SECTIUNEA 1 RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST)

FAZA DE EXECUTIE NR. 2/2008 CU TITLUL: PROACTEX Etapa 2 RST raport tiinific i tehnic n extenso* PVAI proces verbal de avizare intern PVRLP procese verbale de recepie a lucrrilor de la parteneri PF protocol de finalizare (numai pentru faza finala)

* pentru Programul 4 Parteneriate in domeniile prioritare se va utiliza modelul din Anexa 1

Cod: PO-04-Ed2-R0-F5

Raportul tiinific i Tehnic (RST) n extenso

Cuprins o o o o o Obiective generale Obiectivele fazei de execuie Rezumatul fazei Descrierea tiinific i tehnic Anexe 1 Soluii moderne pentru consolidarea i reabilitarea cldirilor amplasate n zone seismice n acord cu cerine de performan i sustenabilitate 2 Dispozitive SERB pentru controlul, limitarea i amortizarea deplasrilor relative de nivel a cldirilor nalte Concluzii Bibliografie

o o

Obiective generale

Teoria dezvoltrii durabile este relativ nou i se afl n curs de formare. Conceptul de dezvoltare durabil s-a conturat ntr-un moment n care subiectul mediului nconjurtor se afla n prim planul dezbaterilor politice. Comunitatea internaional a decis s trateze problemele mediului prin msuri colective la nivel global, pe care a cutat s le defineasc i s le aplice prin intermediul unu cadru internaional adecvat. Acest cadru de aciune la nivel internaional s-a format n timp i se afl ntr-o evoluie dinamic, cuprinznd msuri legale cu caracter obligatoriu n forma tratatelor sau conveniilor sau cu caracter neobligatoriu, n forma declaraiilor, rezoluiilor sau seturilor de linii directoare i orientri politice, msuri instituionale i mecanisme de finanare viabile. Dezvoltarea durabil este singurul drum pe care civilizaia, ajuns la un nalt nivel cultural, tiinific, tehnologic i economic, trebuie s l urmeze pentru a nu se autodistruge. n perioada contemporan, domeniul construciilor a devenit unul dintre cele mai complexe sectoare de activitate ale economiei. Dezvoltarea, att la nivel macro ct i la nivel microeconomic, este de neconceput fr programe de investiii bine fundamentate i puse n practic n mod corespunztor i, n acest sens - n vederea obinerii unei eficiene economice ridicate - investiiile n construcii trebuie s dein o pondere nsemnat n cadrul programelor investiionale, aspect confirmat de evoluia n timp a acestui domeniu de activitate pe tot cuprinsul globului. Rezolvarea problemelor privind dezvoltarea durabil, punerea la dispoziia economiei a infrastructurii necesare, asigurarea de locuine pentru populaie, protejarea i conservarea mediului natural, realizarea echilibrului dintre funcionalismul raional i individualism etc., preocup permanent att pe specialitii din domeniu, ct i pe oamenii politici i pe reprezentanii societii civile. Omul modern a ncercat i ncearc permanent rezolvarea acestor prioriti ale momentului, printr-o dezvoltare raional i eficient a activitii n domeniul construciilor. Trecerea treptat de la societatea industrial la cea informaional de la preponderena activitilor industriale la cea a activitilor din sectorul serviciilor i apoi cel al informaticii impune transformri majore n toate domeniile, inclusiv n cel al construciilor, chemat s se adapteze schimbrilor cerute de noul tip de activiti. Progresul societii a determinat apariia altor necesiti legate de creterea nevoilor de trai, care se refer la creterea cerinelor de confort (spaii, dimensiuni, dotare, echipare, posibiliti de reparare etc.), creterea cerinelor pentru noi tipuri de dotri sociale, educaionale, culturale, comerciale, de sntate, de agrement etc., creterea cerinelor pentru reele moderne i rapide de transport, n special cele urbane. Este bine tiut faptul c ntre prosperitatea economic i existena unui sistem de transport performant este o puternic interdependen, ceea ce impune o abordare unitar, la nivel global, astfel nct s se asigure o viziune integrate a tuturor componentelor infrastructurii osele, ci ferate, ci navigabile, fluviale i maritime, reele portuare, aeroporturi .a.

Creterea interesului pentru o dezvoltare durabil a determinat n construcii o serie de msuri i aciuni specifice, cum ar fi reducerea i chiar eliminarea unor metode poluante, nocive, mari consumatoare de energie, utilizarea resurselor regenerative, evitarea folosirii unor materiale care n urma demolrii nu pot fi refolosite sau reduse i reasimilate mediului, reechilibrarea balanei ecologice prin proiectare, producie, folosire, locuire. Costul acestor msuri de ordin ecologic va fi luat n calcul pentru determinarea preliminar a preului produselor realizate, pentru a se construi exact ceea ce este necesar, astfel nct omul s fie stimulat s se gndeasc la viitoarele generaii i la pstrarea n ct mai bune condiii a mediului nconjurtor. Proiectul 31042/2007 se ncadreaz n obiectivul general al programului 4, de cretere a competitivitii CD prin stimularea parteneriatelor n domenii prioritare, concretizate n tehnologii, produse i servicii inovative pentru rezolvarea unor probleme complexe i crearea mecanismelor de implementare. n ceea ce privete obiectivele specifice ale direciei de cercetare 3 Mediu, subdirecia 3.5 Construcii, proiectul atinge 6 din cele 10 obiective specifice i anume: 3.5.1 Aplicarea tehnologiilor avansate pentru dezvoltarea oraelor cu meninerea i conservarea cldirilor istorice (fr afectarea acestora) 3.5.2 Reducerea impactului negativ al construciilor asupra mediului natural (n exploatare i prin produsele de demolare) 3.5.3 Sisteme de anvelope inteligente cu proprieti predictiv-reactive 3.5.5 Sisteme de concepere i proiectare a cldirilor noi cu consum foarte redus de cldur 3.5.7 Soluii tehnice de reducere a riscului cldiri noi i consolidarea post dezastru 3.5.8 Metode pentru creterea rezistenei cldirilor la modificri climatice extreme Obiectivul declarat al proiectului este de a crea sisteme structurale si solutii tehnologice inovative pentru protectia cladirilor noi si existente la actiuni extreme (cutremure severe, vanturi puternice, foc, explozii sau impact), in contextul conceptului de dezvoltare durabila. Obiectivele specifice ale proiectului rezulta din cele 7 pachete de lucru propuse (WP) si se suprapun peste 6 din cele 10 obiective specifice ale subdirectiei de cercetare (3.5.1-3.5.3; 3.5.5; 3.5.7; 3.5.8) si anume: Materiale si tehnologii noi, Criterii de performanta si dezvoltare durabila, proiectare bazata pe performanta si robustete pentru cladiri noi si existente supuse la actiuni extreme, Sisteme si tehnologii mixte inovative, Sisteme noi disipative pentru amortizarea actiunilor extreme, Tehnici si sisteme reversibile pentru consolidarea cladirilor existente si Proceduri pentru proiectare durabila. Ultimul pachet de lucru va cuprinde 2 studii de caz. Obiectivul principal urmrit este deci, de a mbina criteriile de dezvoltare durabil cu criteriile de siguran, de a le integra ntr-un proces de de proiectare bazat pe criterii de performan. Sigurana structurii, raportat la durata de via pentru care este proiectat structura i la perioada de recuren a aciunilor extreme, asociat cu nivelul de asigurare fa de aceste aciuni s reprezinte o component a LCA (Low Cycle Assesment).
Obiectivele fazei de execuie

Schema pachetelor de lucru, legatura dintre activitati si etapele de desfasurare ale proiectului este prezentata mai jos, iar in tabelul urmator sunt detaliate activitatile din pachetele de lucru in corelatie cu obiectivele propuse ale etapei a 2-a din 2008.

Schema de interactiune a activitatilor pe etape si pachete de lucru Activitati Rezultate corespunzatoare activitatilor WP1. Sinteza: Familii si sisteme de produse pentru constructii. Procese de proiectare si executie. Criterii de performanta si sustenabilitate. Stabilire de metode de lucru in colaborare si baze de Dezvoltare de procese complete. date intre diferite discipline si arii profesionale. Cerinte de performanta si sustenabilitate Creare de cerinta si cunoastere comune pentru cladiri. Evaluare credibila, metode si instrumente de Noi tehnologii si produse pentru sectorul constructii verificare pentru evaluarea cat mai corecta a eficiente energetic, durabile si competitive: conceptii, solutii produse si materiale si tehnologia de datelor de produs; metode utilizabile pentru declaratia de conformitate, cerinte, parametri producere a lor. Scopul este de a obtine dezvoltare, productie, tehnici ai produsului; utilizarea tehnologiilor operatii si suport la un pret minim, in timpul cel mai avansate de materiale. Solutiile dezvoltate de parteneri tintesc catre scurt si de calitate a produselor si serviciilor. Dezvoltarea integrata a produselor este un proces emisii zero, energie zero folosita si care foloseste in mod sistematic modelari structurate prelucrare eficienta a resurselor. pentru a considera toate stagiile ciclului de viata al Dezvoltare de solutii de inchideri, adoptand produselor in timpul stadiului initial de proiectare; tehnologii de izolare si energie solara costurile de produs si performantele sunt gandite eficiente. pentru a converge cu cerintele clientului. Dezvoltare de instrumente de verificare si Metode de scurtare a timpului de parcurgere de la raportare date de produs, luand in cercetarea de baza, la solutiile competitive de pe considerare informatia privind nivelul de piata. performanta al cladirii. Baze pentru integrarea tehnologiilor cu dezvoltarea Dezvoltare de instrumente pentru proceselor managementul proceselor inovative (instrumente de management proiect, instrumente de modelare de baza, metode de verificare si legaturi cu baze de date) pentru a creste interactiunea si comunicarea cu instrumentele inovative ale clientilor Metode de proiectare si executie bazate pe performanta si dezvoltare durabila Aspecte sociale, culturale si economice in evaluarea dezvoltarii durabile

Procese de constructie curate WP2. Metoda de proiectare bazata pe nivele de performanta versus Metoda de proiectare bazata pe criterii de dezvoltare durabila pentru cladiri noi si existente supuse la actiuni extreme Definitii (Metoda generala, Actiuni In cadrul metodologiei de proiectare a structurilor exceptionale si situatii extreme (cutremure supuse la actiuni extreme bazata pe criterii de puternice, vanturi puternice, incendii, performanta se integreaza conceptul de robustete, explozie si impact sau combinatii ale pe baza caruia se formuleaza criterii de referinta in acestora), integritate structurala si robustete, intervalul life safe near collapse collapse. constructii cu valoare istorica si/sau Aceste criterii conduc la evaluarea cladirilor monumentala) existente si noi, supuse la actiuni extreme cum ar fi Integritate structurala prin metoda bazata pe cutremure puternice, vanturi puternice (tornade), nivele de performanta versus evaluarea de incendii, explozii sau impact. De asemenea se iau in robustete considerare si scenarii de combinatii ale acestora Exemple de degradari si moduri de cedare cum ar fi incendiu dupa cutremur sau incendiu dupa Metoda generala pentru evaluarea robustetii explozie

Definirea indicelui direct si indirect de degradare Curba pushover pentru evaluarea a constructiei bazata pe performanta WP3. Sisteme de tehnologii mixte inovative pentru cladiri Structuri compozite cadre din beton armat cu Sisteme si tehnologii mixte inovative pentru cladiri, cum ar fi: otel de inalta rezistenta Asocierea otelurilor de inalta performanta cu cadrele o Cadre din beton armat (MRF) + rezistente din beton armat, sau fatade interactive Contravantuiri centrice CB (cu flambaj sticla-otel sau panouri mixte lemn-otel pentru pereti impiedecat BRB) structurali. In ceea ce priveste prima categorie, o Cadre din beton armat (MRF) + sistemul poate utiliza contravantuirile centrice Contravantuiri excentrice EB (cu link (impiedecate la flambaj), contravantuiri excentrice cu detasabil) Cu limita de curgere joasa (scurt, link detasabil sau panouri metalice supuse la forfecare. supus la forfecare) Link cu sectiune redusa (RBS link), supus la incovoiere o Cadre din beton armat (MRF) + panouri metalice supuse la forfecare (MSP) Fatade sticla participanta otel Panouri lemn hotel supuse la forfecare pentru pereti structurali

Sistem cu link detasabil

Stand de incercare
Rezumatul fazei

Proiectul isi propune sa initieze, studieze si sa evalueze noi sisteme si tehnologii pentru protectia cladirilor la actiuni extreme in contextul cerintelor pentru dezvoltare durabila. Derularea activitatilor prevazute in proiect se realizeaza in cadrul a 7 pachete de lucru. Obiectivul principal urmrit este deci, de a mbina criteriile de dezvoltare durabil cu criteriile de siguran, de a le integra ntr-un proces de de proiectare bazat pe criterii de performan. Sigurana structurii, raportat la durata de via pentru care este proiectat structura i la perioada de recuren a aciunilor extreme, asociat cu nivelul de asigurare fa de aceste aciuni s reprezinte o component a LCA (Low Cycle Assesment). Primul pachet al proiectului (WP1), care este parial acoperit de aceast faz, face o trecere in revista si o sinteza a familiilor si sistemelor de produse de constructii, a proiectarii proceselor de constructii si a criteriilor pentru performanta si dezvoltare durabila. In ultimul timp se inregistreaza un transfer din zona altor domenii inguste, cum ar fi aeronavale, automotive sau nanomateriale, catre zona constructiilor. Astfel tehnologii avansate bazate pe utilizarea unor materiale cu performante ridicate, dispozitive sofisticate de protectie si transfer a fortelor conduc catre sisteme si tehnologii compozite cu metodologii de investigare si analiza avansate. Scopul cercetarii este de a crea prin colaborari si studii interdisciplinare, sisteme de constructii cat mai eficiente energetic si cu implicatii de mediu minime, cu costuri cat mai reduse. Cel de-al doilea pachet (WP2) integreaza in cadrul metodologiei de proiectare a structurilor supuse la actiuni extreme bazata pe criterii de performanta, conceptul de robustete, pe baza caruia se formuleaza criterii de referinta in intervalul life safe near collapse collapse. Aceste criterii conduc la evaluarea cladirilor existente si noi, supuse la actiuni extreme cum ar fi cutremure puternice, vanturi puternice (tornade), incendii, explozii sau impact. De asemenea se iau in considerare si scenarii de combinatii ale acestora cum ar fi incendiu dupa cutremur sau incendiu dupa explozie. Pachetul nr. 3 (WP3) se ocupa de sisteme si tehnologii mixte inovative pentru cladiri, cum ar fi asocierea otelurilor de inalta performanta cu cadrele rezistente din beton armat, sau fatade interactive sticla-otel sau panouri mixte lemn-otel pentru pereti structurali. In ceea ce priveste prima categorie, sistemul poate utiliza contravantuirile centrice (impiedecate la flambaj), contravantuiri excentrice cu link detasabil sau panouri metalice supuse la forfecare.
Descrierea tiinific i tehnic

tiina construciilor este prin natura ei interdisciplinara. In prezent, aceasta tiina trebuie sa fac fa cerinelor stringente impuse de conceptul cadru al dezvoltrii durabile. In momentul de fata, sectorul construcii este responsabil pentru consumul a circa 50% din resursele primare pe care le ofer natura mai mult dect oricare alt sector industrial. Mediul construit consuma circa 40%-45% din energia produsa la nivel mondial, in mod direct si prin consecine indirecte, produce cel mai mare impact asupra mediului natural. Pe de alta parte mediul construit este foarte vulnerabil la aciuni externe ale mediului natural. Impactul asupra vieii si economiei, in sens complex al construciilor este enorm si decisiv pentru condiiile si calitatea vieii pe pmnt. Diminuarea si controlul acestui impact sunt misiunea strategiei denumita dezvoltare durabila si constituie una din direciile prioritare ale Uniunii Europene.

Implementarea conceptului de dezvoltare durabila in construcii (DDC) nu se poate realiza dect prin inovare la nivel conceptual si tehnologic. Procesul este in mod evident pluri- si interdisciplinar. Poziionarea sectorului de construcii in contextul dezvoltrii durabile, in mediul nconjurtor se prezint in schema de mai jos.

Se poate construi durabil, pe baza unor modele conceptuale performante (funcionalitate, sigurana, neutre sau cu impact redus fata de mediu), folosind materiale cu caracteristici fizicomecanice superioare (reciclabile si cu consumuri nglobate de resurse primare si energie sczute), aplicnd sisteme constructive si tehnologii adiacente (sigurana, flexibilitate, consumuri energetice sczute, impact minim fata de mediu). O trecere in revista a noilor materiale, care se folosesc in realizarea elementelor structurale ale construciilor inginereti se face in WP3. Modelul templului pentru intelegerea dezvoltarii durabile este aratata in figura de mai jos, unde fundamentul pentru realizarea cerintelor de dezvoltare durabila, pentru a realiza conditiile de functionalitate si siguranta sunt proiectarea data de norme (ENV), societatea (SOC) si economia (EC).

Dezvoltare durabila SOC ENV EC

Functionalitate + Siguranta
Dezvoltare durabila: modelul templului O aplicaie deosebit de interesanta, spre exemplu, sunt mbinrile ductile rigla-stlp la cadrele multietajate ale cldirilor amplasate in zone seismice, realizate cu structuri SMA (Aliaje cu memorie a formei). O alta aplicaie in acelai domeniu vizeaz contravntuirile disipative cu amortizori reologici absorbante de soc. Aceste materiale avansate se folosesc fie ca elemente structurale sau pentru consolidarea celor din materiale convenionale (FRP), fie in mbinri si dispozitive disipative in cazul construciilor solicitate la aciuni seismice si la vanturi puternice. In cazul otelurilor superrezistente sau a celor cu limita de curgere sczuta, aplicabil in general pentru structuri supuse la aciuni extreme, analiza este la nivel micro (mecanica ruperilor, elasticitate, dislocaii). In prezent, tot mai mult, tehnologiile structurale din industria aeronautica, navala si auto ctiga teren si in domeniul structurilor de construcii. In domeniile in care se lucreaz cu structuri inginereti avansate (aeronautica, auto) si unde, de cele mai multe ori, cei care fac modelarea si analiza structurala sunt ingineri constructori, nano - micro si mezo - analiza ar deveni familiare. Durabilitatea in contextul in care se discuta in cadrul acestui proiect, se refera si la capacitatea de rspuns si siguran a construciilor la aciuni extreme, de origine naturala sau provocate:

cutremure, vanturi puternice, foc, impact, explozii, etc. Criteriile de performanta adoptate, in acest caz (PBE- Performance Based Engineering) sunt in legtur biunivoca cu concepia, materialele, sistemele constructive si tehnologiile utilizate. Filosofia PBE se extinde in mod evident si asupra fondului construit in prezervarea si/sau, dup caz reabilitarea acestuia, pentru a pstra valorile culturale, pentru a satisface cerinele ce in de siguran si calitatea vieii, pentru a reduce consumurile energetice, etc. o reabilitare performanta necesita o abordare multidisciplinara si nu se poate face dect aplicnd materiale performante si tehnologii, de cele mai multe ori inovative (vezi proiectul FP6-INCO CT PROHITEC). Din punct de vedere conceptual, al modelarii si controlului prin calcul, reabilitarea unei construcii este, in mod evident mai complexa dect proiectarea unei construcii noi. Expertizarea unei cldiri vechi in vederea stabilirea diagnosticului structural si a propunerii masurilor de reabilitare este o ntreprindere deosebit de complexa, care implica de multe ori interaciunea unor specialiti diverse: istorie, arhitectura, fizica, chimie, tiina materialelor, mecanica structurilor si a pmnturilor, tehnologie, etc. Principalele instrumente de investigare in problematica abordata in cadrul proiectului sunt modelarea numerica si experimentala. Cu cat sunt mai performante si complexe materialele si dispozitivele realizate din aceste materiale, respectiv mai complexe strile de solicitare la care acestea trebuie sa fac fata, cu att sunt mai indicate parteneriatele in proiecte complexe pentru capacitile de investigare si control. Proiectul complex de parteneriat isi propune ca, in contextul artat, sa creeze sisteme structurale i soluii tehnologice inovative pentru protecia cldirilor existente i noi la aciuni extreme, n contextul conceptului de dezvoltare durabil. Proiectul 31042/2007 este legat de protectia cladirilor noi si existente sub actiunea unor actiuni extreme, in contextul noului concept de dezvoltare durabila, prin utilizarea unor sisteme si tehnologii inovative. Contributia proiectului la dezvoltarea cunostintelor din domeniu se realiza prin propunerile facute pentru aceste sisteme si tehnologii, de noutate si in curs de cercetare si pe plan european (vezi lista proiectelor internationale la care echipa proiectului participa sau a participat). Cele mai importante contributii ar putea fi urmatoarele: 1. Rezultatele cercetarii promoveaz transferul celor mai noi si moderne cunostinte tehnice (bazate pe materiale avansate, metode de calcul moderne si sisteme tehnologice avansate) in proiectare si executie pentru protectia cladirilor existente si noi supuse la actiuni care nu au fost considerate in proiectare sau actiuni si situatii de calcul exceptionale produse de conditii naturale (zapada, vant, cutremur) sau de activitati umane (explozii, impact, foc). Aceasta permite o schimbare semnificativa in industria de constructii, permitand utilizarea in practica de zi cu zi si intr-un mod durabil, a solutiilor prefabricate reversibile de inalta performanta, crescand productivitatea si competitivitatea si, in acelasi timp conditiile de lucru si siguranta. De fapt, operatiile de atelier vor inlocui activitatile de pe santier, care nu sunt intotdeauna bine organizate si de o calitate sigura. 2. Integrarea lucrarilor in proiecte europene, faptul ca rezultatele sunt diseminate prin cooperari internationale, prin articole in reviste si conferinte, impune clar ca proiectul sa fie realizat la nivel european. Rezultatele sunt de un mare interes pentru tarile europene si mai ales pentru cele din centrul si estul Europei, unde se pune stringent problema intretinerii si consolidarii fondului existent locuibil, mai ales din punct de vedere al riscului seismic. La nivelul UE proiectul este integrat cu urmatoarele programe in care UPT-CEMSIG este impicata avand rolul de coordonator national: - COST C26 Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events - COST C25 Sustainability of Constructions: Integrated Approach to Life-time Structural Engineering - COST TU0601 Robustness of Structures - Proiectul UE RFCS STEELRETRO Steel Solutions for Seismic Retrofit and Upgrade of Existing Constructions Este de subliniat faptul ca participarea in programele COST se sustine cu cercetare finantata la nivel national, finantarea UE constand doar in cheltuielile de deplasare. Integrarea la nivel national se sustine prin proiectele deja existente in care UPT-CEMSIG este coordonator de proiect:

3.

