Sunteți pe pagina 1din 34

E-ba nkin g i nse am na ca p ut em fa ce pla ti ( incl us iv f act uri

de t elef on , l um in a e tc ), tra ns feru ri, depoz it e b anc are,


schi mbu ri v alu tare sa u p ut em af la si tu ati a c on turi lor b anc are
sau c ont ul ui de card , f ar a a ne depla sa l a b anc a, pe i nt erne t
sau pri n t ele fon ul mob il. Cu a lt e c uvi nt e, n e pu tem co ns ult a
co ntu rile b anc are s i p ut em fa ce chia r no i oper ati ba ncare ,
direct de l a c alc ul at or , f ara aj ut or ul un ui c on silier b anc ar .

Ceea ce i nse am na c a s cu ti m ti mp s i a vem ac ces la co ntu rile


ba ncare din orice l oc a l t arii s au a l l um ii. In plu s, oper ati un ile
ba ncare la dis ta nt a s unt m ai ie f tine (u neori chiar si cu 50 %)
deca t cele cl as ice l a g hise u.

Ex emplu : R aif feise n O nli ne

Ia ta de exempl u c are s unt a van tajele preze nta te de R aif feise n


clien tilor s ai c are u tili ze az a ser vici ul i nt er ne t ba nk in g
(R aif fei se n On line) :

- Eco no mie de ti mp: n u ma i e st e ne voie s a te depl ase zi l a


ba nca .

- Di spo nibilit at e: s er viciu l e st e di spo nibil i ndif ere nt de z i s au


or a, pri n in termedi ul
or icar ui c omp ut er ce indepli nes te co nditiile teh nice s i e st e
conect at la in terne t.

- Benef ic iezi de co st uri m in ime : co mis io anele sun t c u p an a la


50 % m ai m ici decat la ghi seele b ancii

- Co ntr ol : a i i n perm an ent a a cce s l a i nf orma tii de spre s old ul


co ntu rilor t ale si benef icie zi de a sis ten ta ac ordat a n on -s top .

- Sec urit at e: Ra if fei se n On line fol ose st e o t ehn olo gie de v ar f ,


ut ili za nd u n si st em de cript are S SL la 1 28 bit i, gara nt and
sec uri tat e opti ma pentr u t ra nz ac tiile t ale .

Co st urile s er vici ul ui de i nt er ne t ba nk in g de la Ra if fei sen :

- Abon ame nt lu na r : 1 E UR e chiv alen t R ON


- Co mis io ane :
- Tran sf eruri intre co ntu ri pr oprii: 0 RON
- Pl ati intr aba nc are in R ON: 1 RON i ndif eren t de s uma
tra ns fer ata
- Pl ati intr aba nc are in v alu ta : 0 R ON
- Pl ati int erb anc are: 3, 1 R ON indif ere nt de s uma tra ns fera ta
- Se vici u P la ti D irect e F ur niz ori: 1 .5 R ON pentr u f iec are pl at a
ef ect ua ta

Cu m se ut iliz ea za R aif fei se n On line?

Pentru a pu tea benef ici a de a ce st s er vici u treb uie s a a i cel


pu tin un c ont cu rent des chi s l a b anc a s i un c ard de debit . I n
ur ma se mn arii co ntra ctu lu i v ei primi un c od de u tili za tor s i o
par ol a de acce s pe si te-u l http s: // ww w.raif feise no nline .r o.

Nu e st e n evoie ca u tili za toru l s a in st ale ze pe c alc ul at oru l s au


vreu n pr ogr am , s er viciu l p ut and fi ac ces at direct pe s it e-u l
ba ncii .
In ca t ti mp se fa c pl atile?

Pl atile intr aba nc are se ef ect ue az a on line i ndif ere nt de z iu a si


ora in ca re le ord on ati . P la tile in terba ncare ef ect ua te i n z ilele
lu crat oare p an a l a o ra 14: 00 b ani i aj un g l a b anc a
benef ici aru lu i in zi ua re spectiv a, ia r cele ef ec tu at e dup a o ra
14: 00 a ju ng a dou a zi . In c az ul i n c are ac es tea sun t ef ec tu at e
in tr-o zi nel ucr at oare, ba nii v or a jun ge in ur mat oare a z i
lu crat oare.

Pl at a a ut om at a a f act urilor (D irect D ebit)

Dac a a cti vezi ser vici ul Pl ati D irect e Furni zori , b anc a v a pl ati
aut oma t di n co nt ul t au, l a d ata sc ade nt a, fa ctu ra ca tre
fu rni zor ul de ut ilit ati s elect at de ti ne (f act ur a l a t ele fon, la
lu mi na , c abl u e tc .)

S- a dubl at num ar ul u ti liz at oril or de e -ba nk in g

Recapi tu la nd, e-b an ki ng es te den um irea acel or pl ati b an care


la dis ta nt a, ad ica opera tiu ni b an care prec um pla ti, depo zit e
sau c on su lt area co ntu rilor pe c are le pu tem f ace prin i nt erne t
(i nt erne t b an ki ng ), prin tr-o ap lica tie i ns tal at a de b an ca la
sedi ul ut iliz at or ul ui (h ome b an ki ng ) s au prin telef onu l m obil
(mob ile b an ki ng ).
Pentru a v a fa ce o idee despre de zv olt area ac es tui ser vici u
ba ncar la dis ta nt a, ia ta ul ti mele st atis tici .

Nu maru l u til iz at orilor de e-b an ki ng a pr oap te s -a d ubl at i n


primele t rei tri mes tre ale an ulu i trec ut , a ju nga nd de la
100. 799 la sf ar sit ul lu i 20 05 l a 1 87.4 71 l a s fa rsitu l l un ii
sep tembrie 2 006 , i ndica st at is ticile M ini st er ul ui C om un ica tiilor
si T eh nol og iei In foma tiei ( MCTI ).

In privint a n uma ru lu i de tr an za ctii e-b an ki ng , ace st ea a u


cresc ut de l a 3 .5 46. 549 l a s fa rsit ul l ui 20 05 l a 4 .8 51.42 4 la
sf ar sit ul lu nii sept embrie di n 20 06.

Si v alo are a tr an za ctiil or s -a d ubl at i n pri mele no ua lu ni a le


an ulu i 2 006 , a cea st a a ju nga nd la 44 ,8 mili arde e ur o, in
co mpar atie c u sf ar sit ul lu i 20 05, ca nd er a de n uma i 2 0, 5
mili arde .

Media v alorica a u nei tra nz ac tii a cre scu t de la 3. 705 Eur o i n


trime str ul III 20 03 l a 9 .2 40 E ur o in trime str ul III 200 6.
Acea st a e vol utie c onf ir ma fap tu l ca cei c are a u de venit
ut ili zat ori ai ser vi ciilor/i ns tru me nt elor de plat a c u ac ces la
dis ta nt a s unt in ma rea lor m ajorit at e c omp ani i, po trivit No -
Ca sh .

Dat ele centr ali za te de M CTI viz ea za pla tile/tr an za ctii le


ef ect ua te pri n In terne t b an ki ng , mob ile ba nk in g si ho me
ba nk in g. I ncepa nd cu d ata de 1 aprilie 200 6, 27 de b an ci a u
fost avi za te c on form Ordin ul ui MC TI n r.218/20 04 privi nd
pr ocedur a de avi za re a in str um ent el or de pl ata cu a cce s l a
dis ta nt a, de tip ul a plic atiil or i nt erne t-ba nk in g, h ome -b an ki ng
sau m obile -ba nk in g. Data val abili tat ii ac est or avi ze e st e
01.0 4. 200 7

Stu diu privi nd ser vici ile de e -ba nk in g

Potri vit a ces tu i s it e, E -ba nk in g (Electr onic b an ki ng ) u ti lize az ă


ca lcu lat or ul s au a lt e di spo ziti ve electr onice c a s upor t pen tru
dif erit e o peraţ iu ni b anc are . Cu m sp aţi ul vir tua l s e a flă în tr-u n
mo men t e xpl ozi v de cre şt ere pe pi aţ a a ut oht onă , s er viciile
fin anc iare elec tr onice sun t di n ce î n ce ma i f olo si te.
Cu c ât g ra du l de f olo sire a a ce st ui s er viciu e st e î n cre şt ere c u
at ât ca lit at ea lu i ş i m od ul î n c are e st e i mpleme nt at î şi vor
sp un e cu vâ nt ul pentr u a le gerea fin ală a po ten ţia lilor cl ienţi .
Uni ta tea de mă sur ă a c alit ăţi i pe i nt erne t o repre zint ă g ra du l
de u zabili tat e a unu i s is tem on line .

Ser viciile b an care o nli ne, spre deosebire de si te-u rile de co meţ
electr onic s au cele de e nt er tain ment se vor b ucu ra de o
at enţie sp orită din par tea viz itat orilor ş i c lienţi lor a ces tu i
ser vici u dat orit ă i ns em nă tă ţii m ari pe care îl reprez int ă c ont ul
ba ncar în via ţa eco no mică a ut ili zat orul ui . A ce as tă at enţie
sp orită ar treb ui s ă jo ace i n f avoare a b ănc ii, în să ac es t lu cru
nu s e î nt âmpl ă, b anc a f ii nd ne voi tă să f ac ă u ne ori c once sii
ma jore de uza bilit at e î n de tri ment ul sec uri ză rii s is tem ul ui şi
da telor clie nţil or .

Di n cele 5 b ănci pe ca re s -a u f ăcu t t es tele de u zabili ta te,


Ra if fei sen Ba nk (p un ct aj m ediu obţi nu t: 7, 38) şi Ba nc Post
(7 ,84) a u reu şi t cel m ai bi ne să reali zez e ac es t co mpr omi s
în tre sec uri tat e şi u zabili tat e, celel alt e 3, BR D (6 ,23 ), HV B
Ţiri ac (6 ,30) şi Ba nc a Tran silv ani a ( 6, 53) fiind într -u n st adi u
care poa te f i î mbu nă tă ţit .

Cele 5 bă nci s unt s in gurele di n T op 1 0 a l b ăn cilor di n R om âni a


care of er ă u n co nt de de mo pe ntr u i nt erne t ba nk in g. Co nt ul de
demo es te u n un i ns tru men t a bs olu t n eces ar î n c adru l a cest or
ser vicii , a tî t po tenţia lu l clie nt c ât şi un u ti liz at or a l si st emu lu i
având pos ibilit at ea de a t est a di ferit e f un cţii a le s er vici ulu i
făr ă a -şi pu ne s ub ri sc n ici o s ecu nd ă c apit alu l di n co nt urile
ad mini str at e.

Platile prin e-banking


Te-ai saturat de stat la coada ca sa-ti platesti facturile, taxele,
impozitele ori sa obtii informatii despre serviciile bancare? Ai vrea
sa ai pe cineva care sa te scuteasca de aceste servicii? Adica sa
economisesti timp si bani? Atunci, foloseste serviciile online -
numite e-banking-, prin intermediul carora poti sa tii permanent
legatura cu bancile.
Foloseste internet banking-ul
E-banking (electronic banking), cunoscut si sub numele de electronic
found transfer ("transfer electronic de bani"), utilizeaza computerul si
tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de plati si alte operatii
bancare.

Serviciile bancare electronice cuprind trei componente: internet banking,


home banking si mobile banking. Daca pentru primele doua (internet
banking si home banking) ai nevoie de un calculator conectat la reteaua
de internet, pentru ultima (mobile banking) nu iti trebuie decat un telefon
mobil.

