Grupul Scolar Electromure Targu Mures Proiect Pentru atestarea competenelor profesionale n nvtmnt liceal.

Tema: Msurarea Debitelor Profesor ndrumtor: Gherman Gheorghe Candidat: Biri Petru Radu Anul colar: 2010-2011 1

Cuprins

1.Debitul...........pag.3 2.Msurarea debitului...pag.6 3.Clasific 4.Dispozitivele de strangulare...pag.10 5.Debitarea difereniale.... ip balan .....pag.18 7.Debitarea difereniale cu clopot.....pag.19 8.Rota itilor de lichide i gaze...pag.22 10.Schema de lucru...pag.23 11. Debitme agnetic constant...pag.25 Bibliografapag.28 2

1.Debitul.

Debitul (Q, q) este limita raportului dintre volumului de fluid care trece print r-o suprafa fix ntr-un timp t i intervalul de timp, cnd acesta tinde ctre zero (STAS 174) Alte noiuni, simboluri i uniti de msur din domeniul mecanicii fluxidelor, hidraul cii i termotehnicii se dau n STAS 3061 74 SI RESPRECTIV 7109 73. Debitul se definet e ca fiind cantitatea de substan solid, lichid sau gazoas care trece printr-o seciune oarecare n unitate de timp. Msurarea debitelor fluidelor se poate realiza fie ca d ebite volumice Q v, msurate n m3/s volum de fluid scurs n unitate de timp.[11] QV = V m3 [ ]l t s unde: v- volumul; t- timpul. -fie ca debite masice Qm, msurate n m Kg

Kg/s-masa de fluid scurs n unitatea de timp. Qm = t [ s ] ; m-masa lichidului; tt impul. ntre cele dou tipuri de debite exist relaia: Qm = Qv, ( densitatea fluidului practic se mai utilizeaz m3/h; l/h; l/min, sau N/s, pentru debite de greutate. Mi jloace pentru msurat debitul dup metoda volumic: a) contorul cu palete (contorul cu turbin, fig.I.58) folosete rotaia paletei cauzat de fora de apsare a fluidului ce est e orientat tangenial de orificiile unei casete. b) contorul Voltmann (contorul cu turbin, fig.I.59) se folosete pentru ap rece i cald. Pentru sensibiliti i precizii m mari se conecteaz la acesta un al doilea contor, de exemplu unul cu cilindru inel ar. Fig.I.58 Contor cu palete Fig.I.59 Contorul Voltmann 3

Fig.I.60 Contor cu tambur c) contorul cu tambur (fig.I.60) are trei camere. Dup u mplerea camerei I, fluidul trece n camera II i se schimb centrul de greutate. Ca ur mare se rotete tamburul n sens trigonometric i lichidul trece n camera III. Rotirea tamburului este transmis la un numrtor. d) contorul cu piston (fig.I.61)se folosete pentru debite mari. Contoarele cu 2 i cu 4 cilindri ocup spaiu mare, dar msoar mai ra pid. Ele sunt prevzute i cu compensatoare de temperatur. e) contorul cu cilindru in elar (fig.I.62)este construit din carcasa C, pistonul inelar Pi, paleta P, camer a de admisie A i camera de evacuare E. f) contorul cu roi dinate (fig.I.63)folosete un angrenaj de cilindri ovali danturai. Fig.I.61 Contor cu piston Fig.I.62 Contor cu cilindru inelar Fig.I.63 Contor cu roi dinate 4

g) contorul cu cilindri rotativi (fig.I.64) folosete doi cilindri ovali comandai d e dou roi dinate n angrenare pentru a evita frecarea ntre cilindri. Se folosete pentru debite mari; cderea de presiune e mic (15...25 mm H 2O). Sunt contoare rapide (15 00 rot/min). Fig.I.64 Contor cu cilindri rotativi Fig.I.65 Cadrane pentru contoare (apometre) n figura I.65 sunt prezentate tipuri analogice de cadrane pentru apometre. Acestea indic multiplii i submultiplii metru lui cub(m3) sau nregistreaz numeric valoarea debitului. Contoarele msoar volumul de lichid sub presiune care trece printr-o conduct, ntr-un interval de timp oarecare. Indicaia numeric a contoarelor este o indicaie format din cifre cu diferite ordine de mrime (mii, sute, zeci, unitai, zecimi) citite, fiecare, pe un cadran sau dispo zitiv de afiaj marcat corespunztor (x1000, x100, x10, x1, x0,1). Pentru msurarea vo lumului apei, se utilizeaz apometre. 5