4.

5.

6.

Proiect MATNATECH-CEEX nr.29/2006: STOPRISC - Sisteme constructive si tehnologii avansate pentru structuri din oteluri cu performante ridicate destinate cladirilor amplasate in zone cu risc seismic - Programul Platforme/Laboratoare de formare si cercetare interdisciplinara, Contract 04/15.09.2006: Centrul de studii avansate si cercetare in ingineria materialelor si structurilor Rezultatele cercetarilor favorizeaz utilizarea optima a sistemelor de materiale si tehnologii, permitand minimizarea erorilor de proiectare, a erorilor din timpul executiei, si reduceri de cost reale prin scurtarea timpului de executie, crescand substantial calitatea structurala; in plus va fi posibila planificarea optima a interventiilor, cu risc minim, luand in considerare resursele existente. Rezultatele cercetarilor sunt de importanta majora pentru siguranta cetatenilor. Cercetarile efectuate reduc semnificativ pierderile economice pentru repararea stricaciunilor datorate actiunilor exceptionale si pentru intreruperea activitatilor economice. Utilizarea solutiilor optime creste posibilitatea de reversabilitate a interventiilor si gradul de prefabricare. Utilizarea solutiilor conform conceptului de dezvoltare durabila, este favorizat, reducand consumul de materiale si energie si reducand masele implicate (solutiile actuale adoptate prevad utilizarea unor mase mari, manopera multa, nu sunt reversibile si au un impact mare asupra cladirilor existente). Prin programul de diseminare, se garanteaza transferul imediat si impact al rezultatelor obtinute catre practica de zi cu zi. Mai mult, acesta garanteaz accesibilitatea completa si transferul rezultatelor. -

Rezultatele cercetrilor din aceast etap sunt prezentate n Anexele 1-6 ale prezentului raport, dup urmtorul plan: Anexa 1: Proiectarea bazat pe criterii de performan a structurilor metalice pentru cldiri nalte amplasate n zone seismice: metodologie i studiu de caz (WP2) Anexa 2: Scenariul foc dup cutremur pentru cldiri multietajate cu structur metalic (WP2) Anexa 3: Definirea programului experimental pentru sisteme de consolidare antiseismic a cadrelor din beton armat cu contravntuiri cu flambaj mpiedecat (WP 3) Anexa 4: Definirea programului experimental pentru sisteme de contravntuiri excentrice cu link detaabil, n soluie compus oel-beton (WP 3) Anexa 5: Definirea programului experimental pentru cadre cu panouri de forfecare disipative din metal (WP 3) Anexa 6: Definirea programului experimental pentru sisteme de contravntuiri centrice echipate cu disipatori care lucreaz prin frecare (WP 3)

10

Anexa 1

PROIECTAREA BAZATA PE CRITERII DE PERFORMANTA A STRUCTURILOR METALICE PENTRU CLADIRI INALTE AMPLASATE IN ZONE SEIMICE : METODOLOGIE SI STUDIU DE CAZ
Dan DUBIN, Florea DINU, Aurel STRATAN 1. INTRODUCERE In ultimii ani au fost construite n lume numeroase cldiri nalte, in special in zonele dens populate. Aceasta tendina s-a manifestat si in tara noastr, unde in ultimii ani s-au construit numeroase cldiri nalte, in special in Bucureti. In anul 2006 s-a adoptat noul cod de proiectare seismica P1001/2006 [1], bazat pe norma europeana EN 1998-1 [2]. In conformitate cu acest cod de proiectare seismica, structurile trebuie sa fie proiectate si construite in aa fel nct sub aciunea unui cutremur puternic (cutremur de proiectare) sa fie evitate pierde4rile de viei omeneti iar sub un cutremur frecvent avariile sa fie limitate. Pentru a reduce volumul de calcul se si a evita calculul explicit al structurii in domeniul inelastic, se poate lua in considerare capacitatea structurii de disipare a energiei seismice prin intermediul spectrului de rspuns de inelastic, redus fata de cel elastic. Aceasta reducere se face prin intermediul factorului de comportare q. In cazul structurilor complexe sau al structurilor care combina diferite sisteme structurale (sisteme duale) sau diferite calitati de otel (otel uzual de construcii, otel de nalta rezistenta), apar anumite probleme in evaluarea factorului q. In plus, pentru atingerea unui mecanism plastic favorabil si creterea capacitatii de disipare, anumite elemente sunt proiectare sa reziste aciunii in domeniul elastic in timp ce altele sunt proiectate sa se deformeze in domeniul post elastic. Pentru a asigura aceasta cerina, este nevoie sa se controleze prin proiectare ordinea de apariie a articulaiilor plastice. De aceea, este nevoie sa se asigure o buna corelare intre proprietatile de rezistenta, rigiditate si ductilitate ale elementelor si mbinrilor. Acest lucru nseamn de fapt ca este nevoie sa se controleze prin calcul o anumita ierarhie intre elementele disipative si nedisipative. Atingerea acestei ierarhii se poate face prin impunerea unor cerine de ductilitate elementelor disipative si a unor cerine de rezistenta celor nedisipative. Nivelul suprarezistentei este dat in primul rnd prin intermediul factorului , care reprezint raportul dintre valoarea efortului capabil si a celui de calcul din combinaia seismica intrun anumit element. Folosirea acestei metode nu garanteaz ntotdeauna pstrarea comportrii in domeniul elastic pentru elementele nedisipative. La fel ca in cazul factorului q, in practica este destul de dificil sa se furnizeze cu precizie valorile factorilor , in special pentru structurile complexe sau a celor ce mbina mai multe materiale. O alta probleme o constituie limitarea imprastierii valorilor factorilor i pentru toate elementele disipative intr-un interval de 25%. In cazul structurilor reale, aceasta ultima cerina este, in multe cazuri, dificil sau imposibil de asigurat, deoarece anumite elemente pot sa fie dimensionate din alte condiii dect cele seismice (ex. ncrcarea din vnt, incarcari tehnologice, etc). In aceste cazuri, performantele seismice trebuie sa fie verificate prin intermediul unui calcul neliniar static sau dinamic iar, daca este nevoie, sa se corecteze seciunile elementelor. Este unanim acceptata utilizarea in calculul seismic a unei metodologii bazate pe mai multe obiective de performanta. Exista un nivel minim de sigurana care trebuie sa fie asigurat unei cldiri pentru a se reduce numrul de victime in cadrul producerii unor cutremure puternice. Dar pe lng asigurarea acestui obiectiv, este de asemenea nevoie sa se asigure reducerea nivelului de distrugeri, care pot afecta regiuni ntinse sau chiar tari ntregi [3]. In lucrare se prezint cteva aspecte legate de proiectarea bazata pe performanta a unei cldiri cu 26 de etaje amplasata in Bucureti, avnd destinaia de cldire de birouri. Deoarece cldirea se afla intr-o regiune cu risc seismic ridicat, este necesara asigurarea unei robustei suficiente la aciuni seismice. Pentru a se evalua performantele seismice ale structurii, s-a utilizat o metodologie bazata pe 3 nivele de performanta (stri limita): starea limita de serviciu (SLS), starea limita ultima (ULS) si starea limita de prevenire a colapsului (CPLS). Fiecare din cele trei nivele de performanta este 11

asociat unui anumit nivel de intensitate seismica. Evaluarea cerinelor seismice s-a fcut printr-un calcul dinamic neliniar si un set de accelerograme. In lucrare se prezint rezultatele referitoare la posibilitatea de a se produce colapsul progresiv sub aciuni cu caracter extrem (explozii interne sau externe, impact). Colapsul progresiv se refera la colapsul global al structurii in urma producerii unor avarii locale la nivelul elementelor structurale. In cazul in care robusteea structurii este insuficienta, structura poate sa cedeze datorita colapsului progresiv. Se pot adopta diferite strategii de evitare a colapsului progresiv cum ar fi: - prevenirea unor asemenea de evenimente extreme - proiectarea indirecta, care ajuta la realizarea unei rezistente adecvate mpotriva colapsului progresiv prin prevederea unor nivele minime ale rezistentei si ductilitatii elementelor structurale - proiectarea directa, care considera in mod direct rezistenta necesara pentru evitarea colapsului progresiv. Atunci cnd se aplica aceasta a treia metoda, se pot folosi doua strategii: - strategia bazata pe elementele cheie - strategia bazata pe asigurarea unor cai alternative de transfer, adic acceptarea cedrii unor elemente sau componente dar nu a elementelor cu rol vital [4] In ambele cazuri, proiectarea pe baza de capacitate poate fi folosita pentru asigurarea unei redundante corespunztoare necesare pentru redistribuita eforturilor interne in cazul cedrii unor elemente (ex. cedarea unor stlpi datorita unei explozii). Avnd in vedere posibilitatea producerii unor astfel de evenimente extreme, s-a studiat comportarea cldirii in cazul in care mai muli stlpi ar fi avariai si si-ar pierde capacitatea portanta. 2. CONFORMAREA SI CALCULUL STRUCTURII Structura aleasa este formata din cadre multietajate necontravntuite i cadre contravantuite centric (structura duala). Pentru sporirea rigiditii la forele orizontale, n special din aciunea vntului, pe lng contravntuirile verticale dispuse pe toat nlimea structurii, au fost prevzute dou centuri de contravntuiri dispuse perimetral, la mijlocul inaltimii si la ultimul nivel (Figura 1). Stlpii au seciunea sub forma de "cruce de Malta" si sunt realizai din profile laminate. Aceast seciune a permis obinerea unei bune rigiditi cu un consum relativ redus de oel, precum i simplificarea mbinrilor rigl-stlp. In zona cadrelor necontravntuite, stlpii au dimensiunea curenta la baza de 800x800mm. Prin nglobarea parial n beton, cu armturi i conectori n zona nodurilor, se realizeaz o seciune mixta, care asigura att creterea capacitatii portante cat si a rigiditatii. Seciunea stlpilor variaz pe inaltime astfel: primul tronson de jos este realizat din 2 profile HEM800, tronsonul intermediar din 2 profile HEB800 iar tronsonul superior din 2 profile HEA800. In zonele contravantuite n X, stlpii sunt dezvoltai dup direcia contravntuirilor si au dimensiunea curenta la baza de 1000x500mm. Seciunea stlpilor variaz pe inaltime astfel: tronsonul inferior este realizat dintr-un profil HEB1000 si un profil HEM500 iar tronsonul superior dintr-un profil HEB1000 si un profil HEB500. Grinzile principale de cadru si cele secundare de planeu sunt realizate din profile laminate. Conectorii dispui pe grinzi au rolul de a mpiedica flambajul prin ncovoiere-rsucire, in cazul grinzilor principale si asigurarea conlucrrii cu planeul de beton armat, in cazul grinzilor secundare. Contravntuirile centrice verticale sunt de dou tipuri, n X i n V inversat si sunt realizate din profile laminate a cror seciune variaz pe inaltime, de la HEM450 la HEB400 pentru contravntuirile in V ntors si de la HEB450 la HEB360 pentru contravntuirile in X. S-a optat pentru contravntuiri n V inversat datorit capacitii de a asigura o rigiditate sporit a sistemului, ceea ce constituie o cerin esenial n acest caz, att pentru aciunea seismului, ct i a vntului. Pentru a reduce nivelul de solicitare in elementele adiacente, contravntuirile sunt realizate dintr-un otel mai slab fata de celelalte elemente (OL37 fata de OL52). Planeele au fost realizate dintr-o placa de beton cu grosimea de 12 cm rezemata pe grinzi secundare (Figura 2).

12

Plan etaj curent

Cadru ax 2

Cadru ax 3 Cadru ax D Cadru ax B Figura 1. Seciuni caracteristice structur TCI

Calculul static i dinamic s-a realizat printr-un calcul spaial cu ajutorul programului de calcul ETABS. Pentru dimensionarea structurii de rezisten s-au utilizat prevederile din normele romaneti de calcul in vigoare la data proiectrii structurii (STAS 10108/0-78, P100/92), dar si noul normativ P100/2006. In plus, pentru situaiile in care nu exista prevederi de calcul in normele romaneti, au fost folosite prevederi din alte norme, ndeosebi cele europene (EN 1993-1.8, EN1994-1, EN1998-1).

a)

b)

c)

13

d) Figura 2: Seciuni folosite pentru elemente: a) stlpi in zona necontravantuita; b) stlpi in zona contravantuita; c) grinzi principale si secundare; d) detaliu Dimensionarea s-a fcut pe baza infasuratorii cerinelor maxime exprimate in cele doua normative de calcul seismic, P100/92 i P100/2006. Datorita ncadrrii structurii in cerinele de regularitate, sa folosit metoda de proiectare curenta bazata pe calculul modal cu spectre de rspuns. 3. ANALIZA PERFORMANTELOR SEISMICE Pentru a investiga performantele seismice, s-au realizat analize dinamice neliniare folosind un set de nregistrri seismice (Figura 3). Au fost considerate 3 stri limita (nivele de performanta) si anume starea limita de serviciu SLS, starea limita ultima ULS si starea limita de prevenire a colapsului CPLS. Pentru fiecare stare limita s-au scalat miscarile seismice pentru a lua in considerare perioada de revenire aferenta fiecrei stri limita. Pentru ULS intensitatea miscarii seismice este cea de proiectare ( = 1.0), pentru SLS este redusa la = 0.5 iar pentru CPLS este mrita la = 1.5.
15
VR77INCNS VR86EREN10W VR86INCNS VR86MAGNS VR90ARMS3E VR90INCNS VR90MAGNS spectru tinta P1001/2006

10

PSA, m/s2
5 0 0

2 T, s

Figura 3. Spectrele de rspuns ale miscarilor seismice scalate la spectrul elastic Rezultatele au artat formarea unui mecanism plastic favorabil prin dirijarea articulaiilor plastice in elementele disipative si evitarea formarii lor in elementele nedisipative. Acest lucru confirma rezultatele calculului seismic iniial (Figura 4.). Se poate de asemenea observa ca structura are performante adecvate la toate cele 3 nivele de performanta.
Sa=0.16g Sa=0.24g Sa=0.36g Sa=0.16g Sa=0.24g Sa=0.36g

14

a) b) Figura 4. Formarea articulaiilor plastice: a) cadru marginal; b) cadru curent Valorile deformaiilor plastice din grinzi si contravntuiri corespunztoare strii limita de serviciu SLS (ag=0.16g) sunt reduse iar in stlpi sunt complet evitate. In grinzi, nivelul rotirilor plastice atinge 0.01rad pentru SLU (ag=0.24g) si 0.015rad pentru CPLS (ag=0.36g), fiind mai mici dect capacitatile de rotire capabile (Tabel 1). Tabel 1. Rotirile plastice in grinzi si stlpi (in rad) si deformaiile plastice in contravntuiri la cele 3 stri limita, valori mediate pentru toate nregistrrile contravntuiri grinzi stlpi SLS ULS CPLS 0.002 0.006 0.009 0.002 0.01 0.015 0.002 0.0035

Figura 5 prezint distribuia driftului relativ de nivel normalizat pe direcie transversala (valori mediate pe toate nregistrrile). Se poate astfel observa ca valoarea maxima a driftului de nivel pentru SLS este mai mica dect cea maxima admisa (0.005h). 4. REDUNDANTA STRUCTURALA IN CAZUL CEDARII UNOR STALPI In studiu au fost considerate mai multe scenarii: - pierderea unor stlpi interiori de la parter - pierderea unor stlpi perimetrali de la parter - pierderea unor stlpi de la etajele superioare (et. 14) Stlpii au fost scoi din lucru unul cate unul si s-a analizat structura in fiecare situaie printr-un calcul static neliniar. In cazul scenariului 1 in care 4 stlpi interiori de la parter isi pierd capacitatea portanta, se formeaz articulaii plastice in centurile de contravntuiri de la etajele 12 si 22. Acest lucru arata ca

15

26 24 22 20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 0

Sa=0.16g

Sa=0.24g

Sa=0.36g

Storey level

0.005 0.01 Peak interstorey drift ratio

0.015

Figura 5. Driftul relativ de nivel pe direcie transversala, valori mediate pe toate nregistrrile folosirea unui astfel de sistem are un rol foarte important in creterea redundantei structurii. Acest lucru a fost confirmat si in cazul turnurilor World Trade Center. Astfel, dispunerea unor contravntuiri verticale la ultimele etaje a condus la transferarea eforturilor din stlpii rupi la impact ctre alte elemente nc intacte (Figura 8). Rotirile plastice in grinzile plastificate au valori de circa 0.011 rad. Cerinele de ductilitate asupra elementelor disipative si a mbinrilor acestora asigura astfel transferul eforturilor de la elementele ieite din lucru la cele nvecinate. Deoarece prin cerinele de proiectare se asigura respectarea criteriului grinda slaba-stlp tare, este mpiedicata producerea unor mecanisme plastice de nivel in cazul cedrii brute a stlpilor.
S1 S2 S3 S4

Figura 6. Scenariul 1: cedarea unor stlpi interiori de la parter 5. CONCLUZII In lucrare se prezinta analiza pe baza de performamta a comportarii unei structuri in cadre duale multietajate. Cerintele aferente fiecarui nivel de performanta sunt determinate prin intermediul unor analize neliniare dinamice si a unui set de inregistrari seismice. Rezultatele au aratat ca modul de formare a articulatiilor plastice asigura o buna capacitate de disipare a energiei seismic induse, prin concentrarea cerintelor de ductilitate in elementele ductile si evitarea incursiunilor in domeniul postelastic pentru cele nedisipative. Un element foarte important pentru asigurarea unui mecanism plastic favorabil il constituie factorul . In cazul unei structuri reale complexe, reducerea valorii factorului este dificila, in conditiile in care unele elemente disipative pot sa fie dimensionate din alte conditii decat cele seismice. O solutie pentru aceasta o constituie utilizarea unor clase de otel diferite pentru elementele disipative (dual-steel). In cazul cladirii analizate, s-a optat pentru un otel cu limita de curgere mai joasa pentru contravantuirile centrice, fapt ce a condus la reducerea cerintelor de suprarezistenta in stalpi si in grinzile adiacente contravantuirilor. Redundanta structurala obtinuta prin proiectarea antiseismica conduce la o siguranta corespunzatoare in cazul in care anumite elemente importante (elemente cheie) sunt avariate sau 16
S1 S2 S3 S4

distruse datorita unor evenimente extreme de tipul exploziilor sau impactului. Deoarece imbinarile au o suprarezistenta adecvata fata de elementele imbinate, este posibila transferarea eforturilor interioare de la elementele cedate la elementele invecinate.

Figura 7. Scenariul 1: distributia articulatiilor plastice in structura (max = 0.011rad)

110

105

100

95

Figura 8. Seciune prin WTC1 care arata caile de transmitere a eforturilor din stlpii distrui la impact BIBLIOGRAFIE [1] Cod de proiectare seismic P100: Partea I, P100-1/2004: Prevederi de proiectare pentru cldiri, 2006. [2] Eurocode 8: Design provisions for earthquake resistance of structures - 1-1: General rules Seismic actions and general requirements for structures, CEN, EN1998-1-1, October 1994 [3] Bozorgnia Y., Earthquake engineering: from engineering seismology to performance-based engineering, Yousef Bozorgnia, Vitelmo Bertero, ISBN 0-8493-1439-9, CRC Press, 2004. [4] Dubina D. and Dinu F., Seismic performance of dual- steel multistorey building frames, Proceeding: Int. Seminar devoted to the activity of Prof. Rene Maquoi, Liege, Belgia, 14-15 December 2007. [5] Jinkoo K., Junhee P., Design of steel moment frames considering progressive collapse, Steel and Composite Structures, vol.8, no.1 (2008), pg. 85-98.

