Sunteți pe pagina 1din 21

Studiu de caz

Simbolismul
Tofan Eduard Doltu Sebastian Rusu Ana-Maria Munteanu Florina

2012

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Cuprins
Context istoric .............................................................................................................................................2 Cadrul istoric ............................................................................................................................................2 Necesitatea nnoirii liricii ..........................................................................................................................2 Poeii blestemai ...................................................................................................................................3 Simbolismul ..............................................................................................................................................4 Simbolismul European ................................................................................................................................5 Simbolismul francez .................................................................................................................................6 Charles Baudelaire...................................................................................................................................7 Parfum exotique ...................................................................................................................................8 Simbolismul romanesc ................................................................................................................................9 Al. Macedonski .......................................................................................................................................12 Ovidiu Densuianu ...................................................................................................................................13 Ideologia si estetica simbolismului .................................................................................................. 14 Trasaturi ale simbolismului ............................................................................................................. 15 CARACTERISTICI: .....................................................................................................................................16 Trsturi: ................................................................................................................................................17 Trsturile simbolismului literar:..................................................................................................... 18 Concluzie ........................................................................................................................................ 19 Bibliografie ..................................................................................................................................... 20

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Context istoric
Aprut n Frana, ca reacie la estetica parnasianismului i a naturalismului, apoi n toat Europa, ntr-o epoc, prin definiie, conflictual, simbolismul delimiteaz trecerea de la discursivitatea i narativitatea tradiional la concentrarea expresiei, printr-un limbaj poetic mai nuanat, consemnnd triumful total al lirismului.

Cadrul istoric
Expresie a strii de spirit generate de problemele complexe ale dezvoltrii societii moderne, n Occident, n ultimele decenii ale veacului al XIX-lea, simbolismul i gsete temeiul ontologic i axiologic ntr-un protest mpotriva existenei sociale moderne i a unei concepii pozitiviste asupra universului . Efectele crizei societii franceze, sentimentul declinului, copleitor mai ales dup prbuirea politico-militar din 1870-1871, accentuarea spiritului filistin, n cadrul celei de -a Treia Republici, ca i sfritul tragic al comunarzilor sunt elemente care i-au pus amprenta asupra psihologiei generaiilor tinere, determinndu-le s triasc un nou mal de sicle. Ajungnd la convingerea c puterea de cunoatere raional a omului este parial i progresiv, c esena realitii nu se las dezvluit integral, c dincolo de datele simurilor exist o realitate inaccesibil, misterioas, micarea i propune s fie o strategie artistic de depire a aparenelor patronate de raiune.

Necesitatea nnoirii liricii


Se impune, cu necesitate, un nou sens de dezvoltare a lirismului, care presupune o convergen a forelor poetice spre o poezie de cunoatere, n sensul intuitiv al acestui cuvnt. Din acest punct de vedere, versul lui Jules Laforgue La arme, ceteni! Nu mai exist raiune! poate fi considerat un moto emblematic consolidat, n bun msur, i de intuiionismul bergsonian, ivit n aceeai epoc i devenit temei filosofic al esteticii simboliste.

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Antiparnasianismul
n acest context istoric, social i cultural complex se produce n poezie reacia antiparnasian. Cultivnd arta pentru art, reprezentanii parnasianismului: Lecont de Lisle, Thodore de Banville, precum i emulii lor mai tineri, Jos Maria de Heredia, Cattuelle Mends, Sully - Prudhomme, acord o atenie maxim exerciiilor de pur virtuozitate tehnic. Atitudinea impersonal, natura obiectivat a lirismului, care le sunt caracteristice impun un vers eminamente plastic, de o fastuozitate rece, deosebit prin rigoarea canonic i prin expresia cizelat.

Poeii blestemai
n jurul anului 1880 reacia contra retorismului romantic i a impasibilitii parnasiene este exprimat, n poezia francez, ndeosebi de cercul poeilor blestemai, cruia i aparineau, n afar de Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stpahane Mallarm i Villiers de LIsle Adam, Tristan Corbire, Isidore Ducasse .a. Aceast orientare poetic marcat de fascinaia anumitor laturi ale operei lui Baudelaire (urtul, groaza, descompunerea, demoniacul, spleenul, macabrul) continu sub o nou denumire, cea de decadentism.