Beneficiarul de e-banking poate fi orice persoana fizica sau juridica


rezidenta. Asta inseamna ca, indiferent daca esti angajat sau angajator,
acum poti sa iti platesti facturile, taxele, impozitele, amenzile etc. prin
simpla "butonare" a unui calculator sau telefon mobil, indiferent de locul
in care te afli.

Internet banking reprezinta un mod simplu de a-ti controla contul


bancar si banii, stand in fata calculatorului - acasa sau la locul de munca.
Prin acest serviciu, ai posibilitatea sa tii legatura cu una sau mai multe
banci, sa efectuezi operatiuni fara a fi nevoie sa te deplasezi la sediul unei
banci, fara sa stai la cozi si fara sa depinzi de un orar sau de un anume
loc. Singurul lucru de care ai nevoie e o conexiune la internet si un
abonament internet banking la una dintre bancile care acorda aceasta
facilitate.

Internet banking este un serviciu structurat, in general, pe urmatoarele


module: administrare, conturi, extrase de cont, ordine de plata in lei,
ordine de plata in valuta, informatii financiar-bancare, carduri si taxe.

Home banking este modalitatea prin care poti sa afli informatii detaliate
despre situatia curenta a conturilor tale (card, depozit sau debit), precum
si despre istoricul tranzactiilor facute.

Mobile banking este acel serviciu furnizat de operatorii de telefonie


mobila din Romania si strainatate prin care se asigura legatura
permanenta dintre un client si o banca, prin intermediul telefonului mobil.
Nu necesita o cartela SIM speciala.

Daca vrei sa folosesti serviciile e-banking

• Mai intai, te vei deplasa la banca (sau bancile) unde ai conturi


deschise sau de unde ti s-a eliberat un card; acolo va trebui sa
completezi o cerere de acces la serviciul de e-banking.
• Dupa ce vei semna formularele in vederea accesarii, vei primi o
parola sau un cod PIN, ca sa poti intra in sistem sau direct pe site-ul
bancii.
• Fiecare banca iti va acorda consultanta, prin specialistii sai, in
primele luni de accesare - asta, pentru a te obisnui cu platile si
operatiunile facute direct de la calculatorul personal.

Ce operatii asigura
Iata cateva dintre operatiile pe care le poti efectua prin e-banking.

• Poti sa verifici starea contului sau soldul cardului tau.


• Poti sa faci plati (in valuta sau in lei) catre persoane fizice sau
juridice, direct in contul lor.
• Poti vinde sau cumpara valuta.
• Poti sa constitui depozite la termen, in lei sau valuta.
• Poti plati taxe sau impozite.
• Poti sa vezi rulajele din contul tau (plati efectuate, sume primite,
sold final).
• Poti sa vezi evolutia depozitelor la termen sau a soldului unui cont.

Comert electronic
( e-commerce )

In ultimul deceniu , Internetul a evoluat intr-o unealta formidabila avand un impact major in
toate aspectele vietii . La fiecare jumatate de an apar schimbari asa de importante incat este
imposibil de prevazut unde se va ajunge in urmatorii 10 ani .

In prezent , participam cu totii la o revolutie care are loc in comert si telecomunicatii .Marile
companii ale secolului isi vor avea originile in aceasta decada .

Conform unor statistici , utilizatorul tipic de Internet este american (84%) , alb (87%) ,
vorbitor de limba engleza (93%) , in varsta de 35 de ani, educat si avand un salariu bun .
O definitie interesanta a ceea ce inseamna comertul electronic este data de dl. Victor-
Valeriu Patriciu in articolul Sisteme electronice de plati :

" Comert electronic înseamna, în acceptiune "traditionala", utilizarea în retele cu valoare


adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor
fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare
a interconectivitatii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societatii, a condus la o
tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele în aria unui nou tip de comert,
comertul electronic în Internet, care sa apeleze - pe lânga vechile servicii amintite - si altele
noi.

Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultând


cataloage electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM si platind prin
intermediul cartilor de credit sau a unor portmonee electronice.
Pentru altii, comertul Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea între
furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii "traditionale" prin fax, linii de
comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata.
În fine, o alta forma a comertului Internet implica transferul de documente - de la contracte
sau comenzi pro forma, pâna la imagini sau înregistrari vocale. "

O alta definitie a comertului electronic si a componentelor ce constituie arhitectura acestuia


este data de dl . Mircea Cioata in articolul Plati electronice :

" O definitie succinta si larg acceptata este urmatoarea: Comertul electronic (e-commerce, pe
scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de comert care foloseste echipamente
electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se pot afla potentialii clienti) si
viteza cu care este livrata informatia.

EC ofera oportunitatea de a comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de


potentiali clienti in primul rand prin eliminarea barierelor geografice dintre clienti si
comercianti. Pentru intelege care este rolul si locul comunicatiilor si solutiilor informatice
(IT) intr-un astfel de mecanism, sa studiem putin arhitectura unui sistem EC.

Arhitectura unui sistem de comert electronic.


Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de
colaborarea a patru componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare
urmatoarelor roluri:

(a) Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct (via un ISP) sau indirect (o retea a
unei corporatii) la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face
cumparaturi.

(b) Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului,
care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-
line pe Internet.

(c) Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea
comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate
in procesul de tranzactionare.
(d) Dispecer plati. (Payment Gateway). Sistem informatic responsabil cu rutarea
instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verificarea cartilor de
credit si autorizarea platilor; acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintre
reteaua globala Internet si subreteaua financiar-bancara (supusa unor cerinte de securitate
sporite), poarta prin care accesul este controlat de un "portar" (gatekeeper); pe baza
informatiilor specifice cartii de credit (tip_card, nr_card) din instructiunile de plata "portarul"
redirecteaza informatia catre un centru de carduri (CC - un server certificat in acest scop si
agreat de banca emitenta); in acest loc este identificata banca care a emis cardul iar
instructiunile de plata sunt trimise mai departe catre serverul acestei banci conectat in reteaua
interbancara; odata informatiile ajunse in reteaua bancii cu care lucreaza cumparatorul, sunt
efectuate (automat) o serie de verificari privind autenticitatea si soldul disponibil in contul
cardului implicat in tranzactie; in functie de rezultatul acestor verificari, banca decide fie
efectuarea platii (transfer bancar - catre contul comerciantului care poate fi deschis la orice
alta banca), fie refuza sa faca aceasta plata. In ambele cazuri, rezultatul deciziei (confimare
plata sau refuz) este trimis in timp real, parcurgand acest lant de servere in sens invers, catre
client. Cu alte cuvinte, in cateva secunde cumparatorul afla daca banca sa a operat plata sau
nu. "

Plati electronice - notiuni elementare

Una din principalele provocari cu care se confrunta comerciantii detailisti (retail) atunci cand
doresc sa implementeze un sistem de comert electronic este furnizarea un mecanism de plata
comod, perceput ca suficient de sigur si usor de integrat intr-un sistem de tranzactii
comerciale on-line. Multe solutii pentru aceasta problema au fost propuse sau chiar sunt
utilizate astazi. Insa nici una nu a dobandit larga acceptare de care se mai bucura inca
bancnota de hartie sau moneda de metal. Comertul electronic va putea evolua dincolo de un
anumit nivel doar atunci cand consumatorii obisnuiti vor percepe un mecanism de plata
electronica ca fiind la fel de sigur ca plata cu banii jos ("cash") de astazi.

Plata prin Internet.

De indata ce a pus in exploatare un sistem de vanzari on-line, comerciantul va putea vinde 24


de ore pe zi, 7 zile pe saptamana si asta peste tot in lume; pe unde a ajuns Internet-ul, desigur.
Mai mult, cumparatorii si potentialii clienti vor avea acces la informatii de ultima ora
referitoare la produse, servicii, preturi sau disponibilitatea acestora. Ca acest scenariu sa
devina cu adevarat realitate, comerciantul va trebui sa se asigure ca sistemul informatic pe
care-l implementeaza va fi disponibil non-stop si in tot acest timp el va opera: gestiunea
comenzilor, facturarea, procesarea platilor si remiterea banilor.

Solutii de plata in timp real.

Cu exceptia cazului in care comerciantul isi desfasoara activitatea pe principiul "banii jos"
sau foloseste alte metode de plata off-line, obtinerea banilor rezultati in urma unei vanzari on-
line presupune o serie de procese de interactiune cu banci sau alte institutii financiare.

In prezent, platile cu ajutorul cartilor de credit (credit card), banilor electronici (e-cash),
cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele metode de
plata folosite in comertul electronic. Din punct de vedere arhitectural, metodele de plata pot fi
integrate la nivelul "comerciantului" - in sistemul informatic al acestuia, sau oferite in regim
outsource de un furnizor de servicii de comert (CSP - Commerce Service Provider) care va
gestiona/intermedia platile de la terti.

Credit card.

In ciuda unor campanii promotionale de anvergura derulate in occident, cu exceptia cartilor


de credit nici una din noile metode de plata promovate nu a atins masa critica. De fapt,
previziunile unor consultanti de specialitate din domeniu prognozeaza ca pana in 2002 cartile
de credit vor ramane mijlocul de plata preferat pentru 99% din cumparaturile on-line.
Tranzactiile on-line care folosesc plata cu carduri sunt protejate criptografic, iar modalitatea
concreta de criptare asigura faptul ca numai banca sau furnizorul de servicii pentru carduri de
credit va putea vedea numarul cartii de credit, nu si comerciantul. Cu doar cativa ani in urma
scepticii sustineau ca foarte putini clienti vor fi dispusi sa ofere on-line informatii referitoare
la propriul card de credit (numarul acestuia). Realitatea de astazi, cand multe din cele mai
populare situri de comert electronic accepta doar plata cu card de credit, vine sa ne arate ca
acestia s-au inselat.

Care sunt cerintele?

O parte din proces implica incheierea unor aliante/contracte cu institutii financiare, in timp ce
din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de criptare si
autentificare pentru securizarea mesajelor trimise via Internet. Unul din primii pasi pe care
trebuie sa-l faca comerciantul este sa-si deschida un cont la o banca care ofera servicii de
tranzactionare on-line bazate pe carduri. Costurile pe care va trebui sa le suporte comerciantul
includ o parte fixa, reprezentata de costul achizitionarii sau inchirierii echipamentelor si
softului aferent necesare realizarii comunicarii securizate cu banca (de exemplu,
implementarea unui firewall este obligatorie), precum si costuri variabile rezultate in urma
comisioanelor precepute de banca/tranzactie.

De regula institutia financiara impune un volum minim de tranzactii/luna (cost variabil minim
acceptat), percepand o suma minima pe care comerciantul o plateste indiferent de numarul de
tranzactii pe care le deruleaza on-line. In schimb, poate fi avantajos pentru comerciant sa
apeleze la o agentie de carduri care ofera servicii de tranzactionare on-line. Datorita
volumului mare de tranzactii pe care aceste agentii le deruleaza, pot obtine discounturi
semnificative de la banci si in consecinta au oferte mai tentante pentru clienti - societati
comerciale care doresc sa-si puna o parte din business on-line.

Furnizori de servicii.