17

Anexa 2

SCENARIUL FOC DUPA CUTREMUR PENTRU CLADIRI MULTIETAJATE CU STRUCTURA METALICA

Dan Pintea, Raul Zaharia, Aurel Stratan, Dan Dubin 1. INTRODUCERE Incendiul in zone urbane aglomerate poate fi produs de mai multe cauze, dar experiena internaional arat c seismul reprezint o cauza majora [1]. Dup cum se arat i n [2], pierderile rezultate din incendiul post-seism sunt comparabile cu pierderile provocate de seismul propriu zis. Incendii devastatoare dup cutremure au fost puse n eviden la seismele din Northridge, Los Angeles, USA (1994) i Kobe, Japan (1995). Cutremurul din Northridge n 1994 a produs incendii care au pus la ncercare resursele serviciilor de stingere a incendiilor, datorit numrului lor, distrugerii sistemelor pasive de protecie la foc, avarierii instalaiilor de ap [3]. Departamentul de pompieri din Los Angeles City a rspuns la peste 2200 de solicitri n ziua cutremurului [4]. Directiva Comisiei Europene din data de 21 decembrie 1988 precizeaz faptul c o structur trebuie proiectat astfel nct, n cazul unui incendiu, capacitatea portant a structurii sa poate fi meninut pentru o perioad de timp, generarea i rspndirea flcrilor i a fumului ctre construciile nvecinate este sa fie limitat, ocupanii sa poat prsi construcia sau sa poat fi salvai. Sigurana echipelor de intervenie este deasemenea considerata. n cazul unui cutremur, acesta poate provoca distrugeri structurale, distrugeri ale proteciei la foc, cldirea devenind astfel mai vulnerabil la foc. n plus, dup cutremur, lipsa alimentarii cu ap, sau o presiune sczut a acesteia, congestia traficului si apariia de incendii simultane conduc la o rspndire a focului. Conform [5], dup cutremur, un vnt cu viteza de peste 9 m/s duce la propagarea incendiului. Dup cutremur, se presupune c ocupanii au evacuat cldirea, cum se ntmpl de obicei, sau sunt mai predispui s evacueze cldirea n cazul unui incendiu care urmeaz unui cutremur. Pe de alt parte, datorit cauzelor artate mai sus (timpul mai mare necesar pompierilor pentru a ajunge la cldire, asociat cu posibila lips de msuri active i cu vulnerabilitatea cldirii) sigurana echipelor de intervenie poate fi pus n pericol. n ultimii ani, au fost efectuate un numr de studii asupra comportrii structurilor din oel avariate de cutremur i solicitate la incendiu [6,7], n care s-a propus o metodologie pentru analiza comportrii structurilor. Studiile s-au concentrat asupra comportrii la focul standard ISO, a cadrelor avariate de cutremure cu diverse grade de intensitate. n aceast lucrare, autorii propun o abordare a analizei structurale la foc natural dup cutremur. Scenariile de incendiu au fost determinate conform anexei E din EN1991-1-2 [8], lund sau nu n considerare efectul msurilor active de protecie la foc, msuri care pot fi prezente ntr-o situaie de incendiu, dar nu neaprat intr-o situaie de incendiu post-seism. Degradarea structurii produsa de cutremur a fost deasemenea luat n calcul. 2 STRUCTURILE ANALIZATE Cadrul din oel luat n considerare n prezentul studiu are dimensiunile precizate n Fig. 1. Structura este un cadru din oel avnd trei deschideri i trei travei de cate 6 m. Structura este realizat din profile de oel European S235, toate mbinrile grind stlp fiind rigide. n combinaia fundamental de ncrcri, cadrul a fost dimensionat la ncrcrile prezentate n Tabelul 1. Cadrul a fost verificat pentru dou tipuri de micri seismice din Romnia: un cutremur de suprafa (regiunea Banat) i un cutremur de adncime (regiunea Vrancea). Verificarea s-a fcut conform codului seismic romnesc [9], adaptat dup EN 1998. 18

Analiza spectrala a fost efectuata considernd spectrul normalizat de rspuns elastic pentru regiunea Banat (ag=0.16g si Tc=0.7 secunde), dat in Fig. 2 si pentru regiunea Vrancea (ag=0.32g si Tc=1.6 s) dat in Fig. 3. Factorul de comportare al structurii s-a considerat cu valoarea q=6.
3,5 m

ncrcarea

Tabel 1. ncrcrile de calcul Etaj curent Acoperi [kN/m2] [kN/m2] Permanent 4,0 3,5 Variabil 2,0 1,5 Vnt 0,5

4,5 m

3,5 m

3,5 m

3,5 m

6m

6m

6m

Fig 1. Dimensiunile cadrului

4.5

3.5
0 = 3 2.1/T

0=2.75
4.4/T 8.8/T 2

3.5 2.5

2.5

6.3/T2

1.5

TC=0.7s 0.5 TC=1.6s TD=2 0.5 T =0.07s TB=0.16 TD=3 B 0 0 0 1 2 3 4 0 1 2 3 4 Period [s] Period [s] Fig. 2. Spectrul de rspuns elastic - Banat Fig. 3. Spectrul de rspuns elastic - Vrancea ncrcarea din vnt n ambele regiuni seismice a fost considerat aceeai. Dimensionarea structurii din Banat a fost determinat de combinaia fundamental de ncrcri, iar pentru structura din Vrancea combinaia seismic a fost cea determinant. Astfel, n cazul cadrului din Banat, seciunile rezultate din combinaia fundamental de ncrcri au rmas nemodificate dup verificarea la seism. Fig. 4 arat seciunile de oel folosite la cadrul din Banat. Cadrul din Vrancea a rezultat cu grinzi cu seciuni mai mari la anumite nivele, respectiv stlpi mai puternici pe nlimea cadrului (vezi Fig. 5). Rspunsul seismic al structurii a fost evaluat printr-o analiz push-over, cerina de deplasare corespunztoare aciunii seismice fiind determinat cu ajutorul metodei N2, propus de Fajfar [10] i implementat n EN1998-1. Aceast metod combin analiza de tip push-over a unui sistem cu mai multe grade de libertate cu rspunsul analizei spectrale a unui sistem cu un singur grad de libertate dinamic. Analiza push-over a fost realizat cu o distribuie triunghiular invers a forelor laterale, in ipoteza c rspunsul este determinat de modul fundamental de vibraie. Analiza pushover a demonstrat c cerinele precizate n normativul de seism conduc la o comportare bun a structurii. Recomandrile referitoare la stlpi (elemente nedisipative) asigur o comportare elastic a acestora. Pn la colapsul structurii, articulaiile plastice s-au format doar n grinzi i la baza stlpilor.

1.5

19

IPE 330

IPE 330

IPE 360

IPE 360

HEA 340

IPE 360

HEA 500

IPE 360

IPE 360

IPE 400

IPE 400

IPE 400

Fig. 4. Profile elemente - Banat Fig. 5. Profile elemente - Vrancea Conform metodei N2, spectrul de rspuns seismic este determinat pentru un sistem echivalent cu un singur grad de libertate. Curbele de tip push-over fiind obinute pentru sistemul cu mai multe grade de libertate, este necesar determinarea curbei for-deplasare pentru sistemul echivalent cu un singur grad de libertate. Deplasarea int pentru fiecare sistem cu un grad de libertate este definita ca fiind intersecia intre curba de capacitate si cerina spectrala in format Sa-Sd. Deplasarea int pentru sistemul cu un grad de libertate, Sd, este apoi transformat in deplasarea la vrf Dt a sistemului cu mai multe grade de libertate. Figurile 6 si 7 arata intr-o forma grafica procedura utilizat pentru determinarea deplasrii int pentru sistemele cu un grad de libertate.
5 PSA [m/s2] 3 2 1 0 0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 SD [m] PSA [m/s2] 4 10 8 6 4 2 0 0 0.2 0.4 SD [m] 0.6 0.8

Fig. 6. Determinarea deplasrii inta - Banat

Fig. 7. Determinarea deplasrii inta - Vrancea

Se poate remarca faptul c structura din Banat nu sufer deformaii plastice dup cutremur. Dup cum s-a artat, cadrul din Banat a fost dimensionat din combinaia fundamental de ncrcri, seciunile din oel rmnnd nemodificate dup verificarea la seism. Pe de alt parte, cadrul din Vrancea a avut un rspuns inelastic, avnd o deplasare relativa de etaj maxima de 2,7%, mai mare dect limita de 2,5% propus de FEMA 356 [11], pentru limita corespunztoare criteriului de performanta life safety. Aceasta nseamn c structura va prezenta avarii semnificative ale elementelor nestructurale, avarii moderate ale elementelor structurale, dar sigurana persoanelor este garantat. Astfel, dup seism, cadrul din Banat nu prezint degradri structurale, pe cnd in cazul cadrului din Vrancea, pentru analiza la foc, vor fi luate n calcul dou ipoteze: - are loc un cutremur de intensitate redus i structura nu sufer avarii; - are loc un cutremur de cod pentru regiunea Vrancea i structura sufer avariile precizate.

20

3 ANALIZA LA FOC STANDARD Curba de foc standard ISO 834 a fost aplicat stlpilor i grinzilor de la parter, n ipoteza c parterul reprezint un compartiment de incendiu. Elementele din oel nu sunt protejate la foc. Pe grinzile din oel focul acioneaz pe trei laturi (partea superioar a grinzilor fiind protejat de planeul din beton). n analiza mecanic, nu s-a luat n considerare colaborarea dintre grind i placa de beton. Evoluia deplasrii la vrf a cadrelor funcie de timp este prezentat n Figurile 8-10. Tabelul 2 prezint rezistenele la foc pentru fiecare caz n parte. Se poate remarca c pentru cadrul Vrancea exist o diferen semnificativ a rezistenei la foc ISO, de 6 minute (30%) ntre structura neavariat (nainte de seism) i structura avariat (dup seism). Deoarece dup seism structura Banat nu sufer avarii, rezistena la foc pre-seism i post-seism este aceeai, 16 minute. Deoarece structura Vrancea a fost dimensionata din combinaia de seism (structura Banat a fost dimensionat din combinaia fundamental) are o rezerv important de rezisten la foc n comparaie cu structura Banat: 26 de minute n cazul structurii Vrancea neavariate fa de 16 minute ale structurii Banat.

50 40 30 20 10 0 0 5 10 15 20 25 30 Timp [min]
Fig. 8. Banat - ISO

15 12 9 6 3 0 0 5 10 15 20 Timp [min] 25 30

Deplasare [mm]

Deplasare [mm]

Fig. 9. Vrancea neavariat - ISO

400 390 380 370 360 350 0 5 10 15 20 25 30 Timp [min]

Fig. 10. Vrancea avariat - ISO

Deplasare [mm]

Tabel 2. Rezistena la foc ISO [minute] Cadru Banat Vrancea Neavariat 16 26 20 Avariat

4 ANALIZA LA FOC NATURAL Elementele din oel neprotejate de la parter, n cazul celor dou structuri, au fost solicitate la curbe de foc natural, obinute cu programul OZone V2 [12]. n cazul focului natural intervin n calcul mai muli parametri: suprafaa maxim a focului, densitatea de sarcin termic i mrimea deschiderilor. Problema cea mai complicat este stabilirea comportrii suprafeelor vitrate. n mai toate cazurile, fluxul de oxigen ntr-o ncpere provine de la ferestre sau ui deschise, evantual sisteme de ventilaie mecanic. n cazul unui incendiu, ferestrele iniial nchise pot crpa ducnd la deschideri care asigur fluxul de oxigen. Astfel, este esenial cunoaterea comportrii suprafeelor vitrate la foc. Cnd un geam de sticl ordinar este nclzit, acesta are tendina de a fisura la temperaturi de 150 200C. La aceste temperaturi apar fisuri pe toat suprafaa geamului, dar care nu afecteaz fluxul de oxigen. Pentru ca fluxul de aer s fie afectat este necesar nu doar apariia fisurilor, ci si 21

desprinderea de buci din geam. Singurele rezultate bazate pe studii probabilistice efectuate asupra panourilor de sticl nclzite uniform provin de la Building Research Institute (BRI) din Japonia [13], unde s-au fcut ncercri experimentale asupra panourilor de sticl de 3 mm grosime. Rezultatele obinute sunt prezentate n Fig. 11. Aceast figur arat probabilitatea spargerii geamurilor funcie de creterea de temperatur. n prezentul studiu, focul este limitat la parter (suprafaa focului de 324 m2), considerat un compartiment de incendiu. Pereii sunt realizai din beton cu greutate normal cu grosimea de 20 cm i urmtoarele caracteristici termice: conductivitate termic de 0,8 W/mK, respectiv cldura specific de 840 J/kgK. Dup cum se arat i n Fig. 12, ferestrele pe trei laturi au o nlime de 2 m cu un parapet de 1 m. Pe al patrulea perete, ferestrele au 0,5 m nlime cu un parapet de 2 m. Pentru aceste ferestre s-a considerat o variaie liniar a deschiderii. Pe baza ncercrilor prezentate mai sus, la 300C un procent de 30% din ferestre s-au considerat sparte, iar la 500C toate ferestre sunt sparte, practic toat suprafaa iniial reprezentat de geamuri fiind deschis.

2.0 m 0.5 m 2.0 m

18 m

2.5 m 2.0 m 1.0 m

8m

2m

8m

Fig. 11. Spargerea geamurilor(din Tanaka et al. Fig. 12. Compartimentul de foc 1998).

Destinaia cldirii este de birouri, avnd o densitate de sarcin termic caracteristic qf,k de 511 MJ/m2. Densitatea de sarcin termic de calcul, conform anexei E din EN1991-1-2 [8], este: q f ,d = q f , k m q1 q 2 n (1) n care, m este factorul de combustie, q1 este factorul de risc al producerii incendiului care ine seama de mrimea compartimentului, q 2 este factorul de risc al producerii incendiului care ine seama de destinaia ncperii i n = ni este un factor care ia n considerare diferitele msuri
i =1 10

active de protecie la foc (sprinklere, detectoare de fum, alarmarea automat a brigzii de pompieri, etc.). Tabelul 3 prezint valorile coeficienilor care in seama de msurile active de protecie la foc luate n calcul. nainte de seism, cldirea fiind echipat cu sprinklere i hidrani, coeficientul 1 care ine seama de existena sistemelor automate de stingere (sprinklere) i 2 coeficientul care ine seama de reeaua independent de alimentar cu ap (hidrani) sunt amndoi subunitari. Dup seism, considernd avarierea sistemelor de alimentare cu ap, ambii coeficieni devin 1,0 (defavorabil). Coeficienii 5-9 sunt deasemenea afectai datorit cauzelor menionate mai sus (congestia traficului, numr mare de apeluri, defeciuni ale reelei electrice, intervenie ntrziat).

Tabel 3. Msuri active de protecie la foc nainte i dup seism.

Sprinklere Rezerva Detectoare Alarmare Brigad Ci de Extinctoare Extractoare Total

22

Scenarii de foc nainte Dup

de apa

local pompieri

acces

de fum

1 0,61 1,0

2 0,87 1,0

3/4 0,73 1,0

5 0,87 1,0

6/7 0,78 1,0

8 1,0 1,5

9 1,0 1,5

10 1,0 1,0

n 0,26 2,25

Folosind aceti parametri n programul OZone V2 [12] s-au obinut dou curbe de foc naturale (vezi Fig. 13). Prima curb, pentru care nu se produce flashover, denumit nainte produce o temperatur maxim de 470C la 36 minute i este controlat de ventilaie. Curba Dup este controlat de combustibil i are o temperatur maxim de 670C la 96 minute. Aceste curbe au fost utilizate n programul SAFIR [14] pentru a determina distribuia de temperatur pe fiecare din seciunile de oel neprotejate, expuse la foc. Pe grinzi focul a fost aplicat pe trei laturi (talpa superioara fiind protejat de dala de beton). Fig. 14 arat distribuia temperaturii n grinzile de deasupra parterului la 41 minute (momentul flashover). Rezultatele analizei structurale sunt prezentate n Figurile 15-19. Evoluia n timp a deplasrii la vrf este prezentat n cte o diagram. Tabelul 4 sintetizeaz rezistentele la foc ale structurilor. Dac se consider toate msurile active de protecie la foc (nainte de seism), ambele cadre rezist la aciunea focului (fara colaps). Dup seism, structura Vrancea chiar dac este avariat, rezist la incendiu, pe cnd structura Banat nu (timp de rezistenta la foc 74 minute), chiar dac nu este avariat de seism. Trebuie totui spus c n ipoteza structurii avariate dup seism, structura Vrancea este foarte aproape de ruin dup aproximativ 95 de minute i sufer deplasri importante n comparaie cu structura neavariat (Fig. 18 i 19). Structura rezist totui deoarece, n acel moment focul intr faza de regresie.

750 600 450 300 150 0 0 30 60 Timp [min]

Temperatura [C]

CONTOUR PLOT TEMPERATURE PLOT TIME: 2460 sec 465.70 453.11 440.53 427.94 415.35 402.76 390.18 377.59 365.00

nainte Dup

90

120
Y X Z

Fig. 13. Curbele de foc natural

8 Deplasare [mm] 6 4 2 0 0 20 40 60 80 Timp [min] 100 120

Fig. 14. Distribuia temperaturii n grind

2.5 Deplasare [mm] 2 1.5 1 0.5 0 0 20 40 60 80 Timp [min] 100 120

Fig 15. Banat nainte de seism

Fig. 16. Vrancea nainte de seism

23

150 Deplasare [mm] Deplasare [mm] 0 20 40 60 80 Timp [min] 100 120 120 90 60 30 0

8 6 4 2 0 0 20 40 60 80 Timp [min] 100 120

Fig. 17. Banat Structur nedegradat dupFig. 18. Vrancea Structur nedegradat dup seism seism

475 Deplasare [mm] 450 425 400 375 350 0 20 40 60 80 100 120 Timp [min]
Fig. 19. Vrancea Structur degradat dup seism Tabel 4. Rezistene la foc natural [minute]

Cadru Banat Vrancea

nainte seism Fr colaps Fr colaps

Dup seism Structur Structur Nedegradat Degradat 74 Fr colaps Fr colaps

5 CONCLUZII Analiza comportrii structurilor la foc dup seism const n modelarea comportrii la foc a structurii, lund n considerare degradarea indus n structur de ctre seism. n prezenta lucrare, aceast analiz a fost efectuat lund n considerare att curba de foc standard ISO, ct i scenarii de foc natural, n ipoteza c evenimentul seismic produce sau nu degradarea structurii. Curbele de foc natural au fost determinate n ipoteza existenei msurilor active de protecie la foc nainte de un eveniment seismic, respectiv a lipsei totale sau pariale a msurilor active post-seism datorit congestionrii cilor de acces, lipsei alimentrii cu ap, avariilor de curent, etc. Pentru acest studiu, o cldire dimensionat pentru combinaiile fundamentale de ncrcri, a fost verificat i adaptat pentru a rezista unor cutremure de intensitate moderat i sever, n dou regiuni seismice ale Romniei. n cazul cutremurului moderat, structura nu a suferit modificri, pe cnd n cazul cutremurului sever, structura a fost modificat, considernd profile mai puternice pentru stlpi i grinzi. 24

n cazul scenariului cu toate msurile active de protecie la foc prezente, ambele structuri au rezistat la incendiu. De fapt, considernd toate msurile active de protecie la foc prezente, incendiul nu atinge faza de flashover (incendiu generalizat). Dup seism, structura proiectat pentru cutremurul mai sever rezist la incendiu, chiar dac structura este degradat in urma evenimentului seismic, in timp ce structura dimensionat din combinaia fundamental de ncrcri cedeaz. n concluzie, cadrul adaptat pentru aciunea seismic are o important rezerv de rezisten la foc pre i post-seism. Aceast concluzie a fost pus n eviden att sub focul natural ct i sub focul ISO.
BIBLIOGRAFIE [1] Wellington Lifelines Group, Fire following earthquake: Identifying key issues for New Zealand, Wellington, New Zealand, October 2002. [2] A. H. Buchanan, Structural design for fire safety, John Wiley & Sons, England, 2001 [3] Todd D., Carino N., Chung R.M., Lew H.S., Taylor A.W., Walton W.D., Cooper J.D., Nimis R., Northridge earthquake performance of structures, Lifelines and Fire Protection Systems, NIST Special Publication 862, Gaithersburg MD, 20899, May, 1994 [4] David D. Evans, Wiliam D. Walton, Frederick W. Mowrer, Progress report on fires following the Northridge earthquake, Thirtheen meeting of the UJNR panel on fire research and safety, March 13-20, 1996, Volume 2, Editor Kellie Ann Beall, NIST, Gaithersburg, MD 20899, 1997 [5] All-Industry Research Advisory Council, Fire following earthquake, Estimation of the conflagration risk to insured property in Los Angeles and San Francisco, Oak Brook, IL, 1987 [6] Della Corte G, Faggiano B., Mazzolani F.M., On the structural effects of fire following earthquake, Improvement of buildings, Taylor & Francis Group, London, 2005 [7] Faggiano B, Esposto M., Mazzolani F.M., Landolfo R., Fire analysis on steel portal frames damaged after earthquake according to performance based design, Urban Habitat Constructions under Catastrophic Events, COST C26 Workshop, Prague, March, 2007 [8] EN1991-1-2: Eurocode 1 - Actions on structures - Part 1-2: General actions - Actions on structures exposed to fire, 2005, European Committee for Standardization, Brussels [9] P100-1/2004, 2005. Seismic design code Part 1: Rules for buildings (in Romanian) Indicativ P100-1/2004, Buletinul Constructiilor, Vol. 5, 2005 [10] Fajfar P., A non linear analysis method for performance based seismic design, Earthquake Spectra, vol. 16, no. 3, pp. 573-592, August, 2000 [11] FEMA 356, Guidelines for Seismic Rehabilitation of Buildings, Vol. 1:Guidelines, FEMA 356, Washington DC, 2002 (formerly FEMA 273). [12] Cadorin, J.F, Pintea, D., Dotreppe, J.C, Franssen, J.M, 2003, A tool to design steel elements submitted to compartment fires- Ozone V2, Fire Safety Journal, Elsevier, 38, 439-451. [13] Tanaka, T., et al., Performance-Based Fire Safety Design of a High-rise Office Building, Building Research Institute, Japan, 1998 [14] J.M. Franssen, VK. R. Kodur, J. Mason, User Manual for SAFIR. A computer program for analysis of structures subbmited to the fire. University of Liege, 2004.

25

Anexa 3

DEFINIREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL PENTRU SISTEME DE CONSOLIDARE ANTISEISMICA A CADRELOR DIN BETON ARMAT CU CONTRAVANTUIRI CU FLAMBAJ IMPIEDECAT (WP 3)
Drd. Ing. Sorin BORDEA
1. INTRODUCERE

Romania este o tara cu risc seismic ridicat; inainte de 1963 cladirile din beton armat erau dimensionate sa reziste doar la incarcari gravitationale. Principalele deficiente ale acestor cladiri sunt: cedarea prin mecanisme de etaj datorate stalpilor care au o rezistenta mai mica decat cea a grinzilor, insuficienta armare transversala a grinzilor pentru forta taietoare, lipsa de confinare a betonului in zonele plastic potentiale datorate distantei mari dintre etrieri si existenta unei lungimi de ancoraj a armaturilor longitudinale mult mai mica decat cea necesara. Evaluarea raspunsului seismic al unei structuri din beton armat este rezultatul unor serii de aproximari si simplificari comparativ cu raspunsul real. Pentru a evalua mai exact comportamentul unei astfel de structuri neconformate seismic este nevoie de o serie de modificari ale caracteristicilor materialului, sectiunilor in scopul de a ne apropia de raspunsul real. Astfel de prevederi sunt disponibile in norme precum EC2, EC8 si FEMA356 si in diverse publicatii stiintifice. Scopul acestei lucrari este conformarea antiseismica a structurii prin obtinerea unui comportament global disipativ, evitarea coloapsului structurii in cazul unui cutremur si imbunatatirea proprietatilor mecanice in termeni de rezistenta si ductilitate utilizandu-se un sistem metalic de contravantuiri cu flambaj impiedecat. Renuntarea la metodele traditionale de reabilitare a unei structuri se datoreaza faptului ca acestea imbunatatesc comportarea materialului doar la nivel local, dar nu aduc nici o schimbare majora in raspunsul global al structurii fara a-i optimiza mecanismul de rezistenta la actiuni seismice. Dimpotriva, intarirea sau rigidizarea unor elemente poate conduce la un comportament structural defavorabil la actiunea seismica, in special in cazul in care interventia este limitata doar la un numar de elemente. De altfel, sistemele traditionale necesita in general o cantitate mare de materiale, in vederea atingerii unui nivel de performanta seismic satisfacator. De exemplu, structurile de beton armat necesita cresterea sectiunii transversale; acest fapt, conducand la o crestere a maselor inertiale cat si la compromiterea functionalitatii constructiei.
2. SISTEMUL DE CONSOLIDARE CU BRB 2.1. Generalitati.