2.Msurarea debitului Msurarea debitului sau a cantitilor de lichide, abur sau gaze c onstituie o operaie important care se face n fiecare nitate industrial, n scopul condu cerii unor procese tehnologice, cunoaterii exacte a consumului, determinrii randam entului diferitelor instalaii, agregate tehnopoce sau stabilirii preului de cost. Aparatele utilizate pentru msurarea debitului se numesc debitmetre, iar cele util izate pentru msurarea cantitilor de fluid se numesc contoare. Debitmetrele, pe lng fu ncia de msurare, pot avea i o funcie de reglare a debitului ntre anumite valori, pros crise de procesul tehnologic. Debitul reprezint cantitatea de substan (solid, lichid, gazoas) care se scurge uniform, printr-o seciune tranversal, n unitatea de timp. n p ractic, debitul se exprim, n general, sub dou forme, i anume: debit de volum i debit d e mas. din relaiile enunate sunt: V = volumul, n m ; m = masa, n kilograme ; t = timpu l , n secunde. Deci kg/s reprezint unitile de msur pentru debitul de volum i respectiv de mas, n sistemul internaional de uniti de msur (SI). n tehnic, debitul de volum se poate exprima n l/s, l/h iar debitul de mas n kg/h, t/h, t/s, n funcie de valoarea pe care o are. Metodele folosite pentru msurarea debitului fluidelor au la baz princ ipalul presiunii difereniale, presiunii dinamice, vitezei medii de deplasare, ind uciei Mrimile fizice 6

electromagnetice, propagrii oscilaiilor sonore n fluid, ionizrii sau efectului calor ic produs asupra fluidului. Principiul msurrii debitului dup metoda droselului (str angulrii) se vede n figura I 66. Ca dispozitive de strangulare se folosesc diafrag me, ajutaje i tuburi Venturi. Diafragma din figura I.67a este cel mai des utiliza t, reprezint un disc cu o gaur circular cu centru pe axa conductei. ngustarea curentu lui fluidului datorit diafragmei ncepe naintea acesteia i are seciunea minim dup diafr gm. Aa cum reiese din figura I.66, dup diafragm presiunea fluidului nu se mai restab ilete complet. Aceast pierdere de presiune p se datoreaz apariiei unor zone de vrtejur i. Spre deosebire de diafragm ajutajele (fig.I.67b,c) au o parte profilat, ceea ce permite reducerea vrtejurilor. Tubul Venturi, reprezentat n figura I.67d, are o p arte profilat analog cu ajutajele, dup care urmeaz o parte divergent numit difuzor. Da torit acestei forme, tubul Venturi creeaz zone mici de vrtejuri i cderea de presiune este mic. La trecerea unui fluid prin conduct cu viteza V1, n seciunea (minim) de str angulare apare o diferen de presiune p = P1-P2 (fig.66),care se msoar cu un manometru , iar debitul se calculeaz cu relaia: Q=kp, unde: Kun coeficient ce depinde de natura fluidului, de geometria strangulrii. Se mai ntlnesc: o Debitmete electromagnetice; o Debitmetre inductive; o Debitmetre calorimetrice; o Debitmetre anemometrice; o Debitmetre de vitez cunoscute sub numele de contoare de vitez sau de debit sunt aparate pentru msurarea direct a vitezei (debitului) unui fluid cu indicare local. 7

