Sunteți pe pagina 1din 6

Epidemiologie

Unul din obiectivele medicinei sociale care se ocupa cu prevenirea bolii consta in sa faci ca populatia sa fie protejata cit mai rapid 1. Prelungirea vietii prin crestere duratii medii de viata 2. Scaderea incapacitatii de munca Strategia europeana a reformulate 3 obiective ale medicine sociale 1. A da viata oamenilor 2. A da sanatatea vietii 3. A da anii vietii Una din ramurile med.soci. epidemiologia studiul distributiei factorilor starilor de sanatate si evenimentelor de sanatate care apar in diferite populatii precum si aplicarea rezultatelor studiului in controlul problemelor de sanatate Epidemiologia stiinta medicala care se ocupa cu studiul factorilor de influentza asupra sanatatii si a urmarilor influentei acestor factori asupra starii de sanatate in diferite grupuri populationale cu aplicarea rezultatelor studiilor in masurele de prevenire a aparitiei si distributiei evenimentelor de sanatate Prezumctiile fundamentale ale epid-ei consta in faptul ca bolile nu apar intimplator, ele sint cauzate de factori si pot fi prevenite. Factori care infruenteaza asupra sanatatii pot fi pozitivi si negativi Pozitivi: mentinerea si inbunatatirea stariilor de sanatate Negativi: favorizeaza aparitia maladiilor si problemelor de sanatate Se cunoaste urmatoarele tipuri de epidemiologii: epid generala, analitica, descriptiva, aplicativa. 1. Ep. Generala legile generale si procesele epidemiol. In populatie, in domeniile cu alte stiinte, elaborarea metodelor de lucru, cu apreciere factorilor endo si exogeni, care determina procesele epidemiologici, caile de combatere si prevenire a proceselor patologici, si prevenirea raspindirii acestor boli printre populatii. Se distinct citeva domenii: ep.geografica, genetica, ecologica, seroepidemiologie. 2. Ep. descriptiva cauzele au influentat aparitia si distributia fenomenelor patologite printre populatie 3. Ep. Analitica se preocupa cu analiza metodelor de comparare pentru contificarea a sociatiei dintre expunere influentelor factorilor de risc, si rezultatul de expunerea acestor factori de risc. Manifestarea efectelor influentei acestor factori.

4. Ep. Aplicativa spre actiune ofera info pt a lua decizii corecte cu aplicarea actiunelor de prevenire, profilaxie, este relevanta, obiectiva. Fondatorul Jones Snope a descris este o practica inclinata spre actiune si relevanta, formeaza info pt luarea decizii rationale si corecte, este concentrata asupra prevenirii si profilaxiei maladiilor prin interventii efeciente. Scopul epidemiologiei explicarea principiilor cauzale ale inbolnavirilor, punind accent pe factori de risc in mediu ambiant, prevenirea bolilor, promovarea sanatatii precum si stimularea interesului asupra obiectivelor epidemiologiei. Unitatea de studiu in epidemiologie este populatia, sau grupul populational, sau populatia tinta, sau un grup de bolnavi. Obiectivele ale epidemiologiei: 1. Descriere a distributiei de boli, sau factorilor de risc in functie caracteristicilor personale a membrelor grupului uman, precum si descrierea tendintelor si a evolutiei a bolilor si factorilor de risc care le-a provocat, precum si prin descrierea geografica a bolilor si factorilor de risc. 2. Explicarea etiologiei bolilor aparte, explicarea modului de transmitere acestora, cu argumentarea existentei unor relatii dintre factori de risc si rezultatele influentei a acestor factori. 3. Prognozarea in legatura cu numarul probabil dintre populatii, precum si caracterul raspindirei acestor boli printre populatii date. 4. Fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor din comunitate data si deaminorarea a comunitatii, serviciilor de sanatate destinate populatiei. Domenii aplicate in epidemiologie ep. Este aplicata in cadrul san.pub si medicina clinica. Aplicarea in sist.de.san.pub este necesar pt: 1. Clasificarea bolilor, 2. descrierea tabloului real 3. determinarea factorilor de risc si frecventelor 4. descrierea si explicarea morbilitatii si mortalitatii in populatie 5. depistarea si supravegherea fenomenelor de imbolnavire, aparute in populatie, 6. prevenire si control imunitar 7. planificarea sanitara si promovarea actiunelor de sanatate 8. evaluarea actiunilor procedeelor si serviciilor de sanatatre, inclinatea spre prevenirea bolilor, sau stoparea acestora. Aplicarea a ep.clinice

