Paduri protejate in Europa Zonele protejate alcatuiesc mijloce importante si bine stabilite pentru conservarea resurselor natrale. Padurile protejate tintesc fie sa conserve diversitatea speciilor de plante si animale fie sa conserve peisajele . Din totalul de un milliard de ha de padure Europa, sunt protejate aproximativ 11,7%, din care 85% destinat pentru conservarea biodiversitatii padurilor, iar 15% pentru protejarea peisajelor.

Cele mai frumoase paduri din Europa

Padurile Trillemarka si Rollagsfjell, Norvegia La granita de est a Norvegiei cu Suedia, intre vaile Sigdal si Numendal, se afla cei mai salbatici codri din Tara Vikingilor cu o suprafata totala de 205 kilometri patrati de padure batrana de munte care adaposteste cea mai bine pastrata vale din Muntii Scandaviei, Valea Trillemarka. Intreaga zona este situata la doar 100 km est de capitala Oslo si detine calitatea remarcabila de a mentine toate caracteristicile intacte ale stravechilor paduri norvegiene. Perimetrul natural este alcatuit dintr-o aglomerare sublima de vai, versanti montani, rauri vijelioase, lacuri limpezi precum cerul inghetat al Nordului care se oglindeste in ele si, evident, copaci foarte batrani. Aici traiesc numeroase specii de pasari care gasesc conditii ideale de a trai, precum si cele mai mari populatii de rasi si glutoni din Norvegia.

Padurea Brothwood Corpse, Anglia Singurele paduri englezesti care nu au suferit interventia omului se gasesc astazi doar pe Isle of Wight. Sunt administrate si protejate de catre Trustul National Forestier din Marea Britaniae si sunt formate in fragmente de paduri care au supravietuit din perioada medievala pana in zilele noastre. Printre cele mai importante obiective de aici, se numara stejarii si fagii de dimensiuni remarcabile. Fauna locului include soareci de padure, veverite rosii, multe specii de lilieci si nevertebrate

Padurile din vestul Caucazului, Rusia Intregul ansambul forestier Pontic-Caucazian este detinut de Rusia, dar padurile respective cresc pe teritoriile republicilor nord-caucaziene Adigea si Karachay-Cerchezia. Codrii, inclusi in patrimoniul UNESCO, sunt situati la 50 de km nord de orasul-statiune Soci, intinzandu-se de la litoralul Marii Negre spre Muntele Elbrus. In urma studiilor de teren desfasurate de specialistii UNESCO, s-a relevat faptul ca zona contine singurul areal montan din Europa care nu a avut de suferit de pe urma activitatilor umane. Habitatele sunt exceptional de variate pentru o regiune atat de mica, cuprinzand campii, stepe, paduri, munti si ghetari alpini. Padurile au fost declarate rezervatii din anul 1924, cand autoritatile sovietice au decis protejarea exemplarelor record din brazii lui Nordmann (Abies naordmanniana), inalti de 85 de metri - cei mai inalti copaci din Europa. Tot aici se afla o padure unica de tisa, situata in vecinatatea orasului Soci. Aproape o treime din totalitatea speciilor de plante este alcatuita din exemplare care nu mai sunt intalnite in alte parti ale lumii. Padurile caucaziene de vest reprezinta locul de origine a zimbrilor caucazieni, o specie de zimbri de talie mai mica decat zimbrii din padurile poloneze sau decat cei din Carpati. Ultimii zimbri caucazieni salbatici au fost ucisi de braconieri in anul 1926, zimbrii care populeaza astazi aceste paduri fiind urmasii celor care au supravietuit in gradinile zoologice ruse si au fost, mai apoi, incrucisati cu zimbrii polonezi si bizoni americani.

Padurile Pyha Hakki, Finlanda Frumusetea si salbaticia padurilor din inima Finlandei a facut ca aceste biotopuri sa fie protejate cu stictete inca din anul 1952. Padurile de taiga finlandeza sunt alcatuite in mare parte din pini si molizi. Dintre copacii protejati, se disting pinii scotieni si molizii norvegieni, plopii tremuratori, mestecenii arginii si aninii negri - care sunt cei mai inalti copaci din padure. Tot aici traiesc importante efective de ursi bruni, lupi, rasi, glutoni, mistreti, cocosi de munte, cocosi de mesteceni, reni, bufnite mari, ulii porumbari si acvile de munte.

I.