Fig.I.66 Debitmetru cu diafragm Fig.I.67 Tipuri de debitmetre

3. Clasificarea debitmetrelor Se poate face dup mai multe criterii, dintre care c ele mai importante sunt : - principiul de funcionare, - modul de afiare a valorii msurate, - precizia de msurare. Dup principiul de funcionare se deosebete : - Debitme trele difereniale sunt aparate care msoar debitul pe baza determinrii diferenei de pr esiune care se creaz la tercerea fluidului printr-un element de strangulare, mont at e conducta respectiv. Diferena de presiune se msoar nainte (amonte) i dup (aval) el mental de strangulare. Debitmetrele difereniale sunt cele mai rspndite aparate folo site la msurarea debitului. Cu ajutorul lor se poate msura debitul tuturor fluidel or. - Rotametrele, denumite i debitmetre cu diferena constant de presiune, funcionea z pe principiul presiunii dinamice a fluidului dintr-o conduct, care poate deplasa , pe direcie vertical, un plutitor aflat n interiorul unui tub de msurare conic. Se folossesc curent la msurarea debitelor mici i mijlocii de lichide i gaze i , n unele cazuri, chiar a aburului. 8

- Tuburile de presiune cunoscute i sub denumirea de tuburi Pitot- Prandtl msoar ind irect debitul prin determinarea vitezei medii a fluidului ntr-o conducta. Este o metoda anevoioas, din care cauz determinarea debitului pe aceast cale are un carcter informativ. - Debitmetrele electromagnetice sau de inducie i bazeaz funcionarea pe p rincipiul tensiunii electromotoare care ia natere ntre doi electrozi, plasai n fluid ul al crui debit se msoar. Aceste aparate folosesc la msurarea debitelor(de la foart e mici la foarte mari) de lichide i, n special, a celor agresive i vscoase.Debitmetr ele electromagnetice nu se pot folosi dect n cazul n care lichidul, al crui debit se msoar, are o conductant de cel puin 100s/cm. Debitmetrele electromagnetice au n compo nena lor, n principiu, un traductor debit-tensiune electromotoare, un amplificador de semnal i un sistem de indicare, nregistrare sau integrare a debitului msuarat. - Anemometrele sunt aparate care msoar (indirect) debitul de gaze, prin determinar ea direct a vitezei de deplasare a acestora. Sunt folosite n instalaiile de ventilai e i, n mod curent, n meteorogie. Tot din acest categorie mai fac parte i termoanemome trele. Ele funcioneaz pe proncipiul dependenei care exist ntre cantitatea de cldur, ce at de un corp nclzit, i viteza curentului de gaz n care se afl corpul respectiv. Cunos cnd aceast depedent se poate msura debitul gazului respectiv. - Debitmetrele ultraso nice funcioneaz pe principiul propagrii oscialiilor ultrasonice n mediul al crui debit se msoar.Timpul de propagare a oscilaiilor pe o anumit distan a conductei, n sensul c rgerii fluidului i n sens opus, depinde de viteza fluidului. Prin determinarea vit ezei se poate msura debitul de fluid din conduct. n acest stoc, n conducta respectiv se amplaseaz un emitor i un receptor de sunete. 9

- Debitmetrele calorimetrice sunt bazate pe nclzirea fluidului de la o surs exterio ar de energie, care creeaz o diferen de temperatur ce depinde de viteza de curgere a fluidului. Sunt folosite la msurarea debitului de gaze i mai puin a debitului de li chide deoarece pentru acesta consumul de energie necesar nclzirii este foarte mare . - Debitmetrele de ionicare i bazeaz funcionarea pe ionizare fluidului cu ajutorul izotopilor radioactivi (caz des ntlnit), a descrcrilor prin scnteie sau a descrcrilor umeniscente i msurarea efectelor cu ajutorul crora msurm debitul. Intensitatea curent ului electric de ionizare depinde, n principiul, de vitez de currgere a fluidului, mrime care poate fi folosit pentru msurarea debitului de lichid sau gaz. Dup modul de obinere a rezultatului msurrii, debitmetrele pot fi : indicatoare, nregistratoare , combinate integratoare), cu transmitere la distan. Instalaile de msurat debitul, c onstruite pe principiul presiunii difereniale, au n componena lor urmtoarele elemnte : dispozitivul de strangulare, aparatul de msurat propriu-zis (debitmetru difereni al), conductele de legtur pentru transmiterea presiunii de la distan pozitivul de st rangulare la aparat, dispozitivele de protecie care asigur funcionarea corect a inst alatieri (vase de decantare, condesare, aerisire, separare). (indicatoare nregist ratoare 4. Dispozitivele de strangulare Sub aceast denumire sunt cunoscute dispozitivele care se monteaz pe conducte, cu scopul de a crea o ngustare local la trecerea fluid ului, strangulare ce provoac o cdere de presiune. Msurnd diferena de presiune dintre 10

