Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca

Turismul rural in Bucovina

2012

CUPRINS

1. Definirea notiunii turism rural.. 3 2. Turismul rural in Romania... 4 3. Potentialul turistic din Bucovina...... 5 3.1. Potentialul cultural-istoric. 5 3.1.1. Gospodaria.. 6 3.1.2. Traditiile, obiceiurile si portul popular... 7 3.1.3. Muzee din Bucovina. 10 3.2. Potentialul turistic natural 12 3.2.1. Obiective geologice.. 12 3.2.2. Obiective floristice 13 3.2.3.Obiective faunistice... 14 3.3. Tipuri de turism practicate in Bucovina.. 14 4. Infrastructura.. 19 4.1. Cai de acces. 19 4.2. Baza de cazare. 20 Bibliografie. 23

Turismul rural in Bucovina


1. Definirea notunii de turism rural Turismul rural este un fenomen nou si vechi in acelasi timp. Interesul pentru deplasarea inn mediul rural a inceput sa creasca incepand cu secolul al XIX-lea, ca o reactie la stressul datorat urbanismului si industrializarii tot mai mari. Ceea ce este in desavarsire nou se refera la dimensiunea fenomenului in spatiuel rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural: pe e o parte este vorba despre relansarea si dezvoltarea someniului rural, iar pe de alta parte, de o forma de turism alternativa la turismul de masa traditional (clasic). Iata motivul pentru care regiunile rurale ale Europei isi inscriu pentru viitor, rand pe rand , turismul in oliticile de dezvoltare locala (Erwin, 1992). Conform unei definitii mai largi turismul rural include o serie de activitati,, servicii, amenajari oferite de fermieri, tarani si locuitori din mediul rural pentru a atrage turisti in zona lor, fapt ce genereaza venituri suplimentare pentru afacerile lor. Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite. In Finlanda, de exemplu, inseamna inchirierea unor cabane sau oferirea de servicii in mediul rural, tip hrana sau transport. In Ungaria este utilizat termenul de turism ila sat. in Slovenia, cea mai importantaforma de turism este turismul la ferme al diferitelor familii, unde oaspetii locuiesc fie cu familia fermei, fie in case de oaspeti. In Olanda, inseamna in special camparea la ferme, unde majoritatea serviciilor oferite sunt legate de rute cum ar fi: ciclismul, plimbari cu caii. In Grecia, inseamna cazare in camere mobilate in stil traditional, cu mic dejun traditional de multe ori preparat din produse realizate in casa. In marea majoritate a tarilor, activitatile complementare constand in restaurante, facilitati de recreere, organizarea de activitati culturale si de divertisment sunt la inceput. Privit in ansamblu, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare, de activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate desfasurandu-se intr-un mediu tipic rural. Cu toate acestea, o definitie cat mai exacta a termenului turism rural, care sa fie utilizata in mod unitar pe tot continentul european, nu a fost elaborata. Turismul rural este un concept care include toate activitatile turistice care se desfasoara in mediul rural.

2. Turismul rural in Romania In tara noastra, se practica turismul rural de multa vreme, in mod sporadic si neoficial, cazarea la localnici a vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in mod organizat s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural petru grupuri de turisti aflati pe litorarul romanesc al Marii Negre. Din 1972 Centrul de Cercetari pt Promovarea Turismului International, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale reprezentative pentru satul romanesc cu scopul de a fi promovate in turism. In urma acestor studii s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international cca. 118 localitati rurale. In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noatra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecerea timpului liber. Un nou val de entuziasmsi daruire au redat stralucire obiectivelor turistice petru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica.

3. Potentielul turistic din Bucovina 3.1. Potentialul turistic cultural-istoric Regiunea istorica Bucovina, al carei teritoriu se intinde astazi peste zona din apropierea oraselor Suceava, Campulung Moldovenesc si Radauti din Romania si zona Cernauti din Republica Ucraina, imreuna cu nordul Moldovei a fost denumita Tara de Sus. Aceasta zona ofera privelisti de o rara frumusete, la care se adauga un sirag de manastiri ctitorite de fostii mari domnitori si boieri moldoveni (Musatinii, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Familia Movilestilor s.a.) fiecare cu culoarea sa specifica, Voronet (albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde), Moldovita (galben) si Arbore (combinatii de culori). Toate prin picturile exterioare (fresce) au intrat in evidenta UNESCO si au primit, in anul 1976, premiul Pomme dOr al Organizatiei Internationale FIJET pentru valoarea lor culturalturistica.