Padurile in Romania

1. Situatia prezenta a padurilor

Padurea este supranumita aurul verde al pamantului. De aceea ea se bucura de un interes deosebit in politica de dezvoltare durabila a oricarei tari. Romania este o tara cu o mare biodiversitate si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se gaseste cea mai mare suprafata de padure naturala din Europa si pe teritoriul ei sunt numeroase culuare de migratie. Nivelul ridicat al diversitatii ecosistemelor si localizarea geografica se reflecta in bogata diversitate floristica si faunistica, reprezentata de peste 3500 specii de plante si mai mult de 30.000 de specii de animale. Marea majoritate a ecosistemelor naturale se gasesc in paduri si sunt gospodarite de Regia Nationala a Padurilor- Romsilva. Integritatea naturala a ecosistemelor forestiere este indicata si de prezenta unei game complete a faunei de padure europene. Specii de mult disparute in alte parti ale Europei pot fi intalnite in fondurile de vanatoare gospodarite de RNP - Romsilva, in populatii viabile si valoroase. Fondurile de vanatoare ce au o marime minima de 5.000 ha la campie, 7.000 ha la deal si 10.000 ha la munte, sunt de multe ori grupate in complexe cinegetice cu suprafete mari, pentru un management integrat si durabil al speciilor de interes cinegetic. Protectia padurilor este una din activitatile importante ale Regiei Nationale a Padurilor, implicand atat aspecte practice ale prevenirii si combaterii daunatorilor cat si aspecte de cercetare stiintifica aplicativa, care concura la gasirea solutiilor optime de mentinere a unei stari fitosanitare corespunzatoare in fondul forestier national. Datorita competentei si profesionalismului personalului silvic de specialitate, padurile romanesti se afla pe unul din primele locuri din Europa in ceea ce priveste starea de sanatate. Cel mai mare pericol cu care se confrunta padurile este distrugerea prin taieri necontrolate .Padurile au un rol ecologic, de protectie a mediului, de aceea 50% din padurile Romaniei sunt incadrate in categorii de protectie a apei, a solului, a climei. Modul in care sunt gestionate padurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. In regiunile cu sol

fragil, padurea joaca adeseori un rol protector impotriva eroziunii provocata de vant dar si in cazul eroziunii provocata de ape. In zonele montane padurile au rol de protectie impotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanse, stanci ce pot sa cada si inundatii. Padurea realizeaza si un climat mai temperat decat cel care exista in teren descoperit, cu o temperatura medie mai joasa si o umiditate mai ridicata. Fondul forestier al Romaniei ocupa o suprafata de 6,469 mil. ha (27,2 % din teritoriul tarii), din care suprafata efectiv acoperita cu padure este de 6,32 mil. ha, restul de 0,17 mil. ha reprezinta terenuri destinate nevoilor de cultura, de productie, administratiei silvice, drumuri forestiere, terenuri neproductive, ocupatii si litigii, scoateri temporare din fondul forestie. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europene care au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia si Croatia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria 34%. Padurile din Romania nu sunt uniform distribuite pe cele trei forme de relief.Din totalul padurilor: 52% sunt in zona de munte; 37 % sunt in zona de deal si 11% sunt in zona de campie. Speciile de rasinoase acopera 29,3% din suprafata padurilor, in timp ce fagul acopera 31,65% iar stejarul 16,96%. Distributia padurilor pe clase de varsta este urmatoarea: 23% intre 1-20 ani; 19% intre 21-40 de ani; 18 % intre 41-60 ani; 15% intre 61-80 de ani; 10% intre 81-100 de ani; 15% peste 100 de ani. In prezent,aproximativ 65% din suprafetele de padure respectiv 4,2 milioane ha se afla in proprietate publica si sunt gospodarite de Regia Nationala a PadurilorROMSILVA,restul aflandu-se in proprietate privata,Suprafata padurilor proprietate privata din Romania a crescut in ultimii 16 ani ca urmare a restituirilor spre fostii proprietari,estimandu-se ca suprafata padurilor proprietate privata si proprietate publica locala va fi de aproximativ 65% din suprafata totala a padurilor,la sfarsitul procesului de retrocedare. Una dintre prioritatile sectorului forestier romanesc este cea de asigurare a unui management durabil al padurilor recent restituite.

In prezent, sectorul forestier contribuie cu peste 9% la exporturile tarii, reprezentand 3,5% din PIB. Sectorul de procesare a lemnului dispune de un potential de crestere important, desi prezinta o serie de constrangeri semnificative, legate de capacitatea tehnologica. Cea mai mare parte (75%) din totalul de 15.761 mii mc recoltari in 2005 a fost comercializata, restul de 25% fiind destinat consumului propriu. Principalul utilizator al materiei prime este sectorul de procesare primara a lemnului. Cresterea suprafetelor impadurite contribuie la indeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 si pentru atenuarea schimbarilor climatice. Se preconizeaza ca in decursul perioadei 2007-2013, doar prin masurile prevazute in Programul national de Dezvoltare Rurala 2007-2013 suprafata paduroasa a tarii sa creasca cu 49.348 ha.

2. Evolutia padurilor in Romania

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori -41.9%,a pacurii si gazelor naturale 30.6% ,in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

In secolul 1: Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%, insemnand aprox. 18 mil ha. In sec.2-sec 3:Romanii fac defrisari masive in Oltenia pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar. In sec 10-sec 18(4-6 mil ha):Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri. Intre 1829-1859 (cca 1 mil ha) : Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export. Intre 1864-1914 (cca 1mil 300 ha) :Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura. Intre 1918-1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.

1948-1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor. 1990-2009 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate

II.

Padurea-tezaur national

Padurile Romaniei reprezinta tezaurul national de biodiversitate, lectia vie de echilibru si frumusete a naturii, liantul stabilitatii muntilor si dealurilor, roua cimpiilor, resursa importanta pentru intreaga industrie a lemnului si pentru comunitatile locale - un tezaur care trebuie pastrat si sfintit prin simtirea sufletului populatiei. In acest tezaur se includ padurile virgine ale Romaniei care sunt cele mai intinse si mai bine conservate paduri virgine din Europa temperata. Acestea sunt si cele mai importante paduri din zona temperata din intreaga lume, din punct de vedere biologic. Cu totul, detinem in jur de 300.000 de hectare de paduri virgine, adica vreo 5% din intreaga suprafata a fondului forestier, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS).