amontele i avalul elementului de strangulare cu ajutorul unui manometru diferenial , putem determina debitului fluidului care curge prin conducta, avnd n vedere ca v iteza de curgere a fluidului n conduct este proporional cu diferena de presiune. Ca e lemente de strangulare se folosesc diafragmele, ajutajele, tuburile Ventura, exe cutate la anumite dimensiunii normalizate. Cosiderm o conduct orizontal prin care c ircul un fluid (lichid sau gaz), pe care se monteaz ntre dou flanes, o diafragm (fig. 5.22).Se observ ca n dreptul strangulrii, ca urmare a reducerii seciunii transversa le, curentul, de fluid se ngusteaz, determinnd o cretere a vitezei de deplasare a pa rticulelor de fluid i o scdere a presiunii statice a acestuia. Msurnd presiunea nante i dup elementul de strangulare, n sensul de curgere a fluidului se constat ca presi unea n amontele diafragmei p1 este mai mare dect cea din aval p2. Presiunea difere nial va fi transmis unui debitmetru diferenial care va indica direct debitul. Determ inarea debitului, n funcie de presiunea diferenial msurat, se poate face cu relaia sim lificat: Q = k h. 11

n care : Q este debitul de fluid : h presiunea diferenial msurat cu un maometru difer enial; k = o constant depedent de caracteristicile fluidului natur si dimensiunile e lementului de strangulare de sistemul de uniti de msur. - Diafragmele sunt cele mai simple dispozitive de strangulare folosite la msurarea debitului. Dau rezulate co recte n msurri atunci cnd se monteaz pe conducte al cror diametru interior D este mai mare de 50 mm. Diafragmele normalizate, dup modul de preluare a presiunii difereni ale, pot fi cu disc sau cu camere inelare. n afara acestor diafragme, n anumite ca zuri, se folosesc diafragme de construcie special, cum sunt: diafragmele segment, diafragmele dreptunghiulare sau diafragmele duble. n fig. 5.23, a este reprezenta nt o diafragm disc iar n fig. 5.23, b o diafragm cu camer inelar. 12

Discul 1 care este executat un alezaj cu diametru d are rolul de a ingura secunea de trecere a fluidului, producndo diferen de presiune static. iferenade presiune din tre amontele si avalul diafragmei este preluata prin prizele de presiune 2 si 3, respectiv camerele inelare 4 si 5, transmisa cu ajutorul conductoarelor de lega tura la debitmetrul diferenial. Diafragmele segment (fig. 5.24) locuiesc diafragme le normalizate lamasurarea debitului lichidelor si gazelor care contin impuritat i (lichide cu particule de namol, gaze cu particule de prat etc.). Aceste impuritati, in cazul utilizarii diafragmelor obisnuite se depn la partea i nterioara a diafragmei, reducand sectiunea orificiului de trecere a fluidului si ca urmare si precizia de masurare a instalatiei. Pentru masurarea debitelor flu idului care circula prin conducte dreptughiulare se folosesc diafragme de forma dreptunghiulara ( fig.5.25), care dau rezultate asemanatoare cu diafragmele circ ulare daca se respecta conditia: 13

