Sunteți pe pagina 1din 7

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI PEDAGOGIE SECTIA PEDAGOGIE

PSIHOTERAPIA POZITIVA

INDRUMATOR, Prof. univ. dr. Petru Lisievici

STUDENT, Rosca (Maniu) Ghe. Dorina AN III

Psihoterapia pozitiva este dezvoltata din 1968 in Germania de catre Nossart Peseschkian, iar la inceputurile sale a purtat numele de analiza diferentiala. N. Peseschkian si-a definit metoda drept metoda psihoterapeutica transculturala, terapie de scurta durata orientata pe conflict si resurse. Metoda se bazeaza pe observatii transculturale, din peste 20 de culturi. Tehnicile specifice psihoterapiei pozitive pot fi utilizate ca metode de terapie si tratament, dar pot fi utilizate cu usurinta si in educatie si preventie, dar si in abordarea situatiilor interculturale. Psihoterapia pozitiva are aproximariv 21 de societati nationale , si peste 40 de centre independente care functioneaza la nivel global, acestea fiind afiliate Centrului International pentru Psihoterapie Pozitiva. Din 1968 psihoterapia pozitiva a fost aplicata cu succes in multe domenii cum ar fi: psihoterapie, consiliere, educatie, prevenire si in managementul organizational. Centrul International de psihoterapie pozitiva se afla in Wiesbaden, Germania. Intemeietorul metodei, Prof.Dr. Nossrat Peseschkian a publicat pina in prezent 15 carti de psihopterapie pozitiva dintre care cea mai cunoscuta este Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie aparuta si in Romania, un instrument nelipsit pentru orice terapeut.

Ce este psihoterapia pozitiva? Psihoterapia pozitiva este o modalitate de terapie care are la baza o abordare interdisciplinara si holista pentru ca vizeaza toate dimensiunile fiintei umane (bio-psiho-socioculturala si spirituala) , si sferele entitatii individului (corp, minte, afecte, spirit). Psihoterapia pozitiva este o metoda moderna care poate fi aplicata oricarei culturi, deoarece ia in considerare unicitatea individului dar si diferentele culturale. Acest aspect este foarte important deoarece psihoterapia pozitiva reuseste acolo unde alte modalitati de psihoterapie nu reusesc. Sa imbine mentalitati globale, Estul si Vestul de exemplu. Aceasta metoda tine cont de similaritati si diferente intre culturi . Individul are nevoi unice dar si cele cu caracter universal , dupa cum sunt cele prezentate in piramida lui Maslow. Psihoterapia pozitiva tine cont de similaritati si diferente intre culturi (europeana, asiatica, africana etc.), tipuri de societati (societate agrara sau postindustriala), religii si denominatii diferite (crestinism, budism, islamism, hinduism, etc. sau crestini ortodocsi vs. baptisti), clase sociale diferite, aspecte subliniate de antropologii culturali si dovedite de antropologia psihologica pentru succesul unei terapii. Ca abordare transculturala, aceasta metoda are in vedere conflictele individului la nivel micro, macro, mega, meso, de aceea pe langa valoarea psihoterapeutica a metodei, psihoterapia pozitiva poate fi si insusita ca mod de viata , deoarece are impact asupra individului, familiei, comunitatii in care traieste, (oras, tara, continent si glob), promovand un mod de gandire pozitiv si pasnic.

