Sunteți pe pagina 1din 135

1

A. CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

ZIDĂRII

Executarea şi recepţionarea lucrărilor la zidării se vor face conform planşelor din documentaţia de execuţie şi au la bază planşele din borderoul de piese desenate . Zidăriile din cărămidă plină se vor executa pentru realizarea compartimentării în grupuri sanitare.

1. MATERIALELE COMPONENTE ALE LUCRĂRII 1.1. Pentru lucrările de zidărie de cărămidă, se vor folosi cărămizi sau blocuri ceramice cu goluri verticale şi cărămizi presate pline. Mărcile şi clasele de mortar pentru cărămizi pline, tip GVP şi blocuri ceramice vor fi alese pentru gradul VII seismic, funcţie de înălţimea clădirii astfel: pentru H < 4,0 m cărămizi marca 50 şi mortar marca M10-Z; pentru H = 4,0 - 9,0 m cărămizi marca 75 şi mortar marca M25-Z, pentru H = 9,0 -12,0 cărămizi marca 100 şi mortar marca M50-Z conform Normativ P2-85. Cărămizile trebuie să fie de forma unui paralelipiped cu muchii drepte şi feţe plane, depozitarea lor se va face în rânduri regulate,

în stive. Încărcarea în mijloace de transport se face prin aşezarea pe cant. În perioada de îngheţ, trebuie luate măsuri corespunzătoare de protejare la depozitare şi transport. Condiţiile de admisibilitate, densităţile aparente şi rezistenţele medii ale cărămizilor sunt cele prevăzute in STAS 5185/1-2-86.

1.2. Pentru lucrările de zidării din blocuri de BCA, se vor folosi

blocuri mici GB 35 sau GB 50 pentru pereţi şi plăci GBT pentru

realizarea placajelor termoizolante. Elementele din BCA trebuie să fie de forma paralelipipedică, cu muchii neştirbite şi feţe plane şi trebuie să corespundă prevederilor STAS 8036-81, STAS 10833-80. Condiţiile de admisibilitate şi rezistenţă, sunt prevăzute în STAS 7344-86.

1.3. Mortarele folosite la executarea lucrărilor vor fi mortare de

zidărie şi mortare de tencuială. La executarea zidăriilor din cărămidă, mortarele folosite vor fi cele prevăzute la pct.1.1. aliniat 2. Mortarele pentru tencuirea pereţilor interiori şi exteriori, vor fi M10-Tt, din ciment, var pastă şi

nisip. Condiţiile tehnice de calitate ale mortarelor se referă la consistenţa şi densitatea aparentă, tendinţa de segregare, capacitatea de reţinere a apei, rezistenţa la compresiune şi la îngheţ-dezgheţ, adeziunea la suport, contracţie şi conţinut de material nemărunţit. Prescripţiile pentru verificarea calităţii mortarelor sunt cele prevăzute în STAS 1030-85.

Pentru realizarea prevederilor constructive, este necesară respectarea prescripţiilor din “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ C17 - 82. Mijloacele de transport trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie etanşe; sa fie curate, fără mortar vechi întărit; să permită uşor golirea totală şi rapidă. Nu este permisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.

2

Durata maxima de transport trebuie astfel apreciata încât transportul şi punerea în lucrare a mortarelor să se facă:

- în maxim 10 ore de la preparare, în cazul mortarelor de ciment-var, fără întârzietor; - în maxim 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor de ciment-var, cu întârzietor.

2. ALCATUIREA ZIDARIILOR 2.1. Pentru realizarea pereţilor prevăzuţi a fi executaţi din zidărie de cărămidă sau blocuri mici din BCA, se va utiliza zidărie simplă din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat, în rânduri orizontale şi paralele. Pentru realizarea ţeserii la colturi, ramificaţii, intersecţii şi margini de goluri, se prevăd fracţiuni de cărămizi sau blocuri de dimensiuni mai mici decât cele curente, care pot fi obţinute prin tăierea celor curente. Se vor respecta prescripţiile privind ţeserea zidăriei, grosimea rosturilor orizontale şi verticale, legăturile de zidărie la colţuri şi legăturile la ramificaţiile zidurilor, prevăzute in STAS 10109/0-82, STAS 10109/1-82. Zidăria de umplutură trebuie să fie bine împănată la partea superioară şi ancorată de elementele structurale ale construcţiei (stâlpi, diafragme, planşee). Ancorarea se face cu mustăţi de oţel- beton 6 mm, cu lungimi de 50 cm, scoase din stâlpi, diafragme , planşee. Zidurile despărţitoare din cărămizi sau blocuri aşezate pe cant, se execută cu mortar marca M50-z. 2.2. Executarea pereţilor din elemente de beton celular autoclavizat, se realizează din blocuri sau placi întregi şi fracţiuni de blocuri şi placi, cu mortar de var-ciment. Este interzisă înlocuirea parţială a blocurilor mici din BCA, cu cărămizi, la exterior. Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Legăturile dintre pereţi se realizează obligatoriu în trepte. Pe cantul vertical al blocului de zidărie, se aplică mortar cu mistria, după care se aşează blocul lovindu-se cu ciocanul de cauciuc; apoi se rostuiesc rosturile, ca la zidăria cu rosturi subţiri. Fără a fi udate în prealabil, blocurile

se zidesc cu mortar adeziv, aplicat uniform cu mistria pe suprafaţa respectivă, într-un strat de aproximativ 3 mm grosime. Consistenţa acestui mortar trebuie să fie de 8-9 cm. Executarea zidăriilor din BCA se va realiza cu respectarea prevederilor STAS 10109-82. 2.3. Condiţiile de calitate şi verificările calităţii lucrărilor de zidărie sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 şi în “Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente”, indicativ C56-85.

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect, vor fi următoarele:

A. I.

LA DIMENSIUNEA ZIDURILOR ABATERI LIMITA

 

1.

Grosimea de execuţie a zidurilor din cărămidă:

 
 

- ziduri cu gros. 7,5 cm

+

3 mm

- ziduri cu gros. 12,5 cm

+

4 mm

 

-

6 mm

 

- ziduri cu gros. 25 cm

+

6 mm

 

-

8 mm

 

2.

Grosimea de execuţie a zidurilor din blocuri mici şi placi BCA:

 

- ziduri cu gros. 12,5 cm

+

4 mm

- ziduri cu gros. 20 cm

+

5 mm

- ziduri cu gros. 35 cm

+

8 mm

 

3.

Goluri la ziduri din cărămidă:

 

- goluri < 100 cm

+ 10 mm + 20 mm

 

- goluri > 100 cm

 

-

10 mm

mm

4.

Goluri la ziduri din blocuri mici şi placi din BCA

+

20

II.

LA DIMENSIUNILE IN PLAN ALE INCAPERILOR

mm

1. Latura încăperii < 300 cm

+

15

2. Latura încăperii > 300 cm

mm

+

20

III. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN (nise, şpaleţi) + 10 mm

 

IV.

LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN ALE INTREGII

 
 

CLADIRI

+ 50 mm

 
 

V.

LA DIMENSIUNILE VERTICALE

 
 

- pentru ziduri din cărămidă

 

+

20

mm

 

- pentru ziduri din blocuri mici şi placi din BCA +

20

mm

 

B.

LA DIMENSIUNEA ROSTURILOR DINTRE CARAMIZI BLOCURI SAU PLACI

 
 

- rosturi orizontale

+

5 mm

 

-

2 mm

 

- rosturi verticale

+

5 mm

 

-

2 mm

 

C.

LA SUPRAFETE şi MUCHII

 
 

- planeitatea suprafeţelor

 

5

mm/m

 

- rectiliniaritatea muchiilor

4 mm

 

- verticalitatea suprafeţelor şi muchiilor

 

6

mm/m

 
 

D. ABATERI FATA DE ORIZONTALA A SUPRAFETELOR SUPERIOARE ALE FIECARUI RIND DE CARAMIZI SAU BLOCURI

 
 

- ziduri din cărămidă

2 mm/m

 

mm/m

- ziduri din blocuri mici şi placi din BCA

 

6

 

E. LA COAXIALITATEA ZIDURILOR SUPRAPUSE

 

10 mm

 

-

dezaxarea de la un nivel la următorul

+

F. LA ROSTURILE DE DILATATIE, DE TASARE SI ANTISEISMICE

- la lăţimea rostului

+

20 mm

-

10 mm

- la verticalitatea muchiilor rostului

2 mm/m

Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor, conform prevederilor cap. 4 din Normativul C 56-85, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de şantier şi reprezentantul beneficiarului. Rezultatele tuturor verificărilor ce se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse. La încheierea fazei la roşu, se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor. La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16-84.

3. STANDARDE, NORMATIVE şi PRESCRIPTII CE TREBUIE RESPECTATE:

- STAS 5185/1-2-86 - Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale;

- STAS 457-86

- STAS 8036-81

- STAS 7344-70

condiţiilor fizice

- Beton celular autoclavizat - determinarea

- Cărămizi pline presate pe cale umeda;

- Beton celular autoclavizat - condiţii tehnice;

şi mecanice;

- STAS 10833-80

- C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi

prepararea

- Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;

mortarelor de zidărie şi tencuială;

- STAS 1030-85

-

Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială;

- STAS 2634-80

-

Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială. Metode de verificare;

- STAS 10109/0-82

-

Lucrări

de

zidărie.

Alcătuire

şi

date

constructive;

STAS 10109/1-82 elementelor;

-

-

Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea

- STAS 10109-82

recepţionare a lucrărilor;

-

Lucrări

de

zidărie.

Condiţii

de

-

C 56-85

-

Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor

de

 

construcţii şi de instalaţii aferente;

 

-

P 2-85

-

Normativ

privind

alcătuirea,

calculul

şi

executarea

 

-

P 104-83

-

structurilor din zidărie; Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi

executarea

pereţilor şi acoperişurilor din elemente din BCA.

IZOLAŢII HIDROFUGE LA CONSTRUCŢII

Acest capitol cuprinde lucrările ce guvernează izolarea hidrofugă a băilor, având la bază Normativul C112-86. La executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii se va ţine seama de următoarele STAS-uri şi prescripţii tehnice. STAS 2355/1-85 Lucrări de hidroizolaţii în construcţii - Terminologie STAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de

construcţii Normativ C112-86 Pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din

materiale bituminoase la lucrările de construcţii

Materiale şi standarde ce trebuiesc respectate

Materialele alese trebuie să corespundă tehnic şi calitativ după cum urmează:

1.

2.

Împâslituri din fibre din sticlă bitumate tip IA1100; IB1200 şi

Cartoane bitumate tip CA300; CA400 conform standard SR-138-94.

IBP1200, conform standard SR7916-96.

3.

Pânză bitumată tip PI50, PI40, PA55, PA45 conform standard

SR1046-97.

4.

Ţesătură din fibre din sticlă bitumate tip TSA200, conform STAS 10126-92

5.

Terasă din fibre din sticlă bitumată, placată cu folie de aluminiu tip TBAL, conform agrementului tehnic al producătorului

6.

Foi hidroizolatoare

7. din straturi multiple, lipite cu flacără, conform agrementului

tehnic al produsului.

8.

Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform STAS 7064-78.

9.

Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76.

10. Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63. 11. Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-72

12. Emulsie bituminoasă anionică, conform STAS 11342-79

13. Suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-85.

14. Chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conform STAS 661-71

15. Materialele auxiliare ca: filer de calcar, tablă de plumb, tablă

zincată, hârtie KRAFT, guri de scurgere, împâslitură din fibre de sticlă nebitumată, etc., vor trebui să corespundă din punct de vedere calitativ standardelor de fabricaţie sau agrementelor tehnice aferente fiecărui material.