Desi in alt stil, dar nu si mai putin valoroase, sunt si manastirile Dragomirna (capodopera a fastului si exotismului arhitecturii moldovenesti, cu jocuri de culoaresi lumina ca la Sfanta Sofia din Bizant) si Putna (cu unele dintre cele mai bogate tezaure artistice din Romania si din lume, in stil gotic, luate in evidenta UNSECO) sau biserica Bogdana din Radauti (cea mai veche din Moldova). In aceasta zona se gasesc localitatile Dorohoi si Botosani, cunoscute prin casele si muzeele memoriale ale marelui mizician George Enescu, si poetul national Mihai Eminescu (nascut in satul Ipotesti de langa Botosani).
5

Centrul administrativ al zonei, orasul Suceava, poate constitui punctul de plecare pentru vizitarea mai multor obiective turistice, cum ar fi casa memoriala de la Stupca a compozitorului romanCiprian Porumbescu, statiunea balneo-climatica vatra Dornei, Muntii Rarau (cu rezervatia insolita de calcare Pietrele Doamnei) si padurea seculara de la Slatioara. La sud de Tara de Sus, in preajma orasului Targu Neamt se gasesc cateva obiective turistice deosebite: Cetatea Neamtului, casa scriitorului national Ion Creanga de la Humulesti si manastirile Neamt, Sihastria, Varatec si Agapia (cu unele picturi originale ale cunoscutului pictor Nicolae Grigorescu). Arhitectura, mestesugurile si bucataria

populare din traditia romaneasca reprezinta o cultura vie cu o valoare unica, care se gaseste in Bucovina in totalitate. Obiectelor din ceramica, covoarelor tesute la razboi, icoanelor si sculpturilor in lemn li se adauga specialitatile culinare locale si vinurile. Gastronomia este si ea o arta, iar romanii stiu sa o foloseasca cu pricepere ciupercile si legumele, carnea de porc, de pui sau de vita, uneori pentru a realiza mancaruri condimentate cu o savoare orientala. Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila in Bucovina. Aceasta este concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multe factori determinanti, dintre cei mai importanti factori am putea aminti: calitatea peisajului natural si numeroase obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala.

3.1.1 Gospodaria Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni. Datorita unui exces de spatiu in gospodariile taranesti (mai ales in zona de munte) exista posiilitatea gazduirii turistilor in gospoarie, acestora oferindu-se camere aranjate si mobilate in stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita.
6

Demn de retinut este faptul ca in cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara adezivi, conservanti sau compusi chimici sintetici. O caracteristica a agroturismului din Bucovina este faptul ca valorifica in intregime produsele realizare in gospodarie. Ceea ce este, insa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale. Cum am mai amintit Bucovina este vestita pentru ospitalitatea oamenilor sai si te intampina cu o serie de buatati si delicatese culinare, precum: Specialitatile bucatariei sale traditionale: rulouri de carne tocata infasurate in foi de varza

murata sau in frunze de vita de vie (denumite sarmale), musaca si pastrav asezonat cu smantana si vanat, ciuperci prajite sau la gratar cu capsuni, mamaliga de cartofi, branza afumata, scrijele (felii de cartof fripte), ciorba radauteana etc. Bauturile de casa cum ar fi: siropul de muguri de brad, afinata, zmeurata si fragata,

visinata, ciresata, precum si tuica traditionala din prune, mere si pere. Dintre produsele gastronomice specifice sarbatorilor de iarna, cele mai reprezentative sunt: afumaturile din carne de porc (carnati, kaizer, muschi), chisca, toba, asezonate cu branza de oi, raciturile, sarmalele, friptura, colacii si cozonacii, dar si diverse prajituri care reflecta multiculturalitatea din zona. Cateva dintre retetele culinare practicate in zona: Sarmalute in trei miresme, Tochitura, Pastravi cu smantana, Rulada cu ciuperci, Placinta cu branza (Poale-n brau), Varza murata.

3.1.2. Traditiile, obiceiurile si portul popular Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale. Totusi, pentru turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (in randul turistilor romani) si de infrasuficienta promovare (in randul turistilor straini).

