Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA DIN ORADEA,

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

AMIGDALITA

Cuprins ABSTRACT..2 OBIECTIVE..2 . AMIGDALITA-DATE GENERALE....3 1. DEFINITIE...3 2. ETIOLOGIE.3 3. SIMPTOME..4 4.TIPURI DE AMIGDALITA.6 4.1. AMIGDALITA ACUTA..6 4.2. AMIGDALITA CRONICA..6 4.2. a) Amigdalita Cronica Hipertrofica..6 4.2. b) Amigdalita Cronica Criptica6 4.2. c) Amigdalita Cronica Infectanta.6 5.1.ETIOLOGIE SI ETIOPATOGENIE AMIGDALITA CRONICA..............7 5.2. MECANISM FIZIOPATOLOGIC-Amigdalita Acuta...7 6. DIAGNOSTIC...7 6.1.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI .............8 6.2. Diagnostic-Amigdalita Cronica8 6.3.Diagnostic-Amigdalita Acuta........................................................................9 6.4.Diagnostic Diferential....................................................................................9 6.5.Investigatii...................................................................................................10 6.6.Expectativa Vigilenta...................................................................................10 7. TRATAMENT.11 7.1. COMPLICATII...13 7.2. AMIGDALECTOMIE SI CONTRAINDICATIILE EI .....13 .STUDII SI REZULTATE16 1. EFICIENTA ANTIBIOTICELOR SI A AZITROMICINEI IN TRATAREA AMIGDALITEI ACUTE-STUDIU DE CAZ.16 2. AMIGDALITA CRONICA 3 CAZURI PRACTICE.18 3. IMPACTUL ASUPRA VIETII SI RECUPERARE POSOPERATORIE.20 .PROFILAXIE.22 V.CONCLUZII 21 V.BIBLIOGAFIE22 VI.TERMINOLOGIE....................................................................................23

ABSTRACT Deseori se afirma sunt sanatos,cand in realitate s-a comis deja o deviatie de la echilibrul optim al functiilor organismului.Acesta ne determina s-a luam in consideratie afirmatia paradoxala a scriitorului Jules Romains :oameni sanatosi sunt acei bolnavi care se ignora . In realizarea acestei lucrari,pornim de la ideea ca sanatatea presupune echilibrul tuturor functiilor organismului,al compozitiei chimice a umorilor si a tesuturilor corpului omenesc. Pentru a mentine acest echilibru ,sau cum spunea marele endocrinolog N.Pende ,pentru a asigura coexistenta celor patru armonii sanatatea este armonia functiunilor, asa cum frumusetea este armonia sentimentelor etice si adevarata intelepciune este armonia intelectului -trebuie mentinuta functionarea armonioasa a organelor si trebuie evitate deviatiile de la normal ,care se exprima prin starea de boala.O astfel de tulburare a armoniei este si amigdalita ,boala pe care o vom studia si urmari pe parcursul acestei lucrari cu scopul de a evidentia evolutia acestei boli precum si maniera de vindecare a acesteia. Capitolul I cuprinde date generale despre amigdalita :definirea acesteia,etilologia bolii,mecanismul fiziopatologic,clasificarea acesteia si tipurile de amigdalita, simptomatologie,date care concura la diagnosticarea corecta a acestei bolii si tratamentul corespunzator pentru aceasta,fie ca este el pe cale medicamentoasa sau chiar chirurgicala.Tot in cadrul acestui capitol ne sunt redate metodele de investigatie clinica si paraclinica,precum si tratamentul corespunzator.Capitolele urmatoare prezinta un studiu prospectiv realizate pe 33 de copii internati cu diagnosticul de amigdalita acuta la Spitalul Marie Curie din Bucuresti,urmand a fi tratati timp de 5 zile cu azitromicina si urmand a se dovedi eficienta acesteia in vindecarea bolii.De asemenea in cadrul acestui proiect vom vorbi despre impactul asupra vietii a amigdalectomiei ca interventie chirurgicala in viata pacientului si modul de recuparare postoperator al acestuia. De asemenea pentru o mai buna intelegere a acestei bolii si a mecanismelor sale de producere si de vindecare vom urmari foaia de internare a trei pacienti si evolutia acestora ante si postoperator. OBIECTIVE O mai buna informare despre caracteristicile amigdalitei,formele imbracate de aceasta bola,precum si posibilitatea de vindecare a acestei boli; Stabilirea eficientei azitromicinei in tratarea amigdalitei acute; Constientizarea tuturor in ceea ce priveste efectele amigdalitei si mai exact a amigdalectomiei asupa vietii pacientului;

MATERIAL SI METODA Documentare pe baza literaturii de specialitate: Au fost analizate si studiate: Un studiu realizat pe un lot de 33 de copii bolnavi de amigdalita acuta internati la Spitalul Marie Curie din Bucuresti (2007) care pune in evidenta eficinta azitromicinei in tratarea amigdalitei acute; Prezentarea fisei de internare a 3 pacienti bolnavi de amigdalita cronica si evolutia acestora dupa amigdalectomia suferita;

I. AMIGDALITA-DATE GENERALE 1.DEFINITIE


Amigdalita reprezinta inflamatia de natura infectioasa a amigdalelor sau nu care poate fi insotita de dureri faringiene si de febra .Amigdalele sunt de fapt structuri care impreuna cu alte glande (adenoidele) apara organismul in cazul infectiilor si contin tesut limfatic.Sunt localizate de o parte si de alta a gatului si in spatele bazei limbii.Insa in momentul in care amigdalele sunt invadate la randul lor cu bacterii,aceste se imbolnavesc si nu mai fac fata rolului de organ imunitar.Aceste se maresc in volum,se inrosesc si se acopera cu pete albe.Amigdalele cresc in volum inca de la nastere,cresterea acestora oprindu-se din crestere undeva la 7 ani .Apoi spre viata adulta incep sa se micsoreze si uneori dispar complet. Insa pentru a intelege mecanismul amigdalitei trebuie sa stim deci ca amigdalele sunt prima linie de lupta atunci cand vorbim de infectii. Amigdalita de multe ori se extinde si la pilieri faringieni,ajungandu-se astfel la faringoamigdalita.

2.ETIOLOGIE
Amigdalitele,au cel mai frecvent o etiologie virala,avand o evolutie favorabila in lipsa tratamentului,infectia rezolvandu-se de la sine.In cazul in care etiologia amigdalitelor este streptococica este necesar instituirea tratamentului antibiotic.Sunt de remarcat semne si simptome ce evidentiaza aceasta etiologie (streptococica) cum ar fi semnele de deshidratare(uscaciunea gurii si a limbii) si simptome ce indica o complicatie(dureri la nivelul urechi).

Amigdalitele de etiologie virala


Amigdalitele de cauza virala au o evolutie spontana rezolvandu-se de la sine fara a fi necesar instituirea tratamentului antibiotic. Virusul Ebstain-Barr ,responsabil de producere mononucleozei infectioase este implicat si in etiopatogenia amigdalitelor a caror evolutie,in acest caz, este asemanatoare cu infectia produsa de bacterii,perioada de remitere fiind prelungita la cateva saptamani sau mai multe.Tratamentul ambulator folosind gargara cu apa sarata,lichide calde si medicamente antialgice la copii peste 6 luni ajuta la ameliorarea disconfortului.Antialgicele cum sunt acetaminofenul si ibuprofenul ,administrate la copii inlocuiesc de obicei aspirina.Nu este recomandata folosirea aspirinei inainte de varsta de 20 de ani datorita legaturi acesteia cu Sindromul Reye.Administratea acetaminofenului inainte varstei de 6 luni se va face numai la indicatia medicului specialist.Multe dintre medicamentele administrate fara prescriptie medicala cum ar fi antisepticele orale ,decongestivele nazale sau altihistaminicele ,datorita anumitor ingrediente pe care le contin ,nu si-au dovenit eficacitatea in ameliorarea disconfortului,nefiind recomandate la copii cu amigdalita acuta.

Amigdalitele de etiologie bacteriana


In cazul amigdalitelor streptococice tratamentul antibiotic este cel recomandat.Cu toate ca si amigdalitele bacteriene se vindeca de obicei spontan,tratamentul antibiotic previne aparitia complicatiilor post-streptococice care pot aparea dupa o infectie streptococica netratata. In cazul instituiri tratamentului antibiotic acesta trebuie urmat dupa indicatiile directe ale medicului specialist.In cazul instituirii tratamentului antibiotic,acesta trebuie urmat dupa indicatiile directe ale medicului specialist.Perioada administrarii antibioticelor este exact cea prescrisa de medic,chiar daca simptomele dispar de la inceputul tratamentului.Daca perioada de administrare a antibioticelor nu este

respectata,bacteriile vor dezvolta rezistenta la medicamentul respectiv si acesta isi va pierde actiunea terapeutica la urmatoarea administrare.