Din pacate, statul nu a avut grija sa le includa pe toate intr-un sistem de arii protejate pe 10 15% dintre ele le-a uitat pe dinafara. Astfel, beneficiind de cel mai bun lemn, aceste comori pot oricand sa devina tinta drujbelor. Suprafetele neprotejate de lege se afla in Apuseni, in zona Cibinului si in Maramures (Strambu Baiut si Tautii Magherus). Cele mai multe paduri virgine se gasesc la munte, de la 600 la 1.400 de metri, dar si pe langa marile rauri, pe coasta Marii Negre si in Delta. Studiul ICAS mai arata ca multe dintre paduri virgine pe care le detinem sunt unicate in Europa: de pilda fagetele din bazinul Nerei, amestecurile de brad-fag de la Sinaia, amestecurile de fag-brad-molid din Bucovina, codrul secular Slatioara, gorunetele din Muntii Zarandului (Barzava), gorunetele de pe Cozia, cembretele din Retezat, o parte a padurii Letea etc. Pare incredibil, dar astfel de paduri adapostesc arbori multiseculari gigant, cum sunt molizi de pana la 60 de metri, brazi de pana la 55 de metri, fagi ce depasesc 45 de metri si goruni care trec de 40 de metri. Chiar si dupa moarte, acesti giganti raman mai multe decenii in ecosistem, ingrasand pamantul si antrenand instalarea unei noi generatii de vietuitoare. Cele mai multe paduri de fag din padurile virgine se afla in nordul Gorjului, la vest de Olt, pana in Banat si au ramas intacte fiindca, multa vreme fagul a fost neinteresant. Nu era folosit nici in constructii, nici pentru cherestea. Pur si simplu era lemn de foc. Acum a devenit foarte cautat si valoros, crescand presiunea asupra sa. Am fost in astfel de zone. Va pot spune ca in padurile din Maramures este superb, arborii sunt asa de salbatici, ca abia poti sa treci printre ei, iar in jur vezi numai barloguri de lupi si ursi. Niste paduri foarte frumoase se afla pe ostroavele de langa Dunare, insa nu se stie cu exactitate daca apartin tarii sau Bulgariei. De asta, pe frontiera e locul ideal de conservare75% dintre padurile virgine se afla pe teren extrem de accidentat. Asa, zona nefiind accesibila, ele au ramas intacte fiindca au fost protejate doar de Dumnezeu1 Lumea vasta, foarte putin cunoscuta, a padurilor virgine romanesti, este unica in Europa. Ea apartine de fapt nu numai patrimoniului national, ci de asemenea si celui european, si chiar mondial. 2Aceste aprecieri se datoreaza si vietuitoarelor: in padurile virgine exista principalele grupe de animale superioare care formeaza fauna tarii. Si anume
Citat din declaratia domnului inginer Iovu Biri, secretar tiinific la ICAS pentru ziarul Gandul in data de 3 decembrie 2007 2 Citat din rapoartele profesorului Jean Parde, un mare specialist in silvicultura
1

84% din speciile de mamifere, 62% din cele de pasari, 87% din reptile, aproape 94% dintre batracieni si 62% din pestii de apa dulce. Spre comparatie, tari dezvoltate precum Austria, Elvetia, Italia, Franta sau Spania nu au nici o padure virgina, desi detin suprafete impadurite mult mai bine gospodarite decat in Romania.In Europa, paduri virgine mai exista in Bulgaria, Ungaria, Slovacia (dar pe suprafete mult mai restranse decat cele din Romania), Finlanda, Suedia si Norvegia. Cercetatorii de la ICAS au stabilit cateva criterii dupa care o padure este etichetata drept virgina. In primul rand, suprafata acesteia nu trebuie sa aiba nimic care sa tradeze mana omului: cioturi, arbori taiati, drumuri sau pasune pentru animale. Asadar, o zona intacta, dar pasunata, nu mai este virgina. Ca sa ateste ca s-a regenerat natural, fara interventia omului, padurea trebuie sa aiba arbori de toate varstele, de la puieti pana la pomi de 500 de ani. Foarte importanta este prezenta lemnului mort, care arata ca padurarul n-a ajuns acolo, sa o curete. Apoi, o padure adevarata trebuie sa depaseasca, ca suprafata, 50 de hectare. Asta fiindca padurilor mici le este mai greu sa se regleze singure. In fine, terenul trebuie sa aiba limite si obstacole naturale: paraie, creste, culmi. In general, padurile virgine din Romania sunt greu de protejat fiindca se prezinta foarte dispersat, ca niste insule.

Valoarea padurilor din Romania e bine cunoscuta de investitorii straini.Companiile straine investesc masiv in Romania, achizitionand paduri, pentru ca randamentele pot fi egale cu cele ale unui plasament bancar. Regia Nationala a Padurilor (RNP) Romsilva este cea mai valoroasa companie din Romania, cu un patrimoniu estimat de ZF la 10,5 mld. euro. Fondul forestier proprietate publica a statului pe care Romsilva il administreaza era la sfarsitul anului trecut de 3.516.668 ha, din care regia mai are de retrocedat circa 450.000 ha, pentru care s-a stabilit deja dreptul de proprietate, si alte 60.000 ha care se afla in litigiu.