Judetul Suceava este un judet in care traditia populara si folclorul sunt bine pastrate si transmise din generatie in generatie. Astfel putem enumera o sumedenie de manifestari care au loc pe teriorului judetului: in luna februarie: Vremea sezatorilor organizata in localitatea Paltinoasa; in martie: Hora Gospoarilor la Cornu Luncii, Festivalul de muzica religioasa Buna Vestire la Fundu Moldovei, Vremea sezatorilor la Platinoasa, Flori din Bucovina la Vatra Dornei; in mai Convietuiri la Darmanesti; in iunie: Sarbatoarea salcamului la Arbore, Baia file de istorie simpozion la Baia; in iulie: Sezatoarea ;a Falticeni, Cantecul cetinii la Dorna Arini, Targul mesterilor olari Ochi de paun la Radauti, Festivalul cuncurs Umor la Gura Hmorului la Gura Humorului; in august: Targul mesterilor populari la Suceava, Arcanul Festival international de folclor la Radauti, Sarbatoarea Arcanului la Fundu Moldovei, Hram de Sfanta Maria la Bilca, Hora la Prislor la Prislop, Dopa datina strabuna la Suceava; in septembrie: Festival concurs Silvestru Lungoci la Horodnic, Festival Etnografie si Folclor la Suceava, Comori de suflet la Volovat organizata in localitatea Volovat, Hora la Vama organizata in localitatea Vama, Comori de suflet romanesc la Straja; in noiembrie: Cantecul Obcinii la Moldovita, Targul copiilor mestesugari la Suceava si in decembrie Datini si obiceiuri organizata la Falticeni. In comuna Ostra se pastreaza inca, nealterate, cateva obiceiuri stramosesti, cu prilejiul celor mai importante sarbatori religioase: Colindele si Bisericuta (Viflaimul) de Craciun: in ajunul Craciunului, copiii merg pe la

casele gospodarilor si anunta Nasterea lui Iisus prin colinde traditionale si o piesa de teatru religioasa, care infatiseaza intamplari, incarcate de mister, de la nasterea acestuia; Jocul caprei de Anul-Nou: jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe

capre, masca costumului fiind constituita dintr-un cap de capra, sculptat in lemn, cu cornite impodobite de oglinzi, panglici multicolore, hurmuz si flori. Persoana care joaca capra este acoperita cu o scoarta sau laicer; Banda Jienilor: este considerat un spectacol popular de Anul Nou, cu personaje diverse:

Iancu Jianu, doi haiduci, ciobanul, ofiterul, vanatorul, iubita lui Jianu; costumele predominate sunt cele ce tin de portul popular si de uniforme militare; Uratii: obicei vechi de Anul Nou la cer se poarte masti tot ce scot in evidenta ce este mai

neplacut si dizgratios in fireaumana, dar si masti de babe si mosnegi, masti sociale, masti cu caracter etnic (tigan, turc) sau profesional (doctor, felcer, negustor);
8

Sfintirea apelor de Boboteaza; Incondoierea oualor de Pasti: in prima zi a sarbatorilor de Pasti, copiii merg la casele

gospodarilor si primesc oua incondietate pe care le pun in casulete, frumos ornate; Sfintirea mormintelor: la sarbatoarea Sfantului Ilie; Sezatorile: sezonul sezatorilor incepe dupa Lasatul Secului de Craciun. Sezatorile sunt

intalniri comuntare cu caracter lucrativ, dar si distractiv. Ele pot gi ad-hoc, in zilele lucratoare, la una sau mai multe case, unde se aduna satencele si torc sau scarmana lana, cos sau impletesc diverse lucruri pentru casa. Fetele sunt integrate in comunitatea femeilor, incepand sa-si insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si apirituale. Sezatorile sunt si un prilej de a schimba informatii referitoare la viata cotidiana din sat, de a comenta evenimentele importante petrecute in comunitate sau localitatile invecinate. Se canta sau se rostesc balade, se spun ghicitori sau zicale, carora le dau intelesuri legate de situati cunoscute. Gazda serveste satencele cu mancaruri traditionale (sarmale, placinte, gogosi, tocini, etc.), socata sau tuica.

Folclorul, mestesugurile, artizanatul, transmise din generatii si pastrate ci sfintenie, dar si cu mare placere de catre bucovineni, fac ca acest tinut sa fie atat de autentic si atat de vizitat. Fondul etnografic din Bucovina une in evidenta talentul si sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestei zone. Bogatia elementelor etnografice este evidenta si aici, se mai pastreaza si astazi, vechile ocupatii si obiceiuri, precum si un port popular autentic, lucrat cu o neintrecuta maiestrie artistica, expimata in alatuirea modelelor si imbinarea culorilor.

Portul femeiesc este format dintr-o camasa frumos colorata cu margele, o catrinta tesuta cu fir auriu, care este legata in talie cu brau colorat, iar in picioare se poarta opinci. Iarna, femeile poarta bundite, ciorapi si baticuri din lana. Portul barbatesc format dintr-o camasa mai lunga, legata la mijloc cu o curea, sau barnet, itari din lana, pe cap o caciula din miel, iar in picioare opinci. Peste camasa, se pune o bundita frumoasa, din blana de oaie. Frumusetea portului popular din Bucovina a facut inconjurul lumii cu diverse ocazii, peste tot fiind admirat si premiat.