Etiologia faringo-amidgalitelor
Cauzele de aparitie a faringo-admidalitelor sunt foarte variate,insa de cele mai multe ori sunt incriminate bacterii sau virusuri.Fungii sau parazitii nu sunt responsabili de acest tip de afectiuni decat in cazuri speciale.Bacteriile sunt responsabile de peste 30% din totalitatea cazurilor de boala.De obicei flora este plurimicrobiana ,mai ales in cazul faringo-admigdalitelor recurente. CELE MAI FRECVENTE BACTERII CARE DAU FARINGO AMIGDALITA SUNT: 1.Streptococul betahemolitic de grup B ,de grup A ; 2.Haemophilud infuenzae ; 3.Stafilococul auriu; Majoritatea episoadelor de amigdalita au insa etiologie virala Virusurile responsabile pot fi: 1.Virusul herpes simplex 2.Virusul Epstain-Barr 3.Cytomegalovirus 4.Adenovirusul Alte cauze mai putin intalnite sunt infectia cu Treponama palldum ,Micoplasma pneumoniae Corynebacterium diphteriae,Neisseria gonorrhea.Daca pacientul are un sistem imun deprimat si nu poate lupta impotriva infectiilor ,amigdalitele pot fi cauzate si de fungi sau paraziti.Desi pana in prezent nu s-a putut stabili cu exactitate existenta unei relatii cauza-efect intre fumat si amigdalita ,se pare ca incidenta afectiunii este mai crescuta in cazul copiilor expusi la fumul de tigara ei avand si indicatie de amigdaletomie si mai putin de tratament medicamentos.Recent sa demonstrat ca o parte importanta a faringitelor non-streptococice sunt produse de Chlampidya Pneumoniae.Definirea ponderi reale ale acestor bacterii in producere faringitei acute poate fi utila pentrut a lua decizia diagnosticarii lor si a abordarii terapeutice . Factori de risc Factori de risc identificati pana in prezent sunt reprezentati de: Contactul cu o persoana infectata si contagioasa Congestia nazala care obliga pacientul sa respire pe gura,este considerata un factor de risc deoarece astfel aerul nu mai este filtrat si nu mai poate fi retinut in fosele nazale diferitele substrate cu actiune nociva. Varsta-amigdalita apare mai frecvent in cazul copiilor mici. Fumatul pasiv(in cazul copiilor),si expunerea cronica la fumul de tigara sau fumatul activ in cazul adultilor. Mod de transmitere Infectia se poate transmite de la un pacient la o persoana sanatoasa prin intermediul picaturilor de saliva infectata.Ele sunt eliberate in aer prin stranut,tuse si pot fi inhalate de catre o persoana receptiva,declansand intregul tablou clinic al infectiei la 2-5 zile de la contact . Pacientul cu amigdalita streprococica este foarte contagios inca din perioada de incubatie a bolii si poate ramane chiar si dupa ce boala a debutat.Contagiozitatea se mentine pentru aprox 2 saptamani .Sub tratament coresponzator insa,aceasta perioada scade la 48 ore de la intierea terapiei . 3.SIMPTOME Simptomele pacientului sunt in functie de amigdalita:acuta,subacuta sau cronica.De asemenea ele variaza si daca pacientul are episoade recurente de amigdalita sau boala trenanta.Simtomul constant se pare ca este durerea de gat. Principalul simptom al amigdalitelor este prezenta gatului inflamat si dureros la care se mai adauga si alte simptome aditionale.Pot sa fie prezentate toate sau cateva din urmatoarele simptome:febra,respiratie urat mirositoare,congestie nazala si guturui,noduli limfatici inflamati ,amigdale rosi si inflamate acoperite total sau partial cu puroi,dificultati la inghitire,cefalee(dureri de cap),dureri abdominale,suprafete sangerande pe suprafata amigdalelor ,prezenta culturilor bacteriene pe suprafata amidgalelor.Cu toate ca angina streptococica este vindecabila de obicei fara tratament,o

infectie streptococica netratata conduce la complicati importante cum ar fi reumatismul articular acut(boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor streprococului betahemolitic grup A ,care provoaca o inflamatia a articulatilor mari si a inimi). Amigdalita acuta se caracterizeaza clinic prin: Febra; Helena respiratorie; Congestie nazala si rinoree; Limfa denopatie; Disfagie,odinofagie; Dispnee,tuse si alte semne ale obstructiei cailor respiratorii superioare; Durere abdominala; Letargie si alterarea starii generale(maleza) In cazul amigdalitei acute simptomele dureaza 4-5 zile in cazurile necomplicate dar pot fi prezente chiar si 2 saptamani .Acuzele pot fi acompaniate de simptome gripale,sugerand o infectie virala. Amigdalita cronica Simptomele amigdalitei cronice nu au o precizre clinica foarte bine definita.Este imposibil de pus diagnosticul de amigdalita cronica numai pe aspectul exterior al amidalelor. Semne subiective: Senzatii dureroase,discrete ,cu intepaturi mai ales in timpul inghititurilor.Aceste senzatii sunt localizate la nivelul amigdalelor si in special in regiunuea corespunzatoare lor. Inspir dificil,sforait in somn,in cazul amigdallelor foarte mari care stramteaza in masura importanta istmul faringian; Uneori manifestari asmatotiforme in cazul amigdalelor plonjate; Aceste simptome nu sunt insotite de temperatura sau pot prezenta mici oscilatii termice (37-37,2C),stare de adinamie cu dureri articulare vagi,dupa ingerarea de lichide reci. Alteori bolnavul prezinta o senzatie de iritare a faringelui cu excese de tuse si intermitent eliminarea unor grunji alb-galbui de cauzem fetid,gura exhala cu un mios din cauza fermentatiilor de la nivelul criptelor; Semne obiective: Examenul faringelui trebuie facut metodic,prin inspectie,palpare cu degetul,exploarare cu stiletul sau spatula,recoltarea continutului criptelor pentru examenul bacteriologic. La inspectie: -ne intereseaza volumul amigdalelor care poate fi vizualizat nu numai prin simpla inspectie a faringelui,ci trebuie executat si o apasare cu varful unei spatule privind partea laterala a stalpului anterior,pentru a incerca sa scoatem amigdala din loja ei; -amigdalele mult hiperatrofiate la adult ,produse de o iritare a tesutului limfatic cat si a celui conjuctiv constituie un semn valoros in diagnosticarea unei amigdalite cronice; Inspecatand fata interna a amigdalelor vedem ca ea este mai neteda sau mai brazdata; In cazul amigdalitei cronice ,forma cea mai des intalnita este ceea de fata brazdata; -amigdalele mici ,atrofiate si dure,care se produc in urma inlocuirii treptate a tesutului limfoid cu tesut conjuctiv,se intalnesc mai rar in cursul amigdalitei cronice,si in aceasta forma de amigdalita cronica ,atrofiata focarului infectios se afla mai profund si izolat de suprafata amigdalei si desori apar cicatrici; -un simptom important al amigdalei cronice este roseata stalpului anterior cu marginea lui libera,putin edematiala si aderenta de amigdala hipersensibila la palpare; -aspectul si continutul criptelor au o deosebita valoare in diagnosticul amigdalitei cronice. La faringoscopie :constatam acele dopuri de cauzem alb-galbui ,inchistate in cripte,mai ales la nivelul polului superior sau inpoia stalpului anterior ,care trebuie indepartat pentru a se pune in evidenta acest cauzem.