Execuţia lucrărilor

1. Lucrările de hidroizolare la cald, se vor executa la temperaturi peste 5C, fiind interzisă execuţia acestora pe ploaie sau burniţă.

2. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C16-84.

3. Temperatura masticului de bitum în cazan, nu va depăşi 200C iar în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160-200C.

4. Suprafeţele suport pentru aplicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se verifică şi se controlează dacă corespund STAS-ului 2355/3-87. Suprafaţa suport a stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei trebuie să fie curată, netedă şi denivelări mai mari de 5 mm verificate în toate direcţiile cu dreptarul de 3 m. Denivelările mai mari de 5 mm se vor corecta cu şapă sau mortar de ciment.

sensul de scurgere a apelor, suprapuneri ce vor fi de 7-10 cm şi se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se şi curăţindu-se excesul de mastic de bitum refulat pe margini. 6. Al doilea şi-al treilea strat hidroizolant se vor aplica în mod asemănător, cu decalări între suprapunerile foilor, prin lipirea la marginea acoperişului a unei fâşii de 50 cm lăţime la hidroizolaţiile în două straturi şi de 33 cm la hidroizolaţia din mai multe straturi. 7. Hidroizolaţia la elementele verticale: atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc., se va executa cu fâşii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald de jos în sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaţiei orizontale se vor realiza în trepte, fiind de 20 cm. 8. La atice până la 60 cm înălţime hidroizolaţiei se va întoarce pe partea orizontală a aticului 12 cm, iar în cazul unor elemente verticale mai înalte se va ridica 30 cm şi se va ancora sau prinde în cuie sau platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de cca. 50 cm. 9. Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera se va face prin prelungirea stratului de difuzie sub şorţurile de tablă la acoperişurile fără atice, iar la cele cu atice prin fâşii de 50 cm lăţime la distanţe de 1 m, iar la acoperişurile cu deschideri mai mari de 12 m se vor monta deflectoare la fiecare 100 mp suprafaţă, amplasate pe coamă sau în zonele cele mai înalte ale terasei. 10. Racordarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere de la tavane şi acoperişuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb sau pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar din pânză sau ţesătură bitumată între două straturi de mastic de bitum. 11. La lucrările de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip HIDROBIT, lipite cu flacăra se vor respecta aceleaşi prescripţii de execuţie ca la hidroizolaţiile clasice cu recomandarea ca încălzirea suprafeţei de contact să fie suficientă numai pentru topirea bitumului, fără scurgerea acestuia.

Verificarea calităţii şi recepţia hidroizolaţiilor. Lucrările de hidroizolaţii, fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţia hidrofugă şi pentru straturile succesive ale acesteia. Pe parcursul execuţiei lucrărilor de izolaţii hidrofuge, conform normativului C56-85 se va verifica:

2.

Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm lăţime pe conturul şi în câmpul şapelor, la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii peste termoizolaţiile noi sau în vrac.

3. Respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii) conform Normativului C112-86.

4. Lipirea corectă a foilor hidroizolatoare, lăţimea de petrecere a foilor să fie de 7-10 cm longitudinal şi 10 cm frontal, se admit 10% din foi cu petreceri de minim 5 cm longitudinal şi 7 cm frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refăcut.

5. Se vor verifica pantele dacă au fost făcute conform proiectului,

dacă gurile de scurgere au fost amplasate în punctele cele mai coborâte, dacă sunt corespunzătoare proiectului racordurile hidroizolaţiei la străpungeri, rosturi de dilataţie şi gurile de scurgere. 6. La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se va verifica frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcursul executării lucrărilor, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abaterile admisibile, rezultatele verificărilor consemnându-se în procese verbale de lucrări ascunse model Anexa 10.

HIDROIZOLAŢII DIN MATERIALE BITUMINOASE

Acest capitol cuprinde lucrările ce guvernează izolarea hidrofugă a teraselor la clădiri, având la bază Normativul C112-86. La executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii se va ţine seama de următoarele STAS-uri şi prescripţii tehnice. STAS 2355/1-85 Lucrări de hidroizolaţii în construcţii - Terminologie STAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de

construcţii STAS 2355/3-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi

acoperişuri STAS 3303/1-88 Pantele acoperişurilor Normativ C112-86 Pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din

materiale bituminoase la lucrările de construcţii

Materiale şi standarde ce trebuiesc respectate

Materialele alese trebuie să corespundă tehnic şi calitativ după cum urmează:

1. Cartoane bitumate tip CA300; CA400 conform standard SR-138-94.

2. Împâslituri din fibre din sticlă bitumate tip IA1100; IB1200 şi

IBP1200, conform standard SR7916-96.

3.

Pânză bitumată tip PI50, PI40, PA55, PA45 conform standard

SR1046-97.

4.

Ţesătură din fibre din sticlă bitumate tip TSA200, conform STAS

10126-92

5.

Terasă din fibre din sticlă bitumată, placată cu folie de aluminiu tip TBAL, conform agrementului tehnic al producătorului

6.

Foi hidroizolatoare din straturi multiple, lipite cu flacără, conform agrementului tehnic al produsului.

7.

Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform STAS 7064-78.

8.

Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76.

9.

Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63.

10. Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-72

11. Emulsie bituminoasă anionică, conform STAS 11342-79

12. Suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-85.

13. Chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conform STAS 661-71 14. Materialele auxiliare ca: filer de calcar, tablă de plumb, tablă zincată, hârtie KRAFT, guri de scurgere, împâslitură din fibre de sticlă nebitumată, etc., vor trebui să corespundă din punct de vedere calitativ standardelor de fabricaţie sau agrementelor tehnice aferente fiecărui material.

Execuţia lucrărilor

1. Lucrările de hidroizolare la cald, se vor executa la temperaturi peste 5C, fiind interzisă execuţia acestora pe ploaie sau burniţă.

2. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C16-84.

3. Temperatura masticului de bitum în cazan, nu va depăşi 200C iar în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160-200C.

4. Suprafeţele suport pentru aplicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se verifică şi se controlează dacă corespund STAS-ului 2355/3-87. Suprafaţa suport a stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei trebuie să fie curată, netedă şi denivelări mai mari de 5 mm verificate în toate direcţiile cu dreptarul de 3 m. Denivelările mai mari de 5 mm se vor corecta cu şapă sau mortar de ciment.

5. Straturile hidroizolante vor fi aplicate începând de la streaşină sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile să fie realizate în sensul de scurgere a apelor, suprapuneri ce vor fi de 7-10 cm şi se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se şi curăţindu-se excesul de mastic de bitum refulat pe margini.

6. Al doilea şi-al treilea strat hidroizolant se vor aplica în mod asemănător, cu decalări între suprapunerile foilor, prin lipirea la marginea acoperişului a unei fâşii de 50 cm lăţime la hidroizolaţiile în două straturi şi de 33 cm la hidroizolaţia din mai multe straturi.

7. Hidroizolaţia la elementele verticale: atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc., se va executa cu fâşii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald de jos în sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaţiei orizontale se vor realiza în trepte, fiind de 20 cm.

8. La atice până la 60 cm înălţime hidroizolaţiei se va întoarce pe partea orizontală a aticului 12 cm, iar în cazul unor elemente verticale mai înalte se va ridica 30 cm şi se va ancora sau prinde în cuie sau platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de cca. 50 cm.

lăţime la distanţe de 1 m, iar la acoperişurile cu deschideri mai mari de 12 m se vor monta deflectoare la fiecare 100 mp suprafaţă, amplasate pe coamă sau în zonele cele mai înalte ale terasei. 10. Racordarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere de la tavane şi acoperişuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb sau pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar din pânză sau ţesătură bitumată între două straturi de mastic de bitum. 11. La lucrările de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip HIDROBIT, lipite cu flacăra se vor respecta aceleaşi prescripţii de execuţie ca la hidroizolaţiile clasice cu recomandarea ca încălzirea suprafeţei de contact să fie suficientă numai pentru topirea bitumului, fără scurgerea acestuia.

Verificarea calităţii şi recepţia hidroizolaţiilor. Lucrările de hidroizolaţii, fiind lucrări ascunse, calitatea lor se

va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţia hidrofugă şi pentru straturile succesive ale acesteia. Pe parcursul execuţiei lucrărilor de izolaţii hidrofuge, conform normativului C56-85 se va verifica:

1. Stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm.

2. Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm lăţime pe conturul şi în câmpul şapelor, la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii peste termoizolaţiile noi sau în vrac.

3. Protejarea termoizolaţiilor din polistiren cu foi bitumate sau peliculă din mortar special, sau a straturilor de separare între izolaţiile termice şi şapele de protecţie ale acestora.

4. Respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor

pe şantier (masticuri, soluţii) conform Normativului C112-86. 5. Lipirea corectă a foilor hidroizolatoare, lăţimea de petrecere a

foilor să fie de 7-10 cm longitudinal şi 10 cm frontal, se admit 10% din foi cu petreceri de minim 5 cm longitudinal şi 7 cm frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refăcut.

6. Respectarea direcţiei de montare a foilor, până la 20% pantă, se pot monta paralel cu streaşina, dar peste 20%pantă se vor monta numai în lungul liniei de cea mai mare pantă.

7. Realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzare pe sub şorţuri, copertine sau deflectoare de ventilaţii.

grosimea minimă de 2 cm, dacă rosturile sunt uniforme şi umplute cu mastic bituminos, dacă au stabilitate la circulaţie.

9. Se vor verifica pantele dacă au fost făcute conform proiectului,

dacă gurile de scurgere au fost amplasate în punctele cele mai coborâte, dacă sunt corespunzătoare proiectului racordurile hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, rosturi de dilataţie şi gurile de scurgere care trebuie să fie prevăzute cu parafrunzare şi să nu fie inundate. 10. Se va verifica dacă tinichigeria este executată conform proiectului, dacă este bine încheiată şi fixată de construcţie, verificarea făcându-se atât manual cât şi prin tracţiune manuală. 11. La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se va verifica frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcursul executării lucrărilor, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abaterile admisibile, rezultatele verificărilor consemnându-se în procese verbale de lucrări ascunse model Anexa 10.

Întreţinerea hidroizolaţiilor

Pentru buna funcţionare a hidroizolaţiilor, beneficiarul trebuie să asigure o întreţinere permanentă pentru care se vor lua următoarele măsuri:

1. Interzicerea spargerii hidroizolaţiei sau a stratului de protecţie pentru executarea ulterioară de străpungeri sau ancorări.

2. Interzicerea depozitării de obiecte sau alte amenajări pe acoperişuri sau hidroizolaţii.

3. Interzicerea aşezării sau montării peste hidroizolaţii de obiecte sau utilaje cu temperaturi peste 40C ori, a se face focul sau deversări de lichide fierbinţi.

4. Interzicerea unei circulaţii mai intense decât permite stratul de protecţie respectiv sau schimbării destinaţiei acoperişului.

5. Curăţarea periodică de cel puţin două ori pe an prin măturarea pe cale umedă la începutul primăverii şi sfârşitul toamnei.

6. Curăţarea zăpezii şi a gheţii care pot înfunda gurile de scurgere şi jgheaburile se va face cu atenţie cu lopeţi de lemn şi măturate fără ase degrada hidroizolaţia.