Contravantuirile cu flambaj impiedecat (Buckling Restrained Braces (BRB)) au fost inventate in Japonia la inceputul anilor 80 si implementate in 1988; 10ani mai tarziu tehnologia s-a transferat si in Statele Unite si au fost implementate in anul 2000; in Europa au fost testate experimental in Napoli (Italia) in cadrul unui proiect international The ILVA IDEM Research Projectsub coordonarea Prof. Dr. Ing. Federico M. Mazzolani. Contravantuirile cu flambaj impiedecat sunt caracterizate prin abilitatea elementelor de a avea aceeasi comportare la compresiune ca si la intindere. Aceasta comportare este atinsa prin limitarea flambajului miezului de otel cu ajutorul unei carcase umplute cu agregate (nisip, pietris, mortar) care rezista flambajului contravantuirilor. (vezi Figura 1.)

26

Figura 1. Alcatuirea contravantuirilor cu flambaj impiedecat

2.2. Tipuri de contravantuiri cu flambaj mpiedecat: Japonia (1973) Miez de otel inclus intre panouri de beton Desi sistemul a fost atestat la inceputul anillor 80, munca de pionierat in utilizarea contravantuirilor cu flambaj impiedecat apartine lui Wakabayashi et al (1973) care a dezvoltat un sistem in care placute de otel au fost facute sandwich intre panouri de beton prefabricat (vezi Figura 2.). De altfel, cteva materiale de legtura au fost studiate si in urma unor teste pull-out s-a ajuns la concluzia ca un strat de rasina epoxidica acoperita cu rasina de silicon a fost cea mai buna soluie in ceea ce privete efectul de legtura, usurinta punerii in practica si durabilitate. Miezul de otel invelit in chesoane diferite umplute cu beton Fujimoto si al. (1988) a studiat comportamentul unui anumit tip de contravantuire cu flambaj impiedecat (Buckling Restrained Brace (BRB)) cu miezul de otel invelit intr-un cheson de otel umplut cu mortar (Figura 4.a). Nagao si Takahashi (1990) au dezvoltat un BRB compus dintr-o sectiune de otel cu talpi late invelita in beton armat (Figura 4. b).Studiile experimentale au evaluat armatura, rigiditatea si cerintele de rezistenta ale betonului. Figura 4. c prezinta un miez de otel cruciform invelit in beton armat cu fibre de otel (Horie et al., 1993), Figura 4. d prezinta o placa de otel confinata de 2 panouri de beton prefabricat prinse prin intermediul unor suruburi (Inoue et al., 1993). Inimile de otel folosite din Fig. (e) pana la (h) au fost confinate numai cu chesoane din otel de inalta rezistenta SS (Suzuki et al., 1994; Kuwahara and Tada, 1993; Manabe et al.,1996; Shimizu et al., 1997).

Figura 2. Contravantuiri cu flambaj impiedecat facute sandwich intre panouri de beton prefabricat. (Wakabayashi et al., 1973) ale contravantuirilor cu flambaj impiedecat

27

Figura 3. Diferite tipuri de sectiuni transversale India Core-Loaded Sleeved Strut (Sridhara, 1990, Prasad, 1992, Kalyanaraman et al., 1994, 1998). Ideea stalpilor teaca este de a decupla rezistenta la compresiune a miezului de otel de flambajul prin incovoiere a tecii (vezi Figura 4). Inima incarcata a unui stalp teaca (Sridhara, 1990, Prasad, 1992, Kalyanaraman et al., 1994, 1998). Prasad a realizat un test la compresiune a unui model la scara redusa, unde exista un spatiu intre inima de otel si maneca (Figura 5). Specimenul a flambat mai intai in primul mod cu inima de otel avand ca puncte de reazem cu teaca ambele capete si centrul. Odata cu cresterea incarcarii inima va face un salt intr-un mod de flambaj mai mare; tranzitia de la un mod la altul cauzand o scadere a temporala a incarcarii.

Figura 4. Conceptul stalpilor teaca cu cresterea incarcarii (Sridhara, 1990)

Figura 5. Conceptul stalpilor teaca si comportamentul tipic al acestora (adaptat de Prasad, 1992)
SUA - Figura 6, prezinta un tip de BRB care a fost primul introdus in SUA pentru aplicatii practice. Sectiunea inimii de otel este dreptunghiulara sau cruciforma.

28

Figura 6. a) BRB pentru constructii noi; b) Conceptul unui tip de BRB, (Clark et al., 1999) Raspunsul tipic al BRB se observa in Figura 7 (Clark et al., 1999). Analizele includ stabilitatea vs flambaj global, flambajul miezului de otel in moduri mai inalte si flambajul torsional al miezului care a fost condus de Black et al. 2002. Higgins si Newell (2002, 2004) au studiat un tip de BRB care foloseste o teava de otel umpluta cu agregate ca si mecanism de impiedicare la flambaj (Figura 8).

Figura 7. Raspuns ciclic al unui BRB cu agregate

Taiwan Chen si al. (2001) au studiat: - comportamentul ciclic al BRB-urilor cu rezistenta mica la curgere nominal Fy = 100 MPa. - BRB-uri numai din otel cu sectiuni din otel pe post de mecanism de impiedicare la flambaj (Figura. 9). (Tsai et al. (2004) ) au investigat BRB-urile cu tuburi duble pentru a reduce marimea imbinarilor si pentru a imbunatati constructibilitatea in domeniu, (Figura 10). Fiecare element este compus din 2 parti identice. Fiecare parte are un miez de otel (platbanda sau sectiune T) invelit intrun tub de otel cu o sectiune dreptunghiulara. Ambele capete au sectiune T astfel incat fiecare capat poate fi conectat pe guseu. Dupa instalarea celor 2 parti, se folosesc placute pentru a conecta cele 2 parti, ca ele sa lucreze impreuna. De asemenea s-a studiat si efectul materialului de legatura asupra raspunsului ciclic al BRB-urilor. Testele au demonstrat ca folia de cauciuc din silicon (silicone rubber sheet) produce cea mai mica diferenta intre capacitatile de compresiune si intindere.

29

Figura 8. Conceptul si raspunsul ciclic al unui sistem de BRB (Clark et al. 1999) pe post de mecanism de impiedicare a flambajului.

Figura 9. BRB cu chesoane de otel pe post de mecanism de impiedicare la flambaj

Figura 10.BRB cu tub dublu (Tsai et al 2002).

Italia (Federico M. Mazzolani et al (2000-2005)) Seismic upgrading of RC buildings by advanced techniques the ILVA IDEM Research Project au studiat si consolidat un cadru P+1 din beton armat cu only-steel BRB contravantuiri din flambaj impiedecat doar din otel, partea care retine flambajul inimii de otel fiind reprezentata de 2 chesoane legate prin placute sudate sau fiind si ele invelite intr-un cheson prins in suruburi.

30

2.3. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor cu flambaj impiedecat: 2.3.1. Generalitati Dimensionarea contravantuirilor cu flambaj impiedecat se face conform Eurocode 3 si urmand pasii descrisi in AISC 2005. Astfel, fortele seismice aplicate pe cadrul de beton armat se obtin din analiza spectrala cu o reducere a factorului q egala cu 6. In AISC 2005 se presupune ca, cadrele cu contravantui cu flambaj impiedecat si cele cu contravantuiri excentrice, au ductilitate structurala similara si au aceeasi valoare al factorului de reducere R din AISC 2005. De aceea factorul de comportare q care se propune a se utiliza pentru un sistem cu contravantuiri cu flambaj impiedecat se considera egal cu cel pentru contravantuiri excentrice din Eurocode 8, si anume q egal cu 6. (Sl. Dr. Ing. A. Stratan). De altfel, trebuie mentionat caci contravantuirile cu flambaj impiedecat se considera articulate la capete. Modelarea contravantuirilor cu flambaj impiedecat pentru un comportament inelastic se poate face prin plasticitate concentrata cu ajutorul unei relatii forta deplasare biliniare elastic perfect-plastic / ecruisare. Pentru o calitate a materialului si o lungime a elementului se calculeaza deplasarea la curgere, deplasarea ultima obtinandu-se pe baza rezultatelor experimentale prezentate de Newell (n.d.). Bazandu-ne pe aceste rezultate raportul de ductilitate (deplasare ultima / deplasare de curgere) s-a estimat o valoare de 8.3 pentru intindere si 7.5 pentru compresiune. Pentru obtinerea fortei maxime de compresiune / intindere ajustate se aplica formulele din AISC 2005. Singura parte importanta a modelarii si dimensionarii contravantuirilor cu flambaj impiedecat o reprezinta inima de hotel; elementele de prevenire a flambajului si / sau cele de interfata (in cazul betonului, mortarului si al agregatelor) se dimensioneaza experimental in asa fel incat elementului activ (inima de otel) sa-i fie permis mici deformatii dar nu flambaj. 2.3.2. Studiu de caz In studiul de caz, prezentat mai jos, contravantuirile cu flambaj impiedecat au fost introduse doar in deschiderea din mijloc, in V inversat, articulate la capete. Dimensionarea si modelarea contravantuirilor s-a facut dupa cum s-a descries mai sus, obtininadu-se urmatoarele arii ale sectiunii dreptunghiulare: la parter A=250 mm2 ; la primul etaj A=230 mm2; si la etajul al doilea A=112 mm2 (vezi figura 11).

Figura 11 Ariile sectiunilor inimii de otel (partii active) a sistemului de contravantuiri cu flambaj impiedecat.

3. CADRUL SUPUS ANALIZEI

31

3.1. Descriere cadru

A A 25 [cm]

3.0 [m]

B
6/20 25 [cm]

3.0 [m]

B A A B B

B C D C D B 4.0 [m]
B

B E E D C D C B 4.0 [m]
B
210 beff = 100 [cm]

B B B A A A 4.0 [m]
E B B 25 [cm]

614

[m ]

3.6

3.0 [m]

6/20

25 [cm]

414

E
210

212 10 [cm]

216

216

6/25 112

6/25 35 [cm] 25 [cm]

6/25

212 112

212 6/25 6/25

210 20 [cm]

312

210

210

212

Figura 12. Geometria cadrului si caracteristicile geometrice ale sectiunilor pentru stalpi si grinzi Dimensionarea cadrului de beton armat s-a facut doar la incarcari gravitationale conform standardelor romanesti din anii 1950 (original design). Cladirea este localizata in Bucuresti. Latimea efectiva a grinzilor (72 cm conform cu FEMA 356) s-a luat in considerarea doar in camp. Dimensionarea si armarea elementelor de beton armat (grinzi si stalpi) s-a calculat dupa normele moderne. Detaliile de armatura sunt caracteristice practicii din Romania din timpul anilor 1950: (1) lungime de ancoraj insuficienta a armaturilor de jos in noduri; (2) armatura inclinata pentru rezistenta la forta taietoare; (3) etrieri deschisi, distribuiti la distante mari (20 - 25 cm) in zonele plastic potentiale. O remarca importanta o reprezinta existenta pe cadrele exterioare, a unei zidarii de umplutura cu grosimea de 0.38 m si cu o greutate specifica de 18 KN/m3. Geometria cadrului si sectiunile obtinute sunt prezentate mai sus in figura 12
3.2. Principii de modelare a cadrelor de beton armat 3.2.1. Generalitati Exista doua metode principale de definire a modelelor inelastice folosind metoda elementelor finite, si anume: utilizand o plasticitate concentrata pe element prin modelarea articulatiilor elasto-plastice definite de relatia moment curbura/rotire (biliniara / triliniara cu degradare / elasticperfect plastic/ cu ecruisare) si prin plasticitate distribuita la nivel de sectiune prin modelare cu fibre.

Ca si material, betonul se defineste ca fiind neconfinat (Figura 13. a) datorita distantei mari dintre etrieri (cf. FEMA356 2000) folosindu-se modelul Kent si Park din (Park, R. & Paulay, T (1975) ). Armaturile se definesc biliniar cu o ecruisare de 1% (Figura 13. b) folosindu-se o rezistenta echivalenta la curgere data de FEMA 356 datorita (in anumite cazuri) insuficientei lungimii de ancoraj (definita in EC2) a armaturilor longitudinale.

32

Figura13. a) Modelarea betonului neconfinat (modelulKent & Park) b)Modelarea armaturilor In cazul definirii elementelor cu articulatii concentrate la capete, lungimea plastica a articulatiei se poate calcula in conformitate cu Paulay, T. and Priestley, M.J.N., (1992). Relatia moment rotire a articulatiilor plastice influenteaza direct forta de baza a cadrului cat si deplasarea maxima la varf a acestuia. Aceasta relatie se poate calcula prin doua modalitati: se poate lua din stas-uri (ex. FEMA 356), se poate calcula numeric si analitic utilizand un program de analiza neliniara (Opensees) care face discretizarea sectiunilor in fibre pe o lungime de element zero in urma caruia obtinem o relatie moment curbura pe care cu ajutorul formulelor lui Paulay si Priestley o transformam in relatie biliniara/triliniara moment rotire. Rigiditatea echivalenta este aplicata articulatiilor plastice cu scopul de a obtine o flexibiliatate realista a elementelor, flexibilitate care influenteaza direct rigiditatea globala a structurii. Rigiditatea echivalenta se poate defini in trei moduri: - cu ajutorul standardelor si a literaturii de specialitate (FEMA356, EC8, Paulay si Priestley) si care iau in calcul reducerea rigiditatii datorate biliniaritatii in modelare a relatiei moment rotire dar care includ si Cracking effect efectul fisurarii betonului. - luand in considerare Cracking effect efectul de fisurare al betonului, avem o aproximare mult mai realista a rigiditatii elementelor - prin efectul Fixed End Rotation (FER) care este caracterizat de alunecarea (bond slip) si de suprapunerea insuficienta (lap splices) a armaturilor longitudinale. (Ultimele doua metode Cracking effect si FER - se pot defini usor prin reducerea rigiditatii echivalente cu formulele obtinute de K.J. Elwood si M.O. Eberhard din articolul: Effective stiffness of Reinforced Concrete Columns.) De asemenea, trebuie luat in considerare si efectul ordinul II (P- effect) iar in cazul sectiunilor grinzilor latimea efectiva a acestora (FEMA356, Paulay si Priestley, EC2) Utilizarea decalarii rigide (Rigid Offset) a elementelor si localizarea articulatiilor plastice la fata elementelor (Plastic Hinge Location) au o influenta majora asupra rigiditatii si fortei maxime de baza a structurii in domeniul inelastic.
3.2.2.Studiu de caz

33

Materialele

In studiul de caz, betonul s-a considerat ca fiind neconfinat FEMA 356. Modelul de material s-a ales conform lui Kent & Park din Park, R. & Paulay, T, ca si un material neconfinat cu degradare liniara a rigiditatii si fara intindere. Rezistenta la compresiune a betonului s-a considerat ca fiind f'c=12.5 N/mm2, iar deformatia specifica ultima f=0.015 Datorita unei lungimi insuficiente de ancorare a armaturilor longitudinale de la baza sectiunii, in cazul grinzilor s-a folosit o rezistenta echivalenta a armaturii la curgere, conform FEMA 356 vezi ecuatia (1) de mai jos: L f y ,eq = f y b ,av (1) Lb ,req unde, fy,eq = rezistenta echivalenta la curgere; fy = rezistenta armaturii la curgere; Lb,av = lungimea existenta de ancoraj; Lb,req = lungimea necesara de ancoraj (conform cu Eurocod 2). Materialul pentru armatura are rezistenta caracteristica de curgere de 235 N/mm2 si s-a definit ca si material biliniar uniaxial cu ecruisare conform Eurocod 3.
Modelarea elementelor

Grinzile si stalpii In cazul grinzilor, latimea efectiva a fost considerata doar in camp, avand o valoare de 72 cm, conform cu FEMA 356. De asemenea, de-a lungul latimei efective s-au considerat bare de 4 8 mm situate la o distanta de 18 cm, reprezentand armaturile din placa de beton armat. Rigiditatea efectiva a elementelor, care ia in considerare fisurarea in sectiune, s-a redus conform FEMA 356 dupa cum urmeaza: (1) rigiditatea la incovoiere a grinzii a fost redusa cu un coeficient de 0.5; (2) rigiditatea stalpilor la incovoiere a fost redusa in functie de nivelul fortei axiale. Pentru analiza plastica, grinzile si stalpii s-au modelat folosind plasticitatea concentrate la capetele elementelor, definindu-se ca si relatie moment-rotire biliniara rigid-plastica. Lungimea articulatiei plastice (Lp) s-a calculat conform Paulay, T. si Priestley, M.J.N rezultind Lp (column) = 0.19 m si Lp (beam) = 0.21 m. Vezi ca si exemplu Ecuatia 2 de mai jos: (2) L pi = 0.08 Li + 0.022 di f y

in care, Li=jumatate din deschiderea elementului, di = diametrul armaturilor longitudinale si fy = rezistenta caracteristica a otelului. Idealizarea biliniara a relatiei moment-curbura s-a obtinut considerandu-se urmatoarele ipoteze: (1) punctul de curgere e reprezentat de momentul in care armatura a ajuns la curgere sau betonul a atins rezistenta la compresiune; (2) curbura ultima calculata in punctul in care materialele au atins deformatile specifice ultime (e.g. 0.005 pentru beton si 0.05 pentru otel); (3) de asemenea s-a considerat o ecruisare de 1% in raport cu rigidizarea initiala. In cazul stalpilor relatiiile M- s-au obtinut corespunzand fortei axiale din incarcarile gravitationale in combinatie cu incarcarea seismica.
Contravantuirlei cu flambaj impiedecat (BRB) BRBurile s-au considerat articulate la capete. Comportamentul inelastic s-a modelat prin plasticitate concentrata. Materialul folosit pentru BRB a fost otel S235 pentru o lungime de 3.6 m pentru care a rezultat o deplasare la curgere de y = 4 mm. Deplasarea ultima u a fost bazata pe rezultate experimentale prezentate in testele lui Newell, J.& Higgins, C. Bazandu-ne pe aceste rezultate, rapoartele de ducilitate u/y s-au estimat pentru intindere si compresiune, in valoare de 8.3, respectiv 7.5. Pentru a obtine ajustarea rezistentelor de proiectare (rezistenta maxima la compresiune Cmax si rezistenta maxima la intindere Tmax) s-au aplicat formulelele din AISC; vezi Ecuatiile 3 si 4: Tmax = R y f y A (3)

Cmax = R y f y A

(4)
34

In care, fy este rezistenta la curgere; Ry este raportul dintre tensiunea de curgere asteptata si tensiunea minima de curgere specificata (exitenta) fy (s-a considerate gal cu 1). Luand in considerare valoriale eperimentale ale factorului de ajustare la compresine =1.05 si ale factorului de ajustare a ecruisarii deformatiei specifice =1.25, s-au obtinut in acelasi mod in care a fost gasit coeficientul u/y, utilizand formulale din AISC (2005) (ecuatiile 5):
= Cmax Tmax and =
Tmax f fysc A

(5)

in care, fysc= este rezistenta la curgere a inimii de hotel Elementele BRB se comporta ca si o relatie biliniara forta-deplasare cu ecruisare. In Figura 14 este prezentat modelul comportamentului BRB-urilor pentru cele 3 nivele.
BRB Modeling
80 60 Force (Compresion,Tension) [KN] 40 20 0 -0.005 -20 2'nd Floor -40 1'st Floor Ground Floor -60 -80 Displacement [m] Ground Floor 1'st Floor 2'nd Floor

-0.035

-0.025

-0.015

0.005

0.015

0.025

0.035

Fig 14. Relatia forta deplasare a BRB-urilor Pentru a spori ductilitatea stalpilor din beton armat, s-a folosit confinarea lor cu FRP. S-a considerat o aplicare in straturi orizontale a fibrei de carbon, efectul ei fiind doar de confinare a betonului. Efectul confinarii cu FRP s-a determinat conform cu FIB Bulletin 14, si a constat in cresterea rezistentei la compresiune a betonului (de la 12.5 N/mm2 la 40.8 N/mm2) si deformatiei specifice ultime (de la 0.005 la 0.02). Ca si rezultat se obtine un comportament mult mai favorabil al stalpilor (figura. 15). Rezistenta la efort axial, corespunzatoare unui punct de balans (de la 987 kN la 2771 kN pentru sectiunea A a stalpilor) creste de 3 ori si aproximativ cu 20% momentul capabil corespunzator unui efort axial de 389.6 KN rezultat din combinatia seismica (in sectiunea A a stalpului).

35

70 60 50 M [KNm] 40 30

M - relationship RC+FRP

RC 20 10 0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1 0 0.11 0.12

[1/m]

Figura 15. Efectul confinarii betonului armat cu FRP asupra relatiei moment - curbura pentru sectiunea A a stalpilor supusa unui effort axial de 389.6 KN din combinatia seismica.