Daca se ia in considerare ca un hectar de padure este vandut in piata cu circa 2-3.000 de euro, iar fondul forestier dupa aceste retrocedari este de trei mil. euro, valoarea patrimoniului Romsilva se ridica la 10,5 miliarde de euro. Pretul cu care se vinde un hectar de padure difera pentru ca trebuie luati in considerare mai multi factori: specia de arbori care este plantata pe acea suprafata, zona unde

10

este amplasata, accesibilitatea in zona pentru exploatarea ei, daca are zece ani sau un an valoarea lemnului este alta. Nu s-a facut o evaluare pana acum a patrimoniului Romsilva, insa pot spune ca particularii vand un hectar de padure cu 2.000 de euro, spune Dan Achim, directorul departamentului de administrare a padurilor din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Cifra de afaceri pe care Romsilva si-a propus-o pentru anul trecut a fost de 1,18 mld. lei (2,7 mld. lei), insa nu a reusit sa obtina decat 97,4% din aceasta, adica 1,15 miliarde de lei (2,6 mld. euro). Nu s-a atins aceasta cifra de afaceri din cauza retrocedarilor care au avut loc si a faptului ca s-a valorificat mai putina masa lemnoasa decat era programat. Anul acesta vom mentine nivelul cifrei de afaceri din 2008, insa vom incerca o scadere a costurilor care nu au legatura cu productia si o valorificare mai eficienta a lemnului, sustine Munteanu. Strainii ar fi cumparat peste 50.000 de hectare de padure romaneasca, la o valoare mai mare de 150 de milioane de euro, la un pret mediu de 3.000 de euro pe hectar, informeaza Gandul, citand Ziarul Financiar. Printre cei care au cumparat paduri in Romania se numara fondul de investitii al Universitatii Harvard, compania Porsche, grupul austriac Holzindustrie Schweighofer sau finlandezii de la Tornator.

III. Rolul padurilor 1. Motive pentru a proteja padurea

1. Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; Astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori si arbusti (vegetatie). Un arbore produce intr-o ora oxigenul necesar unui om in trei zile, iar un hectar de vegetatie arboricola elimina 30 de tone de oxigen pe an. Arborii de pe un hectar de teren consuma 42 de tone de bioxid de carbon. S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg dioxid de carbon emanat din tevile de esapament

11

ale masinilor. Astfel se purica 4800 metri cubi de aer/ora, asigurandu-se nevoia zilnica de oxigen a unui numar de 64 de oameni.

2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii si avand o influenta benefica asupra mediului. - poate fi considerat filtru natural, deoarece retine, in coronamentul arborilor, particule de praf sau cenusa. 3. Fixeaza solul, impiedicand alunecarile de teren si eroziunile provocate de ploaie sau vant. 4. Filtreaza apa provenita din precipitatii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muschi si frunze moarte, asigurand o apa limpede si curata. - ameliorarea calitatii apelor, in sensul imbogatirii acestora in ioni si diminuarii continutului in amoniac; - contribuie la reglarea debitelor izvoarelor, prin cresterea cantitatii de apa infiltrata in straturile inferioare ale solului; 5. Reduce mult din marimea viiturilor, in cazul ploilor torentiale, prin retinerea unei mari cantitati de apa in coronament si litiera si cedarea acesteia treptat. Reprezinta, de asemenea o piedica si in calea avalanselor. 6. Reprezinta un sistem ecologic complex care adaposteste numeroase specii de plante si animale, multe dintre ele fiind amenintate cu disparitia, datorita adaptarii la conditiile specifice de aici. 7. Este o sursa inca putin exploatata de medicamente si remedii naturale. - este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute. 8. Are un mare impact estetic, peisajele in care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajari antropice. 9.Conservarea formelor de relief si a mediului ambiant; 10. Infuenteaza geneza si evolutia solurilor; 11 .Modifica favorabil climatul din interiorul si proximitatea padurii prin puricarea aerului de elemente nocive (pulberi, oxizi) si imbogatirea concomitenta cu elemente utile (oxigen, ozon, ioni negativi);

12

Din punct de vedere climatic plantele si solurile din paduri conduc ciclul global al carbonului prin retinerea dioxidului de carbon in fotosinteza si eliberarea lui in respiratie. Desi retinerea de carbon prin fotosinteza descreste la un moment dat pe masura ce copacii imbatranesc, multe paduri mature continua sa retina carbonul in sol. Cu toate acestea, in multe parti ale lumii, padurile sunt defrisate rapid in scopuri agricole sau pentru pasuni, utilizate si exploatate in mod abuziv si degradate de incendii. Cand padurile sunt degradate sau defrisate, carbonul stocat de acestea este eliberat inapoi in atmosfera prin respiratie, ajungand astfel sa contribuie in mod clar la carbonul deja existent in atmosfera. Defrisarile padurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om si sunt o cauza esentiala care duce la disparitia speciilor care traiesc in aceste paduri.