In care : a si b sunt dimensiunile orificiului diafragmei: - dimensiunile interi oare ale conductei prin care circula fluidul. Diafragmele duble (fig.5.26) se utilizeaza la masurarea debitelor fluidului visc oase. Cele doua diafrage se monteaza la o distanta de 0,5 D una de alta. Diafrag ma principala, urmarind sensul de curgere a fluidului, este diafragma 2. Ajutaje le, ca si diafragmele, se executa dupa dimensiuni normalizate. Constructiv, pot fi de doua tipuro: ajutaje cu orifici separate si ajutaje cu camere separate. In fig. 5.27 este reprezentat cu ajutaj normalizat; sectiunea superiaora reda ajut ajul cu camere inelare, iarcea inferioara, ajutajul cu orificii separate. Se rec omanda folosirea lor in cazul conductelor cu diametrul interior de mai mic de 20 0 mm. Precizia de asurare a debitului cu aceste elemente este mai mare decat in cazul utilizarii diafragmelor. 14

- Tuburile Ventura (fig.5.28) se pot folosi cu rezultate bune atat la masurarea lichidelor cat si la aburului si gazelor. Au fost insa studiate mai putin din ca re cauza si raspindirea lor in masurarile industriale este mai limitata. Dispozi tivele de strangulare normalizate se monteaza pe conducte cu deosebita atentie, de modul lor de amplasare depinzand justeea masurarii debitului. Ele se monteaza coaxial cu conducta, pe portiunile drepte ale acesteia unde curgerea fluidului este uniforma. Pe fiecare dispozitiv de strangulare se aplica inscriptiile : dia metrul orificiului de strangulare d, diametrul interior al conductei pe care se poate monta elemental de strangulare, diametrul maxim si unghiul conului de iesi re la ejutaje si tuburi Ventura, sageata ccare arata sensul de curgere a fluidul ui prin conducta, presiunea maxima pentru care este construit dispozitivul, semn ele (+) si (-) pe corpul camerelor inelare. 15

5.Debitmerele diferentiale. Se pot folosi pentru masurarea debitului tututor lic hidelor, gazelor si vaporilor a caror presiune de lucru este cuprinsa intre 0,1 si 1,000 kgf/cm (0,01 MN / m si respectiv 100 MN/m) si temperatura pana la 300C. Masurarea debitului cu aceste aparate se poate face cu o eroare de maximum 2% di n limita superioara de masurare a aparatului. Dupa tipul elementului de seziare a presiunii diferentiale statice, debitmetrele diferentiale pot fi: cu plutitor, cu clopot, cu balanza inelara si cu element elastic. - Debitmetrele diferential e cu plutitor functioneaza asemanator cu manometrele cu lichid, plutitorul urmar ind denivelarea lichidului profusa de presiunea diferentiala masurata. Ele se co nstruiesc cu vase profilat. In fig. 5.29 este reprezentata schema de principiu a unui debitmetru diferential cu plutitor, cu vase manometrice cilindrice. Cele d oua vase manometrice 16

au diametre diferite insa sunt de volume egale. Plutitorul se monteaza in vasul de diametru mai amre: vasul fara plutitor poate fi interchimbabil,cu cateva vase acoperindu-se intreg domeniul de masurare a aparatului . Debitmetrele diferenti ale cu plutitor cu unul dintre vasele manometrice profilat (fig.5.30) se caracte rizeaza prin aceea ca unul din vasele manometrice este de forma cilindrica, iar celalat este realizat dupa un anumit profil care sa permita trasareaunei scari l iniare pe aparat. Plutitorul este introdus in vasul de forma cilindrica. La aceste aparate plutitorul un mai este proporcional cu presiunea diferentiala creata de dispozitivul de strangulare, si cu debitul de fluid care se scurge pri n conducte. - Debitmetrele diferentiale cu brat mobil (fig.5.31). Principala lor caracteristica este aceea ca intre cele doua vase manometrice este o legatura f lexibila si un una rigida ca in cazul debitmetrelor cu plutitor. 17