4. EVALUAREA PE CRITERII DE PERFORMANTA A CADRULUI NECONSOLIDAT SI A CADRELOR CONSOLIDATE CU BRB SI/SAU FRP

a)MRF b)MRF+FRP d)MRF+BRB+FRP

c) MRF+BRB

Figura 16 Tipurile de cadre analizate Tabel 1: Tipurile de cadre analizate si aparitia articulatiilor plastice cu deformatii inelastice mai mai mari decat capacitatea la SLU a cerintei de deplasare.
Tipurile de cadre analizate si aparitia articulatiilor plastice cu deformatii inelastice mai mai mari decat capacitatea la SLU a cerintei de deplasare Cerinta de deplasare dt [m] Perioada T [s]

MRF (a)

MRF+BRB (b)

MRF+FRP (c)

MRF+FRP+BRB (d)

0.39 1.0

0.224 0.64

0.395 0.85

0.222 0.56

36

MRF = cadru simplu de beton armat dimensionat la incarcari gravitationale MRF + BRB = cadru simpu de beton armat dimensionat la incarcari gravitationale reabilitat cu sistemul de contravantuiri cu flambaj impiedecat MRF + FRP = cadru simplu de beton armat dimensionat la incarcari gravitationale reabilitat cu fibre de carbon prin confinarea stalpilor de la parter si etajul unu. MRF + FRP +BRB = cadru simpu de beton armat dimensionat la incarcari gravitationale reabilitat cu fibre de carbon prin confinarea stalpilor de la parter si etajul unu si cu contravantuiri cu flambaj impiedecat

CONCLUZII
Tabelul 1 a): prezinta un raspuns seismic nesatisfacator numarul mare de articulatii plastice fiind existent in majoritatea stalpilor de la primele 2 etaje dar si in grinzile de la primul nivel. Tabelul 1 b): aceasta solutie de consolidare reduce numarul elementelor de beton armat degradate. Tabelul 1 c): scade numarul de articulatii plastice formate in stalpi dar pe ansamblu nu sunt schimbari semnificative. Tabelul 1 d): numarul elementelor degradate scade simtitor
Pushover Curves
180 160 Shear Base Force [KN] 140 120 100 80 60 40 20 0 0 BRB-ULS 0.1 Beam-ULS 0.2 Top Displacement [m] Column-ULS 0.3 0.4
MRF MRF+FRP MRF+BRB MRF+FRP+BRB

N2-Target Displacement

Figura 17: Curbele Pushover pentru cadrele analizate (patrat galben aparitia articulatiei plastice in contravantuiri; triunghi portocaliu - aparitia articulatiei plastice in grinzi; cerc rosu - aparitia articulatiei plastice in stalpi; patratul negru cu un x galben cerinta de deplasare a cadrului calculata cu Metoda N2 din EC8). MRF: aparitia primei articulatii plastice in stalp. De altfel, structura are o ductilitate globala limitata datorita atingerii articulatiei plastice in stalp la o deplasare la varf al cadrului de patru ori mai mica decat cerinta de deplasare datorata actiunii seismice. MRF + BRB: din nou, prima articulatie apare in stalp, urmata de contravantuire si in cele din urma in grinda. Consolidarea cu ajutorul contravantuirilor creste considerabil rezistenta si rigiditatea cadrului iar cerinta de deplasare scade cu aproximativ 50%. MRF + FRP: prima articulatie plastica se formeaza in grinzi; raspunsul global al structurii nu se schimba semnificativ dar articulatia plastica a stalpilor apare la o cerinta de deplasare mult mai mare decat in cazul cadrului simplu. MRF + FRP + BRB: principalul efect al acestui sistem este imbunatatirea globala a fortei si rigiditatii ceea ce duce la o reducere a cerintei de deplasare si la o apritie a articulatiei plastice in stalpi dupa aceasta cerinta de deplasare.

37

Story number

0.000

0.020

0.040
Interstory Drift [rad]

0.060

0.080

MRF

MRF+FRP

MRF+BRB

MRF+FRP+BRB

Figura 18: Deplasarea relativa de nivel la cerinta de deplasare In toate cazurile din figura 18 se observa o concentrare a deteriorarii la nivelul primelor doua etaje. Reabilitarea seismica a cadrelor din beton armat utilizand contravantuiri cu flambaj impiedecat a fost analizata. Principalul efect al acestui sistem este imbunatatirea globala a rezistentei si a rigiditatii; dar, simpla aplicare a acestor sisteme disipative nu este suficienta pentru o buna performanta seismica. Consolidarea elementelor de beton armat este necesara si o solutie eficienta ar fi aplicarea de fibre de carbon pe stalpi si grinzi. In urma acestui studiu de caz doar stalpii au fost confinati cu fibra de carbon. Se asteapta ca un mai bun raspuns al capacitatii rabilitarii cu contravantuiri sa apara daca ambele elemente (stalpii si grinzile) vor fi consolidati cu fibre de carbon, astfel incat stalpii si grinzile vor lucra in elastic in timp ce sistemul ductil de contravantuiri cu flambaj impiedecat vor disipa energia seismica. In cele ce urmeaza se prezinta pe scurt ultimele rezultate obtinute pe Studiul de caz prezentat mai sus. Astfel, ultimele rezultate, obtinute in urma analizei neliniare Time History, utilizand accelerograma Vrancea 77, au demonstrat ca sistemul de contravantuiri cu flambaj impiedicat are un comportament foarte eficient. Deplasarile la varf si situatia articulatiilor plastice s-au masurat in 3 momente principale ale accelerogramei: - momentul in care primele articulatii au ajuns in starea limita ultima (punctul verde de pe accelerograma; sageata verde indicand cadrul care se afla in acel moment; iar, punctele verzi de pe cadru reprezinta articulatiile plastice care au atins starea limita ultima de deformatii) - momentul care coincide cu deplasarea maxima la varf a cadrului (patratul negru cu x maro; sageata maro indicand cadrul care se afla in acel moment; iar, punctele verzi de pe cadru reprezinta articulatiile plastice care au atins starea limita ultima de deformatii) - sfarsitul accelerogramei (sageata neagra indicand cadrul care se afla in acel moment; iar, punctele verzi de pe cadru reprezinta articulatiile plastice care au atins starea limita ultima de deformatii)

38

0.25 0.2 Top Displacement [m] 0.15 0.1 0.05 0 0 -0.05 Column-ULS -0.1 5 10 15 20 Time [s] Maximum Top Displacement 25 30 35 40

MRF

Figura 19: Deplasarea la varf in urma analizei time history si articulatiile plastice care au atins roirea ultima (MRF)
0.08 0.06 Top Displacement [m] 0.04 0.02 0 0 -0.02 -0.04 -0.06 Column-ULS Time [s] Maximum Top Displacement 5 10 15 20 25 30 35 40

MRF+BRB

Figura 20: Deplasarea la varf in urma analizei time history si articulatiile plastice care au atins roirea ultima (MRF+BRB)
MRF+FRP
0.2 0.15 0.1 T p D p c m n [m o is la e e t ] 0.05 0 -0.05 -0.1 -0.15 -0.2 -0.25 -0.3 Tim e [s ] Beam and Column-ULS Maximum Top Displacement 0 5 10 15 20 25 30 35 40

Figura 21: Deplasarea la varf in urma analizei time history si articulatiile plastice care au atins roirea ultima (MRF+FRP)
0.08 0.06 T p D p c m n [m o is la e e t ]

MRF + FRP +BRB

0.04 0.02 0 0 -0.02 Time [s] -0.04 -0.06 Maximum Top Displacement plastic hinges which didn't reach ultimate deformations 5 10 15 20 25 30 35 40

Figura 22: Deplasarea la varf in urma analizei time history si articulatiile plastice care au atins roirea ultima (MRF+FRP+BRB) Concluzii asupra, ultimelor rezultate cu privire la analiza Time History (Vrancea 77): Dupa cum se observa in figurile de mai sus, in cazul MRF deplasarea este foarte mare in raport cu celelalte modele, de altfel in modelul MRF si MRF + BRB primele articulatii plastice ajunse in starea limita de deformatii, apar in stalpi (figura 19 si figura 20). Acesta este si motivul pentru care s-a ales confinarea acelor stalpi cu FRP; in acest mod, se poate observa (figura 21) o transmitere a 39

articulatiior plastice din stalpi in grinzi, din pacate nu exista o reducere a deplasarii la varf . In cele din urma (figura 22) se poate observa cum datorita combinatiei celor 2 metode rezultatele obtinute sunt extrem de eficiente (nici una din articulatiile plastice aparute nu a ajuns in stadiul ultim de deformatii). Astfel se poate observa ca datorita confinarii cu FRP articulatiile plastice ajunse in ultimul stadiu nu se mai formeaza in stalpi (comparativ cu MRF si MRF +BRB) iar datorita contravantuirilor deplasarea la varf este foarte mica (comparativ cu MRF si MRF + FRP). De altfel ordinea articulatiilor plastice este la inceput in contravantuirile de la parter (aproximativ 50% din starea ultima de deformatii) urmand 2 articulatii plastice in grinzile peste parter (aproximativ 50% din starea ultima de deformatii). Toate celelalte articulatii plastice au ajuns abia la 25% din capacitate ultima de deformatii.

5 DEFINIREA MODELULUI EXPERIMENTAL: CADRU PORTAL ECHIPAT CU BRB SI/SAU FRP.

5.1. Generalitati Partea experimentala va tine cont de prevederil existente in AISC 2005. Anexa T, al acestui standard american, are ca scop descrierea metodelor de testare a contravantuirilor cu flambaj impiedicat. Prevederile acestui AISC asigura ca prototipul sa aiba un comportament cel putin satisfacator in cazul unui cutremur. Astfel, pe langa incercarile de material si incercarile pe noduri ale contravantuirilor care se fac cu metodele binecunoscute, AISC trateaza 2 tipuri de teste experimentale: incercari pe un subansamblu (vezi figurile de mai jos) si incercari uniaxiale pe elemente. Obiectivul incercarilor pe subansamble este de a verifica abilitatea elementului, in particular, extensia inimii de otel si mecanismul de impiedicare la flambaj, adaptarea lui la cerintele de deformatie axiala si de rotatie fara a ceda. O varietate de configuratii de subansamble sunt posibile atata timp cat este impusa o combinatie de deformatii axiale cu cele de rotire:

Figura 23. Posibilitati de subansamble (cf. AISC 2005). Incercarile uniaxiale pe elemente au ca scop stabilirea parametrilor de proiectare al sistemului de contravantuiri cu flambaj impiedicat. Secventa de incarcare solicita ca fiecare element sa atinga o ductilitate corespunzatoare cu de 2 ori driftul de nivel si o capacitate a ductilitatii axiale inelastice cumulative de 200. De asemenea, exista o cerinta minima de deformatie a elementului corespunzatoare la 1% din driftul de nivel. De aceea, este necesara o incercare de cel putin 2 procente din driftul de nivel.

5.2. Tipul I de subansamblu

Pentru o verificare in prealabil a comportamentului contravantuirilor cu flambaj impiedecat s-a ales un sistem simplu de subansamblu (figura 24) in care stalpul si contravantuirea sunt articulate. Totodata, intreg sistemul va fi impiedecat lateral. In acest subansamblu, stalpul reprezinta jumatate din deschiderea grinzii de beton armat care face parte din cadrul prezentat ca si al doilea tip de subansamblu (vezi figura 25). Acest tip de incercare presupune verificarea comportarii contravantuirilor cu flambaj impiedecat la compresiune si la intindere atat monoton cat si ciclic. Astfel, in functie de materialul folosit pentru partea activa a contravantuirii (otel ai aluminiu) cat si in functie de cele trei tipuri de material de interfata (folie de polietilena, membrana bituminoasa si 40

placa de cauciuc) se vor realiza cate un set de incercari monotone la compresiune si la intindere precum si doua seturi de incercari ciclice.
A-A B-B C-C

Inima de otel

C base C

A top

30

C A-A B-B C-C

Inima de aluminiu

C base C

A top

30

Figura 24.Tipul I de incercare pe subansamblu (cu inima de otel si inima de aluminiu)

5.3. Tipul II de subansamblu

Al doilea tip de incercari experimentale consta in inserarea unui sistem, V intors, de contravantuiri cu flambaj impiedecat intr-un cadru de beton armat Caracteristicile cadrului de beton armat vor fi preluate din cadrul P+2 modelat si analizat pana in prezent.(vezi figura 25). Astfel, geometria, detaliile de armare si calitatea de material s-a pastrat ca si modelul P+2 analizat (mai putin ariile armaturilor longitudinale care s-au simplificat in vederea simplificarii cadrului experimental)

Figura 25.Tip II de incercare pe subansamblu (cu inima de otel si inima de aluminiu).

5.4. Modelarea incercarii experimentale si prezentarea rezultatelor

Dimensionarea si modelarea contravantuirilor cu flambaj impiedecat s-a facut pe baza modelului aplicat pe cadrul P+2 (vezi 2.3.2 si 3.2), totusi aria inimii de otel a fost modificata cu scopul indeplinirii cerintelor cadrului experimental. De asemenea, confinarea betonului armat s-a luat in considerare cum s-a discutat la puctul 3.2.

41

BRB Modeling
100 80 Force (Compresion,Tension) [KN] 60 40 20 0 -0.005 -20 -40 -60 -80 -100 Displacement [m] Ground Floor

-0.035

-0.025

-0.015

0.005

0.015

0.025

0.035

Figura 26. Relatia forta deplasare a BRB-urilor

M - relationship
14 12 M [KNm] 10 8 6 4 2 0
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1 0.11 0.12 0.13 0.14 0.15 0.16 [1/m]

RC+FRP RC

Figura 27. Efectul confinarii betonului armat cu FRP asupra relatiei moment - curbura pentru stalpi Pentru modelarea cadrului experimental s-a luat in calcul 3 moduri de definire a incarcarilor:

Figura 28. Tipurile de incarcari (A, B si C) pe cele 3 modele MRF, MRF+BRB, MRF+BRB+FRP In urma celor 3 tipuri de incarcare s-au obtinut urmatoarele rezultate:

42

Pushover Curves (MRF)

Pushover Curves (MRF+FRP)

7

6 6

5 5 Shear Base Force [KN] Shear Base Force [KN]

0 -0.13 -0.11 -0.09 A B -0.07 Top Displacement [m] C Beam ULS Column ULS A -0.05 -0.03 -0.01 -0.25 -0.2 -0.15 Top Displacement [m] B C Beam ULS -0.1 Column ULS -0.05

0 0

(a) MRF (b) MRF+FRP Figura 29: Curbele pushover pentru cadrele analizate in functie de tipul de incarcare Dupa cum se poate observa in figura 29 nu exista diferente notabile, intre cele trei tipuri de incarcari, in ceea ce priveste ordinea si momentul aparitiei articulatiilor plastice.

(a) MRF+BRB(diferente la nivel de forta) (b) MRF+BRB(diferente la nivel de deplasare) Figura 30: Curbele Pushover pentru cadrele analizate in functie de tipul de incarcare
In figura 30 (a), in cazul B de incarcare a doua articulatie plastica corespunzatoare SLU se formeaza in grinda, spre deosebire de celelalte doua cazuri. De asemenea sub acelasi mod de incarcare se poate observa ca a treia articulatie plastica, apare in stalp, la o deplasare la varf a cadrului mai mica decat in celelalte doua cazuri.

43

(a) MRF+BRB+FRP(diferente la nivel de forta)(b)MRF+BRB+FRP(diferente la nivel de deplasare) Figura. 31: Curbele pushover pentru cadrele analizate in functie de tipul de incarcare In figura 31 (a) se poate observa ca in cazul B de incarcare, articulatia plastica din grinda care atinge SLU, este formata la o deplasare la varf a cadrului mai mica decat in celelalte doua cazuri. In ceea ce priveste ordinea articulatiilor plastice, nu exista diferente notabile. In concuzie pentru programul de testare s-a ales modul B de incarcare (figura 32), acesta fiind si cel mai aproape de realitate in sensul ca masele, provenite din stalpii de la nivelele superioare se localizeaza in stalpi. Caracteristicile geometrice si de material al contravantuirilor cu flambaj impiedecat se bazeaza pe primul tip de subansamblu (vezi 5.2) si se vor face incercari pe urmatoarele trei tipologii de cadre: MRF, MRF+BRB, MRF+BRB+FRP. Pe fiecare tip de cadru se va aplica o incarcare monotona si o incarcare ciclica.

Fig. 32: Tipul II de incercare pe subansamblu (cu inima de otel si inima de aluminiu)

BIBLIOGRAFIE
AISC (2005). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings". American Institute of Steel Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA. Balendra, T., Yua, C. H. and Lee, F. L. (2001). An economical structural system for wind and earthquake loads. Engineering Structures, Volume 23, Issue 5: 491-501. Bouwkamp, J., Gomez, S., Pinto, A., Varum, H., Molina, J. (2001). Cyclic Tests on R/C Frame Retrofitted with K-Bracing and Shear-Link Dissipator. European Laboratory for Structural Assessment (ELSA). Report no. EUR 20136 EN. 44

Brown, A. P., Aiken, I. D., Jafarzadeh, F. J. (2001). Buckling Restrained Braces Provide the Key to the Seismic Retrofit of the Wallace F. Bennett Federal Building. Modern Steel Construction, August, 2001. Cosenza, E., Manfredi, G., and Verderame, G.M., (2002). Seismic Assessment of Gravity Load Designed R.C. Frames: Critical Issues in Structural Modelling, Journal of Earthquake Engineering, Vol. 6, special issue No.1, 101-122 CR 0-2005 (2006) Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii CR 1-1-3-2005 (2006) Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor Eurocode 2 (December 2003) Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings FINAL DRAFT prEN 1992-1-1. CEN - European Committee for Standardization Eurocode 3 (2003). Design of steel structures. Part 1-1: General Rules and Rules for Buildings. CEN - European Committee for Standardization. Eurocode 8 (January 2003) Design of structures for earthquake resistance, Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings, DRAFT No 6, Version for translation (Stage 49). CEN European Committee for Standardization Fajfar, P. (2000) A Nonlinear Analysis Method for Performance Based Seismic Design in Eurocode 8 Annex B (Informative) Determination of the target displacement for nonlinear static (pushover) analysis. F. McKenna et al., (February 2005) Open System for Earthquake Engineering Simulation User Manual, OpenSees version 1.7.0 FEMA 356, (2000) Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings, Federal Emergency Management Agency, Washington (DC). FIB Bulletin 14/2001 Externally bonded FRP reinforcement for RC structures Ghobarah, A., Abou Elfath, H (2001). Rehabilitation of a reinforced concrete frame using eccentric steel bracing. Engineering Structures Vol. 23: 745755. Japan Building Disaster Prevention Association (2005). Recent Development of Seismic Retrofit Methods in Japan. http://www.kenchiku-bosai.or.jp/srm.PDF. Mazzolani, F. M., Della Corte, G. and Faggiano, B. (2004). Full scale testing and analysis of innovative techniques for seismic up-grading of RC buildings. International Colloquium: Recent Advances and New Trends in Structural Design, May 7-8 2004, Timisoara, Romania. Newell, J.& Higgins, C. (n.d.) Steel Confined Yielding Damper For Earthquake Resistant Design ,NHMJ Young Researchers Symposium, June 21, 2003,http://cee.uiuc.edu/sstl/nhmj/ppt/Newell.ppt NP-082-04 (2005) Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului. Park, R. & Paulay, T (1975) Reinforced Concrete Structures, New Zealand ,John Wiley & Sons, Inc., New York. Paulay, T. and Priestley, M.J.N., (1992) Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings, John Wiley & Sons, Inc., New York. Priestley, M.J.N., (1997) Displacement-Based Seismic Assessment of Reinforced Concrete Buildings, Journal of Earthquake Engineering, Vol. 1, No.1, 157-192 R. Landolfo et al. (27.06.2005) WP8: Numerical Analysis Preliminary study, University of Naples Federico II, Italy, PROHITECH, INCO-CT-2004-509119. P100-1/2006 (2006). Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri Schmidt, K., Dorka, U.E., Taucer, F., Magonette, G. (2004). Seismic Retrofit of a Steel Frame and a RC Frame with HYDE Systems. European Laboratory for Structural Assessment (ELSA). Report no. EUR 21180 EN. STAS 503/1949. Sarcini in construcii.. STAS 504/1949. Sarcini permanente STAS 506/1949. Sarcini utile. STAS 946/1956. Sarcini climatice. Uang, C.-M., Nakashima, M. and Tsai, K.-C. (2004). Research and Application of BucklingRestrained Braced Frames. Steel Structures 4 (2004): 301-313. 45

Anexa 4

DEFINIREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL PENTRU SISTEME DE CONTRAVANTUIRI EXCENTRICE CU LINK DETASABIL, IN SOLUTIE COMPUSA OTEL-BETON Studiul formarii articulatiilor plastice intr-o structura duala cu cadre MRF+ECBF
Drd. ing. Gelu DANKU

INTRODUCERE
Proiectarea la starile limita ultime a cladirilor amplasate in zone seismice comporta doua concepte diferite de abordare: - prin structuri ductile; - prin structuri izolate de actiunea seismica. Primul concept conduce la proiectarea structurilor disipative, care sunt capabile sa reziste la seisme in domeniul plastic. Structurile disipative sunt concepute permitand plastificarea anumitor zone, numite zone disipative. Acestea trebuie sa disipeze energia cinetica indusa de cutremur prin intermediul unui comportament histeretic in domeniul plastic. Formarea unor mecanisme de disipare depinde de configuratia structurala. In plus, partile concepute ca nedisipative trebuiesc sa fie dimensionate de o asemenea maniera incat sa reziste efectiv in domeniul elastic; de aceea ele sunt in general supradimensionate in raport cu eforturile maxime care pot fi transmise de partile disipative. Principalele tipuri de cadre disipative pot fi clasificate n funcie de tipul i natura zonelor disipative. Se pot meniona aici trei categorii: - cadrele contravntuite centric, ca n Figura 1 a), b), d); - cadrele contravntuite excentric, exemplu Figura 1 c); - cadrele necontravntuite, ca n Figura 1 e).

a)

b)

c)

d)

e)

Fig.1. Configuraii uzuale de cadre contravntuite (a-d) i necontravntuite (e). Zonele disipative ale structurilor contravntuite centric - Figura 1 a), b), d) sunt n diagonalele ntinse, diagonalele comprimate fiind supuse fenomenului de flambaj. Structurile n cadre cu contravntuiri excentrice constituie o alternativ interesant la sistemul structural cu contravntuiri centrice. Ele sunt caracterizate printr-un efect de rigidizare provenit din elementele de contravntuire excentric. Prin acest sistem, fiecare grind este divizat n dou sau mai multe pri, care lucreaz n mod diferit n cazul aciunii seismice. Partea cea mai scurt, denumit i link sau element de legtur, reprezint elementul disipativ al grinzii. n funcie de lungimea acestui element, energia seismic este disipat prin cicluri elasto-plastice de forfecare (pentru link scurt), de ncovoiere (pentru link lung) sau de forfecare i ncovoiere (pentru link de lungime intermediar). Cadrele necontravntuite sunt folosite pe scar larg pentru structurile n cadre cu nlime redus sau medie. Ele sunt capabile s ofere o capacitate suficient de disipare a energiei, datorit 46

numrului mare de zone disipative. n acest mod sunt satisfcute cerinele necesare pentru a preveni cedarea, chiar i n cazul seismelor severe. n schimb, devine din ce n ce mai dificil s se compatibilizeze cerinele ntlnite n cazul strilor limit ultime cu cele prevzute n cazul strilor limit de serviciu (exprimate n general prin limitarea deformaiilor laterale), odat cu creterea nlimii structurii. Aceasta se datoreaz n primul rnd reducerii rigiditii laterale cu nlimea, chiar dac numrul zonelor disipative se mrete n ansamblu. Zonele disipative ale cadrelor necontravntuite sunt caracterizate prin formarea articulaiilor plastice, localizate la extremitile elementelor de cadru, de preferin n grinzi, iar numai n cazurile limit i n stlpi.