3.1.3. Muzee din Bucovina Muzeul de etnografie si folclor, Radauti: in anul 1920, un grup de intelectuali patrioti au luat initiativa infiintarii unui Muzeu de Antichitati si Etnografie, la Radauti, atunci incepand a fi colectate si primele obiecte. Muzeul detine un patrimoniu de aproximativ 8000 de piese muzeografice organizate in 13 colectii, din care 1000 sunt expuse in expozitii permanente, iar
10

restul se afla conservate in 4 depozite modernizate. Remarcabil sunt colectiile de carte veche si manuscrise, pictura si icoane, ceramica, lemn, metal si os, piele, obiecte si instrumente muzicale, oua incondeiate, podoabe populare, tesaturi si piese de port popular. Totodata, muzeul detineun fond documentarsi o biblioteca cu peste 400 de volume. Expozitia constituie un punct atractiv nu doar prin obiectele expuse, ci si prin modul in care sunt expuse, mod ce sugereaza contextual folosirea acestora. Expozitia ilustreaza intr-un mod foarte convingator ideea de continuitate a poporului roman pe meleagurile Bucovinei. Vizitatorii se pot convinge ca inaintasii nostrii nu au realizat nimic util fara sa fie frumos si ca tot ce este frumos este util. Muzeul de etnografie, Gura Humorului: De secole, in prag de an nou, bucovinenii tranfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, monumentele cele mai importante din viata omului (nasterea, calatoria si moartea), ironizeaza prostia si uratul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama si comunitatii. La Gura Humorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie. Cel care se mascheaza in urs este imbracat in Ajun de Anul Nou si isi intra in drepturi. El insoteste ceata ursului in noaptea de Ajun de Anul Nou. In dimineata de Sf. Vasile se obisnuieste ca franghiile de pare de secara sau grau, care se coseau pe haine pentru a fi arse. Cei care joaca ursul nu au voie sa se dezbrace pana la trecerea in anul nou. Un element specific Bucovinei in cazul obiceiurilorde iarna, este bunghierul frumosul Anului Nou. Bunghierii sunt intalniti sub forma de jandarmi in cetele de Udesti. Ei sunt o parodie a elementului austriac. La cumpana anilor, oamenilor le era permis sa se revolte si sa critice sub aceasta masca. Muzeul Satului Bucovinean, Suceava: pe o suprafata de 6 ha sunt reconstruite obiective de arhitectura populara din toata Bucovina: Ateliere de olar de la Marginea, Casa Cacica, Casa Volovat, Casa Vicov, Casa Moldovita, Celar Campulung Moldovenesc, Casa Campulung Moldovenesc, Gospodarie Radaseni, Gospodaria Manastirea Humorului, Casa Holohosca comuna Sadova, Casa Partesti de Jos, Gospodarie Bilca, Coser Sf. Ilie. Muzeul Satului bucovinean, pune in valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Tara de Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-au infiripat in deceniul al VII-le al secolului trecut cand satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara, dar din pacate activitatea concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstituirea a trei dintre aceastea a fost intrerupta din lipsa de fonduri.
11

Alte muzee: Muzeul Etnografic din Vatra Dornei; Muzeul de Arta a Lemnului din Cmpulung Moldovenesc, unicat pe plan national; Casa muzeu din Solca, cu obiecte originale n interior;etc.

3.2.Potentialul turistic natural Bucovina, sau Tara de Sus, se bucura de un potential turistic capabil sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de turisti. Ele includ regiunea turistica a Carpatilor Orientali si mpreuna cu Complexul muntos Rarau - Giumalau si Tara Dornelor, aria turistica Obcinele Bucovinei.

3.2.1. Obiective geologice Obcinele Bucovinei ofera numeroase documente de piatra, din care unele au fost declarate rezervatii paleontologice si geologice, ocrotite prin lege, iar altele se impun prin frumusetea formelor de relief modelate in ele prin raritatea si importanta fosilelor pe care le contin. Rezervatia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe paraul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii il formeaza un bloc de calcar rosu fosilier in care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaintlnite n Carpatii Romanesti. Rezervatia geologica "Formatiunea cu Aptychus" - Pojorata; aici in marme si calcare rosii, violacee si verzui se gasesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani. Rezervatia geologica "Piatra Pinului" de langa orasul Gura Humorului; aici apar descrise in succesiune aproape completa depozite oglicocene. Tot aici a fost descoperit un exemplar de fosila cu o lungime de 1,8 m . In afara celor trei rezervatii, exista si alte puncte fosiliere care ar merita sa obtina statutul de rezervatie fiind unice in Carpati, de exemplu rezervatia "Adam si Eva '' cu calcare si dolomite triastice de langa Pojorata. Obiectivele tectonice sunt numeroase dar ele intereseaza mai mult pe specialisti. Obiectivele geomorfologice sunt variate, unele de vale altele de culme.