Ca alternativa la implementarea unui sistem propriu, comerciantul web poate apela la


furnizori de servicii de plata (PSP) sau la furnizori de servicii de comert (CSP). In stadiul
actual de dezvoltare al comertului electronic, o parte din banci au adoptat o atitudine
proactiva in ceea ce priveste serviciile de e-banking, altele fiind inca reticente. Pe de alta
parte, inainte de a acorda statutul de comerciant, bancile pot cere, in special societatilor
comerciale mai mici, sa depuna o suma de bani intr-un cont colateral drept garantie pentru
serviciile ce vor fi oferite. PSP-ul actioneaza ca intermediar intre comerciant si posesori de
carduri oferind servicii de autorizare si plata on-line. El beneficiaza de conexiuni integrate
on-line cu bancile care autorizeaza platile si realizeaza automat transferul banilor. Poate
conferi clientilor statutul de comercianti web, negociaza cei mai buni termeni contractuali
pentru acestia si de regula le furnizeaza API-ul necesar pentru a-si integra usor in propriul sit
web functiile de procesare a cardurilor de credit.

Apelarea la PSP-isti (puteti face analogia cu ISP-isti existenti in tara) este o solutie sigura si
multe banci prefera sa lucreze cu acestia, fiind mai usor pentru ele sa autorizeze un numar
mai mic de clienti mari care pe deasupra preiau si sarcina de securizare a platilor derulate de
societatile cu care lucreaza. Pe langa o calitate mai buna a serviciilor oferite clientilor
(societati comerciale, SC), cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei parti
semnificative a birocratiei specific bancare, PSP-istii mai au un atuu: credibilitate financiara
dovedita in fata bancilor ca urmare a unei relatii de mai lunga durata cu acestea, aspect
extrem de important care lipseste de regula societatilor comerciale mai tinere - potentiali
clienti. Alt avantaj pe care-l pot oferi PSP-isti este pachetul integrat de servicii multi-card (au
contracte cu mai multi furnizori de carduri), multi-bancare (opereaza cu mai multe banci) si
multi-moneda (conversia automata intre monedele diverselor tari), si chiar un
comision/tranzactie mult mai mic decat cel oferit de o banca.

Functionarea sistemului de plata bazat pe carduri.

De indata ce comerciantul si-a deschis contul bancar cerut si a finalizat implementarea


sistemului informatic care-l conecteaza la institutiile financiare sau PSP, el poate incepe
activitatea de comert electronic. Dupa ce un client care navigheaza pe situl web al
comerciantului alege produsele dorite si le depune in cosul virtual de cumparaturi (shoping
cart, de fapt cart=carucior), cumparatorul este pus in legatura on-line cu PSP-ul care-i va cere
informatiile necesare pentru procesarea platii: tipul cardului, numarul acestuia, numele
proprietarului si data expirarii cardului.

Odata obtinute aceste informatii, platforma de e-comert de la PSP le transmite mai departe
agentiei de carduri cu care lucreaza, impreuna cu suma totala de plata, taxa de
comision/tranzactie, numarul de cont al comerciantului si tipul tranzactiei dorite. Din acest
moment tranzactia urmeaza calea obisnuita a oricarei tranzactii cu card de credit. Informatia
este criptata si trimisa de catre procesorul de plati (PP) prin intermediul unei linii securizate
de comunicatie catre un sistem de facilitati integrate numit "interchange network procesor"
(INP, procesor retele interschimb), fiecare marca (brand) de card de credit urmand a fi
procesata de un INP distinct.

INP comunica pe o linie securizata cu banca comerciantului care, la randul ei, contacteaza
banca cumparatorului (cea care a emis card-ul folosit de client) pentru a verifica daca
fondurile sunt disponibile. In caz afirmativ, tranzactia se finalizeaza si banca comerciantului
trimite un "cod rezultat", sub forma unui numar de verificare catre PSP. PSP trimite mai
departe acest cod catre softul care mijloceste cumparaturile (shoping cart software) care
proceseaza datele (pastrand printre altele un jurnal al tranzactiilor) si anunta apoi clientul ca
tranzactia s-a efectuat cu succes sau a esuat. Totul se intampla in interval de cateva secunde.
Vezi si figura 2.

Securitatea. Unul din principalele impedimente care au temperat rata de crestere a


activitatilor de comert electronic este legat de securitate. Esenta problemei consta in faptul ca
in mod normal mesajele de posta electronica sunt expediate necriptate. Cu alte cuvinte oricine
le intercepteaza, poate citi continutul fara probleme. Din acest motiv si retinerea utilizatorilor
in a-si trimite detaliile referitoare la propriul card de credit prin e-mail.
Cum sunt protejate atunci numerele de identificare ale cardurilor si tranzactiile? Tranzactiile
dintre situl web al comerciantului si cumparator sunt criptate folosind tehnologia SSL (Secure
Socket Layer). Astfel se elimina posibilitatea ca un intrus sa obtina numarul cardului,
presupunand ca el intercepteaza datele astfel criptate. Aceasta tehnologie prezinta insa si o
deficienta si anume: SSL nu permite comerciantului sa se asigure ca persoana care foloseste
cardul intr-o tranzactie este chiar detinatorul acestuia. Similar, SSL nu ofera nici o cale prin
care clientul sa afle daca situl web al comerciantului este cu adevarat autorizat sa accepte
plata cu carduri si ca nu este doar un sit pirat (fake) proiectat doar in scopul de a colectiona
date despre astfel de carduri.

Pentru a rezolva aceasta problema, MasterCard si Visa promoveaza SET (Secure Electronic
Transaction), o tehnologie mai sigura dezvoltata prin conjugarea eforturilor mai multor
companii interesate. SET rezolva problema autentificarii prin asignarea unor certificate
digitale atat clientului cat si comerciantului. Mai mult, SET ofera securitate sporita fata de
cea existenta astazi pe piata comerciala traditionala. In loc de a-i oferi comerciantului acces la
numarul cardului, SET il encodeaza de o maniera care asigura faptul ca doar consumatorul si
institutiile financiare au acces la el.

Fiecare dintre actorii implicati intr-o tranzactie (comerciant, client sau institutie financiara)
foloseste certificatul SET privat, care joaca si rol de identificare, in conjunctie cu cheile
publice asociate certificatelor ce identifica pe ceilalti actori. In practica, un tert ofera serviciul
de a furniza certificate digitale institutiilor financiare care emit carduri iar institutia financiara
ofera certificate digitale clientilor sai, detinatori de credit carduri. Cat priveste comerciantul,
procesul este similar: in momentul efectuarii unei cumparaturi on-line, inainte de a se face
vreun schimb de date, softul care integreaza tehnologia SET valideaza identitatea
comerciantului si a detinatorului cardului; procesul de validare consta in verificarea
certificatelor digitale emise de furnizori de servicii autorizati (terti).

(Nota: Mai multe detalii legate despre securitatea comunicatiei puteti gasi intr-un articol din
Net Report, Nr 100, pag 67-69)

Pe masura ce apar noi mijloace de plata mai eficiente si totodata mai complexe, altele decat
credit cardurile, incepe sa se simta din ce in ce mai acut nevoia de a apela la consultanta si la
serviciile oferite de firme specializate (PSP, CSP etc). Multe institutii finaciare prefera sa
apeleze la serviciile unor astfel de firme decat sa renunte la oferirea de servicii bazate pe
mijloace moderne de plata (electronice) sau decat sa apeleze la outsourcing semnificativ.
Pentru comercianti, fie ei mari sau mici, recomandabil este sa apeleze la outsourcing oferit de
firme specializate iar ei sa-si concentreze eforturile pe activitatile pentru care dispun de
competentele necesare: management si activitati curente.

Concluzii

Cu acest articol am incercat sa va prezint un model care sper sa va ajute sa intelegeti


mecanismul de plati electronice privit din perspectiva comertului electronic: componente,
actorii implicati, cerinte, modul de functionare si chiar o ponderare a costurilor. Daca in
casetele explicative ce insotesc articolul prezint o solutie (practic mai multe solutii bazate pe
Payflow Pro) software ce permite integrarea mecanismului de plata electronica intr-un sit de
comert electronic, navigand pe web pe la link-urile recomandate veti vedea ca exista multe
alte produse software, solutii sau servicii la care ati putea apela.
Faptul ca exista deja mai multe situri romanesti cu magazine virtuale, si ca doar unul dintre
ele implementeaza si mecanismul de plata bazat pe carduri (pe moment doar pentru comenzi
din afara tarii) este elocvent. Cea mai importanta frana este reticenta bancilor romanesti si
lipsa reglementarilor legislative legate de comertul electronic (semnatura digitala, certificate
digitale, etc). Din surse oficiale, vezi interviul cu domnul ministru Nica din numarul anterior
al revistei, avem promisiunea ca problema reglementarilor va fi rezolvata rapid. Ramane ca in
ceasul al 12-lea, acum cand din punct de vedere tehnologic incepe sa se vorbeasca deja de
"mobile commerce" si m-payments (plati efectuate de pe echipamente mobile: telefoane mai
inteligente, Palm-uri etc), si cei care conduc destinele bancilor romanesti sa constientizeze
potentialul oferit de acest nou tip de comert si sa vina in intampinarea furnizorilor de servicii
de plata, asteptati si ei sa apara pe piata romaneasca.

Si o sugestie... Poate ca o prioritate pe care si-ar putea-o asuma guvernul Romaniei in


colaborare cu Banca Nationala si Asociatia Bancilor din Romania ar fi sa atraga pe piata
romaneasca unul sau mai multi furnizori de servicii de plata electronica, de talie mondiala.
Dat fiind faptul ca in prezent bancile straine si furnizorii (internationali) de servicii
specializate refuza inca sa deruleze plati cu carduri emise de banci romanesti, un prim proiect
pilot ar avea ca scop crearea unei infrastructuri de plati electronice care sa interconecteze
principalele banci romanesti, cu care lucreaza administratia (centrala si locala - colectorii de
taxe si impozite) si furnizorii de servicii vitale (apa, curent, energie, [tele-]comunicatii) si
prin intermediul careia, ulterior, de la terminale inteligente amplasate in locuri publice, orice
cetatean sa-si poata achita darile si facturile lunare.

Mijlocul de plata propus: cardul inteligent (smartcardul). Si asta pentru ca pornim aproape de
la zero intr-un domeniu in care putem invata si din experienta altor tari. De exemplu,
americanii, constienti de utilitatea folosirii smartcard-urilor estimeaza costul inlocuirii
operatiunilor bazate pe credit card cu cele bazate pe carduri inteligente la ? zeci de miliarde
de dolari. Limitandu-ne doar la automatele bancare (ATM) care evident nu stiu sa lucreze cu
smartcard-uri, va dati seama cate ar trebui inlocuite in SUA? Noi cate avem in tara ?