Decadenii. Stilul decadent


Considernd starea de spirit decadent drept cea dinti manifestare a spiritului simbolist, Pierre Martino explic astfel proveniena termenului: Decadent este un cuvnt nou, poate creat dup lectura unui sonet, unde Verlaine, evocnd imaginile decadenei romane, vorbea despre langoarea sa, despre dezgustul su fa de aciune, despre certitudinea c nimic n via nu valoreaz oboseala de a tri .

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Thophile Gautier, punnd accentul pe insolitul modernitii lui Baudelaire, n prefaa volumului Les fleurs du mal rezum pentru prima dat atributele stilului zis de decaden: ,,... stil ingenios, complicat, savant, plin de nuane i de cutri, mpingnd mereu mai departe limitele limbajului, lund culori din toate paletele, notele tuturor claviaturilor, strduindu-se s redea gndul, n ceea ce are mai inefabil i forma n contururile ei cele mai vagi i lunectoare, ascultnd, pentru a le traduce, confidenele subtile ale nevrozei, mrturiile pasiunii mbtrnite care se depraveaz, ca i halucinaiile bizare ale ideii fixe, btnd n nebunie. . Cei grupai n jurul lui Verlaine editeaz i o revist (Le Decadent), n care Anatole Baju sintetizeaz direciile decadentismului modern. Dup cum conchide A. Marino, n studiul dedicat fenomenului, decadenii sunt scriitorii rebeli ai epocii, tinerii furioi ai deceniului 1880-1890, singularizai, agresivi, excesivi, cu o bun doz de emfaz i cabotinism, ctigai integral principiului artei moderne .

Simbolismul
Momentul n care micarea simbolist ia cunotin de sine i se constituie n coal este legat de numele lui Jean Moras.La 18 septembrie 1886 acesta public n suplimentul literar al revistei Le Figaro un manifest n care propune denumirea de simbolism pentru dimensiunea poetic dominant a epocii, remarcnd c... le pretendus dcadents cherchent avant tout le pur concept et ltternel symbole... .

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Simbolismul European
Curentul parnasian,aparut la nceputul celei de a doua jumatati a secolului al XIXlea,ca reactie mpotriva romantismului,dusese versul la perfectiune formala,dar deliricizase poezia,golind-o de emotei.Simbolismul restituie poeziei sensibilitatea si emotia,nsa nu la modul direct(pe calea efuziunii spontane,prin enunturi de idei ,descriei sau naratiune),ci recurgnd la aluzie,la analogie,la sugestie,utiliznd un limbaj poetic inedit,comunicnd ndeosebi senzatii neobisnuite,stari sufletesti imprecise,vagi,vaporoase. Simbolismul este un curent de mare prestigiu in literature mondiala aparut in Franta si in Belgia francofona dupa 1886 in cadru miscari decadentelor , ca reactie impotriva parnasianismului, a romantismului retoric si a naturalismului, promovand conceptul de poezie moderna.In conceptia simbolistilor, descriptia rece, parnasiana, ca si observatia meticuloasa, naturalista, urmarind sa decupeze "o felie de viata", nu pot surprinde altceva decat o realitate superficiala, o lume a aparentelor. Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIXlea. Termenul de "simbolism"provine din cuvantul grecesc "symbolon ". Termenul intrat in limba prin filiera franceza.Simbolul este un substituent,el inlocuieste expresia directa,vorbirea notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei si a conventiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a devenit tot mai complex, folosindu-se in toate domeniile culturii,iar in literatura este un mod de constituire a imaginii artistice. Simbolul literar concentreaza in imagini element e ale realului cu un grad mai mic sau mai mare de generalizare. Il vom descoperi in mituri, legende sau folclor. In aria lor s-au nascut simbolurile consacrate, "conventionale", cu sensuri pozitive sau negative ( porumbelul, sarpe, corbul ). Alaturi de acestea apar simbolurile desprinse dintr-un fapt trait, raportate la un obiect sau o circumstanta, create prin atribuirea de semnificatii inedite unor obiecte, unor fapturi, unor componente ale naturii, unor circumstante existentiale ( corabia, albatrosul, marea, ploaia, plecarea etc. ). Incepand din romantism, felurite imagini simbolizeaza, tot mai frecvent, viata interioara si nu categorii abstracte, precum puritatea, fidelitatea, speranta. In cuprinsul romantismului, simbolul ramane insa explicit si, in consecinta, nu se diferentiaza net de alegorie. Situatia se schimba fundamental in simbolism, unde raportul dintre simbol si realitatea sufleteasca simbolizata nu este dezvaluit, ci numai sugerat.
5

