Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR


Str. Polizu 1-7 cod potal 011061 sau Calea Griviei 132 cod potal 010737, sector 1, Bucureti

E-mail: iovu@tsocm.pub.ro Telefon: +4021-402 39 27 / +4021-402 39 34 Website: www.chim.pub.ro

CHIMIE VERDE DURABIL

Masterand:

Bucureti 2012 Page 1 of 6

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI


FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR
Str. Polizu 1-7 cod potal 011061 sau Calea Griviei 132 cod potal 010737, sector 1, Bucureti

E-mail: iovu@tsocm.pub.ro Telefon: +4021-402 39 27 / +4021-402 39 34 Website: www.chim.pub.ro

Pdurea

Masterand:

Bucureti 2012

Page 2 of 6

Resure Regenerabile
Denumirea resursei regenerabile: Padurea. Motivul alegerii acestei resurse: O padure creste repede. Ea isi dubleaza suprafata in doua secole si in conditii normale, se exploateaza 2/3 din cresterea anuala, la fel ca la legumicultori, unde, contam numai pe doua legume, din trei ajunse la maturitate. O tona de lemn, reprezinta 1,4 tone de CO2 consumat si mai ales, arborii tineri consuma mai mult carbon si emana mai mult O2. Daca luam arborii ajunsi la maturitate, pentru a-i stoca sub forma de materiale de constructii, urmata de replantare, se consuma astfel CO2 si se participa din plin la lupta contra efectului de sera. Recoltarea lemnului favorizeaza si vitalitatea padurii, furnizand resursele necesare pentru intretinerea sa si participa la calitatea estetica a peisajelor noastre. Spre deosebire de alte materiale cu resurse limitate, lemnul este un material care se reface natural. Avantaje: Padurile au un rol ecologic de neinlocuit, esential atat la niver regional cat si pentru planeta noastra in ansamblu. Pdurile ne ofer o gam foarte larg de produse utile, ntre care locul central revine lemnului. Spre deosebire de alte surse de materii prime epuizabile, lemnul reprezint o resurs regenerabil. Dac sunt rational gospodrite, pdurile pot asigura o productie continu de lemn. Pe lng lemn, pdurile furnizeaz o serie de produse, numite nelemnoase, ntre care trebuie amintite fructele de pdure, ciupercile, plantele medicinale. Lemnul reprezint un material organic vegetal, cu rol de rezistent si de conducere a apei si substantelor nutritive. Lemnul se foloseste n stare brut ca lemn de foc si n form de pari si araci n grdini. n forme divers prelucrate, lemnul este utilizat n constructii, iar prin variate prelucrri industriale se obtin produse semifinite si finite, cu larg ntrebuintare. n industria chimic se foloseste rsina extras de la speciile de conifere (pini, molid, brad) pentru producerea terebentinei (care se utilizeaz la fabricarea lacurilor si vopselelor, colorantilor) si a colofoniului (utilizat n producerea pastei pentru hrtie, vopselelor, cauciucului). n domeniul pielriei se folosesc substantele tanante, care se extrag din coaja unor specii de foioase (anin, mesteacn, salcie, stejari) si rsinoase (brad, larice , molid, pin). Industria farmaceutic, cea cosmetic si alimentar folosesc numeroase fructe de pdure (afine, ctin, pducel, coarne, mcese, fragi, zmeur, mure si multe altele) si ciuperci comestibile. Si arborii pot oferi produse mult apreciate n alimentatie. De pild, n Canada, tar care are ca simbol frunza de artar, din acest arbore se extrage un sirop foarte bogat n zaharuri, care este un produs foarte mult folosit n buctria traditional. Multe specii de arbori si arbusti contribuie la crearea bazei melifere, adic ofer hran pentru albinele ce produc mierea. Dintre alte produse accesorii ale pdurii se mai pot aminti: nuielele si fibrele pentru mpletituri, cetina, pomii de Crciun, florile, conurile folosite n realizarea de ornamente si decoratiuni etc. La scar planetar pdurile sunt extrem de importante pentru circuitul carbonului, ceea ce influenteaz clima global. La nivelul unei regiuni, prezenta pdurilor n zonele de deal si munte influenteaz regimul hidrologic al apelor curgtoare care coboar de aici spre regiunile de cmpie.