IV. Disfunctionalitati ecologice generate de distrugerea padurii 1. Defrisarea cauze si efecte

ROMANIA, MAREA DEFRISARE

Lumea a devenit un gater urias; datele spun totul: 350 de mii de hectare de padure au fost rase ilegal de pe fata Pamantului. Statisticile arata ca in Europa suntem pe ultimul loc la capitolul suprafata impadurita. La inceputul secolului 19, Romania era acoperita de paduri in proportie de 80% , iar acum mai avem decat 26,7% suprafata impadurita. In aceste conditii, nu trebuie sa mire pe nimeni aparitia fenomenelor extreme, precum aluncarile de teren tot mai dese si inundatiile in care mor in fiecare an oameni.

CAUZELE DEFRISARII

Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibilii sunt toate cauze legate de deforestare . Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a

13

inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au dus la o degradare fara precent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii. La fel ca si mutarea culturilor, taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale ,comertul cu lemn avea o influenta nesemnificativa asupra padurii,insa aparitia drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele tinte pentru companiile de taiere, iar managementul prost a dus la pierderi fara precedent.

EFECTELE DEFRISARII

Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara. O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa. Efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele

14

consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si la schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.

Ecologistii romani afirma ca una din cauzele principale ale producerii inundatiilor din nordul si estul Romaniei sunt defrisarile ilegale din ultimii douazeci de ani. Federatia pentru Apararea Padurilor (FAP) a acuzat autoritatile locale si pe cele centrale ca din cauza neglijentei acestora, sute de hectare impadurite din judetele Suceava, Bacau, Neamt, Iasi, Vaslui sau Galati au fost defrisate ilegal de la Revolutie. Acest fapt a avut o contributie semnificativa la producerea si intensificarea inundatiilor din vara . Membrii Federatiei au aratat ca si precedentele inundatii din 2005 s-au datorat lipsei padurilor.

FAP a tras un semnal de alarma pentru salvarea padurilor Roamaniei, aratand ca protejarea acestora contribuie la reducerea poluarii si la prevenirea fenomenelor meteorologice extreme, precum furtunile si inundatiile.3

SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fi
3

Ziarul Jurnalul National- 30.07.2008

15

intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor avand la baza un plan se desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnate ca acceptand standardele FSC. Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiind prea sensibile chiar si pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone protejate si impreuna cu legislatii bine puse la punct acestea pot fii o aparare eficienta impotriva problemelor care afecteaza padurea tropicala. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile ecuatoriale. De aceea organizatiile de conservare incearca sa-i educe sa cumpere alternative asupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate asupra stilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri si eventual intoarce degradarea padurilor ecuatoriale.

2. Desertificarea -Rezultat al exploatarii inadecvate a padurilor

Desertificarea se produce in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil, unde precipitatiile sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte agricole, pasuni etc. Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor si scaderea productiei de alimente. Seceta si desertificarea au ca rezultat saracia, foametea. Conform datelor statistice, aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune si degradarea solului. Aceasta reprezinta un sfert din terenurile din intreaga lume o suprafata de trei ori mai mare decat Europa.

16

In peste 100 de tari, 1 miliard de oameni din populatia lumii de 6 miliarde sunt afectati de desertificare. Conventia ONU privind Combaterea Desertificarii UNCCD lansata la Paris in anul 1994, a fost semnata de Guvernul Romaniei si ratificata de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul Romaniei in aceasta problema rezulta mai ales din faptul ca 1/3 din teritoriul tarii (7 mil. ha) si cca. 40% din suprafata agricola sunt situate in zone cu risc de desertificare, respectiv cu un raport precipitatii/evapotranspiratie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Campiei Romane. In teritoriu, desertificarea se manifesta prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea severa a eroziunii solului prin apa si vant si a salinizarii (risc ridicat in perimetrele irigate), crustificarea si compactarea solului, saracirea drastica a solului in materie organica si elemente nutritive, cresterea frecventei, duratei si intensitatii perioadelor de seceta, cresterea progresiva a intensitatii radiatiei solare (incalzirea atmosferei). Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, insa activitatile umane reprezinta cauza principala si cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul. Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil. Suprapasunarea terenurilor dezgoleste pamantul de iarba. Avand in vedere toate acestea, trebuie sa retinem ca unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si a altor plante care mentin calitatea solurilor. Pentru a opri raspandirea desertificarii, folosirea terenurilor pentru agricultura, pasunat, peisagistica trebuie sa devina cat mai sanatoasa in raport cu mediul, acceptabila social, rationala si fezabila economic.

V. Programe si fundatii pentru protejarea padurilor

In ultimii 19 ani, Romania a pierdut la fel de multa suprafata de padure precum au pierdut alte tari pe durata intregului secol trecut. Cauzele sunt multiple, pe de o parte cei saraci depind de lemnul taiat ilegal, in lunile de iarna, iar pe de alta parte unii, din cauza lacomiei, au ales sa ignore legea si gravele efecte pe care le produce defrisarea. O asemenea pierdere a evidentiat necesitatea de a proteja ce a mai ramas din paduri. Astfel, in martie 2008, Parlamentul Romaniei a adoptat prin Legea 46/2008 un nou Cod Silvic. Acesta