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Bacovia, de exemplu, nu spune ca ploaia exprima sufletul zdruncinat, ci sugereaza prin simbolul ploii: "De-atatea nopti aud plouand". Simbolismul se diferentiaza de alte curente prin faptul ca da imaginilor poetice functie implicit si nu explicit simbolica. Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-manifest,"Le symbolisme".In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat "simbolista"si in fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala "simbolist-armonista", devenita apoi "filozoficoinstrumentista".Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de "decadenti".Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.Acesti poeti si multi altii incepusera sa scrie cu mult inainte de constituirea gruparilor in care s-au incadrat. Astfel ,elemente ale curentului simbolist au luat nastere nu in 1886,ci mult mai devreme, cuprinzand pe toti poetii de orientare antiparnasiana,uniti in efortul de a descoperi esenta poeziei.

Simbolismul francez

Stiina i filosofia nu au mai fost o actualitate, aa c poeii au ncercat prin operele lor s opreasc criza rzboiului civil din Frana. Primii poei simboliti au fost numii absolui sau poei blestemai. Misiunea acestor poei era de a rezolva criza limbajului poetic, de a inventa o limb (Mallarm), comportnd o puritate i profunzime proprie (Valry) ct mai adecvat. Paul Verlaine concepe primul cod poetic (Art potique), ntre anii 1871 1873, care se opunea parnasianismului Literatura francez a ncercat s delimiteze n limite fixe n decadenii simboliti, prima desemnnd aripa verlainean, ceilali pe cea mallarman,lucru ireal deoarece simbolismul se desfoar spontan, fr un anumit plan. Cele patru personaliti ale simbolismului francez Charles Baudelaire,Stphane Mallarm, Paul Verlaine i Arthur Rimbaud cristalizeaz modalitatea expresiv a sugestiei. Ei marcheaz trecerea de la explicitate la ambiguitate i de la real la ireal.
6

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Charles Baudelaire

Baudelaire introduce ideea necesitii de a purifica poezia, de a ndeprta scoriile, acele impedimente i de a supune chiar noiunile i sentimentele ...elemente brute indispensabile unui proces de transsubstaniere, ce va permite poemului snu mai pstreze dect echivalentul unui fluid spiritual. El ncearcs iniieze renunarea discursului liric linear accentund caracterul denotative coninnd elemente descriptive. Charles Baudelaire fixeaz ca obiect al artei domeniul impalpabilului i al imaginarului , domeniu inaccesibil imitaiei i fotografiei. Rolul artei, spre deosebire de cel al fotografiei este de a inventa ceva nou, profund, nu de a arta ceea ce se vede. El nu vroia s creeze o poezie simpl i comun punnd n prim plan caracteristicile ascunse ale lucrurilor. n viziunea sa natura se constituia ca o pdure de simboluri, fiind un spaiu ideal n care autorul gsete un canal de comunicare ntre limbajul cosmic i limbajul uman. ntregul univers vizibil nefiind dect un magazin de imagini i semne care trebuie descifrate pentru a afla semnificaiile ascunse, imaginaia era comparat cu regina aptitudinilor sau regina adevrului. Visul este neles ca viziune provocat de o intense meditaie i concentrare i e opus simplei reverii sau visului nocturn. n domeniul artei, Baudelaire se considera supranaturalist (suprarealist), avnd concepii inovatoare. Are ca surs de inspiraie realitatea subiectiv. Fiecare simbol din opera lui Baudelaire are cte un corespondent n lumea real. n lirica baudelairean parfumurile devin teme obsesive. Prerea autorului este c o stare sufleteasc nu este echivalent cu un peisaj, ci ea i gsete o asemnare, un corespondent, n sentimentul creat de un peisaj. Baudelaire a intuit posibilitatea unei poezii cu o deschidere suprarealist, deoarece cuvintele acestuia devin semne ale unei realiti profunde.