7. Beneficiarul va verifica cel puţin primăvara şi toamna starea

acoperişurilor şi hidroizolaţiilor pentru a interveni cu măsuri de înlăturare deteriorărilor. În perioada de garanţie deficienţele constatate vor fi comunicate executantului pentru a fi remediate, numai în cazul în care nu s- au produs modificări ulterioare prelucrării hidroizolaţiei şi când s-a făcut întreţinerea corespunzătoare hidroizolaţiei. 1. Lucrările care se impun în urma verificărilor periodice vor fi executate numai de muncitori specializaţi, pe baza constatărilor şi

recomandărilor făcute de un specialist. În cazul în care se constată infiltraţii care ar stânjeni funcţionarea normală în încăperi, sau degradări în structura acoperişurilor, se vor lua măsuri de reparaţii generale pe bază de proiect care va conţine şi detaliile necesare.

La

baza

IZOLAŢII TERMICE

acestui

capitol,

stau

planşele

tehnice

aferente

izolaţiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrării.

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prevederile acestui capitol se referă la toate tipurile de izolaţii termice ca izolaţii la pod, terase, pereţi, planşee peste spaţii neîncălzite sau pardoseli aplicate pe sol. 1.2. În cazul în care elementele de construcţie nu asigură capacitatea de izolare termică normată, aceasta este completată printr-un strat prevăzut special termoizolant în elementele de structură ale elementului de construcţie executat.

1.3. Izolarea termică a elementelor de construcţie se realizează în scopul asigurării climatului interior impus de cerinţele minimale de confort ale imobilelor, în funcţie de destinaţia acestora. 1.4. Alegerea alcătuirii elementelor de construcţii termoizolate se face pe baza dimensionării higrotermice în scopul realizării:

- rezistenţa la transfer termic minim necesară, a diferenţei

dintre temperatura aerului şi temperatura suprafeţei interioare

a elementului de construcţie şi a evitării formării condensului pe

suprafaţa acestor elemente. - stabilităţii termice necesare, pentru limitarea oscilaţiilor temperaturii pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie

- rezistenţa necesară la difuzia vaporilor de apă, pentru limitarea condensării acestora în structura, elementelor de construcţii.

- rezistenţa la permeabilitatea aerului, pentru a limita

diminuarea capacităţii de izolare termică, datorită infiltraţiilor de aer.

- limitarea la minim a pierderilor de căldură prin punţile termice

şi a evitării fenomenului de condens la nivelul acestora. 1.5. La verificarea din punct de vedere termic a elementelor de construcţie şi a terminologiei folosită, se va ţine seama de prevederile ordinului nr. 24/N din 19.02.1997 privind aprobarea Normativelor C 107/1, 107/2, C107/3, C107/4 şi C107/5 privind calculul coeficientului global de izolare termică al elementelor de construcţii, al elementelor de construcţie în contact cu solul în funcţie de destinaţia acestora. 1.6. La dimensionarea elementelor de construcţii şi la alegerea elementului termoizolant se va ţine seama de caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţie publicate în Anexa A din “Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor indicativ C107/3-97.

2. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

3. Înainte de începerea lucrărilor de izolaţii termice se verifică:

- certificatele de calitate pentru produse şi procedee noi

- proces verbal de primire a materialelor pe şantier

- proces verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţiile.

4. Se verifică dacă:

- calitatea materialelor livrate şi corespondenţa lor cu

prevederile proiectului înlocuirea unor materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului şi verificatorului de proiect.

- materialele folosite înainte de punerea în operă prin măsurarea dimensiunilor geometrice, umidităţii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice în vigoare (standardele de produs) neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.

- în cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolării prevede condiţii speciale de planeitate, forme, racordări, umiditate, etc., precum şi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive sau a unor straturi de protecţie, anticorozive sau

bariere contra vaporilor, aceste verificări suplimentare se vor executa înainte de începerea lucrărilor de izolaţie termică.

- condiţiile de mediu

5. Pe parcursul executării lucrărilor se verifică dacă:

- termoizolaţiile care se realizează din plăci sau blocuri să fie

executate din elemente întregi sau din fracţiuni tăiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele să nu depăşească limita admisă.

- densitatea aparentă a materialelor de bază şi auxiliare ca şi grosimile plăcilor sau blocurilor să corespundă prevederilor proiectului.

- deschiderea rosturilor să fie de minim 2 mm

- nu s-au produs goluri în şi între plăci

- s-au respectat dimensiunile, poziţiile şi formele punţilor termice prevăzute în proiect

- barierele contra vaporilor să fie continue şi să fie executate elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul.

- aşezarea plăcilor să fie uniform, să se respecte grosimea

indicată în proiectil tehnic, şi să nu prezinte denivelări care să influenţeze negativ calitatea straturilor de protecţie a izolaţiei 6. La terminarea lucrărilor se efectuează recepţia calitativă pe fază de lucrări în cadrul căreia:

- se va examina frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcursul lucrărilor, comparându-le proiectul şi prescripţiile tehnice respective iar abaterile să se încadreze în prescripţiile tehnice respective sau ale agrementului tehnic, - se va verifica modul de execuţie al comunicării cu atmosfera al termoizolaţiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive prevăzute în documentaţia tehnică.

3. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE 4. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic (primăvara şi toamna) starea hidroizolaţiilor, sau a învelitorilor de orice fel, remediindu-se de îndată deficienţele constatate, pentru a nu se ajunge la infiltraţii de apă, în termoizolaţie.

5. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea şi întinderea degradării şi se va înlocui suprafaţa deteriorată de către muncitori specialişti.

4. MATERIALE TERMOIZOLANTE 4.1.La alegerea materialelor termoizolante se va ţine seama de Anexa A din Normativul C 107/3 -1997 de destinaţia clădirii, a modului de utilizare şi exploatare, etc., în care sunt prezentate caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţii. 4.2. Materialele utilizate trebuie să corespundă tehnic şi calitativ standardelor de fabricaţie sau a agrementelor tehnice obţinute pentru fiecare tip de material în parte.

5. STANDARDE,

CE

NORMATIVE

ŞI

PRESCRIPŢII

TEHNICE

TREBUIE RESPECTATE

C107/1 - 97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la

clădiri de locuit C107/2 - 97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu alte destinaţii decât cele de locuit C107/3 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor C107/4 - 97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit C107/5 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul C56 -85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

ÎNVELITORI DIN ŢIGLĂ

La baza proiectării şi execuţiei lucrărilor de învelitori precum şi celor aferente acestora stă normativul C37-88, caietul de sarcini publicat în buletinul construcţiilor nr. 8 din 88. Pentru realizarea lucrărilor de calitate se vor respecta următoarele condiţii:

lucrările de învelitori se vor executa de întreprinderi de specialitate sau echipe specializate se vor asigura spaţii corespunzătoare pentru depozitarea materialelor conform prescripţiilor respective şi amplasarea utilajelor aproape de locul execuţiei se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru transportul şi manipularea materialelor materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice, conform standardelor şi normativelor de fabricaţie specificate în caietul II Învelitori din ţigle şi alame tabelul1. materialele auxiliare: şipci, mortar de ciment, var cuie, sârmă zincată, tablă, materiale mărunte de lipit, carton bitumat, trebuie să corespundă standardelor indicate în tabelul 2.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE Învelitorile se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie, elaborat cu respectarea prevederilor din prezentul normativ şi cataloagele de detalii tip de arhitectură şi construcţii. Înainte de începerea execuţiei învelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat în ceea ce priveşte:

respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, a modului de prindere şi asamblare a elementelor şarpantei conform proiectului. respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţii şi a aliniamentului fermelor, pantelor şi căpriorilor, abaterile admisibile de la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, care trebuie să fie de 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă şi de 10 mm perpendicular faţă de aceasta. realizarea de distanţe de minim 100 mm între coşurile de fum şi părţile lemnoase sau combustibile ale şarpantei. asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor, luminatoarelor sau altor obstacole mai late de 500 mm prin realizarea în amonte de

şei în două ape de minim 150 mm înălţime faţă de planul învelitorii.

protecţia anticorozivă prevăzută în proiect pentru părţile metalice.

îndepărtarea urechilor de montaj, mustăţilor, resturilor de

materiale, molozului, etc., de pe faţa superioară a suportului lucrările de tinichigerie (şorţuri, dolii, pazii, străpungeri pentru ventilaţii, tabacheră, îmbrăcarea coşurilor de fum, cârlige pentru jgheaburi, etc.) vor precede montarea învelitorilor propriu-zise.

montarea ţiglelor sau olanelor se va începe de la poale către coamă

la învelitorile din ţigle solzi aşezate simplu, primul rând de la poală şi ultimul de la coamă vor fi duble.

ţiglele solzi aşezate simplu vor fi astfel suprapuse încât în dreptul unei şipci să rezulte trei ţigle, iar între şipci două ţigle.

rândurile de ţiglă de orice tip se vor decala unul faţă de celălalt, cu o jumătate de ţiglă.

la învelitorile din ţigle aşezate dublu toate rândurile vor fi duble, în dreptul unei şipci vor rezulta 4 ţigle.

ţiglele suprapuse de pe acelaşi rând (aşezate dublu) vor avea rosturile decalate cu jumătate din lăţimea ţiglelor.

la învelitorile din ţiglă cu jgheab, trase sau presate, ţiglele se vor aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe toate laturile lor.

În câmpul învelitorii, ţiglele solzi şi ţiglele cu jgheab se vor lega de şipci cu sârmă zincată la fiecare al patrulea rând. La streaşină şi la margine, precum şi în câmpul acoperişurilor a căror pante depăşesc pe cele uzuale sau în zone seismice de gr. 8-9 se vor lega toate ţiglele.

streşinile cu jgheab, pentru învelitorile din ţigle şi olane pe astereală vor avea: sort de tablă de 15 cm lăţime, prins cu agrafe aşezate la maxim 40 cm; un rând de carton bitumat, ce se lipeşte peste şorţul de tablă şi continuă pe toată suprafaţa asterialei şi cârlige pentru susţinerea jgheaburilor.

coamele învelitorilor se vor executa din coame mici (STAS 515-79) la învelitori din ţigle solzi, coame mari (STAS 515-79) la învelitori din ţigle cu jgheab şi olane obişnuite (STAS 513-74) la învelitori din olane. coamele vor fi petrecute pe 8 cm, fixarea lor făcându-se cu mortar de var-ciment

doliile la învelitorile din ţigle şi olane vor fi din table de 0,5 mm prinse de astereală prin copci din tablă pe minim 40 cm lăţime, falţurile doliilor fiind duble şi cositorite.

coşurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea din ţigle sau olane cu o pazie din tablă zincată, ce se ridică în jurul coşului pe minim 30 cm.

pentru detaliile de execuţie la streşini, coame, dolii, străpungeri la coşuri şi ventilaţii, racordări la calcane, lucarne, se va respecta modul de aşezare a elementelor şi dimensiunilor prevăzute în “catalogul de subansambluri. Caiet II grupa 10 - Învelitori” elaborat de IPCT, dacă proiectantul nu face trimiteri la planşele de execuţie la alte detalii prevăzute în documentaţia tehnică. Executarea lucrărilor pe timp friguros învelitorile de ţiglă şi olane se pot executa în orice anotimp, cu precizarea că lucrările de rostuire cu mortar de var-ciment să fie amânate pentru a fi executate pe timp călduros. Tot în timp de iarnă înainte de începerea execuţiei învelitorilor, stratul suport şi materialele ce se pun în operă vor fi bine curăţate de zăpadă.

MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA INCENDIILOR ŞI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII La executarea învelitorilor se vor respecta:

“Normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor” aprobate prin Decretul nr. 290/1977.

“Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind

protecţia la acţiunea focului” indicativ P 118-99. “Normele republicane de protecţia muncii” aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinul nr. 34/1975 şi 60/1975. “Normele departamentale de protecţia mucii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din 29 oct. 1980 (vol. 1, 5, 8). În timp de polei, ceaţă deasă, vânt cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenţială sau ninsoare puternică, indiferent de temperatura aerului, execuţia lucrărilor de învelitori se va întrerupe. Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor care lucrează pe acoperiş la montarea elementelor de învelitoare este obligatorie. Când acest lucru stânjeneşte, sub tronsonul de lucru se va prevedea o plasă generală din frânghie, rezistentă la căderea unui om. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri sau plăcuţe cu inscripţia “Atenţie se lucrează sus”.

CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR Controlul calităţii în timpul execuţiei se va face conform prevederilor din “Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56-85

(Caiet I şi XVII). Pe parcursul executării lucrărilor de învelitori se va verifica în mod special:

calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normativelor respective

respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier

corectitudinea execuţiei conform prevederilor din caietul de sarcini Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere şi desfacere. Recepţia lucrărilor de învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, dolii, pazii, etc.) Se va proceda la examinarea minuţioasă a învelitorii la dolii, racorduri, străpungeri, rosturi. Elementele rigide al învelitorilor, ţigle sau olane, să nu prezinte rupturi, crăpături, să nu joace pe suport, să aibă petrecerile aliniate şi suficiente pentru a asigura etanşeitatea generală a învelitorii. Privind învelitoarea pe dedesubt nu trebuie să se vadă lumina din exterior atât în câmp cât mai ales la racorduri de coşuri, calcane, atice, etc.

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ÎNVELITORILOR Pentru prevenirea degradărilor premature a învelitorilor trebuie să se ia următoarele măsuri de întreţinere corespunzătoare:

curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a jgheaburilor, detaliilor gurilor de scurgere, burlanelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice, inclusiv reparaţii locale şi mici înlocuiri. îndepărtarea de pe învelitoare a muşchilor, vegetaţiei şi a acumulărilor de zăpadă, fiind interzise loviturile, spargerile gheţii sau a lopeţilor metalice. Lucrările de reparaţii se vor executa conform tehnologiei de execuţie a învelitorii. La reparaţiile curente se va avea în vedere încadrarea în limitele capacităţii portante, evitându-se supraîncărcarea structurii de rezistenţă cu straturi suplimentare succesive.

INVELITORI TIGLĂ SOLZI

Pentru lucrările de execuţie la învelitoare, se vor consulta planşele din borderoul de piese desenate de la începutul caietului de sarcini.

1. EXECUTIA LUCRARILOR

1.1.

Pentru

realizarea

învelitorilor

de

ţiglă

de

calitate

corespunzătoare, vor fi respectate următoarele condiţii:

- lucrările se vor executa de echipe specializate;

- se va asigura spaţiul corespunzător pentru depozitarea

materialelor, conform prescripţiilor respective şi amplasarea utilajelor aproape de locul execuţiei;

- se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru

transportul şi manipularea materialelor - materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice prevăzute de standardele şi normele de fabricaţie specificate în caietul II tabel 1 Învelitori de ţigle şi olane

- materialele auxiliare: şipci, mortar, cuie, var, sârma

zincată, tablă, material mărunt, carton bitumat trebuie să corespunda standardelor indicate în tabelul 2

- la lucrările pe timp friguros se vor respecta prevederile

din Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi instalaţiile aferente, indicativ C 16-79;

2. PRESCRIPTII DE EXECUTIE Lucrările la învelitoare se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie elaborat cu respectarea prevederilor din normativul enunţat precum şi a celor din cataloagele de proiecte tip de arhitectură şi construcţii.

Înaintea începerii execuţiei învelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat în ceea ce priveşte:

- respectarea soluţiilor şi a materialelor, dimensiunile şi modul

de prindere şi asamblare al şarpantei conform proiectului; - respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţilor şi aliniamentului

fermelor de scaun, al panelor şi căpriorilor; abaterile admisibile de la planeitate, măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, nu pot depăşi 5

mm în lungul liniei de cea mai mare pantă sau 10 mm perpendicular

pe aceasta. - realizarea unor distanţe de minimum 100 mm între coşurile de fum şi părţile lemnoase sau combustibile ale şarpantei.

- asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor, luminatoarelor sau

altor străpungeri prin învelitori mai late de 500 mm prin realizarea

în amonte de şei în două ape de minimum 150 mm înălţime faţă de planul învelitorii;

- protecţia anticorosiva prevăzută în proiect pentru părţile

metalice;

- îndepărtarea urechilor de montaj, a mustăţilor şi resturilor de

materiale, moloz, etc. de pe faţa superioară a suportului; - terminarea lucrărilor de tinichigerie la străpungeri pentru ventilaţii, tabachere, coşuri de fum precum şi montajul cârligelor pentru jgheaburi, montarea şorţurilor, a doliilor şi paziilor.

La învelitoarea de ţiglă solzi dublu aşezată toate rândurile vor fi duble rezultând un număr de 4 ţigle sprijinite pe o şipcă; ţiglele

suprapuse de pe acelaşi rând vor avea rosturile decalate cu 1/2 din lăţimea ţiglei. In câmpul acoperişului ţiglele vor fi legate cu sârmă zincată la fiecare al patrulea rând, la streaşină şi la margine precum şi în câmpul acoperişului cu pante ce depăşesc panta uzuală. Streaşina cu jgheab va avea un şorţ de tablă de 15 cm lăţime prins cu agrafe aşezate la maximum 40 cm; peste acesta se lipeşte un strat de carton bitumat ce se continuă pe toată suprafaţa astereli. Coamele învelitorii se execută din coame ceramice mici STAS 515-79; acestea vor fi petrecute pe 8 cm, fixarea lor făcându-se cu mortar de var ciment. Doliile vor fi din tablă de oţel zincat de 0,5 mm prinse pe astereală prin copci de tablă pe minimum 40 cm lăţime, falţurile doliilor fiind duble şi cositorite. Coşurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea din ţiglă cu o pazie din tablă zincată ce se ridică în jurul lor pe minimum 30 cm. Pentru detaliile de execuţie la streaşină, coame, dolii, racordări la străpungeri, calcane, timpane, lucarne şi tabachere se va respecta modul de aşezare a elementelor şi dimensiunile prevăzute în îndrumătorul tehnic - “Catalog de subansambluri. Caiet II, Grupa 10-Învelitorielaborat de IPCT dacă proiectantul nu face trimiteri în planşele de execuţie la alte detalii specifice prevăzute în documentaţia tehnică.

3. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS Învelitorile de ţiglă se pot executa în orice anotimp, cu precizarea ca rostuirea cu mortar de var-ciment să fie amânată pentru execuţie pe timp călduros. Pe timp de iarnă cu ninsoare, înaintea începerii acoperirii se vor curăţa bine de zăpadă şi gheaţă stratul suport şi materialele ce urmează a fi puse în operă.

4. MASURI PSI şi NTSM La executarea învelitorilor se vor respecta:

- Normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor aprobate prin Decretul nr.290/1977 - Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului indicativ P118-83 - Normele Republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.34/1975 şi

60/1975

- Normele Departamentale de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate de MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din 29 oct.1980 (vol.1, 5si 8).

Pe timp de polei, ceaţă deasă, vânt cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenţială sau ninsoare puternică, indiferent de temperatura aerului, execuţia lucrărilor de învelitoare se va întrerupe. Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor ce lucrează pe acoperiş la montarea elementelor de învelitoare este obligatorie. Când acest lucru stânjeneşte sub tronsonul de lucru se vor prevedea plase generale din frânghie, rezistentă la căderea unui om. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri şi plăcuţe cu inscripţia “Atenţie se lucrează sus” 5. CONTROLUL CALITATII şi RECEPTIA LUCRARILOR Controlul calităţii in timpul execuţiei se va face conform prevederilor din Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-85 (Caietul I si XVII). Pe parcursul executării lucrărilor de învelitori se va verifica în mod special:

- calitatea materialelor ce intră în operă conform standardelor şi normelor de fabricaţie şi utilizare - respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier - corectitudinea execuţiei conform prevederilor din caietele de sarcini Pentru lucrările necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau desfacere. Recepţia lucrărilor de învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, dolii, pazii etc. în condiţii de funcţionare). Se va proceda la atenta examinare a învelitorii la dolii, racordări, străpungeri şi rosturi. Elementele rigide ale învelitorii ca ţigle, coame să nu prezinte rupturi, crăpături, să nu joace pe suport, să aibă petrecerile aliniate şi suficiente pentru asigurarea etanşeităţii generale. La privirea de dedesubt a învelitorii nu trebuie să se vadă lumina din exterior atât în câmpul învelitorii cât mai ales la racorduri şi străpungeri.

6. EXPLOATAREA, INTRETINEREA şi REPARAREA INVELITORILOR Pentru prevenirea degradării premature a învelitorii trebuie să se ia următoarele măsuri de întreţinere corespunzătoare:

- se va curăţa şi menţine în bună stare de funcţionare jgheaburile, burlanele, doliile, gurile de scurgere şi sorturile de tablă;

- se vor îndepărta de pe învelitoare muşchii şi vegetaţia, acumularea de frunze, praf sau zăpadă fiind interzise loviturile, spargerea gheţii sau utilizarea lopeţilor metalice. Lucrările de reparaţii se vor executa conform tehnologiei de execuţie a învelitorii. La reparaţiile curente se va avea în vedere încadrarea în limitele capacităţii portante, evitându-se supraîncărcarea structurii de rezistenţă cu straturi suplimentare succesive.

ÎNVELITORI

TABLĂ

Pentru realizarea lucrărilor de învelitoare se vor respecta prescripţiile tehnice ale normativului C 37 - 88 caietul I (prescripţii generale) şi caietul VIII (învelitori din tabla ondulată sau cutată). Caietul nr. 1 conţine prescripţii generale de proiectare, execuţie, controlul calităţii, recepţie şi exploatare comune tuturor sistemelor de învelitori tratate în normativ (mai puţin învelitori din ţesături bitumate aplicare prin lipire, folii şi pelicule de polimeri). Alcătuirea şi executarea jgheaburilor şi burlanelor din tablă necesare tipurilor de învelitori din acest normativ se vor face în conformitate cu prevederile STAS 2389 - 77 şi STAS 2274 - 88.

MATERIALE:

Materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor şi normelor de fabricaţie specificate în documentele însoţitoare.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE:

Învelitoarea se va executa în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie. Înaintea începerii execuţiei învelitorii se va verifica planeitatea elementelor suport cu exigenţa la:

- respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, posibilităţilor de prindere şi asamblarea elementelor suport conform proiectului; - respectarea pantei, scurgerilor, planeitatea şi aliniamentele formelor, a pantelor şi căpriorilor în conformitate cu datele din

proiect, abaterile admisibile la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m lungime nu vor depăşi 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă şi 10 mm perpendicular pe acesta; - urmărirea executării prealabile a decupajelor pentru străpungeri (coşuri, ventilaţii, conducte, cabluri, etc.);

- asigurarea scurgerii apei în cazul elementelor ce străpung

acoperişul prin şei locale în 2 ape cu h = min. 150 mm înălţime faşă de panta învelitorii;

- protecţia anticorozivă prevăzută în proiect pentru părţile metalice;

- îndepărtarea urechilor de montaj mustăţi, restul de materiale

de pe faţa de sprijin a suportului învelitorii (faţa superioara a suportului); În timpul iernii, înainte de începerea execuţiei învelitorii, stratul suport şi materialele ce se pun în operă vor fi bine curăţate de zăpadă şi de gheaţă.