6. Debitmetrele diferentiale de tip balanta. Se construiesc cu vase manometrice cilindrice sau inelare. Scara gradata a aparatului este proportionala cu diferen ta de presiune primita. In fig. 5.32 este reprezentata schema de principiu a unu i debitmetru diferencial cu balanta cu vse inelare (balanta inelara), mult mai r aspandit decat aparatull cu vase ilindrice, fiind utilizat frecvent la masurarea debitului aburului, lichidelor si gazelor. Inelul tubular 1 in care se afla per etele despartitor 2 se sprijina prin traversa 3 pe reazemul 4. Presiunile p1 si p2 de valori diferite, aplicate lichidului manometrice 5, se transmit peretelui despartitor 2 provocand rotirea vasului inflar cu un ung proporcional cu diferent a de presiune dintre p1 si p2. Momentrul antagonist este dat de contragreutate 6 . 18

7.Debitmetrele cu diferentiale cu clopot au vasele manometrice (unul sau doua) s ub forma de clopot. Vasele manometrice sunt cunfundate in lichid si ele se depal seaza pe verticala sub actiunea presiunii diferentiale primite. Ca lichide manom etrice se folosesc de regula mercurul si uleiruile parafinoase. Se utilizeaza in special la masurarea debitelor de gaze care au o presiune statica mica, deoarec e acest tip de aparate au o sensibilitate ridicata. In fig 5.33 a si b sunt repr ezentate doua dintre formele de clopote folosite in constructia aceptor debitmet re. - Debitmetrele diferentiale cu elemente elastice. La aceste aparate presiunea di ferentiala un mai este sezizata prin intermediul unui lichid manometric ci este preluata direct de catre elementele elastice. Conductele de legatura au rolul de a transmite presiunea diferentiala creata de dispozitivul de strangulare a apar atul care indica, inregistreaza sau integreaza debitul. Conductele de legatura t rebuie sa aiba diametrul interior de cel putin 9 mm si se monteaza sub un ung mai mic de 45 sau o panta continua de 1/10. Dispozitivele de protectie (vase de cond esare , decantare, separare, aerisire) asiggura protectie vase si functionarea c orecta a instalatiei de masurare a 19

debitului in cazul in care fluidul al carui debit se masoara este vascos sau agr esiv, are o temperatura ridicata, contine susensii usoare sau grele. Instalatiil e de masurat debitul se monteaza dupa cheme tipizate stabilite in urma unor masur ari experimentate facute asupra lichidelor, gazelor, aburului. Elemental caracte ristic al montajelor il constituie pozitia debitmetrului. La lichide se recomand a ca aparatul sa fie montat sub dispozitivul de strangulare (fig.5.34), iar la g ae dasupra acestuia (fig.5.35). Verificarea debitmetrelor diferetiale consta, in prinipal, din verificarea corec tei montari a dispozitivului de strangulare si a aparatului, verificarea indicat iilor, hartiei de inregistrare si a dispozitivului de integrare. 20

8.Rotametrele. Sunt aparate de constructie simpla care in comparatie cu celelate debitmetrele ofera si posibilitatea masurarii debitelor mici sau a debitelor fl uidelor si gazelor agresive. Rotametrele (fig.5.36) sunt formate, in principiu, dintr-un tub de masurare trononic 1 confectional din sticla sau din metal in int eriorul caruia se deplaseaza pe verticala, sub actiunea fluidulu, un plutitor 2. In interiorul tubului de masurare, la partea inferioara si superioara, se monte aza arcurile elicoidale 3 pentru amortizarea socurilor plutitorului. Scara grada ta a aparatului poate fi divizata direct in unitati de debit 1/min;kg/s etc.) sa u in provente din debitul maxim. Aparatul se monteaza intre capetele conductei, in pozitia verticala, iar sensul de curgere a fluidului este de jos in sus. Plut itorul se ridica in tub sub actiunea fluidului pana la inaltimea la care spatiul dintre plutitor si suprafata interiaora a tubului de masurare permite trecerea intregului curent de fluid. Verificare rotametrelor consta in verificarea etanse itatii aparatului, urmarirea deplasarii plutitorului si verificarea indicatiilor . 21