CADRUL ANALIZAT
Initial, cadrul de baza a fost considerat a fi metalic, iar ulterior s-a facut analiza si a unui cadru cu grinzi compuse, iar rezultatele au fost comparate tabelar, in functie de ordinea de formare a articulatiilor plastice si de rotirile maxime din articulatiile plastice. Cadrul care urmeaza a fi analizat face parte dintr-o structura in cadre duale MRF+ECBF, avand 3 deschideri si trei travee, fiind prezentat in figurile ce urmeaza:

Fig.2. Planul structurii din care a fost extras cadrul analizat Din aceasta structura a fost extras un cadru de fronton, si anume cadrul din axul 1, deoarece acesta este incarcat cu forte gravitationale mai reduse. Cadrul are o configuratie pe 5 nivele si 3 deschideri, cea centrala fiind contravantuita excentric, iar cele marginale fiind necontravantuite. Deschiderile au 4.5m fiecare, iar inaltimea de nivel este de 2.4 m. Elementul disipativ (Link-ul) din cadrul contravantuit are caracteristicile unui link scurt (lungime 0.3m) si a fost modelat in 2 etape, initial ca un link fix (nedetasabil), iar ulterior s-a incercat si modelarea acestuia ca un link detasabil, prin scaderea rigiditatii la forfecare acestuia. Aceasta ipoteza provine din faptul ca intr-un link demontabil rigiditatea este afectata de efectul de pierdere a rigiditatii datorita alunecarii in gaurile suruburilor (datorita tolerantelor si a alungirii acestora) fenomen cunoscut sub numele de efectul de pinching si de rotirile de la capetele linkului care apar in timpul unei incercari dinamice. Aceasta structura a fost aleasa deoarece dimensiunile ei fac posibila extragerea unui singur cadru (cel mai solicitat) pentru a putea fi mai apoi testat in cadrul laboratorului CEMSIG, 47

astfel dorindu-se corelarea rezultatelor obtinute pe cale teoretica cu cele experimentale.

Fig. 3. Cadrul dual analizat Pe acest cadru au fost aplicate urmatoarele incarcari, in urmatoarele combinatii: a) Incarcarea permanenta: 7.83 KN/m b) Incarcarea utila: 2.25 KN/m pentru nivelele curente 1.5 KN/m pentru ultimul nivel c) Mase pe nivel noduri interioare: 54 KN pentru nivelele curente 47.25 KN pentru ultimul nivel - noduri marginale: 27 KN pentru nivelele curente 23.6 KN pentru ultimul nivel Combinatiile de incarcari aplicate pe structura sunt urmatoarele: A) Gruparea fundamentala: SLU: 1.35G + 1.5Q SLS: 1.00G + 1.00Q SLU: G + E + 0.4Q [disipativa] SLU: G + E + 0.4Q [nedisipativa] SLS: G + q E + 0.4Q Spectrul de proiectare folosit a fost cel pentru localitatea Bucuresti (spectrul elastic/q), avand urmatoarele caracteristici: B) Gruparea speciala:

48

- perioada de colt: Tc = 1.6 s

2.5

1.5

0.5

0 0 1 2 3 4 5 6

Fig. 4.1. Spectrul elastic

Fig. 4.2. Spectrul de proiectare

Factorul de comportare q a fost considerat pentru o structura cu cerinte de ductilitate mari, astfel q=6 (conform P100 cap.6/tabelul 6.3)

Fig. 5. Tabelul 6.3 din P100-1/2006 q= 1.2*5 = 6 (clasa de ductilitate mare) Valoarea produsului 1.1 ov a fost luata 2.5, pentru cadre duale formate din cadre necontravantuite + cadre contravantuite excentric. (conform anexei F.4./P100-1/2006) Dimensionarea si verificarea elementelor structurale s-a facut conform Eurocode 3 tinand cont de prevederile din P100 pentru elementele disipative. Verificarea s-a facut separat pentru grinzile cadrului MRF si link la combinatiile SLU fundamental si SLU special, iar stalpii, contravantuirile si grinzile cadrului ECBF s-au verificat sub actiunea combinatiei SLU nedisipativa. (G + E + 0.4Q) In urma acestui procedeu de dimensionare au rezultat urmatoarele sectiuni pentru elementele structurale: - stalpii cadrului ECBF HEB200 - stalpii cadrului MRF HEB260 - grinzi ECBF IPE240 - Link IPE240 - grinzi MRF IPE 240

Analize efectuate
49

Pe cadrul astfel dimensionat s-au efectuat analize de tip Push-over si Time-History in doua configuratii de cadre: - cu link fix - cu link detasabil Analiza dinamica incrementala neliniara de tip Time-History (TH) a fost efectuata folosindu-se accelerogramele scalate a 3 cutremure Vrancene din anii 1977, 1986 si 1990. Inregistrarile folosite au fost furnizate de INCERC Bucuresti. Cea mai puternica dintre accelerograme (Vrancea 1977, componenta NS) are valoarea maxima a PGA=0.19g.

Fig. 6. Accelerograma Vrancea 77

Fig. 7. Accelerograma Vrancea 86

Fig.8. Accelerograma Vrancea 90

Parametrii studiati
Analiza incrementala a fost scalata la valori de 0.2, 0.4, 0.6 , 0.8, 1.0, 1.2, 1.4, 1.8 si 2.0 din valoarea accelerogramei urmarindu-se mecanismul de formare a articulatiilor plastice si deplasarea relativa a fiecarui etaj. Aceste valori au fost comparate cu valorile admise in SR EN -1993-1-8. In urma acestor analize s-au extras deplasarile relative de nivel (interstory drift) si rotirile in articulatiile plastice din link, acestea fiind comparate pe nivele de performanta.

Modelare
Mecanismul de functionare al articulatiei plastice in link-uri este dat de o curba forta-deplasare de tip rigid-plastic cu ecruisare si degradare

50

Fig. 9. Curba forta-deplasare dupa care functioneaza articulatia plastica in link-ul disipativ. In figurile ce urmeaza se poate observa comportamentul link-ului disipativ, precum si rotirea plastica maxima permisa in functie de lungimea barei.

Fig. 8.1. Rotirea link-ului

Fig. 8.2. Rotirea maxima permisa

Rezultate numerice
Rezultatele extrase in urma analizelor au fost folosite pentru a putea compara comportamentul structurii in functie de seismul la care a fost supusa si de a masura deplasarile relative de nivel, putandu-se astfel aprecia daca structura a avut un comportament satisfacator. Raportul de energii disipate a fost evaluat prin relatia: q= u e unde u valoarea multiplicatorului accelerogramei pentru care structura cedeaza (formarea unui mecanism de cedare) e - valoarea multiplicatorului accelerogramei la care apare prima articulatie plastica

Accelerograme

Valori ale lui q pentru

51

VR77 VR86 VR90

Link fix 5.5 3.3 4

Link detasabil 5 3 2.6

Analiza de tip push-over efectuata pe modelul initial a relevat faptul ca structura initiala tinde sa formeze articulatii plastice in stalpii MRF atunci cand deplasarea atinge valori mai mari. Pentru un comportament satisfacator in aceasta privinta s-a trecut la un otel cu performante mai ridicate ca material pentru stalpii MRF. (S235 S355) Dupa aceasta modificare, structura se comporta bine, dupa cum se poate observa in cele ce urmeaza:

Urmatoarele diagrame prezinta diferentele intre structura cu link fix, respectiv demontabil in functie de accelerograma folosita:

52

1.1 Vrancea 77 structura cu link fix

Relative story drift 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

Se poate observa ca mecanismul de cedare se produce pentru un multiplicator al accelerogramei egal cu 2.2.

1.2. Vrancea 77 structura cu link detasabil

Relative story drift 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

In aceasta diagrama se observa ca cedarea se produce la =2.

lambda

lambda

53

2.1. Vrancea 86 structura cu link fix

Relative story drift 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

Structura cedeaza la =2.

2.2. Vrancea 86 structura cu link detasabil

Relative story drift 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

La un multiplicator =1.8 structura formeaza mecanism de nivel.

3.1. Vrancea 90 structura cu link fix 54

lambda

lambda

Relative story drift 2.5 2 1.5 1 0.5 0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

Mecanismul de nivel se produce la =2.4. 3.2. Vrancea 90 structura cu link detasabil

Relative story drift 1.8 1.6 1.4 1.2 lambda 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

In aceasta diagrama se observa ca cedarea se produce la =1.6. Valorile deplasarilor maxime de nivel sunt comparate si tabelar dupa cum urmeaza:
Max Inter-story Drift Limit St. VR77 SLS 0.001303 SLU 0.005047 CPLS 0.006326 Max Inter-story Drift Limit St. VR77 SLS 0.001509 SLU 0.004195 CPLS 0.005980 S235/S355 VR86 0.001488 0.003610 0.004878 S235/S355 VR86 0.001574 0.005565 0.007718 link fix VR90 0.001610 0.007880 0.009400 link det VR90 0.001558 0.008523 0.013100

Starile limita corespund urmatoarelor valori ale multiplicatorului accelerogramei: SLS =0.4 55

lambda

SLU =1.0 CPLS =1.22 Se poate observa cu usurinta ca rigiditatea intregii structuri este afectata de rigiditatea link-ului demontabil, acest lucru rezultand din deplasarile de nivel mai mari in cazul doi. In mod asemanator se pot compara valorile rotirilor in articulatiile plastice formate in link. Linkurile au fost denumite dupa cum urmeaza:

Tabelele de pe pagina urmatoare contin rotirile link-urilor (din cadrele de la nivelele 1 si 2 cele mai solicitate) in radiani in functie de nivelele de performanta cerute in documentul FEMA-356 si comparatia rezultatelor obtinute cu valorile maxime admise. Se poate observa ca datorita faptului ca acceleratia terenului este mai mare in cazul cutremurului Vrancea 90, degradarile structurale sunt mai pronuntate in acest caz.

56

Link Lambda 0.4 1 1.22

44H1 Stare limita SLS ULS CPLS

Vrancea 77 Link fix 0 0.042 0.058 Link detasabil 0 0.094 0.049

Vrancea 86 Link fix 0 0.055 0.072 Link detasabil 0 0.042 0.064 Link fix 0 0.1

Vrancea 90 Link detasabil 0 0.075 0.090

Valori FEMA 0.005 0.11 0.14

0.097

Link Lambda 0.4 1 1.22

41H1 Stare limita SLS ULS CPLS

Vrancea 77 Link fix 0 0.034 0.058 Link detasabil 0 0.047 0.049

Vrancea 86 Link fix 0 0.065 0.075 Link detasabil 0 0.1 0.064 Link fix 0

Vrancea 90 Link detasabil 0 0.078 0.094

Valori FEMA 0.005 0.11 0.14

0.073 0.095

57

In parte a doua a acestui studiu de simulari numerice, aceeasi structura a fost considerata, avand aceeasi geometrie si caracteristici, dar grinzile au fost inlocuite cu grinzi compuse. Acest fapt a dus la cresterea rigiditatii structurale per ansamblu. Producerea articulatiilor plastice a fost favorizata prin considerarea unei conlucrari intre beton si grinda de otel doar in zonele in care nu se asteapta formarea articulatiilor, adica la o distanta de 2h (h-inaltimea grinzii) fata de imbinarile grinda-stalp si inafara link-ului. Analiza incremental-dinamica a dat rezultate similare cu prima configuratie structurala, cu precizarea ca atat deplasarile relative de nivel cat si rotirile in link au valori mai mici decat in cazul unei structuri cu grinzi metalice. In ceea ce priveste deplasarile relative de nivel, acestea se pot regasi in urmatorul tabel:

Max Inter-story Drift S235/S355 link fix Limit St. VR77 SLS SLU CPLS 0.001096 0.00365 0.004428 VR86 VR90 0.001074 0.001086 0.004578 0.006254 0.006515 0.010088

Max Inter-story Drift S235/S355 link det Limit St. VR77 SLS SLU CPLS 0.001392 0.003987 0.005014 VR86 VR90 0.001424 0.001379 0.005013 0.006152 0.006808 0.008972

La fel ca si pentru structura cu grinzi metalice, si in cazul structurii cu grinzi compuse atunci cand link-ul este considerat a fi detasabil, structura este mai deformabila. In general formarea al articulatiilor plastice s-a produs initial in linkuri, si mai apoi la starea limita CPLS si in grinzile cadrului MRF, insa doar la nivelul 1 si avand valori ce se incadreaza in limitele admise. In figurile ce urmeaza se poate urmari comportamentul structurii in configuratia a II-a, supusa la cele 3 cutremure, Vrancea 77, 86 si 90.

58

4.1. Structura cu grinzi compuse si link fix Vrancea 77:

Relative story drift
2.5

lambda

1.5

0.5

0 0 0.005 0.01 m eters 0.015 0.02

4.2. Structura cu grinzi compuse si link detasabil Vrancea 77:

Relative story drift
2.5

2 1.5

lambda

1 0.5 0 0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01

meters

0.012

0.014

0.016

0.018

0.02

59

5.1. Structura cu grinzi compuse si link fix Vrancea 86:

Relative story drift
2.5

lambda

1.5

0.5

0 0 0.005 0.01 meters 0.015 0.02

5.2. Structura cu grinzi compuse si link detasabil Vrancea 86

Relative story drift
2.5

lambda

1.5

0.5

0 0 0.005 0.01 meters 0.015 0.02

60

6.1. Structura cu grinzi compuse si link fix Vrancea 90

Relative story drift
2.5

lambda

1.5

0.5

0 0 0.005 0.01 meters 0.015 0.02

6.2. Structura cu grinzi compuse si link detasabil Vrancea 90

Relative story drift
2.5

lambda

1.5

0.5

0 0 0.005 0.01 meters 0.015 0.02

61

Dupa s-a observat ca structura are un comportament satisfacator si in acest caz, s-au comparat rotirile in link-urile cel mai solicitate, dupa cum urmeaza :
Rotire maxima [rad] Caz 6 Caz 7 0.0000 0.0000 0.0276 0.0000 0.0801 0.0346 0.1167 0.0483 0.0904 0.0496 90 77

Link nr. 32H1 35H1 38H1 41H1 44H1

CPLS 1.2200 1.2200 1.2200 1.2200 1.2200 Cutremur Tipul de link Structura

Caz 1 0.0000 0.0000 0.0356 0.0664 0.0581 77

Caz 2 Caz 3 Caz 4 Caz 5 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0138 0.0000 0.0000 0.1176 0.0838 0.0228 0.0399 0.1905 0.0946 0.0571 0.0788 0.0748 0.0951 0.0496 0.0639 86 90 77 86 Link fix Link detasabil Configuratia I - Structura cu grinzi metalice

Caz 8 Caz 9 Caz 10 Caz 11 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0061 0.0000 0.0000 0.1009 0.0880 0.0962 0.0991 0.1385 0.0909 0.0952 0.0822 0.0741 0.0873 0.0600 0.0672 86 90 77 86 Link fix Link detasabil Configuratia II - Structura cu grinzi compuse

Caz 12 0.0000 0.0158 0.0645 0.1019 0.0825 90

Avand in vedere rezultatele obtinute, s-a dorit ca in pasul urmator sa se treaca la calibrarea corecta a modelului experimental. Pentru acest model se va extrage un cadru contravantuit cu link din structura, iar acesta va fi incercat in mai multe configuratii, in care se va asigura sau nu conlucrarea intre beton si metal pe link, pentru a vedea in ce mod se poate influenta mai eficient un comportament disipativ al grinzii compuse. Configuratiile structurale a cadrului si a grinzii compuse se pot vedea mai jos:

62

In vederea obtinerii unor rezultate cat mai apropiate de comportamentul structurii reale si pentru a se putea intelege pe deplin felul in care articulatiile plastice se dezvolta in cazul link-ului se doreste incercarea urmatoarelor specimene : 1. Cadru cu grinda din otel cu link fix scurt (e=300 mm), solicitat in regim monoton si ciclic - 2 specimene

2. Cadru cu link detasabil scurt cu grinda din otel solicitat in regim monoton si ciclic - 2 specimene + 2 link-uri pentru a putea fi inlocuite

63

3. Cadru cu link fix scurt cu grinda compusa otel-beton se presupune o conlucrare totala intre beton si otel, prin dispunerea conectorilor (incercare monotona si ciclica) - 2 specimene

4. Cadru cu link fix scurt detasabil cu grinda compusa otel-beton se vor intrerupe conectorii in zona link-ului disipativ pentru a se favoriza formarea articulatiei plastice (incercare monotona si ciclica) - 2 specimene + 2 link-uri care se inlocuiesc

64

5. Cadru cu link fix scurt cu grinda compusa otel-beton se vor intrerupe conectorii in zona linkului disipativ pentru a se favoriza formarea articulatiei plastice (incercare monotona si ciclica) - 2 specimene

6. Cadru cu link lung detasabil, cu sectiunea redusa ( dog-bone ), in solutia de realizare cu grinda din otel (A), si cu grinda compusa (B) conectorii nu se vor dispune pe link.

A.

65

B. Pentru incercarea acestor cadre se va folosi standul de incercari al laboratorului CEMSIG, in urmatoarea configuratie :

Aplicarea incarcarii laterale orizontale se va realiza cu ajutorul unui montaj care sa asigure deplasarea egala a nodurilor cadrului: : 66

BIBLIOGRAFIE

http://www.kuleuven.ac.be/bwk/materials/Teaching/master/toc.htm - ESDEP course Ciutina, Adrian, 2003, Comportamentul seismic al imbinarilor cadrelor necontravantuite metalice si compuse: studiu experimental si simulare numerica, teza de doctorat INSA Rennes. A. Aldea, C. Arion, A. Ciutina, T. Cornea, D. Florea, L. Fulop, D. Grecea, A. Stratan, R. Vacareanu, 2003, Constructii amplasate in zone cu miscari seismice puternice, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara M.A.Conti, V.Piluso, G. Rizzano & I.Tolone, Seismic Reliability of Steel-concrete composite frames, STESSA 2006, Taylor & Francis Group, London Bungale S. Taranath Ph. D., S.E., Wind and Earthquake Resistant Buildings, Taylor & Francis Group, 2005

67

DEFINIREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL PENTRU CADRE CU PANOURI DE FORFECARE DISIPATIVE DIN METAL Drd. Ing. Neagu Calin 1.1 Introducere De aproape un secol, sistemul de construcie bazat pe cadre din oel sau pe cadre compuse oel-beton s-a dovedit unul din tipurile cele mai utilizate n domeniul construciilor civile. Mai multe generaii de ingineri s-au preocupat de dezvoltarea metodelor de calcul i a tehnologiilor de fabricaie relative la aceste structuri. n vederea unei proiectri optimale a acestor structuri, inginerii au inut s gseasc un compromis ntre cerinele structurale de rezisten rigiditate i ductilitate pe de o parte i obiectivele de utilizare i de funcionare relevante cerinelor arhitecturale pe de alt parte. Pentru verificrile la strile limit ultime, metodele de dimensionare a structurilor situate n zonele seismice pot conduce la dou concepte diferite, care conduc la urmatoarea distincie: structuri ductile; structuri izolate de aciunea seismic. n cea de-a doua alternativ, structura este conceput pentru a evita intrarea n domeniul plastic prin utilizarea unor dispozitive speciale care joac rolul de filtru, provocnd absorbirea energiei seismice i modificarea perioadei fundamentale de vibraie a structuriii ntr-un interval mai favorabil. Prima alternativ conduce la conceperea structurilor ca disipative. n mod contrar fa de structurile nedisipative, care sunt capabile s reziste la seisme n domeniul elastic,, structurile disipative sunt concepute permind plastificarea anumitor zone, numite zone disipative. Acestea trebuie s disipeze energia cinetic indus de cutremur prin intermediul unui comportament histeretic n domeniul plastic. Formarea unor mecanisme de disipare depinde de configuraia structural. n plus, prile concepute ca nedisipative trebuiesc s fie dimensionate de o asemenea manier nct s reziste efectiv n domeniul elastic; de aceea ele sunt n general supradimensionate n raport cu eforturile maxime care pot fi transmise de prile disipative. Clasificarea cadrelor disipative principale se face n funcie de tipul i natura zonelor disipative, astfel avem: -cadre necontravantuite figura 1 -a - cadrele contravntuite centric, figura 1-b - cadrele contravntuite excentric, figura 1-c - cadrele contravntuite cu panouri de forfecare, figura 1-d

Figura 1 a - MRF

Figura 1 b Contr. Centrice Figura 1c Contr. excen

68

Figura 1 d Panouri de forfecare Incepind din 1970 s-au proiectat si executat diferite structuri folosind pereti cu panouri de forfecare din otel. Doua dintr-e acestea au fost supuse la cutremure de mare magnitudine comportanduse foarte bine, fara avarii majore. Dealungul anilor 70, pereti de forfecare rigidizati din otel au fost folosite in Japonia si in Statele Unite pentru reabilitari seismice la cladirile vechi cat si la constructia celor noi. In ani 80 si 90, peretii nerigidizati cu panouri de forfecare din otel au fost folosite in US si Canada.