ÎNVELITOAREA DIN TABLĂ CUTATĂ

MATERIALE DE BAZĂ:

Panouri cutate din

tablă

subţire RCA

37 STAS 500

/3

-

80

conform caietului de sarcini nr. 4 /4 .nov. 1973 figura VIII 1 b tabel 2.

MATERIALE ANEXE

- tija filetată cu cioc din OL 37 de 8 mm, zincate STAS 9207 - 80;

- tijă cu cleme din OL 37 de 30 x 3 mm zincate, STAS 9207 -

80;

- piuliţe hexagonale M 8 STAS 4071 - 80 ;

- agrafe din OL 37 de 30 x 3 mm; zincate STAS 9207 - 80;

- şuruburi cu cap hexagonal de 6,6 mm STAS 9344 /5 - 80

(pentru tablă);

- şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe M6, STAS 4272 - 81;

- bolţuri împuşcate şi capse pentru fixarea provizorie a tablei profilate;

- nituri tubulare, oarbe POP (CHOBER) cu între 2,5 şi 6,4 mm;

- rondele cu guler şi căpăcele din polietilenă;

-

şaibe zincate STAS 7977 - 82.

- tablă zincată de 0,8 mm STAS 2028 - 80;

- grund anticoroziv 0 miniu plumb STAS 3097 - 80;

- chit de miniu STAS 429 - 85;

- chit elastic;

- vopsele diferite;

- materiale de lipit (aliaj Lp - 30, clorură de amoniu, acid azotic tehnic, amoniac tehnic); - grunduri şi vopsele anticorozive cu smoală plastifiată tip V

903;

PRESCRIPŢII SPECIFICE DE EXECUŢIE Tabla va fi acoperită anticoroziv conform prevederilor

proiectului în baza standardelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare;

- STAS 10128 - 86 - Clasificarea mediilor agresive;

- STAS 10702 /1-83 - Acoperiri protectoare - Condiţii tehnice generale

- STAS 10166 /1-77 - Pregătirea suprafeţelor metalice

- Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice, indicativ C 139 - 87 Panta învelitorii va respecta prescripţiilor STAS 3303 /-80

respectiv între 12 şi 40 cm /m. Petrecerile minime de capăt sau transversale (paralel cu

panele) sunt în funcţie de panta acoperişului respectiv:

- panta acoperiş (cm /m) 40 30 15 12

- petrecerea minimă (cm)9 10 11 20

Petrecerea laterală se face pe nervura mică de margine a fiecărui panou. Pentru prinderea de panele suport şi a tablelor între ele se vor respecta numărul de organe de asamblare rezultat din calcul. Se vor respecta detaliile de coame timpane şi racordări la străpungeri conform soluţiilor de principiu din figura VIII.3, VIII.4, VIII.6 şi VIII.7 şi a catalogului de subansambluri IPCT detalii de construcţii grupa 10 - învelitori. Pentru materialele auxiliare (organe de asamblare din oţel, tabla pentru racordări etc.) se vor folosi materiale zincate sau cadmiate indiferent de tipul de tablă folosit la învelitori. Panourile de tablă cutată se montează direct pe pane şi se dispun cu generatoarea paralelă cu linia de cea mai mare pantă. Nervurile înguste sunt dispuse sus, rezemarea se face pe nervurile late.

Montarea panourilor începe de la poală şi de la marginea opusă vânturilor dominante. Prinderea panourilor de tablă cutată pe panele suport sau între ele se va face conform “Instrucţiunilor tehnice pentru prinderea şi

montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor” indicativ C 172 - 88. - Pentru etanşarea străpungerilor şi protecţia împotriva intemperiilor a capetelor şuruburilor de prindere sau a piuliţelor între acestea şi panourile de tabla se vor monta rondele de tablă sau rondele de guler şi căpăcel din polietilenă; - Se poate lucra pe timp friguros cu respectarea prevederilor generale din normativul C

PEREŢI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE TIP SANDWICH DIN TABLĂ

Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse din două plăci de tablă nervurată, între care este injectată o izolaţie de spumă poliuretanică rigidă. La baza acestui capitol stau planurile de execuţie din borderoul de piese desenate al lucrării.

1. MATERIALE, PROPRIETĂŢI FIZICE, DE CALITATE ŞI ASPECT

1.1. Suportul panourilor tip sandwich poate fi din tablă zincată, vopsită, aluminiu, sau combinaţie de tablă zincată cu aluminiu, tablă vopsită cu aluminiu, etc.

1.2.

Panourile tip sandwich trebuie să respecte agrementele tehnice

de calitate ale producătorului. 1.3. Suprafaţa panourilor trebuie să fie dreaptă, să nu prezinte

denivelări, adâncituri, zgârieturi iar în cazul celor vopsite să aibă o nuanţă uniformă pe întreaga suprafaţă livrată.

1.4. Izolaţia termică din spumă poliuretanică să aibă grosimea prevăzută în agrementul tehnic şi să corespundă cu cea indicată în proiect.

1.5. Comanda panourilor va fi asistată de proiectant în ceea ce priveşte alegerea nuanţelor de culori a producătorului, pentru a se încadra în plastica arhitecturală prevăzută în documentaţia de execuţie a obiectivului.

2. TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

2.1. Panourile sandwich din tablă se vor transporta în plan orizontal. Aşezate pe suporţi speciali, iar între panouri se vor pune

distanţieri, astfel ca panourile să nu se deterioreze în timpul transportului. 2.2. Depozitarea panourilor se va face în stive cu o pantă de min. 5% pentru a permite scurgerea apei de ploaie.

2.3. Numărul de panouri depozitate într-o stivă nu va depăşi

numărul recomandat de furnizori, pentru a nu fi strivite panourile

de la bază.

3. MONTAREA PANOURILOR DE TIP SANDWICH

3.1. Elementele de perete ale panourilor pot fi îmbinate unul cu altul atât în poziţie orizontală cât şi în poziţie verticală.

3.2. Fixarea panourilor de elementele de structură se va face conform schiţelor şi metodelor recomandate de furnizor, fie de

echipe de montaj ale furnizorului, fie de muncitori specializaţi ai constructorului.

3.3. Montarea panourilor de perete se va face de pe o schelă mobilă sau fixă, în funcţie de terenul înconjurător.

3.4. Este interzisă folosirea altor metode de prindere decât cele

recomandate de furnizor.

3.5. Odată cu livrarea panourilor se vor livra şi accesoriile de montaj ce se aplică la rosturi, goluri tehnologice, colţuri, doze de tip spray cu spumă poliuretanică etc., necesare la montaj.

3.6. În cazul folosirii panourilor din tablă vopsită, este recomandabilă vopsirea lor după montaj în caz că furnizorul nu prevede altă tehnologie.

3.8. Nu se admite montarea panourilor al căror strat termoizolant a fost deteriorat datorită manipulării defectuoase în timpul transportului, depozitării sau al montajului

4. CONDIŢII DE RECEPŢIE

4.1. La recepţie se va urmări corespondenţa dintre proiectul tehnic şi realitatea din teren. 4.2. În cazul folosirii de panouri vopsite se va controla calitatea protecţiei anticorozive conform prescripţiilor tehnice în vigoare şi corespondenţa nuanţelor de vopsea cu proiectul tehnic sau la comandarea panourilor. 4.3. Se va verifica dacă s-au respectat la montare prescripţiile tehnice recomandate de furnizorul de materiale. 4.4. Se va urmări ca rosturile de îmbinare între panouri pe orizontal şi vertical să fie coliniare.

TENCUIELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE

1. GENERALITĂŢI

1.1 Prezentul capitol se referă la condiţiile tehnice privind principiile generale de execuţie a tencuielilor aplicate pe suprafeţele orizontale sau verticale din interiorul sau exteriorul construcţiilor, în

conformitate cu actele legislative, standardele şi normativele în vigoare privind:

- cerinţele de calitate impuse materialelor componente, produsului finit şi a tehnologiilor de execuţie - cerinţele de control de calitate privind certificarea calităţii

materialelor puse în operă, a conformităţii execuţiei cu exigenţele proiectantului şi beneficiarului

- măsurile de urmărire a comportărilor în timp privind rezistenţa şi

stabilitatea, siguranţa în exploatare, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului

1.2. Clasificarea tencuielilor se face după:

a. poziţia în cadrul construcţiei

- tencuieli interioare

- tencuieli exterioare

b. tehnologia de aplicare:

- tencuieli groase ( 20-25 mm ) aplicabile în trei straturi, manual sau mecanizat

- tencuieli subţiri (2-3 mm ) aplicabile în două straturi, manual sau mecanizat

strat

-

tencuieli

subţiri

(

10-12

mm

)

aplicabile

într-un

( monostrat ), manual sau mecanizat

c. suportul pe care se aplică:

- beton monolit şi prefabricat

- zidării sau fâşii din BCA

- zidării din cărămidă şi blocuri ceramice

- suprafeţe din şipci şi trestie

- suprafeţe rabiţate sau plase sudate

Tencuielile enumerate mai sus pot fi: tencuieli subţiri, groase, interioare şi exterioare cu excepţia ultimelor două care sunt numai tencuieli groase, funcţie de tehnologia de aplicare.

1.3. Mortarele folosite la tencuieli se clasifică în funcţie de:

a. natura lianţilor utilizaţi pot fi: lianţi anorganici ( hidraulici şi nehidraulici ); lianţi organici ( polimeri naturali sau sintetici ) şi lianţi micşti ( organici şi anorganici )

b. după tehnologia de realizare şi compoziţia mortarului sunt:

- mortare aplicate în 2-3 straturi cu grosimea totală de 20-25 mm

( tencuieli groase) folosite la tencuieli obişnuite ca: tencuieli brute, drişcuite, sclivisite sau gletuite şi pentru tencuieli speciale:

cu praf de piatră, terasit şi tip similipiatră. - mortare aplicate în straturi subţiri de 1 mm grosime folosite pentru tencuieli subţiri: netede ( gleturi ), netede decorative şi tip strop decorative.

- mortare aplicate monostrat în grosime 10-12 mm folosite la tencuieli drişcuite şi tencuieli sclivisite.

1.4. La executarea tencuielilor vor fi respectate: „Normativul de siguranţă la foc construcţiilor P 118/99”, „Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durate executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C300/94”, „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat cu Ordinul MLPAT Nr. 9/1993.