12

Intre cele de vale se impun cheile: Cheile Lucavei (langa Moldova Sulina); Cheile Tatarcei (langa Benea); Cheile Brezei (pe valea Moldovei in aval de Breaza); Cheile Botusului (in aval de Botus); Cheile Stramtura Rosie (in amonte de Prisaca Dornei). Fara sa fie spectaculoase, cheile se impun destul de clar in relieful vailor. Ca obiective de culme se regasesc fragmente pastrate din vechile niveluri de eroziune (nivelul Mestecanis si Moldovita). Specific in fizionomia zonei este relieful de tip Hogback in Obcina Feredeului si Obcina Mare si relieful carstic din estul Obcinei Mestecanisului. Un rol turistic deosebit il au pasurile ca puncte obligatorii de trecere sau de belvedere. Merita retinute: Pasul Mestecanis - 1100 m (intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii); Pasul Izvor -1130 m (intre izvoarele Sucevei si cele ale Moldovei); Pasul Carlibaba -1225 m (intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei). Pentru cei ce vor sa admire pitorescul Obcinelor Bucovinei si ale regiunilor limitrofe recomandam numeroase puncte de belvedere: Varful Lucina 1588 m; Varful Barca Tatarcei 1550 m; Vaful Dadu 1523 m; Vaful Mestecanis 1291 m; Varful Feredeu 1477 m.

3.2.2. Obiective floristice Intereseaza nu numai pe specialisti ci si pe orice turist dornic sa-si largeasca sfera cunostintelor si care este iubitor de frumos. Se impun trei rezervatii floristice, adevarate muzee vii ale raritatilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei. Rezervatia Lucina - cuprinde tinovul Gaina situat la 1200 m altitudine. Aici n mlastina turboasa pe o suprafata de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacan pitic care este relict din Glaciar. Rezervatia Rachitisul Mare (la sud de satul Bena). Renumele rezervatiei este dat de relictul glaciar "strugurele ursului", subarbust ce coabiteaza cu merisorul si afinul intr-o padure de silvestru, secondat de molid si mesteacan. Rezervatia Cimirna - din apropierea catunului Cimirna, comuna Vatra Moldovitei pentu protejarea plantei de interes stiintific "Trientales Europae" raritate europeana. Rezervatii forestiere nu s-au delimitat inca desi intinsele si batranele paduri asteapta legiferarea. De mentionat si existenta a doua rezervatii dendrologice :
13

Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafata de 22 de hectare si peste 500 de esente lemnoase (n majoritate exotice). Parcul Dendrologic de la Cmpulung Moldovenesc. O atractie turistica deosebita o constituie si arborii ocrotiti, datorita fie vrstei si

dimensiunilor iesite din comun, fie raritatii si importantei lor deosebite, motive pentru care sunt sau trebuie declarate monumente ale naturii : Ulmii multiseculari (600 - 700 de ani) de la Cmpulung Moldovenesc probabil cele mai

batrne exemplare din tara; Tisa - aflata n parcul central din Cmpulung Moldovenesc; Fagul rosu - care se gaseste n parcurile din Gura Humorului si din Cmpulung

Moldovenesc. Alte plante rare sub incidenta legii de ocrotire sunt: Albumita sau "Floarea de Colte" aflate n stncile calcaroase din Cheile Lucavei; "Caldarusa" n fnetele de la Lucina; "Crinul de padure" n fnetele de la Lucina si de la Pojorta; "Curechiul de munte" la Lucina si Tatarca; "Papucul Doamnei" de la Cmpulung Moldovenesc si Cacica; "Strugurele Ursului" de la Cheile Lucavei;

3.2.3. Obiective faunistice Nu sunt incorsetate in rezervatii, pentru ca natura Obcinelor Bucovinei, ca mediu de viata pentru animale este putin modificata prin interventia omului. Obiective ocrotite de lege sunt : cocosul de mesteacan in padurile de la izvoarele Carlibabei; cerbul carpatin; rasul; jderul; corbul;ierunca; lostrita de pe Bistrita Aurie;

3.3. Tipuri de turism practicate in Bucovina Turismul de circulatie (itinerant) este cel mai dezvoltat si se manifesta in principal, sub forma turismului automobilistic si in secundar, sub forma de week-end si drumetie. Turismul automobilistic se poate desfasura pe vaile interioare: valea Humorului intre Gura Humorului si Manastirea Humorului, pe valea Moldovitei intre Vama, Frumosu, Vatra