17

reliefeaza dorinta Guvernului de a preveni defrisarile necontrolate, de a face populatia constienta de pericolul despaduririi si de a pune in aplicare o noua lege. Proprietarii de paduri, proprietate publica sau privata, au urmatoarele obligatii: sa asigure intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice sa asigure paza si integritatea fondului forestier sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii sa efectueze lucrari de impadurire atunci cand este nevoie sa se ingrijeasca de combaterea bolilor si a daunatorilor padurii sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor sa exploateze lemnul in mod legal sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in proprietate sau administrare, sa delimiteze proprietatea lor forestiera sa asigure protectia padurii impotriva defrisarilor ilegale, a furtunilor, a altor forme de distrugere, degradare si impotriva oricaror alte activitati de natura a prejudicia padurea In ceea ce priveste exploatarea forestiera, defrisarea poate fi efectuata dupa obtinerea unei autorizatii, lemnul poate fi exploatat doar de societati certificate si autorizate pentru desfasurarea activitatilor de taiere si transport. Totodata, o serie de Organizatii Non-Guvernamentale au in program diverse proiecte care sa vina in ajutorul padurilor. Fundatia PRAIS si PRAIS Corporate Communications, impreuna cu Ministerul Mediului si Garda Nationala de Mediu au initiat in noiembrie 2006 Campania Milioane de Oameni, Milioane de Copaci avand ca scop promovarea activitatilor de voluntariat pentru plantarea de copaci. In editia 2009-2010 s-a depasit recordul la plantari, anume 38 milioane de arbori. In urmatorul an fundatia are ca scop plantarea a 22 milioane de copaci, un copac pentru fiecare roman. Regia Nationala a Padurilor: Romsilva are ca activitate principala programul de Regenerare a padurilor. In fiecare an, institutia parcurge cu lucrari de regenerare o suprafata de 18.200 ha in Fondul Forestier. Cresterea suprafetei de paduri, impadurirea

18

terenurilor agricole afectate de diverse fenomene de degradare, reprezinta prioritati ale politicii silvice in Romania. In anul 2002, Romsilva a preluat de la Agentia Domeniilor Statului o suprafata de 6.500 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi in anii 2002-2004, iar in anul 2003 8.132 ha, urmand a fi impadurite in perioada urmatoare. In anul 2001, Romsilva impreuna cu Fondul Prototip de Carbon al Bancii Mondiale au infiintat un proiect prin care se propune impadurirea a 6.033 ha terenuri degradate si tranzactionarea reducerilor de emisii de CO2. O alta organizatie non-guvernamentala care are ca obiectiv protejarea padurilor este: FAP (Federatia pentru Apararea Padurilor). Aceasta are un program de masuri pentru salvarea padurilor Romaniei facand presiuni atat la Guvern, Parlament cat si la Presedintie: amenajarea si administrarea domeniului forestier asigurarea pazei si protectiei padurilor regenerarea si ingrijirea padurilor conservarea biodiversitatii accesibilizarea si majorarea suprafetei forestiere Asociatia Pro Flora si Fauna (APFF) are ca motto Respectul pentru toate formele de viata si convingerea ca tot ce este viu are dreptul sa fie tratat cu consideratie si sa se traiasca in demnitate si in concordanta cu nevoile sale. Pe langa obiectivul de a realiza un adapost cu clinica veterinara pentru animalele abuzate, organizatia mai are in vedere si un program de impadurire a terenurilor degradate situate in zonele deficitare in paduri. Autoritatile romane au demarat la inceputul acestui an programul Scutul Padurii care are ca obiectiv prevenirea si combaterea faptelor cu caracter infractional din domeniul silvic. In cadrul acestui program se vor organiza actiuni comune in fondul forestier national, pe drumurile forestiere si publice, precum si la punctele de debitare si depozitare a materialelor lemnoase in scopul prevenirii si combaterii taierilor ilegale de arbori, descurajarii traficului intern si transfrontalier al materialelor lemnoase cu provenienta ilicita si al valorificarii acestora.

19

VI. Parcul National Retezat Parcul National Retezat este primul parc creat n Romnia si unul dintre cele mai vechi din Europa de Est. Acesta a fost creat n anul 1935 si s-a propus sa devina Rezervatia Biosferei (PNR-RB) datorita unicitatii biodiversitatii si semnificatiei nationale pe care o are pentru poporul romn. Cu toate acestea, primul birou administrativ al parcului nu a fost creat pna n anul 1999. Noua structura de management a fost sprijinita prin cadrul Proiectului de Conservare a Biodiversitatii. Parcul National este acum una dintre zonele protejate de UNESCO.

Muntii Retezat ofera cteva dintre cele mai spectaculoase peisaje din Romnia si au un potential imens de dezvoltare a turismului national si international. Parcul este nconjurat de infrastructura adecvata care furnizeaza att accesul n perimetrul zonei protejate, ct si accesul relativ usor catre centrul parcului. n plus, exista mai multe agentii de turism care au recunoscut de curnd importanta Parcului National ca atractie care poate deveni un aspect central al activitatilor lor de afaceri. Aceste agentii ofera, n cea mai mare parte, cazare si cteva servicii limitate de ghidare n interiorul parcului, dar pot fi de asemenea si o voce puternica pentru dezvoltarea parcului si pentru protectia mediului. Pentru a consolida interesul lor n dezvoltarea constiincioasa a resurselor parcului, cteva dintre acestea s-au alaturat Grupului PAN Parks, consolidnd astfel importantul rol de catalizator economic pe care l va juca parcul n regiune.