1.5. ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE CE TREBUIE RESPECTATE

- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii

- HG 261/1994 Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

- HG 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente acestora - HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii - C 17/1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială

- C 56/1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor

de construcţii şi instalaţii aferente - NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri

- Agrementul tehnic al produsului folosit pentru tencuieli subţiri pe bază de silicaţi fini şi coloraţi

2.TENCUIELI GROASE CU LIANŢI ANORGANICI

2.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

2.1.1. Tencuielile groase aplicabile în 1-3 straturi cu o grosime totală de 20-25 mm se pot utiliza în cadrul construcţiilor civile la: finisarea suprafeţelor interioare şi exterioare ale pereţilor, protecţia hidroizolaţiilor, finisarea suprafeţelor din şipci şi trestie, finisarea suprafeţelor pe plasă de rabiţ şi la realizarea de elemente decorative ca: profile, scafe, ancadramente, etc. la tavane şi pereţi. 2.1.2. Utilizarea acestor tencuieli se va face în locurile şi zonele cu condiţii de mediu normale, fără agresivitate naturală şi în care calitatea aerului corespunde concentraţiilor maxime admise de normele interne elaborate de Departamentul Mediului Înconjurător, în privinţa unor elemente chimice poluante provenite de la diferite industrii ( SO 2 , H2 S, H Cl, NH3, etc. ). 2.1.3. În cazul utilizării acestor tencuieli în medii cu agresivitate naturală sau în spaţii interioare cu agresivitate peste limitele normale, sunt necesare luarea de măsuri speciale de protecţie

pe baza soluţiilor recomandate de laboratoarele de specialitate atestate.

2.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR

2.2.1. Execuţia tencuielilor va începe după verificarea şi recepţia stratului suport pe care se aplică tencuielile în întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune care urmează a fi tencuită, conform instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse.

2.2.2. Abaterile de la planeitate, verticalitate, rectiliniaritatea

muchiilor orizontale şi verticale trebuie să se încadreze în abaterile admise pentru tipul din care este executat stratul

suport al tencuielilor. 2.2.3. Abaterile importante de la verticală sau orizontală sau neregularităţi locale mari se vor repara funcţie de natura abaterilor sau neregularităţilor constatate: prin cioplire cu dalta

sau ciocanul de zidărie iar intrândurile care vor necesita grosimi ale

stratului de tencuială mai mari de 40 mm se vor acoperi cu plasă

de rabiţ fixată în rosturile zidăriei cu cuie, peste care se va executa tencuiala.

2.2.4. Pentru suprafeţele din şipci şi trestie la care abaterile

dimensionale ale planeităţii suprafeţelor se încadrează în ± 10

mm se vor prelua prin mărirea sau micşorarea grosimii stratului

de tencuială. Abaterile locale mai mari se vor corecta prin raşchetarea sau cioplirea şipcilor de lemn în dreptul ieşindurilor, iar la intrânduri prin completarea cu un rând de trestie. 2.2.5. Executarea lucrărilor de tencuire poate începe numai după terminarea tuturor lucrărilor a căror efectuare simultană poate deteriora calitatea tencuielilor ca:

a. La interior vor fi terminate următoarele lucrări: cel puţin două nivele peste nivelul unde începe execuţia tencuielilor, montarea instalaţiilor de canalizare şi pluviale, încălzire centrală, de apă, gaze, fără montarea obiectelor sanitare, executarea instalaţiilor electrice îngropate ( tuburi, doze, dibluri ) fără montarea aparatelor, astuparea şanţurilor şi a străpungerilor din pereţi şi planşee, rămase de la executarea instalaţiilor, executarea pereţilor despărţitori, a nişelor şi montarea tocurilor de la uşi şi ferestre; b. La exterior vor fi încheiate următoarele lucrări ca: învelitori inclusiv streaşinile, jgheaburile şi burlanele de scurgere a apelor pluviale şi a altor instalaţii exterioare a căror execuţie ulterioară ar putea afecta calitatea lucrărilor de tencuieli. 2.2.6. În funcţie de felul tencuielilor acestea se împart în două tipuri:

a. tencuieli obişnuite ca: tencuieli brute, tencuieli drişcuite, tencuieli gletuite, tencuieli sclivisite şi tencuieli pe suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ sau pe şipci şi trestie. b. tencuieli decorative la care stratul vizibil se execută în diferite moduri ca: tencuieli drişcuite din mortare obişnuite, albe sau colorate, tencuieli cu praf de piatră prelucrate prin raşchetare, periere, stropire sau drişcuire, tencuieli din piatră artificială ( similipiatră ) şi tencuieli cu terasit sau dolomit. 2.2.7. Toate tencuielile, cu excepţia celor brute, se aplică în 2-3 straturi astfel:

- Şpriţ de amorsare; este primul strat care se aplică

suprafeţelor de beton, zidărie, şipci şi trestie, menit să creeze rugozitatea suportului pentru asigurarea conlucrării dintre tencuiala propriu-zisă şi suport. Pe plasele din rabiţ se aplică

un strat suport ( şmir ) pentru umplerea ochiurilor plasei de rabiţ - Grundul este stratul cel mai gros al tencuielilor, servind la acoperirea neregularităţilor suprafeţei, remedierea abaterilor de la verticală la pereţi şi de la orizontală la tavane, executându-se 1-2 reprize a câte 0,8 cm grosime, fiecare strat

- Tinciul este stratul vizibil care conferă aspectul definitiv al

tencuielilor 2.2.8. Înainte de a începe operaţia de tencuire suprafeţele trebuie să fie curate, fără praf, pete de grăsime, noroi, etc. După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa trasarea suprafeţelor care urmează a fi tencuite, prin diferite metode: cu repere din mortar, scoabe metalice sau şipci din lemn, sau cu repere metalice de inventar în vederea realizării unei planeităţi şi grosimi de tencuială cât mai uniforme şi de grosime cerută în proiectul tehnic 2.2.9. Pe suprafeţele exterioare ale pereţilor ( faţade ) trasarea se va face în acelaşi mod ca şi pe suprafeţe interioare ale pereţilor, în mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colţurile faţadei precum şi pe suprafeţele dintre golurile ferestrelor. 2.2.10. În cazul utilizării reperelor din mortar acestea se vor executa din acelaşi mortar din care se execută grundul; lăţimea martorilor din mortar va fi de 8-12 cm pentru mortarele de var ciment şi de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos. 2.2.11. Suprafeţele care urmează a fi tencuite vor avea gradul de umiditate de 5-7 %, sub acest nivel, suprafaţa va fi stropită cu apă şi apoi amorsată, pentru a nu se produce absorbţia rapidă a apei din mortarul de tencuială, fapt ce ar dăuna adeziunii faţă de stratul suport, iar în cazul depăşirii nivelului admisibil, executarea tencuielilor este interzisă. Nivelul de umiditate se măsoară cu aparatul tip „ Higromette ”.

2.2.12.

Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare pentru a se

permite uscarea lor.

2.2.13. Lucrările de tencuire se vor executa cu asigurarea condiţiilor

de temperatură şi umiditate, pentru a nu se afecta calitatea lucrărilor, în special a tencuielilor exterioare, astfel:

- iarna, temperatura minimă va fi de + 10 C

- vara, temperatura va avea valori cuprinse între +10ş C - + 30º C şi umiditatea de 65 %. În condiţii de vară, la lucrările exterioare, se vor lua măsuri speciale de protecţie când temperatura mediului ambiant depăşeşte + 30C sau când suprafeţele sunt expuse direct acţiunii razelor solare prin acoperiri cu rogojini, saci de ciment, care se menţin umede prin stropire cu apă.

2.2.14. Amorsarea suprafeţelor se va face după cum urmează:

a.

pe suprafeţe de zidărie se va aplica un strat de amorsă prin stropire cu şpriţ în grosime de 3 mm având aceiaşi compoziţie cu mortarul pentru grund

b.

pe suprafeţe din beton ( planşee, grinzi, stâlpi, etc. ) stropite în prealabil cu apă, se va aplica un şpriţ din lapte de ciment de 3 mm grosime

c.

pe suprafeţe din şipci şi trestie stratul de amorsă va fi din mortar de var sau ipsos

d.

pe suprafeţele rabiţate se va aplica un strat suport ( şmir ) din mortar cu aceeaşi compoziţie cu mortarul de grund pentru umplerea ochiurilor plasei de rabiţ. Stratul suport va fi cât mai gros pentru asigurarea aderenţei grundului.

2.2.15.

Grundul se va aplica după cel puţin 24 de ore de la aplicarea

şpriţului în cazul suprafeţelor de beton şi de 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. În cazul când suprafaţa şpriţului este prea uscată sau pe timp foarte călduros se va uda cu apă înainte de aplicarea grundului.

2.2.16. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, în una sau

două reprize, grosimea totală fiind de 15 mm la suprafeţe suport din şipci şi trestie şi până la 20 mm pentru restul suprafeţelor.

2.2.17. La tencuielile drişcuite stratul vizibil ( tinciul ) se va executa

cu acelaşi mortar cu grundul. Tinciul se execută în mod curent

din var pastă şi nisip fin până la 1 mm, în cazuri speciale tinciul va fi din mortar de ciment şi praf de piatră.

2.2.18. Muchiile intrânde şi ieşinde se vor executa cu dreptarul de

colţ. În timpul drişcuirii, pentru menţinerea umidităţii, tinciul se stropeşte tot timpul cât durează operaţiunea.

2.2.19. La tencuielile la care se urmăreşte obţinerea unei suprafeţe

lise stratul de tinci se va gletui cu pastă de var sau ipsos, aplicat în grosime totală de aproximativ 2 mm.

La tencuielile sclivisite grundul şi tinciul vor fi executate cu mortar de ciment iar stratul de tinci nu se va drişcui fin pentru ca să se realizeze o bună aderenţă a stratului de sclivisire. Sclivisirea se execută înainte de uscarea totală a tinciului.

2.2.20. Tencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste

grund a unui strat din mortar din var, ciment şi praf de piatră, cu eventuali pigmenţi pentru a se obţine nuanţele specificate de proiectant. Stratul vizibil se aplică pe grund în condiţiile în care umiditatea este aceeaşi pe întregul câmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii. 2.2.21. Pentru asigurarea unei bune aderenţe a tencuielilor cu praf de

piatră suprafaţa grundului va fi striată cu mistria înainte de întărire. 2.2.22. Finisarea tencuielilor din praf de piatră în afară de drişcuirea obişnuită, se poate face prin:

a. raşchetarea suprafeţei la 1-2 ore după aplicarea stratului de finisaj, după care suprafaţa va fi curăţată cu o perie aspră b. stropirea în acest caz primul strat se aplică prin drişcuire, iar al doilea se stropeşte manual sau mecanizat c. perierea sau pieptănarea se execută cu perii aspre pe suprafaţa mortarului după ce acesta a făcut priză dar înainte de a se întări complet

2.2.23. Tencuielile din piatră artificială ( similipiatră ) se execută pe

un grund din mortar de ciment, iar faţa văzută din mortar de ciment şi griş de piatră, cu un eventual adaos de pigment se

aplică peste grundul stropit cu apă, înainte de întărirea completă a acestuia.

Grosimea stratului văzut este condiţionată de modul de prelucrare a feţei văzute astfel: pentru rostuire 5-10 mm, cioplire, buciardare 15-30 mm

2.2.24. Prelucrările cele mai folosite ale feţelor văzute la tencuielile

din similipiatră sunt:

a. frecarea suprafeţelor după ce mortarul a făcut priză, dar înainte să se întărească, aproximativ 15-20 ore de la aplicare, cu perii de sârmă

b. buciardarea este prelucrarea feţei văzute a tencuielilor prin lovire

cu buciarda, suprafaţa văzută imită aspectul pietrei naturale

prelucrată brut

c. cioplirea se execută cu dalta şi ciocanul obţinându-se neregularităţi mai mari decât în cazurile precedente, executându-se de obicei la soclurile clădirilor

d. tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeţei de mortar cu

pietriş colorat, se execută în 2-3 reprize, după ce mortarul a

făcut priză, dar înainte de întărire, până la apariţia

granulelor de pietriş după care tencuiala se spală bine cu apă 2.2.25. Tencuielile cu terasit şi dolomit se aplică pe un strat de grund uscat şi crestat din mortar de ciment şi var ( M50 ) pentru asigurarea aderenţei. 2.2.26. Amestecul se prepară pentru cantitatea care se execută pe parcursul unei zile. Întreruperile se execută în zona rosturilor, colţurilor sau în zone de penumbră, pentru a nu se remarca diferenţele de nuanţă.