9.Aparate pentru masurarea cantitatilor de lichide si gaze Aparatele folosite pe ntru masurarea cantitatilor de fluide se numesc contoare. Contoarele de apa sunt cunoscute si sub denumirea de apometre. Aparatele folosite pentru masuarea cati tatilor de gaze , se numesc contoare de gaze. Toate tipurile de contoare functio neaza pe principiul integrarii calitatilor de lichide si gaze care curg prin con ducte. Dupa principiul de funtionare contoarele se clasifica in: - aparatele vol umetrice se utilizeaza pentru masurarea catintatilor de lichide si gaze; princip iul de funtionare consta in umplerea si golirea succesiva a unei camere de masur are avand un anumit volum de lichide sau gaz; - aparatele de viteza se bazeaza p e masurarea vitezei de trecere a fluidului prin conducte. Sunt destinate atat ma surarii catintatilor de lichide cat si a gaze. Contoarele de volum pentru lichid e pot avea ca dispozitiv de masurare un disc oscilant, un patron rotativ sau rot i ovale dintate,iar cele pentru gaze pot fi cu piston rotativ, cu tambur sau cu burduf. In fig 5.37 este reprezentat, un contor de volum, cu burduf(membrana), p entru masurarea catitatilor de gaze. Coprul contorului 1, in care se afla organu l masurarilor (camere de masurare) se racordeaza 2 si 3. La partea superioara a carcasei cotorului este montat mecanismul integrator 4. Contoarele de viteza pen tru lichide au dispozitivul de masurare constituie din roti cu palete sau elice. Fluidul care trece prin aparat imprima organului masurarilor o anumita viteza d e rotatie care este in funtie de catitatea lichidului respectiv. Contoarele de g aze construite pe acelasi principiu au o precizie scazuta, din care cauza se fol osesc rar, de obicei in masurari informative. 22

In fig.5.38 este reprezentat un contor de viteza, cu roata cu palete, pentru lic hide. Partile componente principile: corpul 1 protejat prin interior cu vopsea i mpotriva actiunii corosive a lichidului, organul masurator (roata cu paleta) 2 m ontat intr.-o caseta cu canale 3, sita 4 fixata in orificiul de intrare al apara tului, mecanismul de transimitere si integrare 5. Verificarea contoarelor se fac e cu ajutorul intalatiilor etalon. 23

10. SCHEMA DE LUCRU a) Fig.I 70 Schema de lucru-elemente componente 1.Conducta legtur; 2. Robinet; 3. Ramificaie T; 4. Manometru Kgf/cm2; 5. Furtun de legatur 800 mm; 6. Contor (apomet ru); 7. Robinet; 8. Vas colectare gradat 2.dm3 respectiv 3 dm3; V MODUL DE LUCRU b)

Pentru ca verificarea s fie corect, este necesar montarea n schem a unor aparate veri ficate metrologic, astfel nct rezultatul msurrilor efectuate s corespund realitii. cordeaz schema (instalaia) la reeaua de ap; se nchide robinetul 7(fig.I70 a); se eli in eventualele pierderi de ap; se citete contorul 6 (fig.I.70 a) a crui cadran (fig. I.65) permite citirea fraciunilor de m3; se deschide robinetul 7 (fig.I.70 a) tim p de 30, colectndu-se apa n vasele gradate 8 (fig.I.70 a); se citete contorul 6(fig. I.70 a) i fraciunea de dup virgul; 24

se cntrete lichidul din vase i se determin volumul apei n m3 (fig.I.70 b); se repet erminarea pentru 60 i 90. Observaie: La cntrire se va lua n calcul greutatea vaselor g ale. Datele nregistrate se trec n tabelul 14.1 i se calculeaz Qv i Qm pentru cele tre i determinri. Msurarea debitului cu metode electromagnetice Msurarea debitului cu metode electromagnetice se bazeaz pe legea inducieie electrom agnetice. Tensiunea electromotoare produs prin inducie electromagnetice n lungul un ei curbe nchise este egal cu viteza de scdere n timp a fluxului magnetic prin supraf aa sprijinit pe curb. Debitmetru electromagnetic cu cmp magnetic constant Cmp magnetic constant este creat cu ajutorul unui magnet permanent . Deorece indu cia magnetic B nu este variabil n raport cu timpul, tensiunea electromotoare indus pr in transformare este zero. Debitmetrele electromagnetice au n componena lor, n prin cipiu, un traductor debit-tensiune electromotoare, un amplificator de semnal i un circuit de msurare care are un sistem de indicare, nregistrare sau integrare a de bitului msurat. Se utilizeaz numai la lichidele carea au o anumit conductivitate el ectric. Schema de principiu 25