POSTA ELECTRONICA

Acest articol a aparut in situl web :


Internet pentru incepatori ( http://primulpas.tripod.com )
Autori : Adrian Andrisan si Bogdan Manolea
Webmaster : primulpas@home.ro

CUPRINS :

Ce este o adresa de e-mail


Unde o poti deschide
Cum o deschizi
Aranjarea casutei
Utilizarea casutei postale
Diverse

Dosare
Semnatura
Lista de adrese
Compose
Reply
Forward
Citire
Salvare
Delete

Posta electronica (sau e-mail) este unul din cele mai vechi servicii oferite de Internet si alaturi
de mesajele SMS , detine in prezent primul loc in preferintele utilizatorilor . Ar trebui sa
cunoasteti ca nici un serviciu de e-mail neplatit nu este de gratis cum pare . Companiile care
ofera asemenea servicii au intodeauna de castigat , fie beneficii palpabile (bani perceputi de
la ale companii pentru servicii de reclama prin banere) , fie beneficii de imagine (impunerea
numelui pe piata , clienti multumiti) . Deasemeni , prin complectarea informatiilor solicitate
la crearea contului , aceste firme ajung in timp detinatoarele unor mari baze de date , extrem
de importanta pentru cei care se ocupa de reclama pe Internet . Un termen extrem de frecvent
intalnit atunci cand veti citi despre oportunitatile oferite de un astfel de serviciu este "va
oferim o casuta postala pe viata" , expresie care ar trebui complectata cu "pe durata vietii
companiei" sau pana cand compania se impune pe piata , ajungand sa solicite taxe . De aceea
, atunci cand va veti alege compania care sa va asigure serviciul e-mail ar trebui sa va
interesati de cand exista pe piata si care este profitul acesteia , pentru ca altfel veti putea avea
surpriza ca intr-o zi nu mai aveti cont de e-mail sau sa fiti nevoiti sa platiti . Deasemeni , mai
trebuie sa stiti , ca unele companii ce ofera e-mail gratuit , de teama spam-ului , obisnuiesc sa
blocheze anumite domenii si puteti avea surpriza ca nu toate e-mail-urile trimise catre dvs,
ajung la destinatie sau invers .

A.-Adresele de posta electronica

Pentru a expedia sau primi un mesaj prin posta electronica , trebuie intai sa aveti o adresa .
Orice adresa de e-mail (posta electronica) are doua parti : -prima parte este numele contului
de posta electronica (al dumneavoastra) .
-a doua parte , este adresa calculatorului “gazda” la care este conectat destinatarul ;

Cele doua parti sunt separate printr-un caracter ampersand @ , in felul urmator :
nume@gazda . Numele poate fi orice combinatie de litere si cifre , fara diferentieri intre
literele mari si mici - pe acesta il puteti alege dvs. Gazda are un nume si un domeniu , care
sunt separate printr-un punct (.) si sunt specifice fiecarui server care deserveste si serviciul de
posta electronica (deci acesta este fix si nu poate fi schimbat cu foarte mici exceptii care sunt
precizate in pagina Web unde deschideti casuta postala) Deci in general , adresa unei casute
postale , este de genul : nume@hotmail.com ; nume@yahoo.com ; nume@acasa.ro ;
nume@home.ro , etc. Pentru fiecare sit WEb care gazduieste casute postale gratuite , se
precizeaza exact tipul de adresa , iar dupa subscriere si deschiderea noului cont , vi se aduce
la cunostinta datele necesare accesari noii casute postale .
B.-Unde se poate deschide

Pe Internet , sunt multe situri , care accepta gazduirea de conturi gratuite de e-mail si chiar de
pagini Web . In tabelul de mai jos , aveti o lista cu cateva locuri unde puteti sa va inscrieti , in
scopul deschiderii unui cont gratuit de e-mail .

Denumirea sitului
Adresa sitului
Capacitatea casutei - MB
Daca accepta protocoale POP3 , SMTP sau IMAP
Alte precizari utile

HOTMAIL.Com http://www.hotmail.com/
5
DA
Atasament limitat la 1Mb

YAHOO.Com http://mail.yahoo.com/
5
DA
Atasament limitat la 1 Mb

http://mail.ro/
Nelimitata
DA
Atasament limitat la 6 Mb

K http://www.k.ro
5
NU
Atasament limitat la 1.5 Mb

E http://http://www.email.ro/
Nu se specifica
Nu se specifica
Se poate alege domeniul

P http://http://www.post.ro/
15
DA
Atasament limitat la 3 Mb

H http://www.home.ro
5
DA
Atasament limitat la 1 Mb

E http://www.emoka.ro/
Nelimitata
Nu se specifica
Atasamente Nelimitate

E http://http://www.ems.ro/
Nu se specifica
Nu se specifica
Nu se specifica

Romhost.com http://www.romhost.com/
6
Nu se specifica
Nu se specifica

X http://www.xyz.ro/
6
Nu se specifica
Nu se specifica

Go2web.ro http://www.go2web.ro/
6
Nu se specifica
Nu se specifica

C http://www.cyberspace.ro/
Nelimitata
DA
Nu se specifica

123.ro http://www.123.ro/
6
Nu se specifica
Nu se specifica

Rol.ro http://mail.rol.ro/
Nelimitata
DA
Ofera si 10 MB pentru pagina web

M http://www.mymail.ro/
10
Nu se specifica

Nu avem pretentia de a fi acoperit intreaga oferta de free e-mail romanesc .


Alegerea domeniului caruia doriti sa ii incredintati casuta postala , ramane in intregime la
latitudinea dvs.
Dorim sa va informam despre o adresa utila de pe Web cu ajutorul careia va puteti verifica
adresa de e-mail , sau pe cele ale prietenilor dvs. Astfel la www.mailtester.com puteti verifica
adresa de e-mail si puteti obtine informatii utile despre protocoalele de e-mail si modul de
functionare a acestora .

C.-Cum subscriem pentru a deschide un nou cont de e-mail :

La alegerea sitului Web la care veti subscrie in vederea deschiderii unui nou cont de e-mail .
trebuie sa aveti in vedere viteza de accesare a sitului si durata upload-ului , marimea casutei
si marimea atasamentelor la e-mail acceptate ; alte facilitati oferite (spatiu pentru pagina Web
personala , oferta prezentata in limba romana , informatiile obligatorii pe care trebuie
furnizate la subscriere , existenta unei pagini de start sau a informatiilor necesare utilizarii
casutei postale , informatii despre actualizarea paginii personale Web , optiunile personale
admise , facilitatile oferite de "Lista de adrese" , etc.) . Dupa ce ati analizat si cantarit bine
toate ofertele si ati optat pentru un site Web caruia doriti sa-i incredintati noua dvs. casuta
postala , veti proceda astfel : Accesati situl respectiv (acest lucru se poate face si direct din
tabelul de mai sus , dand clic pe adresa sitului respectiv) si in pagina de start , alegeti e-mail ;
Apoi dati clic pe Singup for a new Account (Introducerea datelor pentru deschiderea unui nou
cont) .
Va apare un formular (Profile Information) in care va trebui sa complectati dela tastarura .
datele cerute , ca de exemplu : First Name (numele de botez-mic) si Last Name (prenumele) ;
apoi alegeti una din cele doua variante : Male (barbat) sau Female (femeie) , la Ocupation va
trebui sa dati clic pe sageata si sa alegeti din lista derulata denumirea cea mai potrivita cu
ocupatia dvs.; la Birthday - la Mont dati clic pe sageata si din lista derulata alegeti luna in
care vati nascut , la Day dati deasemeni clic pe sageata si alegeti ziua nasterii dvs. iar in
ultima caseta , treceti dela tastatura anul nasterii . In continuare la Regional and Time Zone .
selectati la Cuntry (tara) din lista derulata pana la Romania , la Provence , deasemeni alageti
denumirea judetului unde domiciliati , la Time zone , alegeti Bucuresti-Romania iar la
Language (lasati engleza daca nu este specificata limba romana) , etc. Dupa complectarea
formularului , dati clic pe Next . Daca datele nu sunt corect complectate , sau ati uitat a
complecta una sau mai multe casete , formularul se reintoarce pentru complectare . Daca
datele sunt corecte , apare o noua fereastra in care:
Vi se va cere sa propuneti un nume pentru noul cont , o parola si apoi confirmarea parolei , o
parola "secreta" si confirmarea ei (aceasta parola "secreta" este necesara in cazul cand ati
uitat parola normala , in vederea recuperarii parolei si accesarii casutei postale) . Veti inainta
aceste date , dand clic pe Next .
Daca nu se accepta numele pentru noul cont propus de dvs. , va apare din cu cateva variante
de name , din care dvs. va trebui sa optati si apoi dati clic din nou pe Next .
In fine , va apare va apare o fereastra in care este numele contului dvs. de tipul
"nume_contact_acceptat"@gazda si vi se aduce aminte sa va notati acest cont si in special sa
nu uitati parola , acum daca dati clic pe Next , puteti deja accesa casuta postala nou deschisa .

Tipul formularului de inscriere , numarul datelor solicitate , etc. sunt variabile , functie de
situl Web la care va subscrieti ; dar in general sunt cam aceleasi , iar metodologia este
aproape identica la toate cu foarte mici exceptii .
ATENTIE : La unele formulare de subscriere , sunt plasate si niste oferte (care sunt gata
bifate de acceptare) . Fiti atenti si nu le acceptati , scoateti aceste selectari , pentru a nu fi
"bombardati" in casuta postala cu tot felul de mesaje-oferte !
NOTA : Pentru cei care au acasa un calculator si au instalat programul Windows 9x , implicit
este instalat si broswer-ul Internet Explorer , care are un program numit Outlook Express -
specializat in posta electronica . Pentru cei care utilizeaza broswer-ul Netscape si aici este
functia de Netscape Messenger spacializata in posta electronica . Im ambele programe , exista
posibilitatea accesarii directe a casutelor postale gratuite nou create (la siturile Web care
accepta protocoalele POP3 si SMTP sau IMAP) . Pentru a avea aceasta facilitate , vor trebui
create niste legaturi "speciale" (New Account Singup) , care sunt explicate in materiale
separate specifice acestor programe .

D.-De ce trebuie aranjata o casuta postala si cum o putem face :

In general , noile casute postale sunt predefinite cu un numar standard de foldere (dosare) ca
de exemplu : Inbox (dosarul unde sosesc mesajele primite) ; Outbox (dosarul unde ajung
mesajele compuse de dvs. inainte de a fi expediate) ; Sent Items (dosaul unde ajung mesajele
trimise de dvs.) ; Deleted Items (dosarul unde ajung mesajele sterse de dvs. - un fel de
Recycle Bin) si Drafts(dosar de arhivare) . Dar sunt multe casute postale care nu au minim
aceste dosare si este necesar a le crea dvs. ; deasemeni de multe ori se doreste a se deschide
noi dosare speciale , unde sa fie pastrata corespondenta cu anumite persoane sau grupuri de
discutii . Deschiderea de noi foldere , se poate face usor , daca optiunile sitului Web la care
ati deschis casuta postala o permit . PRECIZARE : Toate operatiunile legate de aranjarea
casutei postale se fac ON-LINE (adica fiind conectati la Internet , navigand pana la situl Web
unde ati deschis casuta postala , facand LOGIN - adica dand numele de cont si parola dvs. si
in final ajungand la cauta dvs. postala)

D1.-Cum deschizi noi foldere (dosare) :

Toate operatiunile trebuiesc executate on-linie (adica fiind conectati la Internet , navigand
pana la situl Web unde ati deschis casuta postala , facand LOGIN - adica dand numele de
cont si parola dvs. si in final ajungand la cauta dvs. postala) . Cautati Options , iar aici New
Folders . In caseta care va apare , scrieti denumirea noului dosar pe care doriti a-l crea si dati
apoi clic pe OK. Va trebui sa apara noul folder , cu denumirea data de dvs. ; si asa continuati
pana terminati crearea noilor dosare necesare utilizarii normale a casutei postale de catre dvs.
Pe acelasi principiu , se pot si sterge (desfiinta) o serie de dosare , atunci cand nu va mai sunt
necesare . PRECIZARE : Sunt o serie de situri Web care ofera casute postale gratuite , dar
care nu au prefigurate nici macar folderele standard . In asemenea cazuri , dvs. va trebui sa
deschideti intai aceste foldere !