14

Moldovitei si Arges unde exista o cabana de vanatoare, pe valea superioara a Moldovei intre Pojorata, Breaza, Moldova Sulita si Lucina. Turismul la sfarsit de saptamana (week-end), inca slab practicat de locuitorii oraselor din zona, in padurile si pajistile obcinelor, dar aceasta forma de turism a inceput sa se extinda prin atragerea in zona si a locuitorilor din judetele invecinate (Botosani, Maramures, Bistrita Nasaud, Iasi). Drumetia antreneaza din ce in ce mai multi turisti, dat fiind faptul ca relieful neaccidentat si clima sunt favorabile practicarii acestei forme de turism. In Obcinele Bucovinei sunt marcate 30 de trasee turistice deosebit de atractive, existnd un numar mare de cabane, dar doritorii de drumetie pot apela si la casele de vanatoare, la cantoanele silvice si casele particulare ale celor care practica agroturismul. Atunci cnd timpul o permite se pot organiza numeroase drumetii cu corturile pentru amatorii acestui gen de turism. Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudica, pe axul Vaii Moldovei (Pasul Mestecanis), ca parte a traseului transversal intre Moldova de Nord si Maramures si o strabate pe traseul DN 17A intre Campulung Moldovenesc si Sucevita. Turismul stationar (de sejur) este inca necorespunzator dezvoltat fata de potentialul regiunii. Ca principale forme ale turismului stationar in aceasta zona se remarca: turismul in scop terapeutic si turismul de odihna si agrement. Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si Campulungului. Prezenta izvoarelor minerale, impun o nota specifica acestei zone. Astfel, zacmintele de ape carbogazoase constau intr-un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. Un factor natural care a contribuit si contribuie din plin la dezvoltarea orasului si a tinutului inconjurator in cnstituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului acopera peste 10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta urbanistica: pe langa vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri.
15

Statiunea Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si biocarbonate utilizate in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferic. Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in scop terapeutic au avut loc abia in anul 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea au inceput sa fie folosite baile de namol care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului situat la poalele Dealului Negru este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, im-punatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la tratament. Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. In statiune se poate face si cura de teren, pe aleile parcului. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispune sde o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex, urmnd ca pe parcursul timpului acest numar sa se dubleze. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constituie cea a Hotelului Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape biocarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali. Sarea de la Cacica Existenta comunei Cacica este strans legata de muna ce se desfasoara de la 27 si pana la chiar 48 de metrii adancime in interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se afla lacul sarat, pestera piticilor si imensa sala de dans, ca si altarul Sf. Barbara, sfanta ocrotitoare a lucratorilor in adancuri. Aici jos domneste constant o temperatura de 4 grade C.

16

Cacica, localitatea cu cea mai semnificativa comunitate poloneza din Bucovina ofera gazduire si Muzeului Minoritatilor. 15 august este o data care trebuie retinuta, pentru ca atunci este sarbatorita cu mare fast Sf. Maria. Vanatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de impadurire a suprafatei judetului. Suceava detine cel mai mare fond de vanatoare din tara: Muntii Bistritei, Raraul, Giumalaul, Calimanul, Suhardul. In podis, se vaneaza (pe langa unele rapitoare), iepurele si in ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste 18% la planul de carne de vanat pe tara. Reteaua hidrografica este detul de densa, cu o scurgere medie specifica de circa 10 l/s.km . Alimentarea raurilor este pluvio-nivala (60-80%) si moderat subterana, ceea ce asigura permanenta scurgerii si variatii moderate ale debitelor, iar viiturile, atenuate de invelisul protector al vegetatiei, sunt rareori catastrofale. Specific retelei hidrografice Obcinele Bucovinei este caracterul ei rectangular, determinat de geneza si evolutia ei in raport cu structura geologica. Astfel, cursurile longitudinale conflueaza in unghiuri drepte cu cele transversale, fata de liniile structurle majore. Intreaga retea hidrografica este tributara Siretului, prin intermediul Moldovei, principalul collector si Sucevei. Scurgerea medie solida in suspensie si turbiditatea reflecta o activitate erozionala slaba, iar gradul redus de mineralizare, duritatea, temperatura scazuta si continutul in oxygen confera apelor o calitate superioara. Ca urmare, ohtiofauna are conditii naturale bune pentru dezvoltare, incadrandu-se, oe apele mici, zonei pastravului, continuata in avale, in apele mai mari cu zona lipanului si mrenei, la care se adauga insoritorii obisnuiti (zglavocul, boisteanul, grindelul, porcusorul etc.) situatia actuala unor specii, ca: pastravul indigen, lipanul si mai ales lostrita, intalnita in numai cateva rauri din tara noastra, printre care si Bistrita Aurie, reflecta caracterul abuzival pescuitului lor in trecut, in unele cazuri, fenomenul de poluare a apelor. De aceea unitatile de salmonicultura de la Valea Putnei, Brodina si Prisaca Dornei au ca scop nu numai cresterea productiei de pastrav curcubeu, ci si repopularea apelor cu specii
17
2

