Sunteți pe pagina 1din 18

It is better to be good than to be original.

Mies van der Rohe

Spatiul destinat cladirilor de birouri surprinde relatia omului cu munca sa, dezvoltata in cadrul unui mediu cu caracter predominant public. Acesta se afla intr-un dublu raport: - cu omul, sub aspect fiziologic, asigurand conditii de microclimat, confort acustic, izolare, conditii de confort ergonomic si sub aspect psihologic prin decoratie, ambianta, cromatica si - cu munca, un plan organizatoric ce presupune relatii ierarhice si functionale. Cladirile de birouri nu trebuie sa mai fie vazute ca simple spatii in care omul merge si depune un effort fizic pentru obtinerea unor rezultate favorabile , ci ca si un spatiu in care acesta trebuie sa se simta in largul sau. Apasarea psihica joaca un rol cheie in procesul de creatie si poate conduce la rezultate nefavorabile . Mediul in final trebuie sa raspunda necesitatilor functionale si estetice pentru care a fost creat. Designul de interior pentru birouri are ca scop realizarea unui ambient placut atat pentru cei care isi desfasoara aici activitatea de zi cu zi, cat si pentru clienti.Imaginea creata prin designul spatiului de birouri trebuie sa accentueze stabilitatea, dinamismul si sa stimuleze creativitatea. intr-o era in care viteza de reactie trebuie sa fie a doua noastra natura , mediul in care ne desfasuram activitatea zilnica trebuie sa te ajute in formarea profesionala si sa ofere conditii de confort. Insa cum au fost intelese aceste necesitati de-a lungul timpului, putem observa din analiza evolutiei acestui program.

Istoria cladirilor de birouri nu este nici consecventa si nici continua, termenul de birou aparand in sec al XIV-lea,cu toate ca existau inca din antichitate cladiri administrative.

Cladirile de birouri de astazi isi au bazele in secolul al XVIII-lea, in care s-au fondat banci private si companii de asigurari. Incet s-au separat zonele de lucru, de zona de locuit. Aceasta separare s-a produs mai repede dupa ce s-au construit caile ferate.

Pe langa expansiunea economica, dezvoltarea tehnologiei a avut o influenta importanta in constructia de cladiri de birouri. Producerea de grinzi de otel si a lifturilor a contribuit la dezvoltarea pe verticala a constructiilor avand structura cu cadre.

In secolul al XX- lea tehnologia de constructie si aspectul estetic al cladirilor de birouri erau foarte importante pentru arhitecti. Frank Lloyd Wright a stabilit un nou standard pentru cladirile de birouri cu solutia sa pentru birourile companiei Larkin, perfectionand totul cu un plan deschis, prefigurand marile amenajari de tip peisager.

Dupa al doilea razboi Mondial, arhitectii au continuat traditia construiri de cladiri de birouri avand o abordare functionalista. In America si Asia zgarienorii au devenit simbolul cresterii economice, in timp ce in Europa acesta fiind birourile celulare.

Care sunt tendintele in amenajarea cladirilor de birourilor? In ultima vreme au fost folosite tot mai des spatiile deschise, fara compartimentari, cu un spatiu care sa lase posibilitatea modificarilor dictate de flexibilitatea angajatilor, avand astfel implicatii directe asupra cresterii eficientei si creativitatii acestora. Managerii companiilor acorda mai multa atentie nevoilor angajatilor, creandu-le spatii verzi amenajate si spatii de relaxare folosind mediul inconjurator mult mai mult pentru a avea intalniri creative sau conversatii relaxante. Cromatica folosita in amenajarea interioarelor birourilor este adesea regasita in sigla si culorile companiei, tratand spatiile diferentiat in functie de utilitatea lor. Unul dintre cele mai importante aspecte de care trebuie sa tinem cont in amenajarea unui ansamblu de birouri reprezinta ergonomia spatiilor, care trebuie sa corespunda necesitatilor functionale individuale si colective ale personalului angajat. Indeplinirea conditiilor esentiale de confort duce la obtinerea unui birou modern si in acelasi timp la cresterea eficientei muncii si scaderea stresului colectiv.