D2.-Ce este si cum compunem o semnatura :


Semnatura , este echivalentul unui antet la o scrisoare . Ea trebuie sa fie scurta si sa nu
includa date confidentiale , etc. De obicei , contine numele expeditorului si adresa de e-mail .
Semnatura se poate atasa automat la sfarsitul fiecarui mesaj , astfel ca destinatarul sa stie cine
a expediat mesajul si adresa acestuia de e-mail . Pentru a compune o asemenea semnatura , va
trebui sa fiti on-line , sa dat clic pe Options si sa alegeti Signatures . La aparitia ferestei de
dialog , puteti trece la compunerea , modificarea sau stergerea ei. Daca vreti un model de
semnatura : Va propunem mai jos , un model posibil de semnatura :
================ <=O bara de separare , fata de textul mesajului ;
Numele si Prenumele <=Scrieti numele dvs. asa cum doriti ;
Mailto : nume@acasa.ro <=Scrieti adresa dvs. de e-mail ;
Bucuresti <=Scrieti localitatea unde locuiti ;
================ <=O bara de incheiere a semnaturii .

D3.-Utilizarea Address Book (Lista de adrese) :

Functia “Address Book” (agenda cu adrese e-mail) permite complectarea datelor referitoare
la un corespondent de posta electronica , utilizarea usor si rapid , precum si arhivarea acestora
.Pentru a accesa aceasta functie , dupa ce sunteti deja in casuta postala , actionati Options si
apoi denumirea acestei functii . Lista de adrese (ele variaza functie de situl Web unde ati
deschis casuta postala), are cateva functii standard , pe care vom incerca a le explica mai jos :
D3a.-Inscrierea manuala a datelor pentru un nou corespondent : click pe New si alegi New
Contact sau din File alegi New Contact si apare o fereastra speciala de dialog unde veti
introduce datele solicitate de formular ; dar minim numele si prenumele corespondentului
dvs. si adresa corecta a casutei sale postale ; adresele se introduc una cate una .
D3b.-Inscrierea automata a unor date in Address Book: Deschizi mesajul primit (prin dublu
clic pe el) si selectezi numele expeditorului si cu un clic-drepta alegi Add Address Book va
apare formularul de inscriere , cu o serie de date minime deja inscrise . Daca cunoasteti si alte
date , le puteti complecta manual . Precizam ca nu toate "Listele de adrese" au aceasta functie
.
D3c.-Utilizarea Address Book pentru complectarea automata a adreselor destinatarilor
mesajelor de posta electronica -.este principala si cea mai importanta functie . Dupa cum se
cunoaste , un mesaj poate fi trimis la una sau mai multe adrese , in acest caz , fiecare adresa
va fi despartita printr-un punct si virgula (;). Daca din fereastra “New Message” actionati
asupra To: , va apare automat Address Book - alegeti destinatarul din lista derulata si activati
numele printr-un simplu clic (se schimba culoarea) , apoi actionati butonul To: si acest nume
va trece in Message recipients (daca doriti a trimite acelasi mesaj si la alti corespondenti ,
procedati la fel) , iar in final dati clic pe OK . Veti constata ca au fost inscrise automat numele
destinatarului (daca sunt mai multi destinatari , dupa fiecare nume va apare automat separarea
cu punct si virgula) , iar la expediere calculatorul va complecta si adresa de e-mail corecta .
NOTA : La unele casute postale , apare "Lista de adrese" care are cate o casuta mica patrata ,
inaintea fiecarui nume din lista . Alegeti numele destinatarului si dati clic pe aceasta casuta
(care va apare cu o bifa) si astfel adresa respectiva se va inscrie automat .
E.-Utilizarea casutei postale :

Principalele utilizari (standard) sunt : Compose (compunerea unui nou mesaj - cu sau fara
atasament - in vederea expedierii) ; Reply (raspuns la un mesaj primit) ; Forward (retrimiterea
unui mesaj primit , altor corespondenti) ; Citire (deschiderea si citirea unui mesaj primit si a
unui atasament) ; Salvare (salvarea unui mesaj si a atasamentelor) ; Delete (stergerea din
casuta postala a unui mesaj si a atasamentelor respective) . Functie de tipul casutei postale ,
mai sunt o serie de alte functii specifice (filtre , grupuri , etc.) , dar care sunt mai putin
utilizate . PRECIZARE : Toate aceste functii , se pot executa numai ON-LINE (adica fiind
conectati la Internet , navigand pana la situl Web unde ati deschis casuta postala , facand
LOGIN - adica dand numele de cont si parola dvs. si in final ajungand la cauta dvs. postala) ;
sau din Outlook Express / Netscape Messeger daca au fost facute "New Account Singup" si
se pot accesa aceste casute postale !

E1.-Compunerea si trimiterea unui nou mesaj :

Functie de tipul casutei postale , dati clic pe New Mwsages sau pe Compose . Va apare o
fereastra cu denumirea provizorie de “New Message” (aceasta este optiunea standard , la
unele casute postale apare numai formularul) . Complectati urmatoarele campuri : - To: Aici
apare linia de adrese . Un mesaj , poate fi trimis la unul sau la mai multi destinatari , fiecare
adresa fiind separata , de obicei , prin punct si virgula (;). Programul permite complectarea
automata a adresei , in acest sens , urmati pasii : Dati clic pe To: si va apare Address Book ;
alegeti destinatarul din lista derulata si activati numele printr-un simplu clic (se schimba
culoarea) , apoi actionati butonul To: si acest nume va trece in Message recipients (daca doriti
a trimite acelasi mesaj si la al doilea corespondent , procedati la fel) , iar in final dati clic pe
OK -sau bifati in casuta existenta in fata numelui destinatarului , adresa (adresele) la care
doriti a fi expediat mesajul . Veti constata ca au fost inscrise automat numele destinatarului
(destinatarilor) , iar la expediere calculatorul va complecta si adresa de e-mail corecta .
ATENTIE : In cazul cand nu aveti adresa destinatarului introdusa in "Lista de adrese" (sau
casuta postala nu are aceasta facilitate) , adresa se introduce direct dela tastatura , sub forma
nume@gazda.ro
- Cc: Aici puteti complecta adresele destinatarului (destinatarilor) la care doriti a trimite acest
mesaj in copie (daca este cazul) .
- Subject: Aici veti scrie dela tastatura , o scurta descriere a mesajului (veti constata , ca
imediat dupa scrierea subiectului mesajului in cauza , se va schimba automat si denumirea
ferestrei , din “New Message” in textul scurt scris de dvs. la unele casute postale care au
aceasta facilitate) .
Acum , puteti trece la redactarea mesajului propriuzis de la tastatura (in campul liber de mai
jos) , care trebuie sa fie scurt , concis , la obiect si obligator semnat . La transmiterea
mesajului , calculatorul va inscrie automat si adresa expeditorului . Acum nu va ramane decat
sa dati clic pe Send si mesajul astfel compus , va fi expediat .
Daca doriti sa atasati un ceva la acest mesaj , inainte de expediere , actionati asupra butonului
Attach (Attachaments) va apare o fereastra de dialog , cu ajutorul caruia navigati spre locul
unde aveti pregatit atasamentul respectiv , selectatil si dati OK . El va fi "agatat" la acest
mesaj , apoi puteti da comanda de Send in vederea expedierii mesajului cu tot cu atasamentul
respectiv . Despre atasamente , vom explica in detaliu putin mai departe .
Mai exista unele optiuni , de marcare a unui mesaj urgent , de expediere a unui mesaj catre un
anumit grup de corespondenti , etc.
Mai sunt o serie de conditii "mai speciale" pe care trebuie sa le indeplinesca un e-mail , ele
pot fi citite de dvs. in alte materiale din acest site .

E2.-Functia Reply :

Cu ajutorul acestei functii , puteti sa raspundeti imediat la un mesaj . Dand clic pe Reply , va
apare formularul unui nou mesaj , in care sunt scrise deja adresa destinatarului , iar la Subject
, apare Re si in continuare subiectul mesajului primit (in acest fel , destinatarul va sti ca
mesajul primit este un raspuns la mesajul trimis de el.) . Deci aceasta functie va scuteste ca la
un raspuns , sa mai fiti nevoiti a complecta adresa destinatarului si subiectul mesajului !

F3.-Functia Forward :

Cu ajutorul acestei functii , puteti trimite un mesaj sosit pe adresa dvs. , la alti corespondenti .
Dand clic pe Forward , va apare formularul unui nou mesaj , in care sunt trecute la partea de
text , urmatoarele : precizarea ----- Original Message ----- ; apoi From: (cu datele
expeditorului mesajului original) ; To: (cu datele destinatarului mesajului original) ; Sent: (cu
datele calendaristice referitoare la data si ora cand a fost trimis acest mesaj original) ;
Subject: (cu denumirea mesajului original) , iar in continuare se reda integral continutul
mesajului original si semnatura . Dvs. va trebui sa complectati adresa destinatarului ,
subiectul mesajului si aveti posibilitatea de a complecta in corpul mesajului (deasupra
precizarii ----- Original Message ----- ) un text , care sa explice motivarea trimiterii copiei
mesajului si semnatura dvs. Aceasta functie se poate utiliza atunci cand dvs. ati primit un
mesaj cu caracter mai deosebit si care apreciati ca merita a fi cunoscut si de alti corespondenti
ai dvs.

F4.-Cum se citeste un mesaj sosit in casuta postala :

Indiferent de varianta casutei postale , toate mesajele sosite pe adresa dvs. de e-mail , se vor
gasi in folderul (dosarul) Inbox . Daca sunt mai multe mesaje sosite , se va mentiona acest
lucru (printr-o cifra inclusa intre paranteze mici) . Functie de varianta casutei postale ,
afisarea mesajelor se poate face bucata cu bucata , mai multe intr-o lista , etc. La afisare , veti
vedea Subject , Expedtorul , si o serie de precizari suplimentare ca de ex. daca este un mesaj
urgent (are in fata semnul exclamarii de culoare rosie) , daca are atasamente (simbolul unei
agrafe de birou) eventual si marimea acestora , etc. Deasemeni , la unele tipuri de casute
postale , in fata fiecarui mesaj , exista o fereastra patrata , unde dvs. aveti posibilitatea de a
bifa (clic pe aceasta fereastra) pentru a dispune mutarea mesajului intr-un alt folder , stergerea
mesajului , etc. Daca doriti acum sa cititi pe rand continutul fiecarui mesaj , veti da dublu-clic
pe rand , pe fiecare mesaj in parte si va apare formularul cu continutul mesajului respectiv ,
dvs. avand astfel posibilitatea de al citi . Tot acum , unele casute postale va dau posibilitatea
de a da Reply si a raspunde pe loc la acest mesaj ; de a salva mesajul intr-un folder special
deschis de dvs. in casuta postala ; de a salva mesajul si atasamentul respectiv (daca este
cazul) pe calculatorul dvs. sau de stergere a mesajului citit . Se recomanda , ca la terminarea
citirii mesajelor sosite in folderul Inbox , acesta sa fie eliberat , pentru a primii noi mesaje iar
dvs. sa puteti sti mediat numarul mesajelor noi ce le veti primii . SFAT : Toate datele inscrise
de dvs. in "Lista de adrese" , precum si mesajele sosite , citite si mutate in dosarele speciale
deschise de dvs. in casuta postala (cu accent pe atasamentele acestor mesaje) , va ocupa un
spatiu din capacitatea casutei postale pusa la dispozitia dvs. si va reduce capacitatea
disponibila pentru a primi noi mesaje si indeosebi a unora cu atasamente mai mari . Deci se
recomanda ca mesajele cu atasamente , sa fie salvate pe PC dvs. si apoi sa fie sterse din
casuta postala , deasemeni , sa verificati din cand in cand , continutul dosarelor speciale si in
lmita posiblitatilor dvs. sa stergeti mesajele mai vechi ; pentru a elibera capacitatea disponibla
a casutei dvs. postale .