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

n ultim instan, Baudelaire rmne, prin excelen, un poet al Desperrii, al Damnrii i al Cderii, el fiind primul poet care a avut un excepional sim al Catastroficului. Prin Baudelaire tema Cderii a devenit unul din miturile ntregii poezii moderne.

Parfum exotique
Quand, les deux yeux ferms, en un soir chaud d'automne, Je respire l'odeur de ton sein chaleureux, Je vois se drouler des rivages heureux Qu'blouissent les feux d'un soleil monotone; Une le paresseuse o la nature donne Des arbres singuliers et des fruits savoureux; Des hommes dont le corps est mince et vigoureux, Et des femmes dont l'il par sa franchise tonne. Guid par ton odeur vers de charmants climats, Je vois un port rempli de voiles et de mts Encor tout fatigus par la vague marine, Pendant que le parfum des verts tamariniers, Qui circule dans l'air et m'enfle la narine Se mle dans mon me au chant des mariniers.

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Simbolismul romanesc
Primele idei care prefigureaz simbolismul la romni i care ncearc s-l teoretizeze apar odat cu Macedonski i sunt puse n circulaie prin revista poetului, Literatorul. Chiar nainte de reconstituirea simbolismului ca coal, n Frana, apar n aceast revist, nc din primul ei an de existen, 1880, articole de directiv, n care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel, Macedonski avea s-i revendice mai trziu, n 1889, printr-un articol intitulat n pragul secolului, merite de pionier al simbolismului pe plan european. Belgienii, i se poate zice aceasta cu mndrie i despre mii din romni - scrie el - dac n-au fost tocmai ei precursorii micrii, au avut meritul de a fi ntrevzut din vreme ntinderea strlucit ce se deschidea glorioas dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin i alii nc - cei patru nti citai, astzi deja ilutri - au avut onoarea, mpreun cu mine, s ia parte acum 12 ani, la micarea provocat din Liege de revista La Wallonie, al crei energic i valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene Mercure de France. De altfel, n numrul din august 1886, Macedonski publicase, ntr-adevr, patru poezii n limba francez: Volupt, Hystrie, Haine, Guzla. nc n 1880 apruse n "Literatorul" articolul intitulat Despre logica poeziei, n care erau formulate idei care anticipau anumite judeci ale lui Mallarm. Nu numai c se fceau apropieri ntre poezie i muzic, dar se releva deosebirea de structur dintre poezie i proz. Poezia - accentua Macedonski - i are logica ei particular, deosebit de logica prozei: Logica poeziei e, dac ne putem exprima astfel, nelogic la modul sublim. ntruct tot ce nu e logic e absurd, logica poeziei e, prin urmare, nsui absurdul.