1. descrierea bolilor 2. tabloul 3. identificarea de noi sindromuri 4. studiul etiologiei bolilor noi aparute 5. studiul metodilor noi clinici, procideelor de diagnostic si tratament 6. studiul prognosticului desfasurarii tabloului clinic 7. evaluarea efecientii technologiilor medicale vechi si noi in procesul de diagnoza, tratament, reabilitare, si profilaxia a maladiilor. Epid. Discriptiva organizeaza si sumeaza datele in functie de tip, loc, si in functiile de caracteristicele personale ale bolnavilor, si sunt in medii variate epidemiologice. Sumarea si analiza datelor in timp este aplicata in urm.tipe: 1. studierea problemelor aparute in sanatate in profunzime, 2. pt a permite descrierea detaliata de starile sanatatii a populatiei pt comunicare in restantele respective mai usoare, si 3. pt o identificare cu populatie cu risc crescut fata de probleme cu sanatate aparitia si raspindirea fenomenelor de sanatate variaza in timp, avind diferite tenditze, care fiind analizate pot permite prognozarea aparitiei diferitor maladii, care dau posibilitate planificarea din timp actiune de prevenire. Descriere evenimentelor de sanatate in functie de loc permite de a explica legitatile geografice a raspindirii bolii, si aceste rezultate permit a depista provinenta agentului patologic, unde este localizat, cum se transmite, in scopul aplicarilor interventii de prevenirea acestor maladii. Acumularea caracteristicilor personale ale membrelor unui grup populational, da posibilitate de a organiza actiuni de interventii in functie de virsta, rasa, sex, statutul imunologic, specificul comportament (mod de viata), conditiile de trai si de munca, pt a avea posibilitatea cit mai mare pt prevenirea si stoparea maladiilor. Se cunosc doua directii fundamentale de cercetare epidemiologica: directie de cunoastere explicatiei bolii printr-o cercetare fundamentala si prin aplicarea actiunilor. Directie de cunoastere explicatiei: 1. proces epidemiolocic 2. proces patologic ca urmarea factorilor etiologici, prin aparitia primilor cazuri de imbolnavire 3. declansarea procesului patologic caracterizat prin aparitia in masa a cazurilor de imbolnavire, si necesitatea supravegherei acestui fenomen directie de actiune:

1. profilaxia primara aplicata la etapa procesului epidemiologic 2. profilaxia secundara, aplicata la aparitia procesului patologic 3. profilaxia tertiara, aplicata la declasarea procesului patologic metode de studii: empirica, probalista, comparativa. Metodologiile utilizate in epidemiologie: sistemul de curent imunitar, metodele definire si metodele biostatistice. 1. Metoda concordatilor existeta unei relatii directe sau indirecte a factorului de risc si influentei a acestuia 2. Metoda diferitilor consta in sesizarea variaritatilor, privind aparitia maladiilor in diferite grupuri polulationale, in aparitia si dezvoltarea bolilor cronice, de multe ori lipsesc conoastere agentului patogen, de reprezintant maladia. Intre factori exista tip de antogonist, sau relatie de tip-antitip, sau de tip multiplicativ. Intre factorii de risc exista o interactiune care are efecte diferite in raport cu bolnav. Perioada latenta a decurgerii bolii este relativ mare, debutor bololor cronice. Exista efectul de diferentiere exercisat de factorii de risc concometent asupra encidentei si evolutiei ai bolii. 3. Metoda analogiei

Notiunele de baza a epidemiologiei: 1. Epidemie, caracterizata prin numar cazurilor de sanatate mai inalt decit cel asteptat 2. Aparitia unor relatii dintre doua categorii diferite de evenimente, din care o categorie este reprezintata prin factorii de risc iar alta boal propriu zisa. Riscul constitue o probabilitate exprimata prin cifre a frecventii aparitieti unei boli, printro aparitie populatiei expuse factorilor de risc. 1. Rolul posibil al intimplarii 2. Examinarea rolurilor altor variabile explicative 3. Posibilitate unor asociatii false, date de variabile care se leaga cu factorul cauzal 4. Prezentza asociatiei in mai multe straturi 5. Ipoteza trebue sa fie auzibila/vazuta Relatii de cauzalitate dintre factor de risc si boala poate fi dovedita prin aplicarea urmatoarelor argumente: 1. Fortza asociatiei masurate 2. Consistetza asociatiei