Denumirea de psihoterapie pozitiva deriva din cuvintul positum , adica ce este faptic si dat. Dupa cum in Univers exista legea dualitatilor si dihotomia bine-rau, pentru psihoterapia pozitiva fiecare om are in el, o latura pozitiva si una negativa a personalitatii care sunt de dorit sa ajunga in Echilibru, astfel incat aceste polaritati sa lase loc armoniei in fiinta umana. Se stie ca nu un eveniment in sine determina un anumit gand si mai apoi comportamentul , ci modul in care noi ii conferim propria noastra interpretare, modul in care oferim sens si semnificatie evenimentului respectiv. Resemnificarea in psihoterapia pozitiva Orice eveniment negativ, tulburarile si conflictele noastre pot fi resemnificate intr-un mod pozitiv, sau dupa cum bine graia Virginia Satir sa faci trandafiri din rahat (to make roses out of shit).eg. depresia este privita ca fiind capacitatea de a reactiona la conflicte cu emotii profunde sau un conflict intre soti este perceput ca un mijloc de ajustare a relatiei de dinamica maritala preferabil unei retrageri in sine sau o vietuire statica lipsita de comunicare si actiune. Pentru psihoterapia pozitiva comunicarea argumentativa e de preferat tacerii In cazul acesta, pentru psihoterapia pozitiva chiar comunicarea argumentativa e de preferat tacerii de mormant care creaza mai mare tensiune si distantare in timp. De aceea Terapia Pozitiva Familiala se concentreaza in cazul familiei nu doar asupra indivizilor ci ia in considerare si factorii sociali relevanti in procesul de vindecare. O familie disfunctionala pe langa problemele individuale cu care se confrunta si care sunt inerente este influentata si de modul in care se raporteaza social in cadrul unei comunitati in care traieste. Psihoterapia pozitiva mizeaza pe dezvoltarea potentialului uman si mobilizarea resurselor noastre interioare. Detinem in noi resurse inestimabile de a face fata crizelor si problemelor noastre, in sensul acesta psihoterapia pozitiva mizeaza pe dezvoltarea potentialului uman si mobilizarea resurselor noastre interioare. Pentru psihoterapia pozitiva pacientul are posibilitatea sa se ajute singur, sa devina propriul lui terapeut, sa-si dezlipeasca eticheta pusa de un oarecare diagnostic, sa-si depaseasca conditia de bolnav , mobilizandu-si fortele si a participand la propriul proces de vindecare. In aplicarea acestei metode se porneste de la ideea ca in om exista 2 capacitati fundamentale native: capacitatea de a iubi, reprezentand partea afectiva, emotionala si capacitatea de a cunoaste care vizeaza partea cognitiva si cognitiile pe care le dezvoltam. Psihoterapia pozitiva percepe boala mai mult decat ca o simpla trasatura a individului. Boala reflecta calitatea relatiilor din familie si societate. Si aici putem face o comparatie intre psihoterapia pozitiva si terapia sistemica care afirma ca daca un element dintr-un angrenaj e deficitar, sau daca un element dintr-un sistem sufera, e afectat intreg sistemul, pentru ca elementele sistemului interrelationeaza, si astfel daca un membru este bolnav, intregul sistem (intreaga familie) sufera. Fiecare conflict are o evolutie, o dinamica aparte, propria lui istorie. Cum spune proverbul romanesc: Nu iese foc fara fum, la fel si in cazul conflictului exista o cauza care se amplifica pe parcurs, si la care se adauga si alte aspecte secundare, astfel se ajunge la un punct terminus de toleranta peste care de obicei nu se poate trece. Si atunci se declanseaza boala. Insa, acele mici aspecte secundare percepute ca microtraume conduc in final la aspectul patologic al problemei si nu numai cauza initiala.

Teoria microtraumei in psihoterapia pozitiva Teoria microtraumei din psihoterapia pozitiva enunta ca fenomenul patogen se naste nu numai din experientele traumatice pe care le experimenteaza individul , ci si din frecusurile zilnice, adica mici ciorovaieli, indispozitii etc. Pentru psihoterapia pozitiva in cazul conflictului, accentul se pune deopotriva pe proces (cum s-a intamplat un oarecare eveniment?), si pe continut (ce s-a intamplat in acel caz?). Atunci cand avem probleme sau ne confruntam cu necazuri exista 4 arii unde ne regasim cel mai bine. Si ne dezvoltam propriile mijloace de coping. (Adica evadam mai mult intr-o arie in defavoarea alteia in functie de mecanismele noastre de aparare, de structura psihica, temperament etc.) Modelul Balantei in psihoterapia pozitiva Aceste arii formeaza in psihoterapia pozitiva modelul Balantei care cuprinde aria corp/simturi, realizari/munca, contacte, viitor / fantezie. Bunaoara intr-o familie, unul dintre parinti doreste sa evite prezenta celuilat membru si se retrage in munca sau prefera sa iasa cu prietenii in oras, deci in aria contactelor, sau se pierde ore intregi in visare cu ochii deschisi, pierzand contactul cu prezentul iar copilul incercand sa faca fata situatiei somatizeaza si pare ca tot timpul este bolnav. Ideea acestui model din psihoterapia pozitiva este sa-l faca pe pacient constient de aria in care investeste prea mult (in exces, mai bine zis abuzeaza) sau este lapidar (adica investetste foarte putin in defavoarea altor arii), si ce poate face in respectiv arie. Psihoterapia pozitiva ofera un concept de baza In psihoterapia pozitiva determinarea factorului disfunctional si gasirea unor modalitati de recuperare reprezinta un prim pas important. De aceea psihoterapia pozitiva ofera un concept de baza pentru tratarea tuturor bolilor si conflictelor, avand o terminologie usor de inteles indiferent de mediu social si educational si care inglobeaza tehnici si modele din alte modalitati si scoli terapeutice pe care le integreaza in propria modalitate, in acest fel dovedindu-se a fi o modalitate integrativa si eclectica, privind multiplele tehnici utilizate. Psihoterapia pozitiva utilizeaza tehnica povestirii Pentru a produce un anumit insight atunci cind directivitatea terapeutului ar crea respingerea mesajului transmis sau ar pune in desfasurare mecanisme de aparare ale clientului, psihoterapia pozitiva utilizeaza tehnica povestirii , a parabolei, mituri, zicale, intelepciunea populara dupa imaginatia si talentul terapeutului. Aceasta metoda da posibilitatea clientului sa vada si alte puncte de vedere ale problemei, sa confere propriile semnificatii, sa intuiasca solutii alternative sa-si formeze pe viitor propriul program de actiune. Strategia celor 5 pasi in psihoterapia pozitiva Exista in Psihoterapia pozitiva strategia celor 5 pasi ai tratamentului integral sau altfel numita metateoria (o teorie cit mai eficienta focusata pe conflict, procesul care se desfasoara intre simptom si solutia conflictului).