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Un adevrat manifest presimbolist, aprut n Literatorul din 15 iunie 1892, este "Poezia viitorului", articolul scris de Macedonski. Prin simbolism - se spune n articol - ca i prin instrumentalism, care este tot un simbolism, cu deosebire c sunetele joac n instrumentalism locul imaginilor, poezia i-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj n care se simte n largul ei. Dup prerea poetului, simbolismul unit cu instrumentalismul este, ca i wagnerismul, ultimul cuvnt al geniului omenesc". Puncte de vedere presimboliste conin i alte articole publicate de Macedonski n Literatorul, ca "Despre poezie" sau "Despre poem" (1881), n care poetul pledeaz pentru concentrare i sintez liric, pentru poezia care s adune n ea, imprevizibil, micri sufleteti contrastante. Teoretiznd simbolismul, Macedonski a neles s-l i promoveze struitor n literatura romn. n numele acestui curent, directorul Literatorului a ncurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romneasc de pn atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism - tot ce putea impresiona prin neobinuit i bizar. El nsui s-a exersat n compuneri alctuite dup ultima mod parisian, menite s revoluioneze lirica. Dup modelul lui Rollinat, din care a i tradus, Macedonski a afiat uneori preferine morbide pentru macabru, ca n "Vaporul morii", de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunndu-i s creeze efecte lirice prin pure combinaii de imagini i sunete ca n "Rimele cnt pe harp" i "Guzla". Unele din aceste poezii, de exemplu, nmormntarea i toate sunetele clopotului sau Lupta i toate sunetele ei, au fost publicate n volumul "Poezii" din 1881, nainte de ntemeierea colii lui Ren Ghil la Paris. Dup exemplul lui Mallarm, Macedonski acorda o importan special aspectului grafic al scrierilor sale: n manuscisul romanului su "Thalassa" a ncercat s sugereze sentimentele nu numai printr-o anumit aezare a cuvintelor n pagin ci i prin nterbuinarea unor cerneluri de culoare diferit, textul nfindu-se, n felul acesta, policrom, ca ntr-un amuzant joc de copii.

10

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Pe aceast linie au mers cteodat i unii dintre frecventatorii cenaclului i colaboratorii aideri al Literatorului, ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, tnrul Tudor Arghezi, care a publicat n suplimentul literar al ziarului Liga ortodox unele poezii debiteare instrumentalismului, pe care ns apoi marele poet i le-a renegat. Dac Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare i un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violen aceast calitate. Alii au acceptat-o cel puin parial, influentai poate de Macedonski nsui, care s-a proclamat singur i cu ostentaie simbolist pentru o perioad scurt. Desigur, n structura cea mai intim a spiritului su, poetul nu este un simbolist. El rmne n mod fundamental un romantic de formaie paoptist, euforic, exuberant, vitalist. Dei n poezia lui apar unele simboluri, poetul are grij ca, aproape de fiecare dat, s le explice, s le mprtie nreaga aur enigmatic, s le distrug inefabilul att de caracteristic poeziei simboliste, aa cum procedeaz, de exemplu, i n Noapte de decembrie. Dar nu e mai puin adevrat c n poezia macedonskian apar i primii germenii notabili de simbolism romnesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate n literatura romn. Poetul, citadin romantic, se simte, fr ndoial, atras de unele idei i motive poetice simboliste (suferina, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, nencrederea, revolta, dispreul, soarta femeii n societatea burghez, evadarea n vis, orientul, erotica etc.), dei simbolistica propriu-zis rmne aproape ntotdeauna la suprafa. Macedonski este un mare poet predominant romantic, n a crui oper poetic au lsat urme i unele elemente simboliste, fr a-i modifica sau altera adevrata substan, alturi de elemente i motive naturaliste i parnasiene.

11

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Al. Macedonski

Teoretician al simbolismului La revista "Literatorul" 1880, Al. Macedonski deschide calea noii orientari artistice.Teoretiznd simbolismul, el a dovedit totodata gust si simpatii pentru mai toate celelalte curente literare cu caracter novator.Adordnd, nainte de 1880,problema artei romantice si a celei simboliste,Macedonski sustine ca poetul nu este dect un instrument al senzatiilor primite de la natura,pe care le transmite apoi n formulari inedite;poezia i apare ca o revarsare a sentimnetului. Poetul accentua,astfel,latura romantica a poeziei.Dupa 1890,n "Arta versurilor",el releva faptul ca poezia are o muzica interioara,care este altceva dect muzicalitatea prozodica.Ideea va fi reluata n "Poezia viitorului"(1892) ,n care se afirma ca poezia este muzica si imagine,"forma si muzica".Originea ei s-ar gasi n misterul universal.Poezia ar avea "o logica proprie",ea "tinde sa se deosebeasca de proza,crendu-si un limbaj al ei propriu".Alteori,sustine ca poezia nu are o legatura directa cu cugetarea:"domeniul poeziei este dar departe de a fi al cugetarii.El este al imaginatiunii".ntr-un alt articol "Despre poema",releva ca a fi poet nseamna a simti:poezia sa destepte cugetarea,nu sa fie ea nsasi cugetare. Macedonski pledeaza pentru sinteza lirica si,poema trebuind sa cuprinda stari spirituale-limita,sa fie "nsasi inima omului".Iata-l deci pe poet optnd pentru adevarata poezie;asa se explica rezervele pe care le va manifesta n momentul cnd simbolismul devine,n parte,extremist si decadent. Dupa Macedonski,"decadenta nu tine seama de principiile fundamentale ale naturii omenesti si ale naturii nconjuratoare"(Decadentismul).Dupa 1900,Macedonski l va critica pe Mallarme pentru obscuritate n poezie,astfel ca cel care a ncercat sa explice simbolismul , deschizndu-i portile "simbolismul este numele modului de a se exprima prin imagini,spre a da nastere,cu ajutorul lor,ideii",spre batrnete vorbeste despre echilibrul clasic,considernd simbolismul "livresc si mimetic".