Palparea ganglionului:satelitului amigdalian inapoia unghiului mandibulei,cand poate aprarea si o durere cu iradiere spre urechea respectiva,ca si controlul foselor nazale nu trebuie omise in cursul amigdalitei cronice. Amigdalita persistenta este diagnosticata daca o persoana are mai mult de 7 episoade de boala un cursul unui an,5 infectii in 2 ani consecutivi,sau 3 infectii anual ,timp de 3 ani consecutiv.Daca au aparut abcese periamigdaliene pacientul acuza febra inalta,durere intensa la nivelul gatului si cefaloree ,miros fetid in gura ,dificultati la deschiderea gurii (trismus) si modificari ale vocii.Amigdalita poate sa treaca de la sine ,insa in cazul unei etiologi virale pot sa apara complicatii la distanta.Germenii pot migra si pot determina chiar si endocardita. Evolutie si Pronostic 4.TIPURI DE AMIGDALITA 4.1.Amigdalita ACUTA care la randul ei poate fi : Amigdalita acuta virala Amigdalita acuta bacteriana 4.2.AmigdalitaCRONICA care la randul ei poate fi: Amigdalita cronica hipertrofica Amigdalita cronica criptica Amigdalita cronica infectanta Amigdalita cronica hipertrofica - traduce reactia hiperplazica a tesutului limfoid.Amigdalele marite de volum ,roz-pal si de consistenta moale in lipsa unei infectii cronicizate au tendinta sa-si modifice spontan volumul dupa pubertate,prin evolutia naturala a tesutului limfoid.Hipertrofia caracteristica varstei tinere,interesant in exculsivitate tesutul limfoid ,este o hipertrofie inflamatorie moale.Amigdalele marite de volum sunt patologice numai prin dimensiunile lor ,iar simptomatologia pe care o determina este de ordin mecanic.La adult hipertrofia amigdaliana este ferma,dura,prin prolifieea tesutului conjuctiv sau intramigdalian. Ca forma amigdalele pot parea pediculate,exteriorizate din loja,alteori sunt ascunse intre plieri si acoperite partial de repliul supraaamigdalian si triunghiular sau amigadale protejate,dezvolate mai mult in partea inferioara a lojei,par aczute spre hipofaringe si baza limbii. Amigdalita cronica criptica-este inflamatia amigalelor palatine caracteristica prin hiperplazia tuturor elementelor constitutive ale acestor formatiuni limfoadenoide in grade diferite si prin prezenta unor mase cazeoase in interiorul criptelor,care se elimina dupa un oarecare timp,ca mai apoi sa se refaca. Dopurile cazeoase au o coloratie galben-sofran pastoasse si fetide ,in medie cu diametrul de 2 mm si sunt constituite din celule descuamate,leucocitare dezintegrate,produse ale distrugerii celulare(acizi grasi,colesterina),portiuni alimentare,germeni saprofiti ai cavitatii bucale. Retentia cauzemului in cripte,realizeaza chisturile amigdaliene de retentie si uneori,prin concretarea lui,poate da nastere caliculiilor amigdalierni care intretin infectia. Leziunile epiteliului amigdalian si modificarile tesutului limfoid favorizeaza treptat hiperplazia preponderent conjunctiva si scleroza progresiva a amigdalelor,care isi micsoreaza volumul. Amigdalita cronica infectanta Criptele amigdaliene constituie factorul principal de infectie cronica,gazduind numeroase specii bacteriene aeorobe si anaerobe,care in cadrul unui puseu congestiv pot deveni patogene,dand in angina plutacee. Daca bolnavul afirma ca in antecedente a prezentat angine repetate cu sau fara abcese periamigdaliene,diagnosticul de amigdalita cronica infectanta nu mai are nevoie de alte semne obiective. In cadrul amigdalitei cronice infectane intalnim: Atrofia scleroasa a amigadalelor constituita dupa inflamatii repetate cu criptele stramtate,strangulate si deformate,fara doputri cremoase cu secretii prin bogatia bacteriilor pe care le contin; Pilierii anteriori permament congestionati; Un ganglion subangulo-maxilar noduros,persistent ,daca se mareste in volum si devine sensiblil cu ocazia unui puseu dureros al faringelui,i se mareste valoarea diagnosticata;

Prezenta secretiilor puriforme din criptele amigdaliene;

5.1. ETIOLOGIE SI ETIOPATOGENIE AMIGDALITA CRONICA In etilologia amigdalitelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand abcesele acute din copilarie.Amigdalita cronica este precedatata in majoiritatea cazurilor de una sau mai multe amigdalite acute. Sunt cazuri la care nu gasim in antecedente angine repetate,deci amigdalita are de la inceput o evolutie inceata cronica. Trecerea inflamatiei acute in inflamatie cronica depinde de mai multi factori: -cauza principala a imbolnavirii frecvente a amigdalelor o constituie topografia si structura anatomica; -criptele amigdaliene alcatuiesc principalul focar de infectie,fiind ca la nivelul lor se creeaza conditii care ingreuneaza eliminarea continutului lor; -legaturi limfatice cu fosele nazale explica aparitia aniginelor acute dupa diferite interventii in fosele nazale in tulburarii circulatorii ale limfei; -respiratie bucala in urma obstructiei nazale,are o actiune vamatatoare asupra amigdalelor prin aerul inspirat care antreneaza o serie de factori nocivi(chimici,termici,bilogici),care actioneaza direct asupra amigdalelor; -frigul este o cauza determinanta a amigdalitelor repetate,nu numai prin actiunea lui directa aupra mucoasei faringiene,dar si prin actiunea reflexa in urma tegumentelor cand se produce o inhibatie a proceselor biochimice de la nivelul amigdalelor prin tulburarea interventiei vasomotorii a mucoasei faringiene; -alte cauze sunt boli infectioase ca:difteria,scarlatina,pojarul,gripa,cu prilejul carora apare o hipertrofie brusca a testului amigdalaian; -cauze de vecinatate ca: afectiuni nazofaringiene si in special vegetatiile adenoide la copil,pot determina si intretine o infectie cronica a amigdalelor; -rinitele purulente si sinuzitele supurate la adulti constituie focarul care poate influienta amigdalele; -leziunile gingivo-dentare si mai ales accidentele molarului de minte produc infectii amigdaliene COMPLICATII a)Amigdalita cronica prin infectia unei cripte ,care se deschide in spatiul periamigdalian produce flegmonul amigdalian; b)Amigdalita lacunara ulceroasa este o cmplicatie a amigdalitei cronice criptice si se croncretizeaza prin pierderi de substante ale testutului amigdalian dand o ulceratie acoperita cu false membrane; c)Infectia cailor respiratorii aeriene inferioare: -tuse amigdaliana produsa de amigdalita cronica hipertrofica,prin iritarea nervului pneumogastric; -laringita cronica; -tulburari bronho-pulmonare care pot urma unui abces al amigdalitei cronice si pot fi intretinute de infectia amigdaliana cronica; d)Tulburari optice ce-se prezinta sub forma unor otite acute,consecutive reacutizarilor amigdaliene sau sub foarma otitelor catarale cronice,determinate de pareza valului,prin distensia piliarilor si tulburari de contractie ale deglutitiei; e)Infectia tubului digestiv:focarele amigdaliene pot determina gastrite,gastroenterite,mai ales la varsta tanara prin polifagie sau pe cale sangvina.Inflamataia apendicelui se poate produce concomitent cu ceea a amigdalelor palatine. f)Infectiile tesutului limfoid faringian-nu raman izolate la acest nivel ci pot produce o serie de compliactii in tot organismul; -septicemia angioasa este o complicatie mult mai frecventa produsa de streptococi cu virulenta mare.Difuarea infectieise produce pe cale venoasa(plexul venos faringian si perifaringian). Amigdalita cronica infectata da complicatii la distanta cum ar fi:

aparatul renal:nefrita acuta,glomerulonefrita acuta; aparatul locomotor:reumatismul articular acut,poliartrita infectioasa; aparatul cardiovascular:endocardita,tromoflebita recidivanta,artrite; sistemul nervos: migrene,nevralgia de tip brachial,cefalee rebele la tratament; aparatul digestiv:gastroenterite,colite; aparatul respirator:laringita cronica,astam bronsic; afectiunii dermatologice :urticaria cronica,eczeme streptococice,coreea care complica in reumatism cardio-articular; afectiuni endocrine:dismenoree,avorturi repetate,distrofagii si,in special boala Basedow; sindrome anemice; 5.2.MECANISM FIZIO-PATOLOGIC AMIGDALITA ACUTA Amigdalita virala are o perioada de evolutie de aproximativ 4 pana la 10 zile,iar cea bacteriana un pic mai mult.Daca simptomele includ febra mare,frison si dureri faringiene importante,cel mai probabil este o amigdalita streptococica.Diagnosticul de certitudine trebuie pus insa de un medic experimentat in urma testelor de laborator iar tratamentul se va institui in aceasta situatie cu antibiotice .Daca amigdalita se cronicizeaza exista posibilitatea ca tratamentul de electie sa fie indepartarea chirugicala a amigdalelor.Evolutia poate fi favorabila sau se poate complica.Cel mai adesea compliicatiile apar in cazul pacientilor cu imunitate deprimanta ,germeni agresivi netratati,sau factori de risc asociati. Amigdalita acuta netratata poate fi chiar periculoasa din cauza complicatiilor: Celula periamigdaliana datorita extinderii infectiei in afara capsulei amigdalei; Abcese periamigdaline; Mediastinite(daca infectia difuzeaza distal); Endocardita bacteriana,mai ales in cazul etiologiei pneumococice; Artrita septica ,glomerulonefrita;

Amigdalita cronica poate afecta respiratia,poate fi cauza de sforait,de congestie nazala si de respiratie

urat mirositoare predominat pe gura.Daca dimensiunile amigdalitelor sunt importantese poate ajunge si chiar pana la apnee de somn obstructiv sau afectiuni cronice pulmonare si cardiace. 6.DIAGNOSTIC 6.1.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI: Urmatoarele categorii de medici specialisti pot evalua infectia amigdaliana prin efectuarea de teste rapide,culturi bacteriene sau prescrierea tratamentului antibiotice daca este nevoie: Medicii pediatri Medicii de familie Medicii otolaringologi(medici O.R.L.,care trateaza urechile,nasul,gatul) Asistentele medicale Medicii rezidenti Medicii internisti Dca se indica indepartara chirurgicala a amigdalelor singurul medic acreditat pentru aceasta procedura este medicul O.R.L.-ist. 6. 2.DIAGNOSTIC-AMIGDALITA CRONICA Diagnosticul unei amigdalite acronice ,ca infectie de focar,se face mai ales pe baza anamnzei bolnavului,care trebuie cercetata cu multa minutiozitate,mai ales ca procesul acut amigdalian care precede o nefrita sau un reumatism este de cele mai multe ori atenuat si deci neglijata de bolnav in majoritatea cazurilor.Anginele din copilarie sau flegmoanele amigdaliene si periamigdalien,anginele difterice sau scarlatinoase joaca un rol important in producerea conditiilor unei infectii de focar. 9