In unele cazuri peretii cu placi de forfecare din otel au fost acoperite cu un strat de beton astfel rezultant o structura compus. Pentru a observa comportarea peretilor din panou de otel sau facut o serie de teste in laboratorele din Statele Unite,Canada si Japonia. Desi progresu tehnologic de proiectare al acestor structuri este destul de mare,cu exceptia codului Canadian (CCBFC, 1995) , sunt foarte putine prescriptii seismice legate de pereti cu placi de forfecare din otel. In prezent ,exista informatii in literatura de specialitate cat si in normativele US care pot fi folosite pentru proiectarea seismica a peretilor cu panouri de forfecare din otel. Dar normativele US existente nu ofera valori specifice pentru parametri de proiectare seismice

69

in cazul peretilor de forfecare din otel cum ar fi:factorul de modificare a raspunsului seismic R si factorul de suprarezistenat al sistemului. In ceea ce priveste prescriptiile de proiectare a peretilor de forfecare din otel, aceseta sunt aproape neexistente in normativele US. Utilizarea sistemelor disipative pentru controlul comportamentului structurilor din otel prezinta o alternativa pentru metodele conventionale de proiectare. Modelul convetional de disipare a energiei seismice in cazul acestor tipuri de structuri se bazeaza pe deformatia elasto-plastica a elementelor structurale din otel.

1.2 Sistem de contravantuire cu panouri de forfecare din otel Tipuri de sisteme In figura 2 sunt prezentate 2 tipuri de panouri de forfecare din otel. Acestea sunt sistemele standard is cele duale. Intr-un sistem standard conexiunea grinda-stalp este una simpla. Prin urmare aceste panouri , in proiectare, sunt considerate singurele elemente rezistente la fortele lateralel. De-alungul anilor s-a demonstrat faptul ca, conexiuniae simpla are capacitate de moment is o comportare mai degraba semi-rigida decat articulat. In sistemele duale exista cadre necontravantuite paralele cu panourile de forfecare sau in planul lor. In acest caz, cadrele necontrvantuite se comporta ca niste sisteme de rezerva pentru sistemele rezistente la fortele laterale.

Figura 2 - a) sistem standard b) sistem dual Panourile de forfecare pot fi folosite is cu rigidizari. In aplicatiile existente in U.S, in special pentru consolidare seismica, se foloseau panouri rigidizate. Aproape in toate aplicatiile cu panouri din Japonia, conform liteeraturilor existente, se foloseau is rigidizari. Dar in tumpul ultimei decade, un numar tot mai mare de aplicatii folosind panouri de forfecare fara rigidizari au fost folosite in U.S is Canada. In alegerea tipului de panou, proiectantul trebuie sa ia in considerare performanta seismica, cerintele arhitecturale, economia, usurinta de fabricatie, transportul is constructia. Ambele tipuri de panouri, cand sunt proiectate bine, se asteapta la o performanta ridicata. Din punt de vedere economic, panourile nerigidizate sunt mai eficiente pentru ca procesul de sudura a rigidizarilor de panou este una intensa. In schimb, pentru anumite grosimi de palaca, rigidizarile aduc un plus de rezistenta la fortele taietoare. Comportarea panourilor de forfecare sub actiunea fortei taietoare

70

Figura 3 ne arata schematic variatia rezistentei la actiunea fortei taietoare a panoului de forfecare versus raportul de zveltete. Figurase bazeaza pe informatiile stabilite pentru comportarea grinzii cu inima plina si Specificatiile AISC, dar este aproximativ aplicabil si la panourile de forfecare. In functie de zveltetea panoului, panourile se forfecare se pot clasifica in: compacte, ne-compacte si zvelte.

Figura 3 Regiunile de comportare a panourilor de forfecare 1. Categoria 4, unde zveltetea panoului definita de h/tw este mai mica de p is egal cu 1.10 kvE / Fyw. Panourile in aceasta categorie se numes compacte. Sub actiunea fortelor taietoare (figura 4 ) panoul de otel intra in curgere inainte de aparitia fenomenului de flambaj. Din punct de vedere economic nu este fezabil is nici necesar proiectarea unui panou de forfecare faracu rigidizari sa se comporte intr-o maniera compacta, plastica is sa aiba raportul h/tw mai mic decat p. Dar se pot proiecta panouri rigidizate care sa dezvolte asemenea conditii. 2. Categoria 2, unde raportul de zveltete este mai mare decat p dar mai mic decat r is este egal cu 1.37 kvE / Fyw. Aceasta categorie se numeste non-compacte. Este de asteptat faptul ca panourile de forfecare in aceasta categorie sa flambeze in timp ce curgerea de forfecare a avut loc deja. In acest caz, forta taietoare de nivel este preluata de componentele orizontale a eforturilor de tensiune si compresiune diagonale (figura 4). 3. Categoria 3, unde panoul de forfecare este foarte zvelt iar raportul este mai mare deacat r. Panourile de forfecare din aceasta categorie flambeaza in elastic.

Panou compact

Non-compact si zvelt

Figura 4 Directia actiunii eforturilor

71

1.3 Capacitatea de forfecare a panourilor de forfecare Aceasta capacitate poate fi stabilita folosind procedeele urmatoare, acestea find adoptate din Specificatiile AISC pentru grinda cu inima plina din panouri de otel. Capacitatea de forfecare a panourilor, in format LRFD, vVn, unde v= 0.90 si Vn se determina in felul urmator: A. Pentru panouri de forfecare compacte cand h/tw 1.10 kvE / Fyw

B. For non-compact and slender shear walls when h/tw > 1.10 kvE / Fyw

Unde kveste dat de:

Valoarea coeficientului kv trebuie sa fie 5.0 daca raportul a/h este mai mare de 3.0 sau [260/(h/tw)]2 Cv este dat in AISC(1999) astfel:

Aria Aw in ecuatia de mai sus este aria de forfecare a panoului egal cu dwtw iar Vn este capacitatea de forfecare minima a panoului bazat pe limita de curgere minima specificata. In proiectare urmatoarea conditie trebuie satisfacuta:

unde, V este forta taietoare data de analiza.

72

Dupa proiectarea panoului de forfecare, trebuie calculata o rezistenta la forfecare Vne folosind aria actuala de forfecare a panoului is limita de curgere a otelului. Rezistenta la forfecare a panoului este mai mare decat rezistenta nominala la forfecare data de ecuatia de mai sus. Motivul principal il constituie fenomenul de ecruisare is faptul ca, in zilele noastre, limita nominala de curgere a otelurilor este in general mai mare decat valorile minime specificate. Capacitatea de forfecare a panoului va fi folosita in proiectarea altor elemente cum sunt conexiunile, grinzile di stalpii. Vne este dat de:

unde, Cpr este un factor introdus de FEMA-350 pentru cadre necontravantuite iar aici este introdus sa sporeasca rezistenta la forfecare a panoului de otel datorita ecruisarii. Materialul ecruisat are limita curgere egala cu media dintre Fy is Fu. Deci, Cpr pate fi scris ca:

Ry este un factor care prezinta o valoare nesigura a lui Fy, AISC prevede pentru panourile de forfecare o valaore de 1.1.

1.4 Capacitatea de incovoiere a panoului de forfecare Cand panoul de forfecare este rigidizat sa ajunga la curgere inainte de flambajul panoului, aceasta poate prelua o parte considerabila din momentul de rasucire. Dar, in panourile de forfecare nerigidizate, momentul de rasucire este preluat de stalpii marginali.

1.5 Proiectarea conexiunii panou grinda si stalp Dupa tipuri de conexiuni a panourilor de forfecare cu stalpii is grinzile marginale sunt aratate in figura 5 .Conexiunea sudata trebuie proiectata astfel incat placile de legatura impreuna cu sudura sa dezvolta rezistenta la forfecare mentionata in sectiunea precedenta Cpr RyVn. Daca sunt folosite suruburi la conexiune, aceastea trebuie sa dezvolte is ele rezistenta la forfecare a panoului. In timpul aplicarii incarcarilor ciclice, suruburile aluneca inaintea intrarii in curgere a campurilor de tensiuni. Dar, asemena alunecare apare la o incarcare mai mare decat incarcarea de serviciu iar nu numai ca nu este ofensiva dar is ajuta la imbunatatirea comportarii seismice. Se recomanda , pana la noi teste, folosirea suruburilor pentru conectarea panoului la elementele de legatura, chiar daca vatul este predominant, iar suruburile sa fie proiectate sa nu alunece la o incarcare din vant mai mica decat 1.2 din cea de serviciu.

73

Figura 5 Conexiune panou stalp sau grinda 1.6 Proiectarea grinzilor is stalpilor marginali panoului Pentru sistemele duale cand grinzile is stalpii fac parte din cadre necontravantuite speciale, conditii speciale trebuie luate in considerare pentru proiectarea grinzilor is stalpilor. Pentru panourile de forfecare standard (ne duale), grinzile is stalpii de legatura trebuie proiectate astfel incat modu lde cedare predominant sa fie ductil is nu fragil. Pentru a obtine acest lucru, trebuie verificate modurile de cedare fragile si sa se asigure ca capacitatea lor este de 1.2 ori capacitatea modurilor de cedare fragile. Grinzile is stalpii trebuie sa satisfaca urmatoarele rapoarte b/t date de Conditiile Seismice AISC:

ecuatia de mai sus este adimensionala is poate fi scrisa ca:

ecuatia de mai sus este adimensionala is poate fi scrisa ca:

SAC Joint Venture sugereaza o limita de 418 / Fy pentru conexiuni sudate simple in loc de 520 / Fy dat de AISC. Motivul pentru care s-a ales aceasta limita pentru flambajul inimii grinzilor is stalpilor este datorat faptului ca in sisstemele cu panouri de forfecare discutate, inima grinzi is stalpului face parte din panou is este putin probabil sa flambeze inaintea flambajului panoului. Se recomanda grosimea inimi,i intr-un sistem de panouri nerigidizate, sa fie cel putin grosimea panoului.

74

2 CADRUL SUPUS ANALIZEI

O metoda alternativa de actualitate pentru protectie anti-seismica, este disiparea energiei seismice prin intermediul unor panouri dispuse in interiorul structurii cu acest scop precis. In acest contex in cadrul temei de cercetare este propusa o solutie bazata pe folosirea unui panou de forfecare din otel pentru protectie anti-seismica in cazul unei sructuri metalice in cadre multietajata pe 5 nivele cu 3 deschideri, figura 6a si b.

Figura 6a - Cadru de fronton

Figura 6b - Plan structura metalica

75

Figura 2b prezinta planul structurii metalice in cadre astfel punand in evidenta cadrul curent care va fi analizat. Pe acest cadru de fronton va fi aplicata influenta cadrelor adiacente care se descarca prin intermediul grinzilor secundare (forte nodale). Materiale: S355 pentru profile S235 pentru placi Incarcari Permanenta: Utila:

1.5 + 1.7 2.4 = 7.83kN / m 2 1.5 qniv (1 4) = 3 = 2.25kN / m 2 1.5 qniv 5 = 2 = 1.5kN / m 2 p = 5
N int = 4.5 1.5 (5 + 3) = 54kN 54 N ext = = 27 kN 2 N int = 4.5 1.5 (5 + 2) = 47.25kN N ext =

- pentru nivele 1-4 - pentru ultimul nivel - pentru nivele 1-4

Nodale:

- pentru ultimul nivel

47.25 = 23.625kN 2 Seism: pozitie geografica Bucuresti Normativul P100 (fig 7) nu prevede valoare pentru factorul de comportare q pentru panouri de otel. Din aceasta cauza am ales un q corespunzator cadrului cu comportari cele mai similare panourilor din otel pentru protectie anti-seismica, q = 4.8 .

Figura 7 - Factor de comportare q Spectrul elastic (grafic 1) ales este cel cu perioada de colt Tc =1.6s deoarece corespunde characteristicilor de seismicitate pentru zona Bucuresti, astfel obtinanduse spectrul de proiectare (redus cu factorul de comportare q=4.8) folosit in analiza, grafic 2 (fisier excel).

76

Graficul 1 - Spectru normalizat de raspuns elastic

2.5

1.5

0.5

0 0 1 2 3 4 5 6

Graficul 2 - Spectru de proiectare Combinatii de incarcari Fundamental Special SLU SLS SLU SLS 1.35 P + 1.5 Q 1P+1Q 1 P + 0.4 Q + 1 E (disipativ) 1 P + 0.4 Q + 1.1 ov E (nedisipativ) 1 P + 0.4 Q + q E ( = 0.4)

Valoarea lui 1.1 ov din Anexa F a normativului P100-2006 pentru cadre duale formate din cadre necontravantuite si cele contravantuite centric este de 2.0 .

3. EVALUAREA PE CRITERII DE PERFORMANTA A CADRULUI NEECHIPAT CU PANOURI DISIPATIVE Pentru echiparea structurii cu panouri disipative am folosit elemente aditionale in vederea prinderii acestora la partea interioara. Tot cu acest scop au fost introduse 2 grinzi secundare in vederea reducerii ochilui de placa initial de 1x2.4 la 1x0.8.

77

Figura 8 Structura analizata

element prindere grinda secundare

In figura 8 este prezentat modelul 3D a cadrului analizat cat si un detaliu de nivel in zona ochiurilor destinate panourilor de forfecare. In urma dimensionarii, cu ajutorul porgramului de calcul sap2000 la combinatia de incarcari cea mai defavorabila (SLU special ) au rezultat urmatoarele sectiuni: IPE 360 pentru cadrul MRF,nivelele 1 is 2 IPE 330 pentru cadrul MRF,nivelele 3 is 4 IPE 300 pentru cadrul MRF, ultimul nivel si cadru interior HEB 200 pentru toti stalpii marginali si interiori nivel 1HEB 160 la primul nivel, HEB 160 la cadru interior, nivel 1 is 2, (pentru prinderea placilor de forfecare) HEA 140 la nivele ramase. IPE 160 la cadrul interior,

Verificare s-a facut conform Eurocode 3: Rigla Stalp forta taietoare moment incovoietor forta axiala flambaj gruparea SLU fundamental gruparea SLU fundamental

Pentru a arata cat mai bine comportarea structurii in domeniul plastic s-au facut doua analiza neliniare de tip push-over si time-history in Sap2000 si o analiza neliniara in Ansys.

78

SAP2000 Push-over Curba de mai jos (grafic 3) prezinta o comportare liniara elastica pana la o forta de 800 kN dupa care intra in plastic si materialul incepe sa curga, deplasarea fiind 170 mm. In timp ce forta creste structura continua sa se deplaseze pana la 392 mm unde atinge forta maxima de 970 kN. In acest moment apar instabilitatile reducanduse rezistenta.

Grafic 3 - Curba forta vs deplasare Time-history Pentru analiza neliniara dinamica incrementala de tip time-history (TH) s-a folosit accelerograma scalata Vrancea din 1977 furnizata de INCERC Bucuresti, componenta NS, avand valoarea maxima a aceeleratiei PGA=0.19g (grafic 4).
Accelerograma vrancea77 3 2 1 0 0 -1 -2 -3 1000 2000 3000 4000 5000

Grafic 4 - Vrancea77 Determinarea raspunsului strcturi la analiza dinamica incrementala sa facut pentru valorile ale multiplicatorului acceleratiei lambda de la 0.2 la 2.0. In acest context avem 3 nivelecriterii de performanta: starea limita de sercviciu (SLS) starea limita ultima (SLU) - =0.4 - =1.0

79

starea de prevenire a colapsului (CLPS) - =1.22

2.5

1.5 lam bda 1

Drift pozitiv Drift negativ

0.5

0 0 0.01 0.02 0.03 drift 0.04 0.05 0.06

Graficul 5 Deplasarea relativa de nivel In tabelul 1 sunt puse in evidenta deplasarile relative de nivel la cele trei nivele de performanta drift rel drift rel Criteri de poz neg lambda P100 Fema performanta 0 0 0 0.002823 0.004570 0.2 SLS 0.4 Nu art. 0.005647 0.009140 0.008470 0.013710 0.6 0.011293 0.018689 0.8 1 art. SLU 1.0 2.50% 1.50% 0.014023 0.023934 CLPS 1.2 nu prevede 2.00% 0.017315 0.033056 0.021424 0.039160 1.4 0.029470 0.043258 1.6 0.038370 0.049678 1.8 0.048633 0.054943 2.0 Tabel 1 Deplasare relativa de nivel Dupa cum se observa si din tabel, numai deplasarea relativa pozitiva indeplineste conditiile limita impuse de normele P100 si FEMA la cele trei nivele de performanta. ANSYS In continuare s-a trecut la analiza neliniara baza pe zone platice in porgramul de calucul Ansys. Avand aceeasi structura cu aceeasi stare de incarcari distribuite si nodale impreuna cu o forta laterala de Fb=1500 kN distribuita linira pe inaltime s-au obtinut urmatoarele deplasari (figura 9).

80

Figura 9 Deplasarile laterale Dupa cum se observa in graficul 6 este prezentat curba forta deplasare a cadrului neechipat cu panouri de forfecare. Structura se deplaseaza sub actiunea fortei laterale pana la forta maxima de 900 kN moment in care intra in curgere.

Grafic 6 Forta vs deplasare

4. EVALUAREA CADRULUI ECHIPAT CU PANOURI DISIPATIVE Utilizarea sistemelor disipative pentru controlul comportamentului structurilor din otel prezinta o alternativa pentru metodele conventionale de proiectare. Modelul convetional de disipare a energiei seismice in cazul acestor tipuri de structuri se bazeaza pe deformatia elasto-plastica a elementelor structurale din otel. O metoda alternativa, care este de actualitate, este prin disiparea energiei seismice prin intermediul unor panouri dispuse in interiorul structurii cu acest scop precis. In acest context am echipat cadrulstructura inainte analizat cu panouri de forfecare din otel in vederea obtinerii de performante imbunatatite (figura 10) .

81

Figura10 Cadru echipat cu panouri de forfecare In figura 11 sunt prezentate deplasarile nodurilor structurii. Dupa cum se poate observa deplasarea maxima de la ultimul nivel este de 97 mm. Deci echiparea cadrului cu panourile de forfecare din otel aduce o imbunatatire din punt de vedere a deplasari cu 35% (in acest caz).

Figura 11 Deplasarile cadrului Figura 12 prezinta starea de tensiuni prncipale, in special in panourile de forfecare. Dupa cum se vede tesiunea maxima apare in colturile panoului si este in jurul limitei de curgere a otelului S355. Prezinta o directie in diagonala rezutand un panou de forfecare noncompact sau zvelt.

82

Figura 12 Tensiunile principale in panourile de otel

Figura 13 Forta taietoare in panouri In graficul 7 de mai jos sunt puse in evidenta cele doua curbe forta deplasare ale celor doua cazuri: cadru simplu (curba neagra) si cel echipat cu panouri de forfecare (curba rosie). Din grafic se observa o crestere a fortei maxime laterale a cadrului echipat cu panouri Fmax=1110 kN fata de cadrul neechipat Fmax=960 kN.

83

Grafic 7 Cadru cu panouri

6. DEFINIREA MODELULUI EXPERIMENTAL : CADRU PORTAL ECHIPAT CU PANOURI DE FORFECARE DISIPATIVE Pentru dovedirea eficacitati sistemului in cadre echipate cu panouri de otel, se vor efectua , in laboratorul CEMSIG al UPT, incercari experimentale, considerand diferite tipopogi de cadre echipate cu panouri de otel, atat in regim monoton cat si ciclic. Aceste incercari experimentale vor sta la baza realizrii unor modele de calibrare astfel incat parametri rezultati sa permita un studiu variat pentru validarea soluiilor . In acest scop se extrage un cadru portal din structura mentionata pentru analiza experimentala (figura 14). Iar in figura 15 este prezentat standul experimental care urmeaza a fi folosit in acesta analiza.

Figura 14 Cadru portal experimentat

84

Figura 15 - Stand experimental Pe baza rezultatelor obtinute din incercarile experimentale se vor efectua analize pe baza de criterii de performanta pentru punerea la punct a unor prescriptii si a unor metode de proiectare a structurilor folosind panouri disipative.

85

DEFINIREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL PENTRU SITEME CU CONTRAVANTUIRI CENTRICE ECHIPATE CU DISIPATORI CE LUCREAZA PRIN FRECARE
Drd.Ing. Filip Vacarescu Norin

1. INTRODUCERE
Sistemul static al structurii de rezistenta al unei cladiri cu mai multe etaje reprezinta in toate alternativele de alcatuire un sistem spatial, capabil sa preia si sa transmita fundatiilor efectul incarcarilor verticale, greutatea proprie, incarcarea utila si efectul fortelor orizontale care actioneaza asupra cladirii din actiunea vantului si incarcarea seismica. Efectul de lucru spatial este asigurat atat prin caracterul legaturilor dintre elementele componente, stalpi si rigle si eventualele contravantuiri verticale sau sub forma unor diafragme din beton armat, cat si prin planseele fiecarui etaj care formeaza saibe orizontale in structura spatiala si care au o mare rigiditate in planul lor. Structurile in cadre metalice se pot clasifica in general in 3 tipuri in functie de modul in care rezista la actiunea fortelor laterale: - cadre necontravantuite (cu noduri rigide) (MRF) - cadre contravantuite centric (CBF) - cadre cu contravantuiri excentrice (EBF) Pentru o proiectara optimala a acestor structuri trebuie gasit un compromis intre cerintele structurale de rezistenta, rigiditate si ductilitate si cerintele arhitecturale. Pentru verificrile la strile limit ultime, metodele de dimensionare a structurilor situate n zonele seismice pot conduce la dou concepte diferite, care conduc la urmatoarele tipuri de proiectare a structurilor : - structuri disipative - structuri izolate de aciunea seismic. - structuri cu amortizare suplimentara Pentru structurile izolate de actiunea seismica si cele cu amortizare suplimentara structura este conceputa pentru a evita intrarea in domeniul plastic prin dispunerea unor dispozitive care pot absorbi energia seismica si pot modifica perioada proprie de vibratie a structurii pana la niste valori favorabile ale comportamentului global. Prima alternative cea de structuri ductile duce la conceperea structurilor dissipative. Contrar structurilor nedisipative, care pot rezista unui seism doar prin comportare elastica, structurile disipativesunt calculate i proiectate astfel nct ele s permit plastificarea anumitor zone, denumite i zone disipative. Acestea au rolul de a disipa energia cinetic indus de micarea seismic prin intermediul unui comportament histeretic n domeniul plastic. Partile structurale concepute ca fiind nedisipative trebuie dimensionate in asa fel ca ele sa ramana in domeniul elastic. Cadrele dissipative se pot clasifica in functie de tipul si natura zonelor dissipative.Astfel putem mentiona aici 3 categorii : - cadre contravantuite centric Fig.:a,b,d - cadre contravantuite excentric Fig.:c - cadre necontravantuite Fig.: e 86

a.

b.

c.

d.

e.