12

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Ideologia si estetica simbolismului Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista si antirationalista.Poetii simbolisti vor prelua din scolile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit si dornic de "altceva" decat ceea ce le putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou in domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al artelor in general.Sunt pretuiti in special Vilon ,Racine , Chateaubriand,Nerval,Lamartine.Simbolisti preiau idei filozofice din Fichte,Hegel, Schelling,Schopenhauer,sunt atrasi de poezia lui Novalis,a lui Poe si Whitman, de arta orientala. Avand multe asemanari cu simbolismul francez, simbolismul romanesc nu este o simpla varianta a lui.El a aparut si s-a dezvoltat in cu totul alte conditii social-istorice si mai ales in cu totul alt context literar.Simbolismul romanesc nu a avut un caracter antiparnas.

Ovid Densuianu
Un alt teoretician si sustinator al simbolismului este Ovid Densusianu(ntemeietorul revistei "Viata noua"1905-1925).Simbolismul lui Densusian este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismului eminescian si a semanatorismului,prin proclamarea principiului libertatii si a progresului n arta. Densusian cerea o literatura noua,afirmnd ca specificul national nu este un monopol al samanatoristilor,ci apare n orice opera scrisa de romni;el nu se gaseste numai la tara,este prezent si n mediul citadin,adica pretutindeni n spatiul romnesc. Directorul "Vietii noi" pledeaza pentru o arta adresata celor initiati,prin aceasta urmarind nu izolarea artei de popor,ci ridicarea maselor la nivelul elitelor,pentru ca, n acceptia lui,"arta pentru arta"nseamna "arta nalta". Simbolismul,asa cum l ntelegea Densusianu,trebuia sa reflecte viata n desfasurarea ei, viata totala.Densusianu vorbeste si despre influenta lui Wagner asupra simbolismului,fapt comentat,de altfel,de Macedonski, Stefan Petica, Tr. Demetrescu,iar I. Minulescu l numeste direct pe compozitorul german n versul "De ce-ti sunt ochii verzi-culoarea wagnerienelor motive".

13

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Ideologia si estetica simbolismului