F5.-Salvarea mesajelor si a atasamentelor :

La casutele postale free , deschise in diferite site Web , in principiu exista doua sisteme de
salvare a mesajelor primite si a atasamentelor "agatate" la aceste mesaje si anume : Salvarea
mesajelor si atasamentelor , intr-un alt folder (dosar) special , deschis in casuta postala .
Practic , nu este o salvare , ci o mutare a acestor mesaje cu atasamentele respective , din
folderul Inbox in cel deschis special de dvs. Acest lucru se poate face "bucata cu bucata" ,
cand cititi mesajul respectiv , dand comanda de "mutare" si indicand denumirea dosarului
unde doriti a fi mutat acest mesaj . Ulterior , veti putea deschide acel folder si veti putea reciti
aceste mesaje , etc.
Salvarea mesajelor si a atasamentelor , pe calculatorul dvs. Pentru aceasta , dupa citirea
mesajului , se va da comanda de Select All si apoi de Save As . Va apare o caseta de dialog ,
in care dvs. va trebui sa indicati calea spre locul unde doriti a fi salvat mesajul (sau
atasamentul) , dati apoi clic pe OK si veti putea vedea cum se transfera datele pe calculatorul
dvs. (echivalent cu functia de download). Precizam , ca in functie de marimea mesajelor si in
aspecial a atasamentelor respective , precum si de viteza conexunii si a legaturii dvs. , durata
transferului de date pe PC dvs. variaza (este destul de mare in general) . Dupa ce vati convins
ca avti salvat corect datele respective pe PC dvs. , puteti comanda stergerea acestor medaje si
a atasamentelor respectice din casuta postala - elberand astfel capacitatea disponbila .

F6.-Functia Delete : Aceasta functie , sterge din casuta postala , atat mesajele , cat si
atasamentele acestora . Exista doua posibilitati de a sterge mesajele : direct din lista mesajelor
din folderul Inbox , daca bifati casuta din fata fiecarui mesaj si apoi dati clic pe Detete
(Sterge) ; sau "bucata cu bucata" dupa ce le-ati citit mesajele , actionand asupra butonului
Detele (Sterge). Recomandam varianta a doua , pentru a citi totusi mesajele sosite pe adresa
dvs. inainte de a le sterge . O data actionata acesta functie , se sterg defnitiv mesajele si
atasamentele acestora si nu mai pot fi recuperate , iar capacitatea casutei postale este eliberata
.

G,-DIVERSE :

Pentru complectarea cunostintelor dvs. privind posta electronica , recomandam a studia si


urmatoarele materiale : Pentru a trimite un mesaj cu atasament , este necesar ca intai sa va
pregatiti acest atasament pe PC dvs. Explicatii detaliate privind ce sunt acestea , cum se
pregatesc , cum se ataseaza la un e-mail , etc. le puteti citi in lucrarea "Atasamente la e-mail"
. NOTA : In cazul casutelor postale free deschise in site Web , durata aducerii acestor
atasamente astfel pregatite din PC dvs. la mesajul compus este deasemeni destul de mare
(durata este variabila functie de marimea acestora si de viteza legaturii) .
Daca doriti a cunoaste mai multe despre : Parola , Modele de mesaje , Mesaje urgente , Carti
de vizita , Folosirea grupurilor , Atasarea de imagini , etc. le puteti afla din lucrarea "Sfaturi "
.
Iar daca doriti sa utilizati acronime si/sau simboluri emotionale in mesajele dvs. , precum si
care este stilul potrivit pentru redactarea unui e-mail , puteti citi lucrarea "Reguli pentru
utilizare e-mail si listele de discutii".
Acum nu ne ramane , dacat sa va dorim o utilizare corecta a acestui servicu si cat mai multe
satisfac

Configurarea PC pentru o conexiune Dial_Up


A.- Ce este o conexiune Dial_Up

B.- Configurarea conexiunii Dial_Up


B.1).- Configurarea telefonului si a proprietãþilor acestuia
B.2).- Configurarea modemului
B.3).- Configurarea retelei de lucru
C.- Crearea unei conexiuni prin apel telefonic

A.- Ce este o conexiune Dial_Up

Conectarea la Internet prin linie telefonicã comutatã (Dial_Up)

Acesta este cel mai simplu si mai rapid mod de a te conecta la Internet. Pentru acest
tip de conexiune iti sunt necesare:

• un computer (cu program de operare Windows 9X);


• un modem (intern sau extern);
• o linie telefonica (automata).

Majoritatea utilizatorilor folosesc modemurile pentru a stabili o conexiune PPP (Point


to Point Protocol): acestea permit computerului tau sa comunice cu computerul
furnizorului de servicii (ISP - Internet Service Provider) prin intermediul liniei
telefonice astfel ca sistemul tau sa se comporte ca si cand ar fi vorba despre o
conexiune fizica. Astfel, protocoalele de retea TCP/IP (Transmission Control
Protocol / Internet Protocol) nu sesizeaza faptul ca folosesc o conexiune seriala in
loc de clasica placa de retea. Modemul instalat in / lânga computerul tau preia
informatiile digitale si le transmite ca semnal analogic prin linia telefonica
(modulaþie). Un alt modem aflat la capatul liniei - la ISP - primeste semnalul
analogic prin linia telefonica si il transforma la loc in informatie digitala
(demodulaþie). Majoritatea modemurilor comercializate astazi au viteze de 33,6 Kb/s
sau 56 Kb/s si sunt compatibile Hayes (inteleg instructiunile standard utilizate de
toate programele de comunicatii).

B.- Configurarea conexiunii Dial_Up

Pentru configurarea conexiunii Dial_Up urmezi procedura: Start > Settings > Control
Panel. Va apare fereastra de dialog Control Panel unde vei executa configurarea
necesara

B.1).- Configurarea telefonului si a proprietãþilor acestuia - Configuration


Telephony Drivers and Dialing Properties

Double-click pe Telephony si va apare o fereastra de dialog cu denumirea Dialing


Properties cu doua interfete: My Locations ºi Telephony Drivers. In interfata My
Locations vei completa la I am dialing from numarul de telefon care stabileste
legatura cu ISP. Scrierea se face cursiv, fara pauze intre cifrele componente (daca
le-ai introdus eronat, le stergi actionând asupra Remove si reiei introducerea lor
corecta); Apoi completezi la I am in this country / region, numele tarii in care locuiesti
(actionand asupra sagetii se va derula o lista cu numele tuturor tarilor, alegi tara
unde locuiesti) si completezi la Area code prefixul telefonic al localitatii respective
unde esti conectat la Internet; in final, la Dial using trebuie sa alegi intre Tone dial
(pentru majoritatea posturilor telefonice care sunt conectate in centrale telefonice
moderne) sau Pulse dial (pentru posturile telefonice conectate in centrale telefonice
vechi tip Rotary). Dupa ce ai terminat cu acesta interfata, poti trece la Telephony
Drivers; aici, la The following telephony drivers are installed on this computer,
verifici daca apare Unimodem Service Provider, click pe ea si apoi pe Configure…:
va trebui sa apara fereastra de dialog Modem Properties; daca este asa, totul este
corect si click OK; revii in fereastra de dialog Dialing Properties, click pe Apply si in
final pe Close.

B.2).- Configurarea modemului - Installs a new modem and changes modem


properties

Double-click pe Modems si va apare o fereastra de dialog cu denumirea Modems


Properties cu doua interfete: General si Diagnostics (in mod normal modemul
trebuie sa fie instalat si configurat o data cu instalarea programului de operare
Windows 9X); verifici daca in interfata General este inscris modemul din dotarea
computerului tau; poti vedea corectitudinea setarilor efectuate dand click pe
Properties si verificand datele afisate; din nou click pe Telephony Properties si vor
apare datele configurate la punctul B.1. Daca totul este corect poti inchide fereastra
de dialog.

B.3).- Configurarea reþelei de lucru - Configures network hardware and software


Este cea mai importanta configurare; double-click pe Network: va apare o fereastra
de dialog cu denumirea Network cu trei interfete: Configuration, Identification ºi
Access Control.

B.3.1).- In interfata Configuration, la The following network components are


installed trebuie sa apara obligatoriu 3 componente:

B.3.1.1).- Client for Microsoft Networks;

In cazul ca nu exista aceasta componenta, procedezi astfel :

• click pe Add;
• selectezi Client;
• click din nou pe Add;
• din lista care apare - Manufacturers selectezi Microsoft;
• apoi din lista Network Clients selectezi Client for Microsofts Networks;
• click OK.

B.3.1.2).- Dial-Up Adapter;

In cazul ca nu exista aceasta componenta, procedezi astfel :

• click pe Add;
• selectezi Adapter;
• click din nou pe Add;
• din lista care apare - Manufacturers selectezi Microsoft;
• apoi din lista Network Adapters selectezi Dial_Up Adapter;
• click OK.

B.3.1.3).- TCP/IP -> Dial-Up Adapter;

In cazul ca nu exista aceasta componenta, procedezi astfel:

• click pe Add;
• selectezi Protocol;
• click din nou pe Add;
• din lista care apare - Manufacturers selectezi Microsoft;
• apoi din lista Network Protocol selectezi TCP/IP;
• click OK.

Tot in interfata Configuration trebuie sa apara urmatoarele:

• la Primary Network Logon - Client for Microsofts Networks;


• la File and Print Sharing - nu trebuie sã apara nimic.

B.3.2).- In interfata Identification poti completa urmatoarele:

• la Computer name - numele cu care ti-ai botezat computerul;


• la Workgrup - Home;
• la Computer Description - creatorul computerului etc.

B.3.3).- In interfata Access Control: bifezi prima optiune de la Control access to


shared resources using si anume Share level access control.

Daca totul este bine click OK.

Atentie !: Este posibil sa-ti solicite introducerea CD - ului de instalare al programului


Windows 9X (pe care îl ai în computerul tau) pentru a prelua o serie de date
necesare functionarii corecte a noilor componente.

C.- Crearea unei conexiuni prin apel telefonic

Click right-mouse pe My Computer; apoi click left-mouse pe Dial_Up


Networking: va apare o fereastra de dialog cu aceeasi denumire (altã procedurã:
Start > Programs > Windows Explorer > Dial_Up Networking) .

Daca pachetul Dial-up Networking nu este instalat pe calculatorul vostru intrati in Control
Panel si faceti dublu click pe Add/Remove Programs . Activati Windows setup din partea de
sus a ferestrei , apasati apoi pe Communications iar apoi pe Details . Bifati Dial-up
Networking, apoi click pe butonul OK .Click din nou pe OK pentru confimare

odata ajuns aici, double-click pe Make New Connection si apare o fereastra tip
Wizard cu aceeasi denumire care te va ajuta la configurare; in aceasta fereastra de
dialog, la Type a name for the computer you are dialing completezi denumirea ISP la
care esti conectat, iar la Select a device trebuie sa apara denumirea modemului care
este instalat in / langa computerul tau; click Next si va apare urmatoarea interfata
unde vei completa la Area code, Telephone number si Country / Region code
aceleasi date ca si la punctual B.1; click Next si apare o interfata care-ti solicita
verificarea corectitudinii datelor introduse; apoi click pe Finish.