Tensiunea electromotoare indus ntre cei doi electrozi a i b plasai astfel nct ab este perpendicular pe direcia de deplasare a fluidului conductor i n acelai timp perpendic ular pe liniile de cmp ale vectorului inducie magnetic B. Tensiunea electromotoare i ndus este : e=B l v unde v viteza de deplasare a soluiei co Debitul este Q=A v Rez ult e= Q=k Q Msurarea debitului cu metode metode ultrasonice Debitmetrele cu ultrasonice se se bazeaz pe modificarea vitezei de propagare a ultrasunetului ntr-un fluid n micare d atorit vitezei proprii de deplasare a fluidului. Frecvena semnalului sonic este ntr e 600 Hz i 10 Mz.Acest debitmetru const dintr-un emitor i un receptor de ultresunete ( de exemplu cristale piezoelectrice). Principalele tehnici de msurare sunt bazat e pe : - determinarea timpului de tranzit-metod utilizat la lichide curate pentru a minimiza atenuarea semnalului i dispersia ( deflexia fascicolului - efectul Dop pler metod bazat pe discontinuitile n lichide pentru funcionarea debitmetrelor. 26

Msurarea se face : prin msurarea direct a diferenei de timp de propagare ( debitmetr ul ultrasonor cu timp de tranzit, fie prin msurarea deviaiei de frecven a semnalului recepionat (debitmetrul Doppler cu ultrasunete).

Invenia se refer la o metod de determinare a debitelor fluidelor, pe baza presiunii dinamice difereniale, precum i la un traductor capacitiv, de presiune dinamic dife renial. Metoda conform inveniei const n determinarea cderii de presiune la capetele un ui obstacol ( sferic, plasat n calea unui fluid n micare, care introduce dou puncte de stagnare, pe o linie de curgere, un punct de stagnare n care, la vitez de curge re zero, n zona de intrare a fluidului, apare o presiune dinamic de semn pozitiv, fa de un plan de separaie i un punct de stagnare n zona de evacuare a fluidului, n car e, la vitez de curgere zero, apare o presiune dinamic de semn negativ, teoretic, f iind egal n modul cu cea din primul punct . Traductorul conform inveniei este alctui t dintr-o armtur fix i dou armturi mobile, dispuse de o parte i de alta a planului de eparaie , ntr-un corp sferic , n aa fel nct, sub influena presiunii dinamice din punct l de stagnare, armtura mobil se apropie de armtura fix, determinnd o cretere a unei ca paciti , iar sub influena presiunii dinamice din punctul de stagnare, armtura mobil s e ndeprteaz de armtura fix, determinnd o cretere a unei capaciti . 27

Bibliografie Preobrajenski, V.P. Masurari si aparate de masurat termotehnice, Bucuresti, Edit ura tehnica, 1960. Popescu, P.P., Mihordea, T. Masurarea debitului in tehnica, B ucuresti, Editura tehnica, 1969. Penescu, T., Petrescu, V. Masurarea presiunii i n tehnica, Bucuresti, Editura tehnica, 1968. Grave, H.F. Masurarea electrica a m arimilor neelectrice, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1963. Instruct iuni nr. 5-65 (colectie) pentru verificarea aparatelor de masurat presiunea si v acuumul. Instructiuni nr. 188 62 pentru verificarea debitmetrelor diferentiale c u plutitor. Instructiuni nr. 27 62 pentru verificarea contoarelor pentru catitat i de lichide debitate sub presiune. Instructiuni nr. 62 pentru verificarea conto arelor de gaze volumetrice, uscate, cu membrana de un gene a. 28