Dintre toate formele amigdalelor,cele mai mici atrofiate,scleroase,ascunse in lojele amigdaliene aproape invizibile la prima infectie,aderente la stalpi,sunt cele mai suspecte. Micsorarea lor se datoreaza faptului ca tesutul fibros a inlocuit o buna parte a tesutuui limfatic. Ganglionul satelit al amigdalei este de cele mai multe ori marit de volum si sensibil la presiune.In mod constant,bolnavul prezinta o tuse seaca diminuata. In cele mai multe cazuri bolnavii au o hipersensibilitate la frig deosebit,la schimbari de temperatura fac cu usurinta cataruri rinofarigiene si au o senzatie de deglutitie dureroasaa. Dintre semnele de ordin general sunt intalnite mai frecvent senzatia de oboseala,somnolenta,alterori insomnie,palpitatii periodice,uneori stari subfebrile. Subfebrilitatile cronice de origine infectioasa trebuie deosebite de subfebrilitatile functionale:primele se manifesta cu simptome subiective si obiective dentare sau amigdaliene,temperatura ajungand pana la 37,7,chiar 38 de grade C. Examenul O.R.L. va fi precedat si completat todeauan de un examen general. In diagnosticul focarului de infectie amigdalia,proba terapeutica prin extirparea amigdllelor constituie de cele mai multe ori singurul criteriu de certitudine. In indicatia terapeutica a unui presupus de focar de infectie amigdalian este totusi necesar a se baza pe o serie de date paraclinice,din confruntarea carora,cu detalii clinice,sa rezulte unele concluzii de probabilitate.
-hemograma:arata diverse grade de anemie; -leucograma:dupa masajul amigdalei,arata o limfopenie in cazurile normale,leucocitoza in cazul amigdalelor infectate; -VSH este crescuta in majoritatea cazurilor.Persistenta unei viteze de sedimentare a hemtiilor dupa 2-3 saptamani de la episodul acut,face posibila aparitia unei complicatii la distanta: -gamaglobulinele cresc; -probele biochimice:prin testare intradermica cu acid salicilic sau cu histamine ca si tesutul petesiilor,dau indicatii de probabilitate asupra existentei in organism a unui foacar de amigdalian la infectiei de focar. -probele de activare a focarului amigdalian au fost precizate in vederea precizarii sediului amigdalian al infectiei de focar.Dintre acestea,testul Vigo-Schmidt este cel mai utilizat,consta in comparearea formulei leucocitare efectuata inainte si dupa masarea digitala a amigdalei; -testele antigenice streptococice si in special dozarea antistretoinelor(la valori de peste 400U/cmc)arata natura streptococica a infectiei. 6.3. DIAGNOSTIC AMIGDALITA ACUTA Diagnosticul amigdalitei este rezultatul unui istoric persoanl al bolii,alaturi de examneul obiectiv al gatului.Un istoric exact al bolii este necesar pentru a determina caracterul recurent al bolii fapt care poate afecta optiunea terapeutica. In cazul in care simptomele sunt sugestive pentru anigina streptococica,medicul specialist va confima diagonsticul prin efectuarea unei culturi bacteriene.Angina streptococica este confirmata in cazul in care sunt prezente trei sau patru din urmatoarele semne sau simptome: Febra; Depozite albe sau galbuie pe suprafata amigdalelor(exudat amigdalain) sau in jurul lor ; Noduli ganglionari inflamati sau sensibili la nivelul gatului; Absenta tusei sau stranutului; Daca este suspectata angina streptococica,medicul specialist va confirma diagnosticul prin realizarea unui test rapid streptococic si/sau efectuarea unei culturi bacteriene.Ambele teste sunt usor de realizat in cadrul cabinetului medical ia r avntajele si dezavantajele acestor proceduri sunt discutate impreuna cu pacientul,pentru a stabili metoda cea mai potrivita de diagnosticare. In functie de rezultatul acestor teste se va initia sau nu tratamentul antibiotic.Rezultatul acestor investigatii impreuna cu un istoric persoanl si precis al bolii vor fi luate in considerare in decizia de indepartare chirurgicala a amaigdalelor(amigdalectomie).Prezinta utilitate si testul pentru mononucleoza,in cazul in care virusul Ebstain-Barr,responsabil de etiologia mononucleazie infectioase,este considerat a fi responsabil si de producerea amigdalitei.

10

6.4.Diagnostic diferential Se face in primul rand cu amigdalita acuta,care este insotita de temperatura si alte fenomene generale accentuate: -forma hipertrofica a sifilisului secundar se manifesta printr-o hipertrofie brusca,generalizata la intregul nivel limfatic Waldezer,leziuni cutaneo-mucoase specifice si de pozivitatea serologica; -hipertrofia amigdaliana bacilara,care evolueaza in pusee,interesant toate formatiunile limfoide faringiene.Amigdalele apar marite de volum,mai solide si inostite constant de adenopatie cervicala; -apofiza stiloida alungita anormal apasa asupa amigdalei palatine si da o jena dureroasa in regiunea amigdaliana si dificultate in deglutitie; -forma latenta a flegmonului amigdalian cu o evolutie subacuta; -calculul amigdalian ne da o senzatie pietroasa la palparea digitala sub controlul cu stiletul,este de obicei unilateral; -forma infiltrativa a cancerului amigdalian si mai ales sarcomul,in primele stadii de evolutie pot fi confundate cu hipertrofia simpla a amigdalei; Vom controla elementele caracteristice,eventual se face examenul biopsie: -lomfogranulomatoza maligna,in care aderenta cervical,hipertrofia splinei,examenle biologice si sangvine(polinucleoze,euzinofile,celula Sternberg) precizeaza diagnosticul; -leucemia limfoida,tradusa prin hipertrofia amigdaliana,initial monolaterala,dar biateralizata in scurt timp,prin adenopatie voluminoasa,indolora si generalizata,prin cresterea considerabiala a numarului de globule albe si prin modoficarile din formula leucocitara. 6.5.INVESTIGATII PARACLINICE Diagnosticul de amigdalita se pune in urma efectuarii unei anamneze foarte riguroase,completate cu un examen fizic si investigatii care vin sa sustina diagnosticul. Anamneza este ceea care da informatii cu privire la simptomele pacientului,la debutul si la evolutia lor.Uneori medicul se poate orienta din anamneza daca este vorba de o amigdalita bacteriana(cu febra,fisoane,dureri faringiene intense)sau virala(congestie nazala,rinoree).Antecedentele medicale ale pacientului sunt foarte importante si ele trebuie aflate.Este foarte important daca au mai existat astfel de simptome sau infectii,daca pacientul s-a prezentat si atunci la medic pentru diagnsostic si tratament. Examenul fizic al pacientului trebuie efectuat complet.Se cerceteaza cu atentie cavitatea bucala si aspectul amigdaleleor si plierilor faringieni deoarece deseori amigdalita se poate complica cu faringita.La examenul fizic trebuie sa se determine si gradul de afectare a functiei respiratorii,si daca amigdalelele si congestia amigdaliana sunt importante. Aspectul amigdalelor in boala acuta sunt rosii,cu exudat alb-galbui la suprafata.Uneori amigdalele pot sa aib depozite cenusii,aderente,sau usor detasabile,pot fi friabile sau pot sangera. Investigatiile paraclinice sunt orientate in functie de aspectul amigdalelor si de simptomele descrise de catre pacient.Cel mai adesea se realizeaza culturi bacteriologice pentru a se izola si identifica germenele. Pentru aceasta se recolteaaza din gatul apcientului probe,de pe suprafata amigdalelor si se insamanteaza pe medii speciale care asigura bacteriilor conditii necesare cresterii si dezvoltarii.Una dintre cele mai frecvente bacterii incriminate este streptoccul betahemofilic. Poate fi suspicionata o astfel de bacterie inca de la examenul fizic daca pacientul are minim 3 din urmatoarele: 1.Febra; 2.Exudat amigdalian galbui(pete prezente la suprafata amigdalelor); 3.Limfadenopatie; 4.Lipsa unor semne de gripa:congestie nazala,rinoree; In unele cazuri pot fi efectuate si analize hematologice,cu determinarea numarului de hematii,leucocite.In functie de care fractiune a leucociteleor este crescuta se poate suspiciona o infectie virala sau abcteriana.Daca este o infectie amigdaliana se vor realiza si antibiograme-teste speciale care pot determina cel mai eficient antibiotic in cazul germenului izolat din gatul pacientului. 6.6 Expectativa vigilenta:

11

Expectativa vigilenta este perioada de timp in care pacientul impreuna cu medicul specialist urmaresc evolutia bolii fara a institui tartamentul medicamentos.Aceasta tehnica este potrivita daca amigdalita apare insotita de simptome de tip gripal,de exmplu catarul(prezenta de secretii la nivelul nasului),nazal ,congestie nazala,tusea si stranutul.Amigdaliteel insotite de aceste simptome sunt cel mai adesea cauzate de virusuri.In cazul amigdalitelor de etiologie virala este de preferat tratament ambulator(la domiciliu)cu toate ca lipsa oricarui tratament conduce la vindecare in aproximativ doua saptamani.In general,cu cat starea pacientului are mai multe similitudini cu gripa cu atat este mai putin probabil ca etioloogia bolii sa fie una de etiologie streptococica. Atitudinea de expectativa vigilenta nu este potrivita atunci cand amigdalitele se manifesta cu febra de 38,3 C sau mai inalta sau sunt prezenti noduli . 7.TRATAMENT Tratamentul amigdalitei variaza foarte mult in functie de factorul patogen.Daca este vorba de amigdalita virala tratamentul nu este decat simptomatic deoarece infectia are caracter autolimitant si trece de la sine.Amigdalita bacteriana este mai grava si poate avea evolutie complicata.De aceea se recomanda instituirea tratamentului cat de repede posibil pentru a minimaliza efectele daunatoare ale infectiei. Tratamentul amigdalitei virale Amigdalita virala nu necesita un tratament specific.Are evolutie autolimitanta si dispare singura in cateva zile.Tratamentul antibiotic este contraindicat in cazul etiologiei virale,deoarece virusurile nu sunt sensibile la actiunea acestor tipuri de medicamente.Daca amigdalita a fost determinata de infectia cu citomegagalovirus,Virusul care este responsabil si de mononucleoza infectioasa ,evolutia poate fi mai lunga de cateva zile.Pacientul poate resimti disconfortul cateva saptamani.Terapia este in general suportiva ,presupune mentinerea unei stari de hidratare adecvata si unui aport caloric optim .Specialisti recomanda pacientilor cu amigdalita virala sa consume cat mai multe lichide calde mai ales ceaiuri si compoturi preparate in casa.Sa faca gargara cu apa sarata si sa isi administreze,daca este necesar antipiretice si altielgice. Analgezicele recomandate sunt ibuprofel sau paracetamol,deoarece riscul de reactii adverse este mai scazut .Aspirina trebuie evitata deoarece poate fi raspunzatoare de aparitia sendromul Reye.Acesta a fost descris mai frecvent la copii cu varste cuprise intre 6 si 12 ani care primesc aspirina pe fondul unei afectiuni virale(frecevent varicela sau gripa).Chiar daca aceste analgezice sunt mai sigure comparativ cu altele,nici ele nu trebuie administrate copiilor mai mici de 6 luni fara ca alterior sa fie consultat medicu pediatru . In cazul in care pacientul are mononucleoza si obstructia importanta a cailor respiratorii se pot administra corticosteroizi acestia scazand si durata febrei.Daca simptomele sunt severe pacientul poate primi si imunoglobuline pe cale intravenoasa.Simptomele mononucleozei pot dura si cateva luni.Ca tratament adjuvant in cazul amigdalitei virale la copii ,nu sunt recomandate decongestionalele nazale,antihistaminicele ,antialergicele sau apa de gura cu substante antiseptice,deoarece nu si-au dovedit eficienta.In plus ,contin si foarte multe ingrediente care pot interactiona intre ele si pot influienta cursul clinic si evolutia naturala a boli. Tratamentul amigdalitei bacteriene Tratamentul de electie al amigdalitei bacteriene este des prezentat de antibiotice .Exista si infectii bacteriene si pot trece de la sine in absenta unui tratament corespunzator,insa aceasta este recomandat pentru evitarea complicatiilor .Cele mai frecevente complicatii sunt otita medie,sinuzita,abcesul periamigdalian ,abcesul retrofaringian,endocardita reumatismala si glumerolonefrite.Abtibioticele prescrise trebuie administrate conform recomandarilor si indicatiilor medicului specialist.Perioada de administrare este in medie de 7 zile ,insa in cazurile in care infectia este importanta sau germenele foarte patogen tratamentul poate fi prelungit.Chiar daca in aceasta perioada simptomele se amelioreaza sau chiar dispar pacientul nu trebuie sa opreasca administrarea antibioticului.Respectarea sfaturilor medicului sunt venite sa previna aparitia rezistentei la antibiotice .Acest fenomen odata aparut ,influienteaza negativ evolutia boli,deoarece bacteria devine capabila sa dezvolte mecanisme de protectie impotriva medicamentului si astfel acesta nu mai este activ si nu mai poate stopa difuzarea bacteriilor in organism.Antibiotico-terapia este recomandata pacientilor cu semne sugestive si dovezi de laborator in favoarea prezentei unei bacterii.Daca exista dubii cu privire la etiologie si daca se suspecteaza infectia cu citomegalovirus sau chiar mononucleoza ,nu se recomanda administrarea de

12

ampicilina deoarece pacientul poate dezvolta un rash cutanat extins (reactie adversa foarte frecventa ce apare in mononucleoza tratata cu ampicilina).Tratamentul se face in functie de rezultatele antibiogramei insa de cele mai multe ori pacientul poate primi clindamicina,claritromicina ,vancomicina,augmentin. Tratament Naturist-terapie naturala Tinctura din echinacea(30 de picaturi) adaugata in ceai calmeaza durerile de gat; Inflamatia amigdalelor,provoacata de infectia cu un virus sau cu o bacterie,poate fii tratata asociind medicamentele alopate cu remedii din natura. Afectiunea este mai intalnita la copii,dar poate sa apara si la adultii.Semnele de boala sunt asemanatoare cu cele ale gripei sau ale unei racelii,debutand cu frisoane si cu migrene,la care se adauga tulburarile de inghtire.Netratata amigdalita,poate sa sechele toata viata. Carul zanelor antibacterian O planta mai putin cunoscuta,carul zanelor,are efect anibacterian si calmeaza durerile provocate infalmatiile amigdalelor.Decoctul se prepara dintr-o ligurinta de radacini maruntite la o cana cu 250 ml de apa.Ceaiul se fierbe timp de 5 minute,se filtreaza apoi se bea caldut. Tratamentul cu acest decoct se recomanda in tratarea infectiilor cu stafilococii in raceli si in inflamtiile localizate al nivelul bronhiilor.Efectele terapeutice ale plantei se datoreaza carlininei,o substanta care distruge stafilococi,chiar si pe cei rezistenti al antibiotice,sustin specialisti. Combinatie cu efect calmant Un ceai foarte eficient pentru calmarea durerilor de amigdale se prepara din flori de soc,de menta si de coada soricelullui.Folosite impreuna ,aceste plante au o puternica actiune antiseptica si calmanta. Inflamatia se retrage treptat si durerile inceteaza daca bolnavul ba cate 2 litri de infuzie pe zi.Ceaiul se prepara din 3 linguri de amestec de plante la un litru de apa fierbinte.Dupa 10 minute,se strecoara si se bea caldut,indulcit cu miere. Otetul de mere Un adevarat balsam pentru gat avand efecte antibacterien si calamnte,se prepara dintr-o cana cu ceai de salvie in care se pun doua lingurite de otet de mere.Se bea cate o cana de ceai,indulcit cu o lingurita de miere,de doua ori pe zi,dimineata si seara,timp de o saptamana. Daca durerea cauzata de amigdalita este suparatoare si iradiaza inspre urechi si inspre dantura,o gargata te poate ajuta.Pentru prepararea ceaiului,pune o lingurita de seminte de ridiche si o lingura de miere intr-o jumatate de ceasca de otet de mere si fierbe amestecul.Filtreaza licoarea cand este calda,adauga 5 linguri de apa,si apoi foloseste-o pentru gargara.Repeta tratamentul 3 serii la rand,inainte de culcare. Smirna Gargarele cu smirna calmeaza inflamatiile.Poti prepara o solutie pentru garagara punand o ligurita de smirna si una de acid boric intr-o jumtate de litru de apa.Lasa sa se aseze 30 de minute,separa lichidul si foloseste-l la garagara.Acelasi remediu este excelent pentru ulceratii faringiene si ulcere bucale.Smirna poate fi folosita si sub forma de ceai.Pune 2 lingurite de rasina intr-o ceasca cu apa fiarta.Bea acest ceai in 3 etape de a lungul unei zile. Alternativa:inhalatia cu lapte calmeaza durerea si reduce inflamatia amigdalelor. Cerentelul Un decot foarte eficient pentru amigdalita se poate prepara din doua lingurite de radacina de cerentel care se fierbe in 100 ml de apa,timp de 5 minute.In acest ceai,poti face gargara de 4-6 ori pe zi rezultatele acestui remediu apar chiar dupa 24 de ore. Infuzia de frunze de nalba (lingura de frunze,la o cana de apa),in care se amesteca 10 picaturi de tinctura de propolis ,atenueaza simptomele amigdalitei.Exista plante care pot atenua simptomatologia in caz de amigdalita si acestea se administeaza in paralel cu medicatia alopata. Intern,se pot utilia infuzii din echinacea care cresc imunitatea generala a organismului si diminueaza inflamatia amaigdalelor.Se beau 2 cani de ceai caldut pe zi.De asemenea,infuziile de soc,tei,salvie,musetel si de nalba mare au efecte antispetice si antiinflamatoare. Amigdalita acuta ulcero-necrotica este o afectiune grava care trebuie tratata inca de la primele simptome,intrucat poate avea impliatii severe,cum ar fii aparitia otitelor,a afectiunilor cardiace sau a