In ferestra de dialog Make New Connection trebuie sa apara un nou icon cu


denumirea data de tine. Click right-mouse pe acest icon si selectezi Properties: va
apare o fereastra de dialog cu numele legaturii avand patru interfete si anume:
General, Server Types, Scripting ºi Multilink .

In interfata General: la Use area code and Dialing Properties debifezi (pentru ca la
conectare sa nu se formeze prefixul localitatii).

In interfata Server Types la Type of Dial-Up Server trebuie sã apara PPP, Internet,
Windows NT Server, Windows 9X; la Advanced options vei bifa numai optiunea
Enable software compression (nu bifa optiunea Log on to network) iar la Allowed
network protocols bifezi numai TCP/IP.

In interfata Scripting bifezi Start terminal screen minimized.

In interfata Multilink trebuie sa fie actionata varianta Do not additional device.


Nu mai ramane decat sa apesi pe OK si ai terminat configurarea.

WORLD WIDE WEB

World Wide Web ( sau mai pe scurt spus WWW sau Web-ul ) reflecta prin numele sau
trasaturile sale esentiale :

• - destinat cautarii informatiei in intregul Internet ( world wide = in lumea intreaga)


• - foloseste hypertextul pentru organizarea informatiei ceea ce face ca aceasta sa apara
ca o pânzã de pãianjen ( web ) si care permite navigarea cu usurinta de la o pagina la
alta .

Hypertextul reprezinta o metoda de organizarea a informatiei in care anumite cuvinte,


marcate , sunt legate de alte documente care contin informatii aditionale despre ele.
Hypermedia permite realizarea delegaturi similare la grafice, imagini, animatie, etc.
.Selectionarea unui astfel de cuvint ( sau imagine) va avea ca efect afisarea documentului
legat de cuvintul respectiv.

Web-ul reprezinta un sistem urias de informatii legate intre ele ca intr-o pinza de paianjen
si care se afla pe calculatoare aflate in intreaga lume (situri web). Informatia poate fi
accesata privind paginile web care contin legaturi hypertext catre alte pagini web. Aceste
pagini web pot fi accesate folosind un software special numit Browser .

Principalele browsere existente pe piata sunt :

• Internet Explorer ( gratuit )


• Netscape Navigator ( gratuit)
• Opera ( shareware )

Fiecare pagina web este identificata printr-o adresa unica, care se mai numeste si URL
( Uniform Resource Locator ) . Aceasta va fi de forma
protocol://(www).gazda.nume_de_domeniu . Ea poate fi urmata in anumite cazuri de nume
de fisiere.

• Protocolul este de obicei http ( Hypertext Protocol ) insa el poate fi si FTP (File
Transfer Protocol) ori Telnet sau alte mai putin gasite.
• Particula www poate fi gasita in cadrul unor pagini, dar ea poate si sa lipseasca.
• Gazda reprezinta numele calculatorului si poate fi format din mai multe cuvinte cu
punct intre ele.
• Nume de domeniu reprezinta o prescurtare din 2 sau 3 litere. La aceasta ora exista 6
nume de domenii generale ( TLD - Top Level Domains ) - com, org. net, gov, edu, mil
( urmeaza sa se introduca cit de curind si altele noi - de tipul .pro, .info ) si nume de
domenii pentru fiecare tara ( ccTLD's - country codes Top Level Domains ) ca .ro
pentru Romania, .fr pentru Franta, .ca pentru Canada, .uk pentru Marea Britanie, etc
Lista Numelor de Domenii existente la ora actuala in lume poate fi gasita aici.

De exemplu pagina noastra principala poate fi accesata la adresa :

http://www.primulpas.ro , unde http este protocolul, primulpas - reprezinta gazda, iar ro


numele de domeniu.

Pentru a accesa o pagina web este suficient a scrise in spatiul de sus din browser adresa
cunoscuta si apoi sa apasati Enter sau Butonul Go.

A .- R ECOMA ND ARI G EN ERALE :


A .1) .- P entr u u til iz area rapid a, corec ta si uso ar a a br ows eru lu i
Int er ne t E xplorer , s e po at e de schide u n sh or tcu t pe de skt op !
As tf el pri ntr- un s imp lu click pe ace st sh or tcu t s e l an sea za I E.
A .2 ). - Se tare a s e f ace a stf el : cl ic k pe T oo ls din A ctiv e T itle Ba r
si din no u click pe Int er ne t op tio ns .
A .3 ). - I E se po at e de schide în bla nc , pen tru a-ti permit e
ale gere a si te u nde vrei s a na vi ghe zi , î nai nt e de co nectare .
A .4 ). - F avorit es s a f ie l a z i ca na vig are a s a f ie m ul t m ai fa cila .

B. - SE TAR EA SI A LEG EREA O PT IUNIL OR P entr u s eta rea s i


ale gere a opt iu nilor per son ale, se des chide IE (d aca ap are
ferea str a de conec tare la Int er ne t ( Di al_Up) click pe Wor k
Of fli ne), din no u click pe Tools din Activ e Ti tle Ba r s i i ar c lick
pe In terne t o ptio ns . Va a pare ferea str a de di al og Int er ne t
Opti on s c u 6 in ter fete si a num e:
B. 1.- Ge neral
B .2 .- Sec urit y
B .3 .- Co nt ent

B. 4. - Co nnect ion s
B .5 .- Pr ogr am
B .6 .- A dv anced

Si a cum pe r and , f iec are in ter fat a i n p ar te:

B. 1.- I nt erne t O ptio ns - in ter fat a ” Ge neral “


B. 1.1) .- În Ho me p ag e: click pe Use Bl an k si la Address ap are
Abou t bl an k . As tf el l a l an sarea IE , v a ap are p ag in a g oal a s i
click pe Favori tes spre s it e unde d oresti sa na vig hez i !
B. 1.2 ). - Î n T emporar y In terne t f ile s: cli ck pe Se tin gs si l a
ap ariti a f erestrei de dia log :
pentr u C heck for ne wer v er si on s o f st ored pa ge s a leg e v aria nt a
Aut om atic ally ;
pentr u T empor ar y I nt erne t files folder , la Amo un t o f di sk sp ace
to u se reg laj ul ma nua l s e d a l a m ini mu m, i ar î n c as uta se
st erge vechea cifra si s e s crie 5 0 Mb s i ap oi cli ck pe OK . As tf el
nu v ei î ncar ca c omp ut er ul c u d at e i nu tile ! cli ck pe De le te
File s. .. : se bif eaz a D ele te a ll of fline co nt en ts si click pe OK .
Reco ma ndare : D e c at e o ri iti ad uci am in te, st erge ma nua l
da tele ra ma se de la vechile n avig ari pri n I nt erne t ac tion an d ca
ma i s us ! A stf el vei a vea c omp ut er ul c ura t.
B. 1.3 ). - Î n H ist or y: L a Days t o k eep p ag es in hi st or y s ter ge
vechea cifr a si s crie 7 ; a utomat se vor s ter ge s ap ta ma na l
da tele vechi de na vig are s i nu s e v a î ncar ca i nu til c omp ut er ul !
Cli ck pe Cle ar h ist or y: l a a pari tia in ter og atiei click OK ; a stf el
st ergi vechile d at e di n c omp ut er le ga te de na vig arile
an terio are ! R ec om and are: De ca te ori iti a du ci a mi nt e, s ter ge
ma nua l d at ele r am as e de l a v echile na vi ga ri prin Int er ne t,
ac tio na nd c a m ai sus ! A st fel v ei avea comp ut er ul cur at .
B. 1.4 ). - Î n p ar tea de jo s a int er fetei sun t 4 ca se te:

Col or s: click pe ea si se bif eaz a U se W in do ws co lor s s i U se


ho ver col or , ap oi cli ck pe O K.
Fonts : click pe ea si la ap ariti a c as etei de di alo g ale ge
-pentr u La ngu age scrip t v ar ia nta L ati n b as ed
· - pentr u W eb pa ge f on t v aria nt a Ari al ( La ti n) [ optio na l]
- pentr u P la in t ext f on t v aria nt a C urier Ne w ( La tin ) si cli ck pe
OK .
La ngua ge : c lick pe e a, a poi c lick pe A dd s i a leg i di n li st a
derul at a li mba ca re vrei ( trebuie sa a pa ra în l is ta ) si cli ck pe
OK .
Accesibi lity : se reco ma nda sa nu s e bi feze n im ic !
B. 1.5 ). - I n f ine, c lick pe Appl y pen tru imple ment are a ac est or
se tari s i ap oi OK .

B. 2. - Int er ne t Opt ion s - i nt er fata ”S ecu rit y“ E st e cea ma i


imp or ta nt a s etare, de care depinde m odu l de n avi ga re pri n
Web d ar si s ig ur an ta si s ecu rita tea co mpu terul ui (a ta t
ha rdw are , c at si so f tware î n s peci al) ! D e a cee a se reco ma nda
a se se ta c u foar te ma re a ten tie ! L a ap ariti a i nt er fetei
Sec urity : cli ck pe C ust om Le vel si a pare c as eta Sec urit y
Se ti ng s cu ma i m ult e o ptiu ni dup a c um u rme az a:
B. 2. 1). - A ctiv eX c on tr ols an d pl ug -in s:
Do wnl oad si gn ed A cti veX co ntr ol s - -- Pr ompt
Do wnl oad un sig ned A cti veX c ontr ol s -- - Di sable
Ini tiali ze a nd sc ript A cti veX c ontr ol s no t mar ked a s s af e - --
Di sa ble
Run Activ eX con tr ols a nd pl ug- in s - -- En able
Script Activ eX con tr ols m ar ked sa fe for scrip tin g - -- En able
B. 2. 2) .- Co ok ies :

Allo w c oo kie s t ha t t ha t are st ored on y our co mpu ter - -- E na ble


Allo w per -se ssio n c oo kies (n ot s tored) - -- En able
B. 2. 3) .-

File d ownl oad - -- En able


Font d ownlo ad - -- En able
B. 2. 4) .- Ja va:

Ja va per mis si on s - -- Hi gh saf ety


B. 2. 5) .-

Acces da ta so ur ce s a cr os s do mai ns - -- D is able


Do n’ t pr ompt . .. -- -
Dr ag a nd dr op or c op y a nd pa st e files -- - E nable
In st all atio n o f des kt op it em s -- - Di sable
La unchi ng pr og ra ms an d f ile s i n a n IFRAM E - -- Pr ompt
Na vig at e sub -fra mes a cr os s dif feren t do mai ns - -- E na ble
So f tware c han nel permi ss io ns -- - Medi um saf ety
Su bmi t no ne ncr ypt ed f orm da ta -- - En able
Userd at a per si st en ce -- - D is able
B. 2. 6) .- Scripti ng :

Activ e scrip tin g - -- En able


Allo w p as te o perati on s v ia scrip t - -- E nab le
Scripti ng of Ja va a pple ts - -- E na ble
B. 2. 7) .- Us er Authe ntic atio n:

Lo go n -- - A ut om atic lo go n o nl y in In tra ne t z one .