1.Observarea Distantarea Clientul isi transpune in forma orala sau scrisa cit mai concis posibil propriile sale conflicte personale actuale. In psihoterapia pozitiva terapeutul ii ofera clientului o interperetare pozitiva a simptomului, folosind metafore si intelepciunea populara. Aceasta este si o faza de distantare fata de problema, e ca si cum problemna ar fi privita din exterior din alt cadru, unul care ofera siguranta si confort emotional. 2. Utilizarea Inventarului Folosind cele 4 arii ale calitatii vietii, pacientului i se cere sa numeasca 10 evenimente in care sa spun ce I s-a intamplat in ultimii cinci ani (teoria microtraumei) si sa explice cum s-a descurcat si a rezolvat aceste probleme si unde a invatat sa faca asta. In acest stadiu, pacientul ar trebui sa se miste de la simptom la conflict. Punctele de vedere psihosociale si spirituale sunt de asemenea luate sub scrutin. 3. Incurajarea situationala In aceasta etapa terapeutul incurajeaza clientul sa gaseasca solutii la situatia inca nerezolvata orientandu-l spre resursele pe care le are: Ce probleme din viata ta ai rezolvat deja si ce ai invatat din rezolvarea lor? 4.Verbalizarea Scopul acestei etape este de a descoperi motivatia din spatele conflictelor. Pacientul este intrebat: Ce conflicte sunt inca nerezolvate si care sunt 4 probleme pe care doresti sa le rezolvi in urmatoarele 8 saptamani? In plus se abordeaza continutul conflictului si se utilizeaza tehnci care il vor ajuta pe pacient sa isi rezolve activ problema. 5. Largirea scopurilor Dorind sa ofere pacientului o orientare mai de profunzime in viata sa, (un insight), dupa ce rezolva problemele, in psihoterapia pozitiva pacientul este intrebat : Ce vei face atunci cind toate problemele tale vor fi rezolvate? Care sunt scopurile tale in viata pentru urmatorii 4 ani legat de cele 4 arii ale modelului balantei? Descrie 3 scopuri personale . Aceste 5 etape din psihoterapia pozitiva sunt utile si usor de utilizat astfel incat chiar scoli de psihoterapie care difera unele de altele le pot utiliza.

Cine apeleaza la Psihoterapie Pozitiva? Clientii vin in cabinete pentru psihoterapie in general, afla ulterior ca exista scoli diferite, abordari diferite. Unii sunt intr-adevar atrasi de numele scolii noastre de psihoterapie de ideea de pozitiv. Sunt putini cei care cunosc diferentele intre o abordare cognitiv-coportamentala si una psihodinamica. Dar ceea ce face psihotereapia eficienta este mai repede relatia terapeutica, mai putin tehnica folosita sau scoala pe care o reprezentam.
o

Cand este momentul oportun sa mergem la Psihoterapeut? Atunci cand vine acest moment, fiecare dintre noi il recunoastem. Nu cred ca exista un moment unic. Fiecare dintre noi cand apelam la servicii de psihoterapie o facem din motive proprii: de la faptul ca nu mai gasim nicio solutie pana la faptul ca avem nevoie de o relatie de incredere. o Cat dureaza Procesul Terapeutic? Depinde de situatia cu care vine clientul in terapie. Sunt abordari de scurta durata (12-20 de sedinte) atunci cand lucram strict pe simptome, sau abordari de lunga durata, de peste 50 de sesiuni, cand abordam elemente de profunzime, sau sunt mai multe obiective prioritizate. O poveste orientala utilizata in Psihoterapia Pozitiva.
o

Nu totul dintr-odata ,,Muezinul, un preot, a intrat in biserica sa isi tina predica. Biserica era insa goala, cu exceptia unui tanar care statea in primul rand. Preotul, meditand daca sa vorbeasca sau nu, a spus tanarului: "Esti singur aici. Crezi ca ar trebui sa imi tin predica sau nu?" Tanarul i-a spus: "Parinte sunt doar un simplu grajdar si nu inteleg aceste lucruri, dar daca as intra in grajd si as vedea ca toti caii au plecat si doar unul singur a ramas, totusi l-as hrani." Muezinul, impresionat de cuvintele tanarului, a inceput sa predice. A vorbit timp de doua ore. Dupa aceasta, incantat de predica sa, a vrut ca audienta sa ii confirme cat de impresionanta a fost ceremonia. Asa ca l-a intrebat pe tanar: "Ei, cum ti s-a parut ceremonia?" Tanarul a raspuns: "Parinte, ti-am spus deja ca sunt un simplu grajdar, si nu inteleg foarte bine aceste lucruri. Totusi, daca as intra in grajd si as descoperi ca toti caii au plecat, cu exceptia unuia singur, l-as hrani, dar nu i-as da toata mancarea pe care o am".

Bibliografie : 1. Nossrat Peseschkian, Psihoterapie pozitiv. Teorie i practic, Editura Trei, Bucuresti, 2007
2. Vasile Dem Zamfirescu, Psihoterapia Pozitiva pentru viata de zi cu zi, Editura Trei, Bucuresti, 2009