valoroase. Desi folosirea potentialului energetic al apelor din regiune are vechi traditii, morile de apa, instalatiile taranesti de prelucrare a lanii sau fierastraiele pentru taiatul cherestelei au disparut aproape cu totul. Pe Bistrita Aurie se practica plutaritul si spalau nisipurile aurifere, urmelor fostelor haituri, escavatii si halde fiind vizibile si astazi. Cu investitii minime, in perioaa 1982-1983 s-au realizat trei trei microhidrocentrale de derivatie, pentru ca la sfarsitul anului 1985 numarul lor sa se ridice la 24, cu o putere instalata totala de circa 10 MW. Turismul de echitatie: Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot incerca valoarea cailor de rasa in manejul amenajat in incinta. Pe hipodromul de langa crescatorie se organizeaza concursuri hipice. Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar in special in statiunea balneo-climatica Vatra Dornei, care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m), dispune si de partii de schi si statiuni amenajate (pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc, si Barnarel). Aici se gasesc partii atat pentru incepatori, cat si pentru avansati. In termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar conditiile fizice au creat doua mari subcategorii: climatul muntelui si cel al podisului. Temperaturile medii anuale variaza intre 00C, 60 pe partea vestica a Obcinei Mari si aproape 70-80 in podis. Acestea sunt temperaturile joase, in comparatie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multa zapada, si verile reci si umede. Precipitatiile medii anuale sunt de 700 mm. Turismul pentru tineret poate fi desfasurat n Tabara Internationala Bucsoaia de langa Frasin, ce ofera un cadru adecvat pentru odihna si recreerea elevilor. Turismul cu caracter stiintific suscita rezervatiile naturale (tinovul de la Lucina, ce adaposteste un numar de relicte glaciare cu importanta floristica si geo-botanica, calcare rosii de Hallstatt din Paraul Cailor, Rezervatia "12 Apostoli" din muntii Calimani si altele), Parcul Dendrologic si Rezervatia "Piatra Pinului" de la Gura Humorului.

18

4. Infrastructura. 4.1. Cai de acces Cai rutiere spre Bucovina: aflata n nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de Cluj Napoca. Drumul national DN 2 - E 85, Bucuresti Bacau Falticeni Suceava Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava, distanta putnd fi parcursa n aproximativ 6 ore. DN 17 A face legatura intre Siret Radauti Sucevita Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni Ciocanesti Borsa, ducnd mai departe n Maramures. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungnd n Transilvania. Cai feroviare spre Bucovina: transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala BucurestiBacauSuceava-Vicsani, cu ramificatiile SuceavaRadautiPutna si SuceavaGuraHumorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Sangeorz Bai Nasaud-Beclean, ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-CampulungDorna. Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala TimisoaraIasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej trecand in Bucovina peste munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava. Orarul trenurilor este convenabil, iar pentru informatii privind mersul trenurilor puteti consulta www.cfr.ro. Cai aeriene spre Bucovina: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto si 1 ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. Transport public: principalele orase si statiuni balneoclimatice dispun de o importanta retea de mijloace de transport local, care asigura accesul turistilor catre obiectivele din zona ca si legatura cu reteaua de transporturi nationale si internationale. In Suceava transportul public este suplimentat printr-un serviciu privat care asigura transportul cu microbuze. Tarifele la taxi sunt de aproximativ 2 EURO pentru 5 km.

19

Rent-a-car : masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turism din cadrul Asociatiei pentru Turism Bucovina.

4.2. Baza de cazare Regiunea Bucovina dispune de o larga gama de cazare. In total numarul bazei de cazare ajunge la cca. 200 de hoteluri, pensiuni, vile, cabane, etc. In cea mai mare majoritate sunt de 3 stele/margarete, si sunt renovate recent. In aceasta zona predomina mai mult pensiunile, la poalele muntilor, si in munti cabanele. Hotelurile le gasim doar in orasele mai mari cum ar fi Suceava, Radauti, Falticeni, Campulung Moldovenesc, etc. o Unitati de cazare de 2 stele/margarete: (exemple) Hotel Silva, dispune de 20 camere 42 locuri (17 duble si 2 apartamente). Mic dejun

inclus in pret (35 lei fisa cont/zi). Tarife: Camera single Camera double Apartament 1 loc 2 locuri 3 locuri 123 lei 180 lei 270 lei

Motel Han Sucevita, dispune de 22 camere 44 locuri (22 camere duble). Tarife: Camera double Apartament 2 locuri 4 locuri 50 lei 80 lei