Ideea care a stat la baza conceptului de spatiu deschis era aceea ca oamenii pot astfel sa se miste si sa interactioneze mai liber, ceea ce ar stimula gandirea creativati si ar conduce la o rezolvare mai rapida a problemelor aparute. De sunat, suna bine, dar, ca de obicei, in practica lucrurile nu sunt atat de simple. Un asemenea aranjament poate creste productivitatea pe termen scurt . Dar, in acelasi timp, sunt sacrificate nevoia de intimitate in ceea ce priveste performantele angajatilor, pe termen lung aceasta nu dau rezultate . Efectul negativ al spatiilor largi asupra puterii de concentrare a fost remarcat. Un mod inventiv de a combina utilul cu

placutul a fost conceput intr-o cladire din aglomeratul centru al capitalei nipone, Tokio, angajatii care isi petrec timpul de lucru in fata calculatoarelor au acum prilejul sa mai schimbe peisajul. La unul dintre etajele edificiului a fost amenajat un camp de orez care ii ajuta pe salariati sa-si regaseasca interesul pentru viata rurala, agricultura si natura. Proiectul a fost gandit ca o modalitate de relaxare, oferindu-le angajatilor, stresati de munca de birou, prilejul sa se deconecteze facand o munca simpla, in contact cu plantele si pamantul chiar daca actiunea se petrece in interior.

Curentul actual in arhitectura este de a creea spatii arhitecturale sustenabile, dar poate ca acestea ar trebui fii si inteligente. Cum ar fii daca cladirea de birouri ar putea sa iti dicteze programul de lucru, folosind materiale precum sticla heliomata, care isi schimba culoarea in functie de densitatea razelor solare? Pentru a lucra in conditii favorabile creativitatii omul are nevoie de un echilibru intre raportul de munca depus si timpul acordat relaxarii de aceea spatiul de lucru, se poate transforma in asa fel incat sa ii determine pe angajati sa paraseasca incinta la finalul zilei, pentru a nu mai avea posibilitatea de a sta peste program, fiind asemeni unui organism care respinge surplusurile. In acest mod cladirea nu ajunge sa intereractioneze doar cu mediul urban , dar si in moddirect cu cei care o insufletesc.

Proiectul insi propune realizare unei cladiri de birouri sustenabila din punct de vedere energetic, aceasta reusind prin sistemele implementate sa capete statutul de constructie activa, nu doar pasiva, dar fiind si o sursa de energie pentru cladirile din jur. in compunerea spatiului s-a avut in vedere folosirea atat a energiei solare, cat si a celei eoliene, dar si colectarea si filtrarea apelor meteorice.

volumetria a fost conceputa astfel incat sa se creeze un efect de palnie care maximizeaza captarea aerului prin intermediul unor turbinelor eoliene. Anvelopanta constructiei consta intr-un pachet de sticla alcatuit din panouri duble catre exterior plus un strat simplu la interior, cuprinzand intre ele un sistem complex de lamele pentru controlul insoririi. Acest spatiu este ventilat de aerul viciat evacuat din birouri si actioneaza ca un tampon termic, realizand importante economii de energie. geometria neobisnuita a cladirii comporta un raspuns foarte bun la incarcarile din vant. Insa o alta ratiune pentru forma usor bombata si mult subtiata catre varf a turnului este impactul psihologic asupra trecatorului Sectiunile reduse succesiv ale nivelurilor superioare fac ca varful turnului sa nu fie niciodata vizibil de la nivelul solului, si deci sa nu domine in mod arogant vecinatatile. In plus, permeabilitatea fatadei permite de o potriva patrunderea razelor solare si continuitatea vizuala a contextului urban de dincolo de cladire. Prin urmare volumetria propusa a reusit sa indeplineasca atat normele ecologice, dar si sa reprezinte un punct de interes in mediul urban stimuland astfel creativitatea celor din jur.

The space within becomes the reality of the building


Frank Lloyd Wright