Page 3 of 6

Principalele functii de protectie pe care le ndeplinesc pdurile sunt: -functia hidrologic; -functia antierozional; -functia climatic; -functia biogeochimic. La acestea se adaug alte functii sociale (incluse tot n categoria serviciilor aduse de pdure) cum sunt: -functia recreativ, deosebit de important azi pentru societate; -functia peisagistic; -functia stiintific s.a. Dezavantaje: Pdurile sunt puse n pericol de o serie de factori duntori. Unii dintre acestia au actionat dintotdeauna, altii precum poluarea sau pericolul schimbrilor climatice au aprut doar n ultimul timp. Specialistii obisnuiesc s mpart factorii care produc daune pdurilor n dou mari categorii: - factori abiotici, sau de mediu, ntre care se nscriu factorii climatici duntori (vntul, gerurile, ngheturile, grindina etc.), incendiile de pdure, poluarea, schimbrile climatice; - factori biotici, organisme vii care atac arborii: insecte duntoare (care se hrnesc cu frunze, lemn, semine, fructe), ciuperci si animale (vnat si roztoare mici). Conditiile climatice favorabile joac un rol hotrtor n viata pdurilor, determinnd cresterea si extinderea teritorial a speciilor de arbori. Temperaturile si precipitatiile suficiente creeaz un climat favorabil pdurilor. Pe de alt parte, conditiile climatice ostile pot restrictiona dezvoltarea acestora, favoriznd aparitia stepei si semideserturilor/deserturilor la latitudinii medii si mici sau a tundrei la latitudini mari si n zonele montane nalte. n anumite situatii, cnd ating valori ce depsesc anumite limite, factorii climatici pot produce vtmri pdurilor. Temperaturile foarte sczute din timpul iernii, asa numitele geruri, produc mai rar pagube (mai ales crpturi ale scoarei, numite gelivuri), deoarece arborii autohtoni sunt, n general, bine adaptati la aceste conditii. Au de suferit mai mult speciile introduse n mod artificial, dar uneori pot fi afectati si puietii speciilor locale (arborii n primii ani de viat), mai ales dac lipseste stratul de zpad protector. Pentru pduri mult mai periculoase sunt temperaturile negative care apar toamna devreme si primvara trziu, numite ngheuri timpurii si ngheturi trzii, care pot surprinde arborii mult mai vunerabili, cu lujerii nelignificati sau nfrunziti. Probabil c fiecare dintre noi a observat efectele unui nghet trziu, ntr-un sfrsit de mai sau chiar nceput de iunie la poalele muntilor, cnd verdele crud al frunzisului proaspt (mai ales de fag) se coloreaz ruginiu roscat, fcndu-i pe unii s bnuiasc un episod de poluare. De fapt este vorba de un nghet trziu, care poate afecta suprafete relativ ntinse de pdure, efectele depinznd n mare msur de momentul aparitiei, n raport cu evolutia procesului de nfrunzire. Pdurile pot fi afectate si de chiciura grea amorf, care poate rupe ramurile arborilor, de grindin sau de zpezile umede si grele care, pe lng ruperea crengilor, poate produce chiar aplecarea pn la pmnt a unor arbori subtiri. Aceasta se ntmpl mai ales n arboretele tinere de fag, care sunt prea dese (nefiind rrite corespunztor prin anumite lucrri silvice, numite Page 4 of 6