PNR nca mai trebuie sa atraga un numar substantial de vizitatori. Cu toate acestea, este normal sa ne asteptam ca pe parcursul urmatoarei decade sa creasca att cererea pentru acces la resursele parcului, ct si contributia economica a parcului la regiunea nconjuratoare. Desi managementul trebuie sa vizeze mereu protejarea pe termen lung a resurselor parcului, administratia Parcului Retezat se afla n pozitia privilegiata de a atrage turismul de aventura si piata ecoturismului, care sunt interesati de conservarea biodiversitatii parcului, dar n acelasi timp si contribuie la dezvoltarea sociala si economica de la nivel local.

Toate acestea par sa contribuie la o dezvoltare substantiala a parcului si a regiunii pe durata de 5 ani de implementare a strategiei. n momentul de fata parcul este vizitat anual

20

doar de 10.000 de turisti. Deoarece jumatate dintre acesti vizitatori vin n parc doar n timpul zilei, parcul ar putea absorbi pna la de 2 sau de 3 ori mai multi vizitatori dect n prezent fara a periclita integritatea biodiversitatii. Desi parcul are n momentul de fata un impact relativ mic asupra economiei regionale, o crestere substantiala a numarului vizitatorilor ar ncepe sa-l pozitioneze ca pe o importanta sursa de locuri de munca si salarii.

Odata cu implementarea SDTD, Parcul National Retezat va deveni un jucator activ n cadrul celei mai mari industrii mondiale: turismul. Estimarile recente elaborate de World Tourism and Travel Council (WTTC) (n.t. Consiliul Mondial de Turism si Calatorii) sugereaza faptul ca n anul 2005 acest sector a generat activitati economice n valoare de aproximativ 6 trilioane USD. 808 milioane de persoane au calatorit n acelasi an ntr-o tara straina, iar dintre acestia doua treimi pentru concedii sau de placere. Se estimeaza ca pna n anul 2010 numarul sa depaseasca 1 bilion. n plus, WTTC estimeaza ca Romnia va fi cea de-a treia destinatie turistica mondiala care va nregistra cea mai mare crestere pe parcursul urmatorilor zece ani.

Tinnd cont de faptul ca aspectele de mediu devin din ce n ce mai importante pe agenda publica (mai ales n tarile din Europa si America care genereaza turism), agentiile de turism devin din ce n ce mai sensibile att fata de interesul crescut fata de zonele naturale si protejate, ct si fata de impactul pe care l pot avea turistii asupra acestor medii fragile, paduri virgine si ecosisteme salbatice.

Importanta parcurilor si a zonelor protejate Industria turismului si va trimite din ce n ce mai des clientii catre unele dintre cele mai fragile, din punct de vedere al mediului, zone ale planetei. World Resources Institute (n.t. Institutul Resurselor Mondiale) raporteaza ca pe parcursul ultimei decade turismul pe baza de experiente naturale a crescut de la 20% la 30%. n plus, aproximativ 40% din volumul turismului de la nivel international este catre tarile n curs de dezvoltare si cu o economie n curs de tranzitie, n care sunt situate marea majoritate a acestor parcuri, asa cum este si cazul Romniei. Aceasta este o crestere surprinzatoare de la cei 3% nregistrati n 1950. Aceste noi destinatii sunt des considerate a fi atractii de biodiversitate si desi acopera

21

doar 2% din ntreaga suprafata a Terrei, cuprind mai bine de jumatate din ntreaga biodiversitate a planetei. Pe masura ce fragilele ecosisteme sunt sufocate de trafic (uman sau cu vehicule) si de poluantii asociati acestuia, principalul lor atu de atractie este amenintat de distrugere. Prin urmare, provocarea cu care se confrunta industria turismului din Romnia este aceea de a mentine echilibrul dintre a raspunde cererii n continua crestere pentru parcuri si zonele protejate, si a conserva integritatea factorilor de mediu a destinatiei respective.

Interesul turismului n protejarea factorilor de mediu n ciuda potentialului impact negativ pe care l-ar avea turismul n parcurile nationale si zonele protejate, exista si vesti bune. Turistii devin din ce n ce mai preocupati de impactul pe care l au asupra acestor medii naturale si culturale. De exemplu, n conformitate cu un studiu american de geoturism din anul 2004 realizat de Travel Industry Association of America (n.t. Asociatia Americana din Industria Turismului) fondata de National Geographic Society, un procent din turisti (71%) considera ca este important ca vizita lor ntr-o destinatie turistica sa nu afecteze factorii de mediu. Nivele asemanatoare sau mai ridicate cu privire la practicile de turism care respecta factorii de mediu se nregistreaza si n Europa de Vest. Asa cum a subliniat si Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, Kofi Annan, acum percepem o relatie mult mai complexa ntre societatea umana si mediul nconjurator natural care recunoaste potentialul privilegiat al 20% din teritoriul planetei care poate aduce beneficii echilibrului umanitatii.