Vila Maria, dispune de 9 camere 18 locuri (9 camere duble) Tarife: Camera double 2 locuri 60 lei Pensiunea Casa Ancuta, dispune de 5 camere 10 locuri (5 camere duble). Tarife: Camera double 2 locuri 60 lei

Cabana Brenda, dispune de 4 camere 10 locuri (2 camere duble si 2 camere triple). Tarife: Camera double Camera triple 2 locuri 3 locuri 60 lei -

o Unitati de cazare de 3 stele/margarete: (exemple) Hotel Caprioara, dispune de 12 camere 31 locuri (1 camera single, 4 camere duble cu

pat matrimonial, 1 camera dubla cu pat matrimonial si canapea extensibila, 3 camere duble cu 2 paturi single, 1 camera triple cu 3 paturi single si 2 apartamente cu 2 dormitoare cu paturi matrimoniale si cu 1 canapea extensibila).
20

Tarife:

Camera single Camera double Camera double Camera triple Apartament

1 loc 2 locuri 2-3 locuri 3 locuri 4-6 locuri

60 lei 80 lei 100 lei 120 lei 120 lei

Motel Ieremia Movila, dispune de 21 camere 42 locuri. Tariful include mic dejun. Tarife: Camera double Camera triple Apartament 2 locuri 3 locuri 4 locuri 120 lei 180 lei 250 lei

Hostel Amnar, dispune de 13 camere 26 locuri (6 camere single si 7 camere duble).

Tariful include mic dejun. Tarife: Camera single Camera double 1 loc 2 locuri 80-160 lei 100-180 lei

Hanul Voievozilor, dispune de 10 camere 20 locuri (5 camere duble, 3 camere cu pat

matrimonial si 2 apartamente). Tarife: Camera double 2 locuri 120 lei

Pensiunea Monte Carlo, dispune de 29 camere 58 locuri (7 camere single, 5 camere

duble cu pat matrimonial, 10 camere duble, 3 camere triple cu 1 pat matrimonial si 1 pat single si 4 camere family cu 2 matrimoniale). Tarife: Camera single Camera double Camera double matrimonial Camera triple Apartament 1 loc 2 locuri 2 locuri 3 locuri 4 locuri 60 lei 80 lei 90 lei 110 lei 130 lei paturi

Vila Casa Victor, dispune de 6 camere 12 locuri (6 camere duble). Tarife: Camera double 2 locuri 1 noapte cazare 2 nopri cazare 3 nopti cazare 100 lei 90 lei 80 lei

21

Cabana Zada, dispune de 9 camere 18 locuri (6 camere duble cu 2 paturi single si 3 camere duble cu pat matrimonial). Tarife: Camera double 2 locuri 140 lei

o Unitati de cazare de 4 stele/margarete: (exemple) Hotel Imperium, dispune de 50 camere 100 locuri. Tarife: Camera single Camera double Apartament 1 loc 2 locuri 4 locuri 129 lei 159 lei 259 lei

Pensiunea Poiana Bucovat, dispune de 14 camere 36 locuri (8 camere duble cu pat matrimonial, 4 camere triple cu pat matrimonial si 1 pat single si 2 apartamente cu 1 dormitor, 1 living, 2 balcoane si 2 bai) Tarife: Camera double Camera triple Apartament 2 locuri 3 locuri 4 locuri 100-120 lei 130-160 lei 160-200 lei

Vila Ramona, dispune de 7 camere 15 locuri (1 camera matrimoniala deluxe 2-3

locuri, 2 camere twin 2 locuri, 2 camere matrimoniale 2 locuri, 1 apartament VIP 2-4 locuri, si 1 apartament business 2 locuri adulti si 1-2 copii) Tarife: Camera double 2 locuri 100 lei

22

Bibliografie

1. Andrei Kelemen, Gabriel Pruan, Turism rural Ghid de bun practic pentru proprietarii de pensiuni, Clubul Ecologic Transilvania, Cluj-Napoca, Romnia 2. Conf.univ.dr.Puiu NISTOREANU; Conf.univ.dr.Gabriela TIGU; Lect.univ.dr.Delia POPESCU; Lect.univ.drd.Mihaela PADUREAN; Prep.univ.drd.Adela TALPES;

Prep.univ.Madalina TALA; Prep.univ.Cristina CONDULESCU, Ecoturism si turism rural 3. http://www.turismrural.ro/trr.htm 4. http://www.turismrural.ro/Turism_Rural_Regional/bucovina.htm 5. http://bucovinaturism.ro/agroturism.html 6. http://www.scoala-culturala.ro/ostra/etnografia.html 7. http://carta.ro/cazare-bucovina/ 8. http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/gastronomie-locala-bucovina.php

23