13

pneumoniei.In cazul unei infectii netratate,germenul care a cauzat-o ramne in organism,slabind imunitatae si unele aczuri,provoaca septicemie si implicit moarte. Amigdalita acuta ulcero-necrotica este o forma grava a amigdalitei acute in cadrull careia,la nivelul amigdalelor,pot aparea formatiuni purulente,dureroase la atingere,care trebuie tratate imediat dupa depistarea. Altflel,se poate ajunge la bronsite,laringite sau chiar bolii mai grave,cum ar fi afectiunile cardiace sau pneumonia."Daca boala nu este tratata,germenul ramane in organism,si incet ii distruge acestuia imunitatea.Mai exista si riscul crescut de a se ajunge la septicemie ceea ce este foarte grav",a adaugat medicul O.R.L. Cu alte cuvinte,microbul care a produs amigdalita ramane in sange,de unde va fi foarte greu de eliminat,iar persoanele resimt stari accentuate de oboseala,chiar daca nu are dureri propiu-zise. Medicamentele luate dupa ureche fac mult rau.Tratamentul medicamentos va fi adaptaat,de catre medic,in functie de natura germenului.Durata optima a tratamentului este de 5-7 zile. Daca de vina este un streptococ,se recomanda administrarea unui inflamator ,a unui antialergic si a unui dezinfectant local,cum ar fi:albastru de metil,asa cum ne-a spus specialistul. In cazul in care afectiunea este provocata de o ciuperca,un antimicotic,medicament special pentru tratarea infectiilor cu diferite ciuperci,se adauga tratamentul de baza ."Ciupercile pot aparea din numeroase cauze.Mai rar se pot dezvolta si daca persoana respectiva a luat foarte multe medicamente in trecut,prea puternic sau daca tratamentul a durat prea mult timp.De aceea pacienti ar trebuie sa puna pe primul loc vizita la medic si nu tratamentul pe care si-l aplica singuri dupa ureche.Isi pot face singuri rau. Tratamentul chirurgical-amigdalectomia Datorita metodelor terapeutice moderne,amigdalectomia nu mai este atat de indicata astazi cum era in trecut.Totusi,in multe cazuri ea este preferata tratamentului medicamentos pentru evitarea unor complicatilor inutile mai ales daca starea pacientului o impune.Operatia poate ameliora foarte mult calitatea vietii copiilor care se confrunta cu multiple episoade de amigdalita si care ,din cauza bolii,dar si a tratamentului sunt nevoiti sa stea foarte mult acasa. Amigdalectomia poate fi recomandata copiilor cu infectii recurente ,amigalita cronica,amigdalita complicata,obstructii respiratori,afectarea vorbiri ca urmare a obstructiei nazale si afectarea importanta de deglutiei dar si pacienti care nu raspund la un tratament corect efectuat si mentinut chiar si 3 luni. Amigdalectomia este indicata pacientilor cu mai mult de 6 episoade de infectie intr-un an(faringoamigdalite streptococice confirmate prin teste bacteriologice),cu abcese amigdaliene asociate sau nu cu amigdalita cronoca sau recurenta.Operatia este contraindicata pacientilor cu infectii acute,cu anemie cu diateze hemoragice si risc anestezic ridicat . Operatia poate fi efectuata folosind diverse procedee ,in functie de particularitatile pacientului.Dupa amigdalectomie pacientul poate primi analgezice(acetaminofen) cu sau fara codeina ,in vederea controlului dureri,antibiotice pentru evitarea unor infectii consecutive interventiei,precum si solutii saline pentru a se mentine starea de hidratare. Complicatiile sunt minime,hemoragia fiind cea mai des citata.Ea poate fi intra operatorie,perioperatorie(sau primara ,aparuta in primele 24 ore) sau secudara(daca apare pana la 10 zile dupa operatie).Anterior efectuarii operatiei medicul trebuie sa analizeze atent,alaturi de pacient riscurile si beneficiile procedurii,si doar daca raportul este favorabil beneficiilor sa treaca la realizarea amigdalectomiei.Amigdalele sunt parte integranta a sistemului imun si chiar daca se pot infecta frecvent ,au un anumit rol in imunitate .Se pare ca daca ele sunt indepartate inutil si daca inca mai sunt functionale,capacitatea organismului de a face fata infectiilor scade seminificativ. 7.2.CONTRAINDICATIILE AMIGDALECTOMIEI a)Generale Hipertensiune arteriala foarte ridicata sau arterioscleroza avansata,in unele cazuri cu tensiune mai redusa se poate provoca sau prinde o faza hipotensiva cand se intervine,amigdalele se pot extirpa alternativ la interval de 7-10 zile; Leucemii,agranulocitoza ,anemie pernicioasa,scorbut,hemofilii;

14

,insuficienta hepatica acuta,bolile de inima decompensate,sifilisul florid,septicitatea buco-dentara ; Diabetul cere o pregatire serioasa a bolnavului la cazurile mai tinere si cu indicatie majora ; Tuberculoza in stadiul activ al boli ,se poate face amigdalectomie in perioada statinara a bolii la copii; Starea timico-limfatica accentuala,cu hipetrofia timusului si insotita de tulburari respiratori; Epidemiile de boli infectocontagioaseca:gripa,scarlatina,pojar,difterie,erizipel,poliomielita,varicela,rujeola, tuse convulsiva b)Locale: Afectiuni acute amigdalofaringiene sau cele de vecinatate(otite,bucare,nazale) care permit interventia numai la 2-3 saptamani dupa disparitia fenomenelor acute; Anomalii vasculare cu o pulsatie anormala la nivelul stalpului posterior; Rinofaringite cronice atrofice banale care cer o pregatire atenta preoperatorie,pentru ca atrofia sa nu se accentueze dupa operatie; Septicitate buco-dentara ,gningivite,stomatite,carii dentare multiple; 7.3.PREGATIREA PREOPERATORIE Pregatirea preoperatorie a bolnavilor inainte de operattie variaza de la caz la caz.In general trebuie sa dam atentie urmatoareleor date: Termenul de la prima angina; Coagulabilitatea sangelui; Starea cavitatii bucale; La toti bolnavii trebuie sa se efectueze urmatoarele analize; Timpul de sangerare si coagulare a sangelui; Hemoleucograma; seroreactii pentru Luess; numarul trombocitelor; radioscopia cardio-pulmonara; glicemia,urea sangvina al bolnavii de peste 40 de ani; Cand timpul de coagulare trece de 10 minute si cel de sangerare de 4 minute,se admnistreaza bolnavului timp de 10-15 zile,solutie de clorura de calciu ,vitamina C,vitamina K ,1-2f/zi sau hemosistan; Daca la examinarile repetate coagularea sangelui nu a crescut,se adminsitreaza intravenos saruri de calciu,ser de col,injectii cu pitllitina,se pot face iradiatii cu raze X pe splina,transfuzii de sange in cantitati mici de 30-50 ml. Se impun controlul si asanarea focarelor buco-dentare si nazo-sinuzale.De asemenea se fac : controlul renal,al aparatului cardio-vascular,controlul clinic si radiologic pulmonar,controlul temperaturii 2-3 zile inaintea operatiei; Dupa caz se mai poate face si urmatoarele examinari:intradermoreactia la tuberculina pentru copii,controlul protrombinei la hepatici,controlul aleergiei; In reumatismul articular acut,cand este interesat si endocardul,interventia trebuie facuta cat mai repede,daca starea generala o permite pentru a nu lasa o leziune ireversibila; In reumatismele cronice,nevralgii,nefrite reumatice,lumbago,pregatirea se face inainte cu 3 zile cu sulfamide si salicitat. In artrita infectioasa se administreaza penicilina. In infartul miocardic interventia se poate face doar la 6 saptamani de la aparitia bolii. In nefrite acute si cronice,interventia trebuie sa fie precedata de un tratament igieno-dietetic medicamentos si protectia cu penicilina(8000000U/zi) pentru a evita pusee de acutizare timp de 7-10 zile ianinte si dupa operatie,putandu-se aduaga antihistaminice de sinteza. Epilepticii sunt pregatiti in prealabil cu luminal.