2.3CONTROLUL CALITĂŢII TENCUIELILOR GROASE

2.3.1. Toate materialele şi semifabricatele puse în operă ( mortare preparate centralizat) vor fi verificate înainte de a fi puse în operă de către conducătorul tehnic al lucrării pe baza documentelor care însoţesc materialele livrate. Verificarea calităţii lor se va face prin:

- examinare vizuală

- încercări pe probe, conform standardelor în vigoare

3.2. 2

În timpul executării diverselor straturi ale tencuielilor, cât şi

după aceasta, se vor lua măsuri de protecţie, până la întărirea mortarului, privind:

- condiţii de temperatură şi umiditate

- protecţie contra şocurilor, izbiturilor sau distrugerilor datorate altor activităţi 2.3.3. Mortarele utilizate pentru tencuieli, dozajele uzuale, consistenţa şi perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul pregătirii lor sunt în conformitate cu Normativul C 17/1982 „ Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială ” şi STAS 1030/1985 „ Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială ” 2.3.4Criteriile de performanţă, nivelele de performanţă şi metodele de verificare vor fi conform tabelului nr.1

Tabel nr.1

CRITERII DE PERFORMANŢĂ SPECIFICE LUCRĂRILOR DE TENCUIELI GROASE, METODA DE DETERMINARE ŞI PERFORMANŢE ALE ACESTORA

Nr.

Criterii de performanţă şi metodele de determinare

Nivel admisibil al criteriilor de performanţă

Obs.

crt.

 

Specificarea criteriilor de performanţă

Reglementarea

   

metodelor de

determinare

0

 

1

2

 

3

4

 

Grupa A:

     

Calificare produs

 

1

Consistenţa mortarului

STAS 1030-85

STAS 1030-85

Se

aplică

mortarele pentru

 

tencuieli

interioare

şi

exterioare

2

Densitate

aparentă

în

   

Se aplică mortarelor

stare

proaspătă

şi

întărită

"

 

"

pentru tencuieli interioare şi exterioare

3

Tendinţa

de

     

segregare

"

 

"

"

4

Capacitatea reţinere a apei

de

   

"

 

Grupa B Determinarea pe

     

produs pus în operă

1

Rezistenţa

la

STAS 1030-85

STAS 1030-85

compresiune

2

Rezistenţa la eforturi normale de tracţiune (aderenţă la suport)

N001/5-95

τ=0,5

 

Se aplică tuturor tencuielilor exterioare şi interioare

Caiet V,

N/mmp(indifer

Cap I

ent de modul de rupere) -diminuarea

 

aderenţei

(τ)

 

fie

sub

10%

pe

epruv. supuse

ciclurilor

de

îmbătrânire

faţă

de

cele

martor,

iar

creşterea

fie

de

max.

25%

3

Impermeabilitatea la apă

Caiet V

Penetraţia

 

Se aplică pentru comportamentul

Cap. 5

apei

P?100

 

g/dmp zi

tencuielilor faţă

Coeficientul

de

de

apă

lichidă

capilaritate:

astfel:

 

c=4

capilaritate

p-

se

determină

mare

pentru tencuieli exterioare

1,5?c<4

 

capilaritate

c-

se

determină

slabă

pentru tencuieli

c<1,5

 

exterioare interioare destinate încăperilor cu umiditate 65%

şi

capilaritate

foarte slabă

4

Rezistenţa

la

Caiet V

După

100 de

 

Se aplică

ciclurile

de

Cap. 6

cicluri (oricare variantă)

tencuielilor

îmbătrânire

exterioare

accelerată

aderenţa

la

 

suport

?

0,5

N/mmp

 

-Diminuarea

aderenţei

(τ)

fie

sub

10%

pe

epruv. supuse

ciclurilor

 

de

îmbătrânire

faţă

de

cele

martor

 

iar

creşterea

fie de maxim

25%

-Nu

se

admit

degradări

ale

suprafeţei

finisajului

ca:

exfolieri,

 

fisurări,

băşicări,

pătări,

apariţia

fenomenului

de

prăfuire

etc.

5

Susceptibilitatea la murdărire şi rezistenţa la mijloacele de curăţare

Caiet V

Nu se admit nici

Se aplică

Cap. 7

un

fel

de

tencuielilor

degradări

ale

exterioare

suprafeţelor

finisajului

 
 

după,

cicluri,

de

tipul

exfolierilor,

fisurărilor,

 

etc.

2.3.5. Recepţia pe faze de lucrări se va face prin verificare la fiecare tronson de faţadă dar cel puţin o dată la 100 mp pentru:

a. rezistenţa mortarului b. numărul de straturi aplicat şi grosimile respective ( determinate prin sondaje, cel puţin câte unul la 200 mp, sau în baza hotărârii comisiei de recepţie ). c. aderenţa la suport şi între straturi cu aceeaşi frecvenţă ca la litera b d. planeitatea tencuielii, corectitudinea muchiilor şi a racordului între suprafeţe e. dimensiunile, poziţia elementelor decorative şi corectitudinea executării acestora ( solbancuri, brâe, cornişe etc. ) prin comparaţie cu documentaţia tehnică Aceste verificări se fac înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar abaterile admisibile vor fi conform tabelului nr. 2

Tabel nr. 2

NIVELURILE ADMISIBILE ALE CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ ŞI METODELE DE VERIFICARE ALE ACESTORA PENTRU DIVERSE TIPURI DE TENCUIELI LA RECEPŢIA LOR CALITATIVĂ SAU ÎN CAZUL MODIFICĂRILOR UNOR SOLUŢII

   

B.

   

Tencuieli

Tencuieli decorative E. interioare şi exterioare

   

Nr.

crt.

C. Tipul

D. Tencuie

Tencuieli drişcuite

gletuite

F.

Metode

Observaţii

finisajelor

li

şi

de

brute

sclivisite

 

verificare

 

Criteriu de

           
 

performanţă

interioare

interioare

exterioare

interioare

netede

rugoase

   

0

 

1

2

3

4

5

6

7

 

8

9

1

Un anumit grad de degradare al suprafeţelor tencuielilor constând în umflături, împuşcături, crăpături, fisuri, urme vizibile de reparaţii locale

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Prin

Verificarea se va executa la recepţia lucrărilor de tencuieli. Se va verifica totodată corespondenţa tipului de tencuială şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile proiectului

aspectarea

vizuală

şi

tactil

(frecare

cu

palma)

2

Un anumit grad

             

Verificarea se va

de degradare al suprafeţelor tencuielilor

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

-

Nu se admit

 

executa la recepţia lucrărilor

constând

în

 

zgrunţuri

mari(până

la

max.

3

mm)

băşici,

 

zgârieturi

               

adânci formate

la drişcuire

0

1

2

3

 

4

 

5

 

6

 

7

 

8

 

9

3

Anumite

 

Max. 2

Max. 2

 

Max. 2

 

Max. 2

 

Max. 2

 

Cu dreptarul

Verificarea se va

niveluri

ale

-

       

de

2

m

executa

la

abaterilor

dimensionale ale suprafeţelor tencuielilor

(planeitate

ansamblu

locală)

de

şi

neregularit

ăţi

/mp în orice direcţie având adâncimea sau înălţimea 2 mm

neregularit

ăţi

/mp

în

orice

direcţie

având

adâncimea

sau înălţimea

3 mm

neregularit

ăţi

în

direcţie

având

adâncimea

sau înălţimea

1 mm

orice

/mp

neregularit

ăţi

/mp

în

orice

direcţie

având

adâncimea

sau înălţimea

2 mm

neregularit

ăţi

/mp

în

orice

direcţie

având

adâncimea

sau înălţimea

3 mm

lungime

orice

direcţie

măsurarea

distanţelor

între

dreptar

suprafaţa

în

şi

şi

recepţia lucrărilor. Solbancurile şi

diferitele profiluri trebuie

pantele

spre exterior

aibă

tencuielilor

4

Anumite

niveluri

Max. cele

Maxim 1 mm/m dar nu mai mult de 3 mm pe înălţimea încăperii

Maxim 2 mm/m dar nu mai mult de 20 mm pe înălţimea clădirii

Maxim 1 mm/m dar nu mai mult de 2 mm pe înălţimea încăperii

La interior

 

Maxim 2 mm/m dar nu mai mult de:

-la interior:

Cu

firul

de

Verificarea se va executa la recepţia lucrărilor. Pentru tencuieli decorative în similipiatră se va verifica ţeserea corectă a rosturilor; muchiile nu trebuie să aibă şi ştirbituri, ciobituri, fisuri

ale

abaterilor

admise pt.

Maxim

 

plumb,

referitoare

rectiliniaritatea

la

elementul

1 mm/m

nu

dar

mai mult

dreptar

boloboc

şi

muchiilor

suport

3 mm pe înălţimea încăperii

 

verticale

(tencuieli

de

înălţimea încăperii La exterior Maxim 2 mm/m dar nu mai mult de 20 mm pe înălţimea clădirii

3

mm

pe

pereţi)

     

-la exterior: 20 mm pe înălţimea clădirii

5

Idem

pentru

cele

 

Max. 2 mm/m şi

Max. 2 mm/m şi

Max. 1 mm/m şi cel mult 3 mm în limitele unei suprafeţe orizontale

     

Verificarea se va

orizontale

executa

la

(tencuieli tavane)

-

cel mult 5 mm în limitele unei suprafeţe orizontale

cel mult 5 mm în limitele unei suprafeţe orizontale

 

-

 

-

Cu firul de plumb,

dreptar şi

boloboc

recepţia

lucrărilor.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

6

Anumite niveluri ale abaterilor referitoare la rectilinialitatea faţă de orizontală sau verticală a unor elemente decorative ale faţadelor, intrânduri sau părţi proeminente la interior şi exterior

Maxim cele

Maxim 2 mm/m dar nu

Maxim 1 mm/m dar nu

Maxim 1 mm/m dar nu

Maxim 2 mm/m dar nu

Maxim 3 mm/m dar nu

Cu dreptarul de 2 m (cala

Verificarea se va

admise

executa recepţia lucrărilor. Solbancurile profilele, cornişele, intradosul balcoanelor vor fi verificate din punct de vedere al dimensiunilor lor (conform proiectului) şi al

profilelor muchiilor să fie, continue, drepte, fără frânturi

la

pct.3) şi

cu

pentru

elementul

suport

mai mult de 3 mm de element

mai mult de 3 mm de element

mai mult de 2 mm de element

mai mult de 3 mm de element

mai mult de 5 mm de element

firul

plumb,

bolobocul şi dreptarul (ca la pct. 4)

cu

7

Un anumit nivel al abaterilor faţă de rază al suprafeţelor tencuite curbe

 

Max.

Max.

Max.

Max.

Max.