Apoi i n c ase ta Rese t to: al ege Mediu m s i click pe OK . I n f ine,
click pe Apply s i din n ou pe OK
B. 3. - Int er ne t Opt ion s - i nt er fata ”C on ten t“ E st e cel m ai
si mpl u de s etat , pen tru ca prac tic n u trebu ie fa cu t n imic !
B. 3. 1). - C on tent Advis or se ut ili zea za d aca ai copi i mi nori în
ca sa , pentr u a le bloc a a cce su l pe a num it e s it es m ai deo chi at e
din Int er ne t în lip sa ta .
B. 3. 2) .- Cer tif ic at es e st e ut iliz at a in c omer tu l electr onic pe ntru
a se obti ne u n cer tif ic at de aut entif ic are s pecia l, de la o s erie
de so cie tati s peci ali za te pe W eb - bi neîn teles dup a o s erie
în trea ga de d at e, verif ic ari e tc . E l se a gat a de E -m ai luri si de
br owser si po at e f i con sult at si verif ic at de orici ne,
con vin ga nd u- se ca emit ent ul e st e i ntr ade var per so an a care s -a
recom an dat (m ai es te ut ili za t l a cript are a-decript area e-m ail)
B. 3. 3) .- Per so na l in for ma tio n es te u tili za ta î n sp ecial de
oa me nii de a fa ceri. Es te pr actic o C ar te de vi zit a electr onic a
cu da tele t ale per so na le, care s e p oa te at asa l a E -m ail uri etc.
Se p oat e co mple ta da nd cli ck pe My pr of ile , v a ap are l is ta
per soa nelor de co nta ct di n A dres s B oo k , selec tea za adre sa t a
sau o fa ci di n n ou , din Aut ocomple te. T u vei decide dac a îl vei
ut ili za sau n u !

B. 4. - Int er ne t Opt ion s - i nt er fata ”C on nect ion s“ D e s etare a


corect a a a ces tei i nt er fete, depinde a tat na vig are a pe I nt erne t
cu IE , c at s i co nectare a c orecta a OE !
B. 4. 1). - i nt er fata Co nnec tio ns : a re î n pri ma par te pos ibilit at ea
de a fa cilit a c onect area la In terne t. N u ac tion a a supra ei
pentr u c a ri st i s a ai al te pr obleme nec un os ca nd d at ele de l a
ISP !
B. 4. 2) .- In par tea a d ou a la Di al -up se ttin g: e st e deli cat a ( de ea
depinde c onect area la in terne t s i la ISP ). Treb uie s a a par a î n
ferea str a D en um irea ISP loc al ( Def au lt) . D aca es te a sa, cli ck
pe Se tt in gs si v a a pare o c ase ta cu den um irea I SP loc al u nde
trebu ie fa cu te u rm at oarele se tari :
B. 4. 3) .- la A ut om atic co nf ig ur ati on : s e bif eaz a Aut om atic all y
de tect s etti ng s
B. 4. 4) .- la Pr oxy ser ver : s e bif eaz a Use a pr oxy ser ver si By pa ss
pr oxy ser ver for loc al a ddres se s. ATENT IE: Tot ai ci, în ca se ta
Addr ess trebu ie s a fie u n gr up de ca teva n umere, iar la ca se ta
Por t u n si ng ur n um ar. Ele s unt da tele ser verul ui ISP loc al s i
dac a le ai es te bine sa le no tezi un de va s igu r ! D upa ce a i
in st al at e a ces te d at e, cli ck pe A dv an ced si v a ap are Pr oxy
Se tti ng s. Ai ci, dat ele din Addre ss si Por t treb uie s a s e
reg as ea sc a î n t abelu l de sfa sur at. Se bi fea za Us e t he s am e
pr oxy ser ver for al l pr otocol s a poi click pe OK .
B. 4. 5) .- In par tea de jo s a c ase tei de di alo g m ai es te op tiu nea
Di al -up se tti ng s c u trei c ase te u nde t rebuie sa a pa ra nu mele
ta u de cod la User na me , p ar ol a de c onect are l a P assw ord , ia r
ul tim a p oa te f i g oal a. Cli ck pe Pr oper ties si v a ap are o ca se ta
de dia log c u de nu mire a IS P lo cal . I n a cea st a c as eta , sun t p atr u
in ter f te:
la Ge neral : a pare nu mar ul de t elef on de l a I SP loc al s i d at ele
mode mu lu i t au ( nu m ai ap as a pe Co nf ig ure în truc at si gur
mode mu l e st e dej a c onf igu ra t da ca es ti co nect at l a I nt er ne t !) .
la Ser ver T ype s: bif eaz a: E nable So f tware Co mpres si on de la
Adv anced optio ns s i T CP /I P de l a All owed ne twor k pr otocol .
Res tu l treb uie s a f ie libere ! V erif ici sa nu f ie c um va bifa t din
gre se ala Lo g on t o n etw or k pentr u a p ut ea s ta pa ni c orect
co nectare a l a I nt er ne t !
la Scripti ng : Script file - r am ane libera , d ar bif eaz a Sta r t
termi na l sc reen m in imi zed.
la Mu ltili nk : ale ge Do no t u se addi tio nal de vices .
Cli ck pe OK si di n no u OK pentr u iesire a di n i nt er fat a de
dial og .

B. 5. - Int er ne t Opt ion s - i nt er fata ” Pr ogra ms “ A cea st a


in ter fat a e st e e xtrem de si mpla . Verif ica dac a l a E -M ail est e
Ou tlo ok Ex pres s, ia r la Co nt act lis t e st e A ddres s B oo k . Res tu l
nu pre a i nt erese az a si se s or teaz a aut oma t ! D ea se meni ,
bif eaz a I nt erne t Expl orer s ho uld che ck t o s ee w he ther it is the
defa ult br owse r. Click pe OK si g at a.

B. 6. - Int er ne t Opt ion s - i nt er fata ” Adv anced “


Intr uc at în l is ta derul at a s unt f oar te m ul te opti un i, o s a-ti s pu n
la fiecare vari an ta , n uma ru l râ ndu lu i c u o ptiu ne a c are s e
bif eaz a ( rest ul opti un ilor r am an nebif at e).

la Acces sibili ty : bif eaz a 1 s i 2 (deci t oat e opti un ile)


la Br ows in g: bi fea za 1 , 2 , 3 , 4, 6, 7 , 8 , 9, 11 , 1 2, 13, 1 4 si 1 5
(ra ma n nebif at e 5 si 1 0);
la Underli ne li nk s click pe Alw ays s i bif ea za 1 , 2 si 4 (ra ma ne
nebif at a 3 );
la HTT P 1 .1 s etti ng s: bif ea za op tiu ne a 1 (2 r am an e nebif at a) ;
la Ja va V M: bi fea za op tiu nea 3 ( 1 s i 2 r am an nebif at e) ;
la Mu lti media : bi fea za 2 , 3 , 4, 6 s i 7 (r am an nebif at e 1 s i 5 );
la Pri nti ng : bi fea za u ni ca opti une ;
la Se ar ch fr om t he A ddres s b ar / Wh en se ar chin g: bif eaz a
Di sp ay re su lts , an d g o t o the mo st li kely si te;
la Sec urity : bi fea za 4, 5 , 6 , 8, 9, 1 1 s i 1 2 (r am an n ebifa te 1 , 2,
3, 7, 1 0 s i 13) .
In fine , cli ck pe Apply si din no u pe OK . Ai termi na t s eta rea !

C. - DI VER SE
Pentru în ceperea n avi ga rii pe I nt erne t, c lick pe s hor tc ut -u l de
pe des kt op al br owser -ul ui I nt erne t Expl orer si el s e v a
des chide c u pa gi na alb a. Cli ck pe F avorit es s i a leg e den um irea
si te u nde dores ti s a te c onect ezi (s au a l m otor ulu i de c au ta re)
si cli ck pe ac ea st a de nu mire.I media t v a a pare D ia l- up
Co nnec tion (c are treb uie s a ai ba denu mire a IS P l ocal , n umele
ta u de cod si par ola sub f or ma un or a steri scu ri), cli ck pe
Co nnec t si i mediat vei auz i c um se f orme az a n uma ru l. Dup a
schi mbu l a ut om at de par ole , D ia l-u p C on necti on va di sp are
(pra ctic s e m ini ma lize az a si v a ap are i n T askb ar .Vei v ede a î n
Tas kbar c um s e î ncar ca s i v a a pare prim a p ag in a di n si te u nde
ai dorit sa a ju ngi . N avi ga rea nu di fera mu lt de celela lt e
br owse rs, d ar a re u nele faci lita ti pe c are v ei a vea pla cerea s a
le de scoperi s in gur pe par cur sul ut ili za rii a ces tu i
pr ogr am .T er min are a na vi ga rii s e f ace di n File si Clo se .

ATEN TIE : I n m od n orm al , a r treb ui s a s e f aca deco nectare a


aut oma ta de la In terne t d ar e m ai s ig ur sa- l dec onect ezi t u
(cli ck cu dreap ta pe Di al -Up di n T askba r si a leg i Di sc on nect)
pentr u a n u a vea sur priz e de a r am ane conec ta t m ul t si bi ne !
Se po t sp un e f oa r te m ul te despre ut lili zare a a ces tu i br ows er ,
despre m od ul de ca ut are pe W eb (c ai s i m ijlo ace) , de spre
mod ul de s alv are a p ag inil or of fli ne, despre s alv are a s i
event ua l t iparire a p ag inil or din Web, ca ut are a a dresel or unor
si tes dorit e a fi vi zit at e, li nk uri si adre se p os tale , s unt opt iu ni
pentr u per so na liz are a de skt op-u lu i (p ag in a Web direct pe
ecra nu l c alcu lat orul ui ) e tc .
E-mail
E-mail-ul sau poşta electronică se referă la transmiterea sau primirea de mesaje prin
intermediul unor sisteme de comunicaţie electronice. Majoritatea e-mailurilor trimise astăzi
sunt prin intermediul Internetului, iar e-mailul este unul dintre cele mai dese utilizări ale
Internetului.

O adresă modernă de e-mail este de forma vasilep@companie.ro, unde "vasilep" este numele
de utilizator, iar "companie.ro" este numele domeniului.

Standardul e-mailului a fost definit în RFC 2822, care spune că un e-mail este împărţit în
două părţi:

• headers - antetul care


include informaţii
precum destinatar,
subiect, etc.
• body - corpul mesajului
propriu-zis

Antetul conţine cel puţin patru câmpuri:

• From - (de la) adresa de


e-mail a expeditorului
mesajului
• To - (pentru) adresa de e-
mail a destinatarului
mesajului
• Subject - (subiect) un
rezumat scurt al
conţinutului mesajului
• Date - (data) timpul şi
data locală atunci când
mesajul a fost trimis

Alte câmpuri des folosite sunt:

• Cc- Carbon copy (copie


la indigo) - o copie a
mesajului va fi trimisă şi
la adresa de e-mail din
acest câmp
• Bcc - Blind carbon copy
(copie la indigo oarbă) -
la fel ca şi Cc, doar că
destinatarul nu va şti că o
copie a mesajului a fost
trimisă şi la adresa de e-
mail din acest câmp.
Sistemul de operare MS-DOS

Acest sistem de operare a apărut ca o necesitate de a înlocui


obositoarele benzi magnetice, care erau folosite pentru stocarea şi
căutarea informaţiei. MS-DOS reprezintă prescurtarea de la MicroSoft
Disk Operating System, adică Sistem de operare cu disc. MS-DOS este
o interfaţă în mod text, între calculator şi utilizator, care permite
“dialogul” adică introducerea de informaţie de la tastatură şi citirea
comenzilor şi a răspunsurilor, pe ecran.