Pentru cadrele contravantuite centric zonele disipative sunt in contravantuirile supuse la intindere , cele supuse la compresiune sufera fenomenul de flambaj. Performantele disipative a acestui sistem de contravantuire sunt limitate datorita flambajului repetat ce duce la o degradarea a comportarii ciclice odata cu crestera numarului de cicluri. Obiectul cercetarii este de a analiza performantele cadrelor contravantuite centric si imbunatatirea performantelor acestora prin dispunerea de amortizori pe contravantuiri.

2. CADRUL SUPUS ANALIZEI

Modelul folosit in analiza provine dintr-o structura spatiala cu 3x3 deschideri prezentat in Figura 1. Fig.1

Pentru analiza am lucrat cu un cadru plan de tip dual MRF + CBF pe 5 nivele cu inaltime de etaj de 2.4 m Figura 2.

87

Fig.2 Cadru plan

Dimensionarea cadrului s-a facut in conformitate cu Standardele de proiectare romanesti iar pentru dimensionarea in

combinatii speciale s-a folosit ca referinta P100/2006.Spectrul folosit este cel caracteristic pentru Bucuresti (Figura4). Pentru o prima iteratie s-a folosit un factor de reducere a actiunii seismice de q = 2.5 . Fig.4 Spectrul elastic normalizat Elementele disipative (contravantuirile) au fost dimensionate din combinatia de incarcari G + E + 0.4Q iar cele nedisipative ( riglele si stalpii cadrului central ) au fost dimensionate din combinatia de incarcari G + E +0.4Q. unde pentru o analiza simplificata valorile au fost alese din Tabel.1 (conform P100-1/2006 ).

Tabel 1.Valori ale produsului 1.1 Dimensiunea finala a elementelor este prezentata in Figura 3.

88

Figura 3.Dimensionare elemente

3. EVALUAREA PE CRITERII DE PERFORMANTA A CADRULUI ANALIZAT

Pentru determinarea raspunsului structurii la incarcari seismice s-a realizat o analiza dinamica (time-history) neliniara folosind accelerograma cutremurului Vrancea 1977 , inregistrarea INCERC Bucuresti , componenta NS, PGA= 0.19g , Tc = 1.36 sec .Accelerograma a fost scalata astfel ca spectrul inregistrarii seismice sa fie apropiat de spectrul elastic de proiectare .

S-a folosit o analiza incrementala dinamica la diferite nivele de acceleratie ( = 0.2-1.6 din valoare acceleratiei de proiectare ag= 0.24g ) urmarindu-se mecanismul de formare a articulatiilor plastice, deplasarea relative de nivel si valorile rotirilor plastice in grinzi si contravantuiri valori comparate cu valorile admise conform unei dimensionari bazate pe criterii de performanta avand la baza normativul P100 si documentul FEMA.

89

Verificarea conditiilor se face la 3 stari limita : - SLS =0.4 - SLU =1.0 - CPLS =1.22 Valorile deplasarilor relative de nivel au fost reprezentate grafic in functie de multiplicatorul de acceleratie Figura 5.
2 1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 Drift + Drift -

Figura 5.Deplasarea relativa de nivel Prima articulatie plastica apare la un multiplicator =0.8 din valoarea accelerogramei si este localizata in contravantuiri . Acest lucru arata ca nu exista deplasari remanente de nivel la acceleratii corespunzatoare SLS (=0.4). In plus deplasarile relative de nivel au valoarea maxima 0.0041. Aceasta valoare este mai mica decat 0.008 impusa de normativul P100 pentru satisfacerea cerintelor la SLS valoare ce este in concordanta cu documentul FEMA care da 0.5% pentru cadrele contravantuite . Pentru verificarea la SLU se verifica rezistenta elementelor conform P100 si in plus se verifica deplasarea relativa care trebuie sa fie mai mica decat 2.5% conform P100 o valoare care este insa un pic cam mare.Documentul FEMA da o valoare restrictiva de 1.5% pentru cadrele contravantuite. si 2.5% pentru cadrele necontravantuite . La prevenirea colapsului standardul romanesc nu ofera prevederi suplimentare pentru CPLS consideranduse indeplinirea cerintelor daca sunt indeplinite prescriptiile de la SLU . FEMA recomanda valoarea de 2.0% pentru cadre contravantuite si de 5 % pentru cele necontravantuite .In plus la prevenirea colapsului se verifica capacitatea de rotire a elementelor care trebuie sa fie mai mica decat 0.035 radiani in grinzile MRF .

4. SISTEMUL DE CONSOLIDARE AMORTIZORI PE BAZA DE FRECARE

O solutie moderna pentru reducerea raspunsului la actiunea seismica o reprezinta cresterea amortizarii structurii.In acest scop se pot identifica mai multe metode dezvoltate pe plan mondial ce urmaresc realizarea acestei cresteri a amortizarii ce duce la o imbunatatire 90

semnificativa a raspunsului structurilor situate in zone seismice.Aceste metode au fost studiate atat pentru a fi aplicate la cladiri noi dar si pentru a putea fi utilizate pentru a imbunatatii performantele seismice a cladirilor deja existente.Schimbarea proprietatilor dinamice ale structurii se poate face prin mai multe metode cum ar fi : - Metoda de izolare a bazei sau folosirea unor amortizori de masa acordata - Utilizarea contravantuirilor in diferite geometrii cu diferite modalitati de disipare a energiei Fig.5 - Utilizarea panourilor metalice de forfecare

Figura 5. Disipatorii pe baza de frecare sunt dispozitive histeretice care disipeaza energie prin intermediul frecarii dintre 2 sau mai multe suprafete de alunecare.Astfel introducerea disipatorilor cu frecare pentru o amortizare suplimentara reduce semnificativ actiunea fortelor laterale de inertie cat si amplitudinea vibratilor.Performantele lor sunt stabile si repetabile.Acestia prezinta curbe histeretice largi de forma rectangulara si se pot folosi atat in sisteme pasive cat si in sisteme semi active de control si amortizare. Cateva exemple de alcatuire si adaptare la sisteme de contravantuiri se dau in figura de mai jos:

91

La noi in tara sunt putine exemplele de cladiri unde s-au utilizat dispozitive de amortizare.Un exemplu ar fi consolidarea corpului B din complexul administrativ NAVROM in solutia SERB-SITON prin controlul , limitarea si amortizarea miscarilor seismice .Aceasta este prima aplicatie industriala in domeniul constructiilor civile a acestei solutii de consolidare care se refera la controlul, limitarea si amortizarea miscarii cladirii din punct de vedere seismic.Aceasta sa realizat cu ajutorul unor dispozitive mecanice tip SERB montate in contravantuiri dispozitive de amortizare pe baza de frecare.Utilizarea cotravantuiriilor telescopice permite pastrarea flexibilitatii cladirii la deformatii mici si medii ceea ce asigura transmiterea actiunii seismice de la terenul de fundare cu forte relativ mici precum si disiparea energiei seismice la deformatii mici ale cladirii fara aparitia de articulatii plastice.Dispozitivele SERB si caracteristicile lor pot fi urmarite in figurile de mai jos :
100

50

depl./ amort.
-50 3mm/ 77% 2.5mm/ 79% 2.2mm/ 86% 1.7mm/ 93% 1.5mm/ 92% -3 -2 -1 0 1 2 3

-100

[ ] Dispozitiv SERB 194 3 ncercat la d l al Academiei Romne IMS

ncercri experimentale, caracteristica de histerezis i produse Dispozitivele nu au limita inferioara de functionare, ele au amortizare la orice deformatie dx diferita de 0. Deformarea maxima la dispozitivul de capacitate medie de 100t este de +/- 15 mm (care asigura o deplasare relativa de nivel de 0.5%) iar cel de 150t este de +/-20mm .Urmatoarele valori ale rigiditatii au fost propuse pt analiza K1 = (20-60)x10**6 pentru o deformatie cuprinsa intre 0-2 mm si K2 = (120-480)x10 **6 N/m pentru o deformatie de 2-15 mm si o capacitate de amortizare c = (3.5-20)x 10**5

92

5. EVALUAREA CADRULUI CONSOLIDAT

Pentru analiza cu amortizori contravantuirile cadrului central au fost inlocuite cu elemente de tip link care trebuie sa modeleze comportarea amortizorilor reali. Amortizorii folositi sunt de productie autohtona sunt dispozitive de tip SERB-B-194C cu caracteristica histeretica furnizata de producator pe baza incercarilor experimentale prezentata in Figura 6.

Figura 6. Problema determinanta este de modelare a acestei comportari histeretice a elementului de tip link in programul de calcul folosit pentru a avea o prima estimare a comportarii structurii dotate cu asemenea dipozitive.Dispozitivele au amortizare la orice deformatie dx diferita de 0.Deformatia maxima la dispozitivul de capoacitate medie de 100t este de +/- 15 mm. Programul SAP2000 ne pune la dispozitie 3 tipuri de comportare histeretica de tip Kinematic (Fig.7), Takeda (Fig.8) si Pivot (Fig.9).

Fig.7

93

Fig.8

Fig. 9 Primele doua curbe de tip Kinematic si Takeda au fost folosite pentru a se incerca aproximarea curbei furnizate de producator. In realitate dispozitivele sunt legate la baza contravantuirilor dar pentru analiza in cauza intreaga comtravantuire a fost inlocuita folosind o rigiditate echivalenta Kech rezultata din legarea in serie a celor doua elemente cu rigiditatile corespunzatoare. S-au facut analize consecutive de tip push over cu controlul deplasarii la +/- 2, +/- 4, +/6.Rezultatele sunt prezentate grafic in termeni de Forta-deplasare dupa cum urmeaza :

94

800

600

400

200 Kinematic SERB

0 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8

-200

-400

-600

-800

Fig.10 :Comportarea de tip Kinematic a elementului link

800

600

400

200 TAKEDA SERB

0 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10

-200

-400

-600

-800

Fig.11 : Comportarea de tip Takeda a elementului Cea mai buna aproximare a ariei determinata de curba de control SERB este realizata prin folosirea unei comportari de tip Takeda .Aceasta comportare a fost folosita in continuarea analizei pe cadrul plan prezentat anterior.Caracteristica principala urmarita a fost din nou deplasarea relativa de nivel reprezentata grafic in Figura 12 in comparatie cu driftul obtinut in cazul contravantuirilor .

95

2 1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 Dift + Drift -

2 1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 Drift + Drift -

Figura 12 Drift-ul de nivel pentru comportare Takeda (sus) vs. drift-ul fara dispozitive de amortizare (jos).

Pentru o alta comparatie am folosit si o comportarea de tip Kinematic (Figura 13) standard care cuprinde in aria ei aria graficului forta deplasare furnizata de producator.

96

800

600

400

200 Kinematic SERB

0 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 1 0

-200

-400

-600

-800

Figura 13 Comportare de tip Kinematic Folosind aceasta comportare a elementelor link analiza a fost reluata deplasarea relativa de nivel fiind comparata din nou cu cea obtinuta fara dispozitivele de amortizare .Fig14

2.5

Fig.14
Dift + Drift -

1.5

0.5

0 0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04

Comparand curbele de drift in cele doua configuratii structurale se poate observa ca ele sunt aproximativ asemanatoare ca si forma.Acest lucru arata ca modelarea comportarii structurii dotate cu sisteme de amortizare prin elemente de tip link poate fi folosita pentru studierea comportarii structurii.Aceasta modelare poate fi folosita deci in continuare in evaluarea performantelor structurilor supuse la incarcari seismice in diferite configuratii structurale si forme ale accelero-gramelor.Urmarind valorile deplasarilor relative de nivel se observa valori

97

apropiate atat in cazul cu comportare de tip Kinematic cat si in cel cu comportare de tip Takeda. Pentru valori mici ale multiplicatorului nu se observa diferente semnificative intre cele doua modele cu si fara disipatori cu deplasarea relativa de nivel un pic mai mare in cazul celor cu amortizori datorita unei rigiditati mai reduse.Avantajul disipatorilor apare la valori mari ale perioadei ( pentru un multiplicator de peste 1.4) cand structura cu contravantuiri ajunge la cedare.Structura care a fost modelata cu disipatori inregistraza deformatii mai mici si se evita cedarea.Figura 15 Folosirea amortizorilor duce la imbunatatirea calitatilor ductile a structurii evitand o cedare fragila a structurii.
2 1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 Disipatori CBF

Aceste dispozitive SERB au fost insa gandite pentru a functiona la o perioada de peste 1.5 sec .Avantajul este ca pot reda o reducere prestabilita a deplasarii daca sunt calibrate corect.Se poate observa reducerea drift-ului in Fig 14 pentru valori de peste 1.2 a multiplicatorului acceleratiei adica peste perioada inregistrarii vrancea 77 folosite de 1.36. Problema apare in modelarea cat mai exacta a comportarii elementelor link pentru a modela cat mai exact comportarea reala cu intarire de rigiditate .Aceasta modelare face obiectul studiilor ce se vor desfasura in continuare cu scopul de a putea calibra si modela pe viitor dispozitivele de amortizare adaptandu-le cat mai bine la structura in cauza si urmarind niste criterii de performanta prestabilite.

6. Definirea modelului experimental

Modelarea experimentala este un pas necesar pentru validarea modelelor numerice si pentru a urmari comportarea disipatorilor pe baza de frecare intr-un cadru prestabilit .Pentru incercarile experimentale se va extrage cadrul parter din cadrul curent (Fig 14 ). Cadrul urmeaza sa fie incercat atat in configuratie clasica ( cu contravantuiri centrice ) dar si in varianta consolidata cu dispozitivele de amortizare montate la baza contravantuirilor :

98

99

Cadru experimental in varianta clasica Cadrul de baza urmeaza sa fie incercat atat in regim monoton si ciclic pentru a determina deformatiile maxime ce duc la cedarea elementelor si fortele maxime induse in cadru .Aceste incercari vor fi urmate de incercari ciclice urmarind modul de cedare si deformatiile cadrului in varianta sa normala . In aceeiasi maniera se va proceda la analizarea cadrului dotat cu dispozitive de amortizare , eventual in mai multe configuratii cea de baza cu dispozitivele de amortizare amplasate la baza contravantuirii fiind prezentata mai jos :

Cadru experimental in o varianta cu amortizori la baza contravantuirilor Cadrul experimental va fi asezat pe un cadru existent in configuratia lui actuala in laboratorul de incercari .Pentru aplicarea fortelor laterale se vor folosi actuatorii din dotare care vor fi atasati la partea superioara a cadrului.Un tip de dispunere a amortizorilor se poate vedea in figurile de mai jos :

Pentru fiecare configuratie a cadrului incercarile vor fi precedate de incercari pe cadrele in varianta fara dispozitive de amortizare.Fiecare din cele 3 variante se vor incerca in regim monoton si in regim ciclic pentru a determina parametrii initiali.Cele 3 variante de dispunere a amortizorilor vor fi incercate numai in regim ciclic fiind la randul lor precedate de incercari separate pe dispozitivele de amortizare.Se propun doua variante de amortizori cu proprietati diferite ce vor fi incercati cu presa INSTRON din dotarea laboratorului CMMC acestia urmand sa fie apoi montati pe cadrele experimentale in configuratiile amintite mai sus. Standul experimental existent in laboratorul CEMSIG (CMMC) urmeaza a fi adaptat pentru incercarile cadrului contravantuit centric dotat cu disipatori .Standul poate fi vazut mai jos asa cum a fost el folosit la incercari anterioare:

100

Stand experimental Se va dezvolta pe baza incercarilor un model de calcul analitic si determinarea curbelor histeretice de comportare.

101

Aceste curbe de comportare vor fi comparate cu cele obtinute din simularile numerice realizate in prima etapa a cercetarii. Pe baza parametrilor obtinuti si a comportarii modelului experimental se vor efectua analize pe baza de criterii de performanta pentru punerea la punct a unor prescriptii si a unor metode de proiectare a structurilor.

102

Indicatori de rezultat generali si specifici

Indicatori generali: ________________________________________________________________________________ | Indicatori de | Denumirea indicatorilor | UM | | rezultat | | | | |_________________________________________________|_______| | | 1. Numr de produse i tehnologii rezultate din | Nr. | | | activitatea de cercetare, bazate pe brevete, | | | | omologri sau inovaii proprii. |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 2. Numr de cereri de brevete depuse n urma | Nr. | | | proiectelor | | | | din care: | | | | a) Naionale |1 | | | b) EPO (Europa) |0 | | | c) USPTO (SUA) |0 | | | d) Triadice (Europa, SUA, Japonia) |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 3. Numr de cereri de brevete acordate (n urma | Nr. | | | proiectelor) | | | | din care: | | | | a) Naionale |2 | | | b) EPO |0 | | | c) USPTO |0 | | | d) Triadice |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 4. Numr de articole publicate n urma | Nr. | | | proiectelor, | | | | din care: | | | | a) n reviste indexate ISI |0 | | | b) n reviste indexate n alte baze de date | | | | internaionale recunoscute |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 5. Numr de articole acceptate spre publicare n| Nr. | | | urma proiectelor, | | | | din care: | | | | a) n reviste indexate ISI |0 | | | b) n reviste indexate n alte baze de date | | | | internaionale recunoscute |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 6. Numr de produse transferabile |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 7. Numr de studii de necesitate public | Nr. | | | din care: | | | | a) de interes naional |1 | | | b) de interes regional |0 | | | c) de interes local |0 | | |_________________________________________________|_______| | | 8. Numr de IMM participante |50 % | | |_________________________________________________|_______| | | 9. Ponderea contribuiei financiare private pe |6 % | | | proiecte din care contribuie financiar direct| | | |_________________________________________________|_______| | | 10. Numrul mediu de poziii echivalente cu | Nr. | | | norm ntreag pe proiect, din care: | | | | a) doctoranzi |5 | | | b) postdoctorat |15 | | |_________________________________________________|_______| | | 11. Mobiliti | Lun | | | din care internaionale | x-om | | |_________________________________________________|_______|

103

| | 12. Valoarea investiiilor n echipamente |Mii RON| | | pentru proiecte |56 | | |_________________________________________________|_______| | | 13. Rata de succes n depunerile de proiecte |20 % | | |_________________________________________________|_______| | | 14. Numr reele de cercetare susinute | Nr. | |____________________|_________________________________________________|2 _____| Indicatorii specifici fiecarei directii de cercetare: Directia de cercetare DC 1 Tehnologiile societii informaionale DC 2: Energie Denumirea indicatorului Nr. de tehnologii IT performante Nr. tehnologii suport pentru comunicatii; Nr. metode/sisteme de inteligenta artificiala; Nr. produse nanoelectronice si fotonice; Nr.nano- si microsisteme Nr.concepte de utilizare de noi surse energetice Nr. de tehnologii de reducere a pretului in domeniul energetic Nr. de tehnologii/produse in domeniul securitatii energetice Nr. de sisteme i tehnologii energetice durabile Nr. de tehnologii curate de produs si proces pentru reducerea polurii mediului (green chemistry) Din care: in transporturi Nr.de tehnologii eco-eficiente de valorificare a deseurilor; Nr.concepte si tehnologii de consolidare a diversitatii biologice si ecologice; Nr. de metode si solutii tehnice in domeniul amenajarii teritoriului Nr.concepte/studii ale mecanismelor de adaptare ale organismului; Nr. metode pe baze moderne de investigatie in medicina; Nr. terapii moderne; Nr. de metode de preventie si interventionale la nivel naional, arondate la spaiul european de operare Nr. de produse corespunztoare principiilor dezvoltrii durabile i securitii alimentare, inclusiv alimente funcionale; Nr. de metodologii de detectare a reziduurilor i contaminanilor din ntreg lanul alimentar Nr.de medicamente noi; Nr.protocoale de diagnostic i tratamente medicale; Nr.de tehnologii pentru producia de alimente cu siguran maxim asupra sntii umane; Nr.de tehnologii avansate in domeniul produselor farmaceutice; Numarul Informatii despre indicator

DC 3: Mediu

0 0 0 0 0

DC 4:Sntate

DC 5: Agricultura, securitatea i sigurana alimentar DC 6: Biotehnologii

104

DC 7: Materiale, procese i produse inovative

DC 8:Spaiu i securitate DC 9:Cercetri socioeconomice i umaniste

grupurilor biocatalitice; noi enzime i microorganisme Nr. de sisteme bioinformatice Nr. de materiale avansate Nr.de tehnologii de reciclare a materialelor avansate Nr. de tehnologii avansate de conducere a proceselor industriale Nr. de tehnologii i produse mecanice de nalt precizie i sisteme mecatronice Nr. de tehnologii nucleare Nr. de produse i tehnologii inovative destinate transporturilor i produciei de automobile Nr. de aplicaii spaiale integrate Nr. de tehnici aeronautice Nr. de tehnologii aerospaiale Nr. de tehnici pentru securitate Nr. de noi metode manageriale, de marketing i dezvoltare antreprenorial; Nr. de studii referitoare la calitatea educatiei si a ocuparii; Nr. de studii referitoare la capitalul uman, cultural i social; Nr.de tehnici de conservare a patrimoniului

Nota: La completarea acestor indicatori se va tine seama de directia de cercetare si de obiectiectivele proiectului. Acesti indicatori se vor completa acolo unde este cazul.

Cod: PO-04-Ed2-R0-F5

105