3. Specifichitatea fenomenului aparut 4. Relatia temporara intre factorul cauzal si aparitia bolii 5. Relatia de tip doze/efect, care consta in cresterea riscului in functie de intensitatea a functiei factorului de risc 6. Experiment 7. Dovada experimentala Distributia bolilor sau a factorilor de risc: in functie de caracteristicele geografice prezinta interes, deoare ce dau posibilitatea de a explica zone geografice cu o frecventa neasteptata, sau frecventa in diferite regiuni. Descrierea aparitiei bolilor se fac in frontierele naturele (riurile, muntii, marile) is politice. Frontierele naturale izoleza grupurile umane prin obiceiurile si comportamente caracteristice acestor grupi, definesc zone cu structure economice omogen, descriu caracteristici de accesibilitati la servicii medicale. Frontierele politico-administrative tin de datele de sanatate populatiei. Constituebarierele pt bolile transmisibile,supuse declararii obligatorii. In comparatie internationala de raspindire bolilor pot aparea diferentza prin erorele care apar in descriere a entitatilor nosologice, sau diosibire in clasificarea unor maladii. Intr-o compararea a dispributiilor sociale, cum ar fi bolile sau decesele, se previn prin metoda standartizarii si reprezintarii grafice a frecventei raspindirei maladiilor, saufactorilor de risc, sub forma da cartograma. Conform OMS principalii factori care influeteaza starea a sanatatii populare: factorii patologici, care influeteaza starea sanatatii prin variabilitatea a organismului la influenta factorului de risc si adaptabilitatea organismului in mediu inconjurator. Se enumera virsta, sex, dezvoltarea fizica, nivelul fondului ereditar, predespunerea spre dereglarile biologici. Factorii demografici, cum ar fi numarul populatiei, densitatrea, gradul de dispersie si structura, dinamica, migratia populatiei, factori ce influenteaza gradul de raspindire unor maladin printre populatie. Factori sistemului de sanatate publica cum ar fi acoperirea cu servicii medicale, access la serviccii medicale, calitatea si efecienta lor. Factorii ecologici Factorii mediului ambiant (ex-cosmici, meteo-biologici, gradurile de purificarea a solului, raspindire a parazitilor, microorganismelor in sol, apa, air) Factori socio-economici conditii de trai, munca, consum de alcool, droguri, tabacismul. Epidemiologia instrumentul in realizarea a SanPub: factorilor in sistemul de

1. Supraveghere in SP, investigarea aparitiei si raspindirei anumitor maladii, studii analitice, evaluarea programelor de profilaxie a maladiilor.

2. Abordarea epidemiologica reprezinta niste concepte prin prizma definitiei de caz, caracteristicilor temporare, caracteristicilor spatiale, caracteristicilor personale, aparitia si distributie anumitor maladii, precum si cauzelor aparitiei procesului epidemiologic si patologic. Definitie de caz este un set de criterii standarte care permit stabilirea faptului ca persoana e bolnava sau are un anumit nivel de sanatate. Utilizarea unor standarte de caz asigura ca toate cazurile de maladie sint investigate de acelasi om indiferent de faptul cind, unde, sau cine a identificat boala. Cauzalitatea in conceptul epidemiologic reprezinta aprecierea daca o expunere anumita, unui grup sau factor de risc cauzeaza anumite afectiuni. Cauzalitate conceptului epidemiologic, este aplicarea utila a setului de criterii standart in definirea unui fenomen epidemiologic. Se cunosc 7 criterii de apreciere, daca anumite expuneri factorilor de risc cauzeaza un anumit fenomen de sanatate: 1. Succesiunea corespunzatoare in timp, care este dificil de indentificat in caz de afectiuni chronice, sau cu perioada de latenta mare 2. Experimentul 3. Doza/raspunsul in ce masura gradul de raspundere se asociaza cu ratele de raspindire cu afectiune 4. Asocierea cu cit e mai mare marirea efectului, cu atit e mai mare reactia cauzanta. 5. Consistenta asocierei 6. In dovezile paralele biologice 7. Specificitatea aprecierii.