Simbolismul reprezinta o reactie antipozitivista si antirationalista.Poetii simbolisti vor prelua din scolile anterioare tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit si dornic de altceva decat ceea ce le putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou in domeniul filozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al artelor in general. Sunt pretuiti in special Vilon ,Racine , Chateaubriand,Nerval,Lamartine. Simbolistii preiau idei filozofice din Fichte,Hegel, Schelling,Schopenhauer,sunt atrasi de poezia lui Novalis,a lui Poe si Whitman,de arta orientala.Avand multe asemanari cu simbolismul francez, simbolismul romanesc nu este o simpla varianta a lui.El a aparut si s-a dezvoltat in cu totul alte conditii social-istorice si mai ales in cu totul alt context literar.Simbolismul romanesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci si-a asimilat parnasianismul. Poezia simbolista este una exclusive a sensibilitatii pure. Ea se intoarce asupra sa; nu comunica, ci se comunica. Obiectul poeziei simboliste il constituie starile sufletesti nelamurite, fluide, vagi, muzicale, care sunt transmise recurcand la analogie, la sugestie, utilizand un limbaj poetic inedit. Simbolismul respinge conceptual de mimesis, de imitatie. Ca obiect al artei este proclamat domeniul impalpabilului si al imaginarului, subconstientului; inclinatia catre stari sufletesti nedefinite, are ca reprezentari: nelinistea, nevroza, plictisul,spleenul, oboseala, anagosa, disperarea, amaraciunea, macabrul, exotismul. Atitudinea comuna simbolistilor de pretutindeni este respingerea mediocritatii, a platitudinii unei societati stapanite de valorile materiale; intre societate si noncomformismul scriitorului se deschide abisul . Simbolistii au recurs la analogii si corespondente, la puterea de sugestie a muzicii si simbolului. Poezia simbolista va deveni fluida, incantatoare.Reactia la pozitivismul epocii, care limiteaza reprezentarea lumii la datele immediate ale cunoasterii, confirmate de experienta .

14

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Trasaturi ale simbolismului


Simbolismul este un curent literar si artistic,conturat in Franta la sfarsitul secolului al 19-lea ,ce are ca punct de reper poezia lui Charles Baudelaire,poet francez care nu se inscribe in niciun curent literar,dar care,prin volumul Les Fleurs du Mal (Florile raului),a revolutionat lirica franceza si europeana.Simbolismul a aparut ca reactie impotriva parnasianismului ( gruparea poetilor francezi care, in jurul anului 1850, s-au detasat de lirismul romantic, cultivand o poezie rece, impersonala si savanta),romantismul (o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii folclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate; sustineau valorile sensibilitatii, ale individului, ale naturii) si a naturalismului ( foloseste metodele de investigare proprii stiintelor exacte; observatia minutioasa, reproducerea totala a realitatii a naturii umane primare;ereditatea si mediul personajul in relatie cu ereditatea bolii, instincte, aspecte sumbre, crude; utilizarea tuturor domeniilor limbajului ),iar numele este dat de Jean Moreas prin publicarea articolului-manifest al curentului , Le symbolisme. Pornind de la idea ca arta are capacitatea de a sublime realitatea,simbolistii concluzioneaza ca orice aspect al realitatii poate devein subiect artistic ,orice fenomen sau obiect din mediul inconjurator poate fi exprimat si interpretat cu ajutorul simbolurilor. Sub aspectul continutului,simbolismul aduce teme noi si introduce utilizarea simbolurilor,dar se inlatura universul obiectiv .In ceea ce priveste forma,curentul impune o poezie muzicala,creata pe armonii imagistice deosebite. Simbolistii abordeaza obsesiv tema degradarii materiei , configurata prin motive si simboluri , precum : natura devastate, cadavrul , imbatranirea ,potopul, sentimental mortii. In literatura romana,simbolismul patrunde prin lucrarile scriitorilor Alexandru Macedonski,George Bacovia,Ion Minulescu,Dimitrie Anghel,Stefan Petica si altii.

15

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

In literatura universala,se remarca Paul Verlaine,Arthur Rimbaud,Stephan Mallarme,Ady Endre.In simbolism,accentul cade pe dimensiunea psihologica si estetica.Discursul liric este rafinat,reflectat prin utilizarea tehnicilor simboliste specific: sinestezia, corespondentele si simbolurile.