Faptul ca din ce n ce mai multe companii implicate n turism devin o forta n procesul de dezvoltare durabila este de asemenea o veste buna. Companiile care promoveaza un turism responsabil fata de factorii de mediu recunosc din ce n ce mai des faptul ca nu au un impact enorm doar asupra mediului natural, ci si asupra dezvoltarii sociale si economice a comunitatilor. Multe companii care si desfasoara activitatea n industria turismului joaca un rol pro-activ n conservarea traditiilor culturale. Multe dintre acestea vor sa fie cetateni corporatisti responsabili si nenumarate hoteluri si statiuni, mici sau mari, au impus practici care sa economiseasca sursele de energie/ apa sau sa diminueze poluarea, fiind astfel lideri n cadrul comunitatilor lor. n timp ce aceste companii contribuie la conservarea calitativa a

22

noilor destinatii si pentru viitorii lor clienti, ele si consolideaza de asemenea si loialitatea fata de marca si fata de propria lor imagine publica.

Turistii parcurilor nationale pot contribui cu precadere la protejarea resurselor locale. Prin intermediul programelor de prezentare si a altor forme de programe educative, vizitatorii parcului nvata cum contributiile lor financiare pot ajuta conservarea ecosistemelor vulnerabile ale parcului si ale regiunii, conservarea biodiversitatii si patrimoniului cultural local si contribuie la bunastarea localnicilor si a comunitatilor din interiorul parcului.

Unii dintre tour-operatori fac contributii directe pentru conservarea zonelor protejate. De exemplu, Lindblad Expeditions, a fondat Galapagos Conservation Fund (n.t. Fondul de Conservare Galapagos) pentru a contribui la conservarea ecosistemului unic al arhipelagului. Prin intermediul programele educative pe care le ofera clientilor pe parcursul vizitei lor cu privire la caracteristicile unice ale insulelor, compania ncurajeaza turistii sa faca donatii pe care Fondul le distribuie prin Fundatia Charles Darwin.

Turistii din Retezat pot astfel deveni factorii schimbarii pozitive att prin mbunatatirea economiei regionale (inclusiv a Judetului Hunedoara), ct si prin consolidarea pe termen lung a statutului PNR ca zona salbatica protejata pentru generatiile viitoare de romni si turisti internationali.

VII. Stiati ca ...

Buffon- "O tara devine cu atat mai sarac in apa cu cat defriseaza mai multe paduri". "Cel mai potrivit moment sa plantezi un copac a fost acum 20 ani. Urmatorul cel mai important moment este acum."(Anonim) Manoasele vai ale Tigrului si Eufratului s-au transformat in deserturi dupa defrisarea totala a padurilor din zona.

23

Anual, pe Glob, covorul vegetal (paduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de miliarde tone de oxigen, din care peste 60% este produs de PADURI. In tara noastra, anual, covorul vegetal produce 40 de milioane tone de oxigen. In zilele calduroase, un hectar de padure elimina 180-200 kg oxigen si consuma 220280 kg dioxid de carbon. In sezonul estival, un hectar de padure poate sa absoarba o cantitate de dioxid de carbon egala cu cea eliminata in acelasi timp de 200 de persoane. Cel mai batran arbore recunoscut este denumit Eternal God - "Zeul Etern" - si se afla in Prairie Creek Redwoods State Park din California. Se crede ca acest copac are 12.000 de ani, desi unii considera ca ar avea doar 7000 ani. Chiar si asa, ramane cel mai batran copac din lume.

Cel mai periculos copac este Machineel-ul de pe coasta Caraibelor si Florida Everglade, fiind o specie ce secreta o seva extrem de otravitoare si acida. La contactul cu pielea, seva produce o eruptie severa (basici). In cazul contactului cu ochii, e posibila orbirea, iar consumul fructelor cauzeaza eruptii cutanate si dureri severe. Inca din secolul al XVI-lea exploratorii spanioli care au ajuns in Americi cunosteau proprietatile copacului.

Aspirina a provenit, initial, din scoarta unui tip de salcie. Pierderea zilnica neta de paduri este de 20.000 de hectare, o suprafata dubla fata de dimensiunile Parisului. Anual, pierderile ajung la 7.3 milioane de hectare. Pentru a compensa pierderea de copaci din ultimul deceniu ar trebui sa plantam 130 de milioane de hectare (sau 1.3 milioane de km patrati), o suprafata egala cu cea a Peru.

Acoperirea a 130 de milioane de hectare ar presupune plantarea a aproximativ 14 miliarde de copaci pe an, timp de 10 ani. Aceasta ar insemna ca fiecare persoana sa planteze si sa ingrijesca doi copaci in fiecare an.

Taierea unui brad dureaza un minut, dar ca sa ajunga la maturitate, bradului ii sunt necesari 60-80 de ani. Vara, un singur hectar de padure inghite o cantitate de dioxid de carbon egala cu cea eliminata in acelasi timp de 200 de persoane.

24

La vanturile obisnuite de 3 4 metri pe secunda, in interiorul padurii domneste calmul

25

Bibliografie :

1. Zamfir, Gheorghe, Poluarea mediului ambiant , Editura Junimea ,1974

Internet :

www.apff.ro www.apmsm.ro www.avj.ro www.ecomagazin.ro www.gandul.info www.judbrasov.ro www.milioanedecopaci.ro www.naturalist.ro www.recolta.eu www.revistapresei.hotnews.ro www.youngreporters.org www.zf.ro

26