Prin

Verificarea se va

5 mm

5 mm

3 mm

3 mm

5 mm

măsurători

efectua

la

-

geometrice

recepţie

cu sfoară,

lucrărilor

dreptar, fir

 

cu plumb

8

   

Nici un fel de

Nici un fel de

Nici un fel de nuanţe neuniforme, pete, urme de opriri ale lucrului dacă nu primesc un alt finisaj (zugrăveli,

Nici un fel de nuanţe neuniforme, pete, urme de oprire ale lucrului

Nici un fel de nuanţe neuniforme, pete, urme de oprire ale lucrului

Prin aspectarea

Verificarea se va efectua la recepţia lucrărilor

Un anumit nivel de omogenitate al culorilor

-

nuanţe neuniforme, pete, urme de opriri ale lucrului dacă nu primesc un alt finisaj (zugrăveli,

nuanţe neuniforme, pete, urme de opriri ale lucrului dacă nu primesc un alt finisaj (zugrăveli,

vizuală

     

vopsiri, tapete) care să le poată acoperi

vopsiri, tapete) care să le poată acoperi

vopsiri, tapete) care să le poată acoperi

       

9

Un anumit grad de netezire al suprafeţelor tencuielilor

     

Nu se admit

   

Prin

Verificarea se face la recepţia

-

-

-

nici un fel de asperităţi

aspectarea

-

-

vizuală şi

lucrărilor

 

tactilă

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Corespondenţa

   

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Prin baterea unor cuie sau prin sondaje speciale (carote) în număr stabilit de comisia de recepţie, dar cel puţin unul pentru 200 mp

Verificarea se va

numărului

de

efectua

la

straturi

şi

a

-

         

recepţia

grosimilor

lucrărilor dacă se constată

respective

degradări

ale

tencuielilor care

ar

putea

fi

cauzate

de

o

grosime necorespunzătoar e a acestora

3. TENCUIELI SUBŢIRI PE BAZĂ DE LIANŢI MICŞTI SAU LIANŢI ORGANICI

3.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

3.1.1. Tencuielile subţiri aplicabile în 2-3 straturi de câte 1 mm grosime fiecare, folosibile la clădiri civile la finisarea suprafeţelor lise ale pereţilor exteriori şi interiori din beton armat, beton prefabricat, planşeelor din beton armat şi prefabricat, panouri din BCA, finisarea tencuielilor drişcuite şi protecţia termoizolaţiilor din polistiren.

3.1.2. Tencuieli subţiri monostrat cu grosimi de 10-12 mm utilizate

la finisarea pereţilor interiori şi exteriori, a planşeelor din b.a. şi prefabricat, zidăriei din cărămidă şi BCA, fâşii din BCA din cadrul clădirilor civile. 3.1.3. Utilizarea acestor tencuieli la exterior se va face numai în zonele de

mediu normale fără agresivitate naturală şi în care calitatea aerului se încadrează în normele maxime admise de Departamentului Mediului Înconjurător.

3.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR SUBŢIRI

3.2.1. Tencuielile subţiri sunt destinate finisării suprafeţelor interioare şi exterioare ale pereţilor şi planşeelor. 3.2.2.Tencuielile subţiri se pot aplica manual sau mecanizat sub

formă netedă sau tip strop în 2-3 straturi fiecare cu grosimea de aproximativ 1 mm, sau monostrat sub forma netedă cu grosimi de 10-12 mm.

3.2.3. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli subţiri

se face după controlul şi pregătirea suprafeţelor suport şi efectuarea eventualelor reparaţii necesare. 3.2.4. Lucrările de tencuire pot începe numai după terminarea

lucrărilor enumerate la punctul 2.2.5 de la tencuieli groase.

3.2.5. Condiţiile de mediu şi temperatură în timpul execuţiei vor fi

conform celor precizate la punctul 2.2.11. 3.2.6. Calitatea suprafeţelor suport din beton sau BCA trebuie să corespundă din punct al abaterilor dimensionale privind rectiliniaritatea muchiilor verticale şi orizontale, al planeităţii şi gradului de netezire al suprafeţelor conform prevederilor din Anexa X.3 din C 140/80 „ Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat ”, P104/83 „ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din BCA ”. Reparaţiile la stratul suport executate cu mortar de ciment se vor lăsa să se usuce minim 7 zile.

3.2.7. Mortarele pentru tencuieli subţiri se vor prepara manual sau cu malaxorul respectându-se dozajele pentru fiecare tip de mortar în parte. 3.2.8. Consistenţa mortarelor măsurată cu conul etalon va fi de 10- 12 cm în cazul aplicării manuale şi de 7-8 cm în cazul aplicării mecanizate cu pistolul pulverizator. 3.2.9. Aplicarea tencuielilor subţiri se va face numai după uscarea amorsei, la palparea cu mâna sa se mai simtă senzaţia de umed Amorsa se execută din liantul organic utilizat în compoziţia

mortarelor şi apă. Amorsa se face manual, cu bidineaua sau mecanizat, cu pistolul pentru vopsitorii.

3.2.10. Pentru orice fel de suport aplicarea se poate face cu:

- netezire cu fierul de glet, drişca sau mijloace mecanizate în

grosimile şi numărul de straturi prevăzute în documentaţia tehnico-economică. - sub formă de stropi cu ajutorul pulverizatorului sau altei instalaţii specifice de pulverizare, conform indicaţiilor tehnologice ale producătorului

3.2.11. La exterior tencuielile se aplică de sus în jos urmărindu-se ca un

câmp să fie executat din aceeaşi şarjă de material, pentru a nu apărea diferenţe de nuanţe în acelaşi câmp.

3.3. CONTROLUL CALITĂŢII TENCUIELILOR SUBŢIRI

3.3.1. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, aceasta se va face pe etape de lucru, criteriile de performanţă şi nivelele admisibile şi metodele de verificare vor fi conforme cu tabelul nr. 2 de la punctul 2.3.5. 3.3.2. În cazul promovării unei soluţii noi sau modificării parţiale ale unora mai vechi acestea vor fi verificate privind modul de încadrare în prevederile criteriilor de performanţă la nivelele admisibile acceptate la tabelul nr. 3

Tabel nr. 3

CRITERII DE PERFORMANŢĂ SPECIFICE LUCRĂRILOR DE TENCUIELI SUBŢIRI, METODA DE DETERMINARE ŞI PERFORMANŢE ALE ACESTORA

Nr.

Criterii de performanţă şi metodele de determinare

Nivel admisibil al criteriilor de performanţă

 

crt.

Obs.

 

Specificarea criteriilor de performanţă

Reglementarea

   

metodelor de

determinare

0

1

2

3

4

 

Grupa A:

     

Calificare produs

 

1

Consistenţa mortarului

STAS 1030-85

STAS 1030-85

Se

aplică

mortarele

 

pentru tencuieli

interioare

şi

exterioare

2

Densitate aparentă în stare

"

"

"

proaspătă

şi

întărită

3

Tendinţa

de

"

"

"

segregare

4

Capacitatea de reţinere a apei

"

"

"

 

Grupa B Determinarea pe

     

produs

pus

în

"

"

"

1

operă

Rezistenţa

la

compresiune

2

Rezistenţa la eforturi normale de tracţiune

 

Caiet V,

τ=0,5

Se aplică

Cap I

N/mmp(indiferent de modul de rupere) diminuarea aderenţei (τ) să fie sub 10% pe epruv. Supuse ciclurilor de îmbătrânire faţă de cele martor, iar creşterea să fie de max. 25%

tuturor

tencuielilor

 

exterioare şi

(aderenţa la suport)

interioare

3

Rezistenţa la

 

Caiet V

După umezirea finisajului τ min=2N/mmp lăţime de bandă din ţesătură de sticlă

Se aplică suplimentar şi facultativ pt. tencuieli subţiri exterioare şi interioare (gros. 2-3 mm) pt. determinarea sensibilităţii la umezire

eforturi

Cap. 2

tangenţiale

 

4

Rezistenţa la mediul alcalin (saponificare)

Caiet V,

min=0,3 N/mmp

Se aplică

 

Cap. 3

(pt.

rupere

 

tuturor

coezivă în finisaj)

min=0,5N/mmp (pt.

tencuielilor

exterioare şi

 

rupere

adezivă

la

interioare

 

interfaţa suport finisaj) - Nu se admit modificări de aspect ale finisajului:

 

exfolieri, băşicări etc.

5

Sensibilitatea la băşicare

Caiet V,

Nu se admite, nici o urmă de băşicare pt. nici una din clasele de finisaje prezentate în caiet V, pct. 6

τ min = 0,5N/mmp atât pe epruvetele încercate, cât şi pe mortar, indiferent de modul de rupere

Se aplică tuturor tencuielilor exterioare şi interioare permeabile sau etanşe la trecerea vaporilor de apă

Cap. 4

 

6

Impermeabilitate a la apă

Caiet V,

-

Penetraţia

Se

aplică

pt.

Cap.5

apei:

determinarea

 

p=100 g/dmp zi -Coeficientul de capilaritate:

comportamentu

lui

tencuielilor

faţă

de

apa

c?4

capilaritate

lichidă astfel:

mare

1,5?

p se determină

c<4capilaritate

pt. tencuieli

slabă

exterioare

 

c?1,5capilaritate

c se determină

f. slabă

 

pentru

tencuieli

 

interioare

 

destinate

încăperilor

cu

umiditate 65%

7

Permeabilitatea la vaporii de apă

STAS

13090/

   

Se aplică

 

apr. 92

a)

D

= 40 g/mp zi

tuturor

 

S

tencuielilor

b)

pt. tş=23ş C;

exterioare şi

URA = 88 % Rv = 11,3 g/mp hmm Hg

interioare utiliz. În spaţii cu URA

65%

Condiţiile

b)

şi

c)

pt. t= 30ş C

 

c)

se

aplică

URA = 88 % Rv = 11,5 g/mp hmm Hg

funcţie

 

de

destinaţia

 

tencuielilor; Condiţia a) este

 

o

verif.

Simplificată

 

aplicabilă

când

tot

setul

de

tencuieli

este

supus

 

la

încercări

în

condiţii identice

de temperatură şi umiditate

8

Rezistenţa

la

Caiet V

După 100 cicluri ( oricare variantă ) aderenţa la

Se

aplică

ciclurile

de

Cap. 6

tencuielilor

îmbătrânire

exterioare

accelerată

suport

 

0,5

 

N/mmp

 

Diminuarea

 

aderenţei

(

)

fie

sub

10%

pe

epruv.

supuse

ciclurilor

 

de

îmbătrânire

 

faţă

de

cele

martor,

iar

creşterea

fie de max. 25%

Nu

se

admit

degradări

 

ale

suprafeţei

 

finisajului

 

ca:

exfolieri, fisurări,

băşicări,

 

pătări,

apariţia

 

fenomenului

 

de

prăfuire etc.

 

9

Susceptibilitatea la murdărire şi rezistenţă la mijloacele de curăţare

Caiet V,

Nu se admit

nici un

Se

aplică

Cap. 7

fel

de

degradări

tencuielilor

 

ale

suprafeţei

exterioare

 

finisajului

după

 

cicluri,

de

tipul

 

exfolierilor,

 

fisurărilor,

pătărilor etc.

3.3.3 Recepţia pe faze de lucrări şi nivelul abaterilor admise vor fi aceleaşi ca cele de la punctul 2.3.5. aliniatele a, b, c, d, şi e.

4. TENCUIELI SUBŢIRI PE BAZĂ DE SILICAŢI FINI ŞI COLORAŢI LA PEREŢII DIN ZIDĂRIE ŞI BETON ARMAT PLACAŢI CU TERMOIZOLAŢIE DIN POLISTIREN

4.1. DOMENIUL DE UTILIZARE