CARACTERISTICI:
poezia simbolista pune accentul pe starile indefinite, neclare; este o poezie ce valorifica conceptele de reverie si nostalgie; in creatia lor, simbolistii manifesta preferinte pentru culori, pietre pretioase, utilizand foarte des conceptul de corespondenta (transfer de sens); sugestia si simbolul sunt doua elemente foarte des utilizate de catre simbolisti; ei pornesc de la ideea ca farmecul poeziei consta in o sugera o ide, un sentiment, si nu in a-l numi explicit; temele si motivele predilecte sunt : iubirea, golul, singuratatea, tristetea, plictisul, viata targurilor provinciale si sentimentul mortii; simbolistii vor cauta sa realizeze o muzicalitate aparte asupra textului prin repetarea unor cuvinte, a unor vocale sau a refrenului; se mai observa o preferinta a simbolistilor pentru versul alb;

16

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Trsturi:
1.Respingerea prozaismului, poezia fiind definita ca arta de a simtii. Poezia simbolista seconstituie din corespondente,sugestii, sinestezii si simboluriea nu descrie, nu nareaza ci sugereaza stari ale spiritului. 2.Cultivarea simbolului care sa exprime corespondentele si afinitatile dintre diferite elemente aleuniversului. 3.Folosirea fortei de sugestie pentru a exprima poetic corespondentele intre eul poetic si marele univers prin: cultivarea senzatiilor olfactive, coloristice si auditive. Sinestezia consta in combinarea mai multor senzatii de natura diferita: olfactive, vizuale, auditive intr-un epitet metaforic sau o metafora (sunet violet ,Primavara...o pictura parfumata cu vibrari de violet) 4.Obsesia culorilor si a unor instrumente: violet, alb, negru, galben/vioara,flaut, pianul, fluier,clavirul, pentru a exprima anumite stari sufletesti. 5.Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite. 6. Muzicalitatea interiorizata realizata cu ajutorul refrenului (laitmotiv) 7.Preferinta pentru anumite teme si motive: iubirea ca motiv de reverie, targul de provincie ca motiv al izolarii, natura ca loc al corespondentelor. 8.Cultivarea versului liber prin cadenta, repetitii, refrene, armonii, cuvinte rare si sonore, ritmul launtric. Poezia tinde spre incantatie. 9.Preferinta pentru mediul citadin (anost, noroios, imund) cu cafenele, ospicii, cazarmi, taverne, periferii, cocioab, parcuri dezolante

17

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Trsturile simbolismului literar:


raportul dintre simbol (semn,cuvant) i eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, aadar sugestia este o manier artistic obligatorie a creaiei simboliste; motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic, olfactiv poezia simbolist exprim numai atitudini poetice sau stri sufleteti specifice acestui curent literar: tristeea, dezgustul, oboseala psihic, disperarea, apsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fr a fi numite; corespondena dintre cuvintele-simbol i elementele din natur este principalul procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trsturile obiectului din natur sugereaz strile interioare ale eului liric. (De ex: cuvntul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenuie, maleabil i cu o sonoritate surd) preferina pentru imagini imprecise, difuze, fr contur; muzicalitatea creaiei simboliste se construiete fie prin prezena instrumentelor muzicale, fie prin muzicalitatea interioar a versurilor (prin verbe sau interjecii auditive); cromatica este de asemenea fie exprimat direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerat prin corespondene; olfactivul se manifest prin mirosuri puternice; sinestezia este un procedeu artistic care marcheaz asocierea concomitent a mai multor percepii diferite (sunet,culoare, parfum) i trezirea simultan a simurilor; versul liber este o noutate prozodic; refrenul accentueaz starea poetic, prin repetiia cromatic, olfactiv sau muzical a simbolurilor.

18

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Concluzie
Prin simbolism poezia romaneasca s-a innoit artistic,si-a imbogatit considerabil mijloacele de expresie,instrumentele prozodice,largindu-si tematica indeosebi prin orientarea spre lumea orasului. Asadar, prin reprezentantii sai, simbolismul a dat o noua infatisare poeziei: renuntarea la reguli, prin punerea in valoare a sentimentelor si emotiilor(Baudelaire), prin incercarea de a crea o legatura cu Universul(Mallarme) si nu in ultimul rand, prin utilizarea sunetului si a culorii (Verlaine).

19

Simbolismul Curent literar

Studiu de caz

Bibliografie
Simbolismul european - Zina Molcu, Editura Albatros, Bucureti 1983 De la Boudelaire la sprarealism - Marcel Raymond, Editura Univers, Bucureti 1970 Limba si literatura romana- Eugen Simion,Corint

20