Hiperazotemia

15

Dezinfectia bucala si rinofaringiana cu gargarisme si instilatii de uleiuri dezinfectate In fosele nazale este indicata cu 3 zile inainte de interventie; Fumatoriii trebuie sa abandoneze tutunul 3 zile inainte de operatie,celor nervosi li se va adminsitra cu o ora inainte un calmant obisnuit si in seara pregatitoare operatia luminal si rar morfina. Se va face si o pregatire psihca a bolnavului prin: -tratarea suferintelor psihice mari in legatura cu boala; -se va prelungi somul fiziologic prin administrarea de dormitai sau ciclobarbital(o tableta). Asistenta medicala care intra in contact direct cu bolanvul trebuie sa dea dovada de profesionalism si constiinta profesionala.In acest sens sunt recomandate discutii incurajatoare cu bolnavii,lamuriri asupra operatiei,anesteziei,asupa avantajelor aduse de actul chirurgical. 7.4.ANESTEZIA Felul anesteziei se indica dupa varsta si starea sistemului nervos al bolnavului.Advantajele anesteziei locale fata de cea generala la adult sunt de necontestat .La copii sub 3 ani la care amigdalectomia este exceptionala,se face anestezie locala cu solutie de novocaina 0,5% cate 3 -4 ml de fiecare parte sau anestezie generala prin intubatie. La copii trecuti de 10 ani se va face anestezie generala,in primul rand la copiii coreici ce au miscari prea accentuare sau la cei ce insista sa li se faca anestezie generala.Copii mai mari si adulti se opereaza obisnuit cu anestezie loco-regionala,prin infiltratie de novocaina,solutie de 0,5 sau 1%-2% .Anestezia de baza cu o fiola de Diluaden antropina sau chiar un simplu sedalgin ,se administreaza subcutanat cu o ora inaintea operatiei.La bolnavi cu reflexe faringiene exagerate se face o badijionare sau mai bine o pulverizare cu o solutie de cocaina 2-5% sau dicaina 1-2% . Cantitatea de solutie pentru fiecare parte este de 10-15ml . Anestezia este precedata de o premedicatie (mialgin 1f IM) cu 15-20 minute inainte,avand in vedere ca o sedare prea puternica a bolnavului face dificila colaborarea cu el si predispune la lipotimii. Pozitia bolnavului in anestezie locala este sezand pe un scaun (tip O.R.L.) ,un ajutor spijinindui capul. Chirurgul se azeaza in fata bolnavului fiind imbracat in halat steril cu manusi sterile ,in dreapta sa fiind masa cu instrumentul steril pregatit in ordinea utilizari acestuia. Anestezia trebuie sa produca insensibilitatea reegiunii operate abolirea reflexelor de voma cu conservarea refluxului de aparare laringiana ,bolnavul cooperand cu medicul scuipand,tusind ,inghitind si deschizand gura la solicitatea acestuia.Medicul efectueaza amigdalectomia. 7.4. Complicatii Posteoperatorii Cele mai dese complicatii postoperstorii ale amigdalitei sunt hemoragiile,apoi complicatiile infectioase(mai rar) si complicatiile diverse (fonatori,nervoase,distrofice) in nod exceptional. 1.Hemoragiile postoperatorii-desi usoare si neinsemnate in marea majoritate a lor,totusi prin prelungirea in timp,determina in organism importante tulburari,in urma carora bolnavul se resimte multa vreme. Clasificarea hemoragiilor postoperatorii: a) in timp: -precoce(de la 1-6 ore de la interventie); -tardive(apar in a 5-a,a 8-a zi de la interventie); b)dupa gradul de hemoragie: -usoare(benigne)-cele mai dese; -grave-mai rar; In raport cu impartirea lor,acestea beneficiaza de tratamentul lojei sau sutura plierilor sau leg tura vasului lezat. Ligatura crotidei externe se face numai in cazuri exceptionale cand celelalte metode nu dau rezultate. La copii vom fi mai atenti,fiindca poate aparea o hemoragie postoperatorie in timpul somnului.Acestea poate fii prevenita prin supravegherea foarte atenta a copilului,asezandu-l sa doarma cu capul intr-o parte,pentru a vedea sangele ce se scurge prin comisura buzelor sau se observa miscarile faringelui la inghitire. Hemoragiile tardive pot aparea cand se elimina escara,nu sunt grave si se produc din cauza nerespectarii regimului alimentar. 2.Complicatii infectioase-sunt mult mai rare decat hemoragiile si sunt impartite asfel:

16

a)locoregionale: -angina postoperatorie sau faringita acuta febrila prin inflamatia peretelui posterior al valului cu febra si reactie ganglionara cervicala; -abcesul laterofaringian datorat unei tehnici de anestezie gresita; -complicatii auriculare cand se face si adenoidotomia; b) la distanta -abcesul pulmonar acut ce se produce prin aspiratia sangelui sau fragmentelor de amigdala in timpul narcozei sau pe cale nervoasa sau limfatica; -complicatii pulmonare cand tamponamentul prelungit al lojei impiedica expectoratia suficienta. c)generale-septicemia postamigdalectomica exceptionala. 3.Complicatii diverse: sindromul hipertermie-paloare la copii,hiperpirexie simpla la adulti; diabet insipid tranzitoriu; agronulocitoza; acetonemie; edem acut sau chiar spasm faringian; salivatie abundenta; tulburari trofice:faringita atrofica,keratoza faringiana; tulburari vocale datorate viciilor de cicatrizare sau paralizia valului; exceptional,poate interveni torticolisul; Rezultatul operator este foarte bun in amigdalitele hipertrofice si critice,bun in infectia cu focar amigdalian corect diagnosticata,in constant si uneori defavorabil in alergii.

II. STUDII SI REZULTATE


II.1. Tratamentul cu azitromicina in amigdalita acuta la copii Conf.Univ.Dan Cristian Gheorghe Clinica ORL,Spitalul M.S.Curie-Bucuresti Durata:iunie-decembrie 2006 Faringo -amigdalita acuta Este una din cele mai frecvente afectiuni pentru acre copii se pezinta la medic. Clasic,Streptococus pyogenes Grup A reprezinta cea mai ferecventa cauza a faringitei acute;cu toata acestea doar un mic procent de pacienti sunt infectati cu acest tip de streptococi. Mai mult,Streptococus pyogenes Grup A reprezinta singura forma de faringita pentru care trtamentul antibiotic este absolut necesar. De aceea,pentru un pacient cu faringita acuta,decizia clinica ce trebuie luata este in functie de etiologie;

Rolul Studiului:
Adaptarea medicatiei antibiotice actuale la etiologia amigdalitei acute; Studiul eficacitatii azitromicinei in context clinic; Observarea compliantei si a eventualeleor reactii adverse ale terapiei cu azitromicina Material,metoda : Studiu de tip prospectiv Lot de studiu:copii internati in Clinica ORL(au fost luati in observatie 33 de copii) Perioada studiului:iunie-decembrie 2006

Material,metoda(2) :

Criterii de includere:dg. de amigdalita acuta Criterii de excludere: Lipsa simptomelor si a semnelor de afectare locala Absenta semnelor genrale Prezenta unei infectii acute de cai respiratorii inferioare

Material,metoda(3) :
Examen clinic ORL :

17

Semne de inflamatie acuta amigdaliana:congestie,eventual depozite plutacee Simptome de inflamatie amigdaliana:odonofagie,disfagie; Semne genrale de infectie acuta:febra;
Absenta semnelor de infectie a cailor respiratorii inferioare;

Material,metoda (4)
Examene complememntare: -hemoleucogrma -exudatul faringian Tratamentul : Azitromicina 12mg/kc/zi,timp de 5zile

Material,metoda(5)
Controlul evolutiei clinice a urmarit : Aspectul curbei febrile Disparitia odinofagiei,cu reluarea alimentatiei normale Disparitia depozitelor exudative de la nivelul amigdalelor Repetarea exudatului farinfian la 14 zile de la debutul bolii acute

Rezultate : o La 9 pacienti( 27,2% din cazuri) s-a depistat streptococ -hemolitic grup A inainte de
inceperea taratamentului;

o La 10 din pacienti(303,3% din cazuri) exudatul a izolat S.aures-2 tulpini au fost meticlicinorezistente; o Restul copiilor cu amigdalita au prezentat exudate etichetate drept flora de contaminare(dg.bacterian poate fi fals negativ,deoarece germenii atipici sunt dg. serologic!) Rezultate (2) : o La 2 dintre pacienti terapia a fost oprita datorita intolerantei digestive. o Urmarirea clinica a aratata disparitia febrei la: -64 % din cazuri (20 de pacienti) dupa 24 de ore -29% din cazuri (9 pacienti) dupa 48 de ore Rezultate (3) : o Disfagia a disparut in 93 % din cazuri(29 pacienti) dupa 72 de ore; o Semnele locale de inflamatie locala au disparut complet in 93% din cazuri(29 pacienti)dupa 4 zile. o Exudatele faringiene de controlo(efectuiate la 14 zile de la initierea tratamentului)au fost negative in proportie de 100 % Discutii : Etiologia amigdalitei acute : Virusuri(adv,vsr,etc) S.pyogenes ( hemolitic grup A),S.aures(strepcococul auriu); Recent s-a demosntrat ca o parte importanta a faringitelor non-streptococice sunt produse de Mycoplasma pneumoniae si Chlamydia pneumoniae Definirea ponderii reale a acestor bacterii in producerea faringitei acute poate fi utila pentru a lua decizia diagnosticarii lor si a abordarii teapeutice. Discutii (2): Etiologia amigdalitei acute Mycoplasma pneumoniae poate produce faringita acuta,in timp ce Chlamydia pneumoniae pare sa fie in special co-agent infectios; Ambele pot fi eradicate la copii,doar cu macrolide(in cazul in care nu exista rezistenta); Penicilina v,amoxilicina,cefalosporinele-considerate a fi terapie de prima linie in faringitele streptococice-Nu sunt active impotriva acestor bacterii atipice! Discutii (3) :