curtiri) si din aceast cauz, arborii fiind prea subtiri, sunt culcagi la pmnt de zpezile grele si rmn, apoi, permanent aplecati. Dintre factorii climatici, de departe cel mai duntor este vntul, care poate produce pagube deosebit de nsemnate. Doborturile de vnt afecteaz mai ales arboretele de molid, care au o nrdcinare superficial, suprafetele afectate ridicndu-se la sute sau chiar mii de hectare. Disparitia scutului protector al pdurii de pe versanti ntregi poate lsa solul expus eroziunii pluviale, ceea ce duce la o serie de alte efecte negative. Incendiile reprezint un alt pericol major pentru pdure. Mai mult chiar, asa dup cum este binecunoscut din relatrile mass media privitoare la incendiile de pdure catastrofale care au afectat n ultimii ani California sau Grecia, prin amploarea si intensitatea lor, acestea pun n pericol regiuni ntregi. Desi la noi n tar pagubele produse de incendii de pdure sunt relativ reduse, cele mai frecvente fiind cele de litier (care afecteaz doar ptura de frunze moarte de la sol), situatia s-ar putea schimba n contextul posibilelor schimbri climatice. n cadrul pdurii, al ecosistemului forestier, alturi de populatiile de arbori care i confer aspectul caracteristic, biocenoza cuprinde o serie de alte populatii de vietuitoare ntre care un rol special revine insectelor. n anumite conditii aceste populatii se pot nmulti n mas (fenomen numit gradatie) producnd efecte catastrofale pentru pdurea respectiv. Insectele duntoare atac diverse prti ale arborilor: frunzele, lemnul, scoarta, semintele etc. Insectele defoliatoare sunt lepidoptere (fluturi) care n stadiul de larv (omid) se hrnesc cu frunzele copacilor. Exist numeroase astfel de insecte care atac att rsinoasele, ct si foioasele, la noi n tar cele mai intense defolieri aprnd la cele din urm, ca de exemplu cele produse de omida proas a stejarului (Lymantria dispar). Dintre insectele care atac lemnul si scoarta arborilor se pot aminti gndacul mare de scoart al molidului (Ips typographus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo). Poluarea industrial reprezint una dintre cele mai mari amenintri pentru pduri n prezent. Dintre poluanii cei mai periculosi pentru vegetatia forestier putem enumera oxizii de sulf si de azot, fluorul, metalele grele etc. Bioxidul de sulf, pe lng efectul toxic direct, se transform prin oxidare n trioxid de sulf. Acesta se combin cu apa, rezultnd o solutie de acid sulfuric, care cade pe sol sub forma asa numitelor ploi acide. Acestea ar trebui numite, de fapt, ploi foarte acide, pentru c apa de ploaie este ntotdeauna slab acid (cu un pH de aproximativ 5,5), fiind solutie de acid carbonic (ap cu CO2). Dac apa de ploaie nu ar fi o soluie slab acid, aceasta nu ar putea dizolva calcarul (care este insolubil n apa pur, neutr, dup cum este bine cunoscut) si ar lipsi relieful carstic. n cazul ploilor foarte acide pH-ul apei scade sub 4 putnd ajunge chiar la 2. Efectele negative ale ploilor acide sunt foarte diverse, fiind mai nti constatate n legtur cu reducerea dramatic a recoltelor piscicole n lacurile din Scandinavia si mai apoi Canada. Acest fenomen este extrem de periculos si pentru plantele lemnoase, fiind frecvent asociat cu uscarea n mas a arborilor, numit adesea moartea pdurilor n ultimele decenii ale secolului XX. Fluorul si compusii acestuia afecteaz clorofila, producnd pete galbenbrune pe frunzele plantelor, care cad timpuriu (chiar vara), ceea ce reduce considerabil produciile vegetale. Oxizii de azot cauzeaz, de asemenea, necroze la plante (la concentratii peste 10 ppm). Schimbrile climatice reprezint una dintre cele mai alarmante si cele mai intens mediatizate probleme ale omenirii la nceputul mileniului al treilea. Page 5 of 6

Dezvoltarea durabil a societtii este pus n pericol de perspectiva unor schimbri dramatice ale climatului planetar. n acelasi timp, diminuarea presiunii umane asupra unora dintre factorii climatogeni, precum reducerea emisiilor gazelor de ser, impun restricii tuturor activitilor antropice. Pdurile Europei vor fi afectate semnificativ n perspectiva modificrilor climatice globale. Studiile realizate evidentiaz o extindere a pdurilor n nord, n detrimentul tundrei si o reducere a suprafetei acestora n sudul continentului. Sunt de asemenea de asteptat modificri n compozitia pdurilor, estimndu-se extinderea foioaselor mai termofile n arealul actual al pdurilor de rsinoase. n nordul Europei schimbrile climatice ar urma s detemine modificri fenologice si cresterea productivittii pdurilor. Aceste studii nu iau ns n considerare modificarea mult mai lent a conditiilor pedologice, factorii edafici prelund rolul limitativ. Pe de alt parte, pdurile au de suferit, n urma modificrilor climatice, att pe termen lung ct si imediat, ca urmare a secetelor, incendiilor si atacurilor de insecte. Simulrile realizate au condus la concluzia c, foarte probabil, se va nregistra o reducere a biodiversittii n ecosistemele forestiere. Impactul factorilor abiotici duntori va fi considerabil mrit estimndu-se si o dinamic ascendent a vtmrilor de natur biotic. n regiunile sudice va creste frecventa incendiilor forestiere (si poate incendiile de proportii nregistrate anii trecui n Grecia sunt un exemplu ilustrativ n acest sens). Aceasta ar putea conduce la nlocuirea arboretelor cu asociatii arbustive. Efectele gerurilor din timpul iernii si al ngheturilor trzii se vor resimti ntr-o manier apropiat de cea actual, dar va creste frecventa vtmrilor produse de ngheturile timpurii, pe seama intrrii ntrziate n repaus vegetativ. Pdurile gospodrite ntr-o manier durabil reprezint un factor cheie n cotracararea tendintei de schimbare a climei, deoarece pdurile Terrei joac un rol esential n ciclul biogeochimic al carbonului. La rndul lor, ecosistemele forestiere sunt vulnerabile la stresul exercitat de factorii climatici, n general, si n particular, la modificrile climatice.

Page 6 of 6