18

Demersul etiologic Dificultatile aprecierii etiologiei: -cavitate spontan septica -dificultatea deosebirii de starea de purtator sanatos Discutii (4) : Demersul etiologic: Elementele clinice clasice care sugereaza natura streptococica a faringitei: - Exudatul amigdalian si adenopatiile - Laterocervicalele(Kaplan,1971); - Atentie la infectia cu EBV Discutii (5): Date epidemiologice Incidenta infectiei cu streptococ hemolitic de orice tip:1,95/100.000 Incidenta strepcococului hemolitic grupa A la pacientii cu faringita acuta: 50% sau 15-30% Incidenat in populatia sanatoasa:16,9%+ Discutii (6): Date epidemiologice: Virulenta legata de prezenta proteinei M:rezistenta la fagocitoza,multiplicare in sange,initiere in infectie; Peste 150 de stereotipuri diferite in functie de variatiile genei ce encondeaza proteina M; Discutii (7): Date epidemiologice: Episoade recurente de amigdalita sunt specifice infectiei acute cu M.pneumoniae. Acest lucru este considerat un parametru util in diferentierea M.pneumoniae De alti patogeni in amigdalita acuta; Istoric de wheezing recurent-semnificativ mai frecvent in infectia acuta cu mycoplasma pneumoniae Discutii (8): Demersul diagnostic precis: Exudatul faringian este cel mai adesea negativ,datorita terapiei antibiotice necontrolate administrate preexaminare(Raz,1987) Ramane examenul diagnostic standard de confirmare a infectiei sreptococice Discutii (9): Demersul diagnostic precis: Teste rapide de depistare a antigenului streptococic:sensibilitate de 80-90%(Bisno,2001) Investigatie seriologica secifica-pt antigenii aticpici(M.pneumoniae,C.pneumoniae) Discutii(10): Tratamentul amigdalitei acute: Penicilina a constituit antibioticul de electie in faringita acuta streptococica,macrolinele au fost utile in cazurile de alergie la peniciline; Datorita cresterii rezistentei pneumococului la penicilina in Europa,precum si in importanta crescuta a germenilor atipici in etiologia amigdalitei acute,macrolinele se impun ca prima linie de terapie. Discutii (11): Tratamentul amigdalitei acute: Dintre macolide,azitromicina se deosebeste de ceilalti agenti antimicrobieni prin profilul farmacocinetic unic,cea mai importanta proprietate fiind selectivitatea pentru tesuturile infectate. T1/2 de 68 de ore concentratiile tisulare ce raman crescute,timp de 5-7 zile de la ultima administrare,activitate sustinuta antimicrobiana,in profida unei administrari scurte. Concluzii

19

AZITROMICINA poate fi considerata ca terapie de prima linie,datorita spectrului


antimicrobian tintit pe germenii implicatii in IACRS(activitate si asupra germenilor atipici); Concentratiei crescute in tesutul amigdalian infectata(de 150x mai mari decat concentratiile serice); Administrarii comode,de scurta durata;12mg/zi x 5zile; Aceasta adminsitrare confera medicului siguratanta efectuarii de catre pacient a unui tratament complet. Concluzii (2): Azitromicina-poate fi luata in considerare ca terapie de prima linie,datorita: Posibilitatii asocierii altor medicamente; Tolerabilitatii digestive foarte bune; Profilul se siguranta crescut(se administreaza la copii din prima luna de viata)

II.2. AMIGDALITA CRONICA 3 CAZURI PRACTICE: Cazul I


1.CULEGEREA DATELOR Identificarea pacientului: Nume:R Prenume:R Varsta:37 de ani Data internarii:05.05.2008,ora 10 Diagnostic de internare:amigdalita cronica : Motivele internarii: -amigdale hipertrofice -pentru amigdalectomie Anamneza: Antecedente heredo-colaterale:fara importanta Antecedente personale,fiziologice,patologice: -repetate pusee de amigdalita acuta -reumatism postangios Conditii de viata si de munca :bune Comportare fata de mediu:orientat temporo-spatial,cooperant Istoricul bolii:Bolnav cu frecvete pusee de amigdalita cronica in antecdente; Examen clinic general: Stare generala:alterata Tegumente si mucoase:normal colorate; Tesut subcutanat:normal reprezentatat S.L.G. :amigdale hipertrofice S.O.A.:integru Aparat respirator :torace normal conformat Aparat cardio-vascular:cord in limite normale Aparat digestiv:abdomen suplu,ficat ,splina,in limite normale`; Aparata uro-genital:loje renale nemodificate,mictiuni fiziologice S.N.C :clinic normal Examen O.R.L. -amigdale hipertrofice -amigdale hipersenibile la palpare Cazul II 1.CULEGEREA DATELOR Identificarea pacientului : Nume:M Prenume:R

20

Varsta :23 ani Data internarii :09.05.2008,ora 11 Diagnostic de internare:amigdalita cronica Motivele internarii:-pentru amigdalectomie Anamneza: Antecedente heredo-colaterale :fara importanta Antecedente personale,fiziologice,patologice:amigdalita repetata Conditii de viata si de munca:bune Comportarea fata de mediu:orientat temporo-spatial,cooperant Istoricul bolii:Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita cronica hipertrofica pentru efectuarea interventiei chirurgicale; Examen clinic general: Stare generala:alterata Tegumente si mucoase:normal colorate Tesut subcutanat:normal reprezentat S.L.G. :amigdale hhipertrofice S.O.A. :integru Aparat respirator:torace normal conformat Aparat cardio-vascular:cord in limite normale Aparata digestiv:abdomen suplu,ficat,splina,in limite normale Aparat uro-genital:loje renale nemodificate,mictiuni fiziologice S.N.C.CLINIC NORMAL Examen rinoscopic: -anterior sept nazal deviat -pitulara normal colorata -foze nazale uscate. Laringoscopie indirecta : -endolaringe de aspect normal; -corzi vocale mobile,fonatia si respiratia fara staza salivara in sinusurile filiforme; Otoscopie: -conduct auditiv extern liber,timpane de aspect normal; Cazul III 1.CULEGEREA DATELOR Identificarea pacientului: Nume:G Prenume:I Varsta:22 de ani Data internarii:02.06.2008,ora 09. Diagnostic de internare:amigdalita cronica Motivul inernarii:-pentru amigdalectomie; Anamneza: Antecedente hetero-colaterale:fara importanta Antecedente personale,fiziologice,patologice: -repetate pusee de amigdalita acuta -scarlatina Conditii de viata si de munca:bune Comportarea fata de mediu:orientata temporo-spatial,cooperant Istoricul bolii:Pacienta cu amigdalita acuta re4petata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita cronica pentru efectuarea interventiei chirurgicale. Examen clinic general: Stare generala:alterata Tegumente si mucoase:normal colorate Tesut subcutanat: normal reprezentat S.L.G. :amigdale hipertrofice

21

S.A.O.:integru Aparat respirator:torace normal conformat Aparat digestiv:abdomen suplu,ficat,splina,in limite normale Aparat cardio-vascular:cord in limite normale S.N.C.:clinic normal Examen O.R.L.: -amigadalele hipertrofice; -faringe hipersensibil la palpare; -cripte amigdaliene pline cu cauzem cu miros fetid

3. IMPACTUL AMIGDALECTOMIEI ASUPRA VIETII SI RECUPERARE POSOPERATORIE


Ca orice interventie chirurgicala,amigdalectomia sperie oameni doar la auzirea acestui termen,si doar la auzirea faptului ca o boala care pentru multi este banala si de multe ori se vindeca nefiind tratata poate ajunge pana in punctul in care trebuie sa fie iradiata cu ajutorul bisturiului.Operatia in sine nu este atat de dificila pentru pacient,cat dificil este timpul dinaintea operatiei,intreruperea activitatilor zilnice,efectuarea pregatirrilor,spitalizarea si de asemenea poate cea mai grea perioada eset ceea postoperatorie.Perioada de recuperare in urma acestei interventiei difera de la persoana la persoana,diferentierea facandu-se in functie de varsta,sex,si mai ales personalitatea fiecarui pacient.Cazurile practice confirma faptul ca un copil sub 11 ani se reface mult mai repede decat un adult,poate acest proces de recuperare accelerat este datorat si faptului ca copilul nu intelege pe deplin gravitatea interventiei si ceea ce aceasta implica.Persoanele adulte sunt mai sceptice,mai introvertite atunci cand trec printr-o asemenea experienta care oricum am lua-o influienteaza viata acestora .De asemenea operatia in sine este mult mai putin dureroasa si are un impact emotional mai atenuant daca se face sub anestezie totala.Deoarece in timpul operatiei se pierde o mare cantitate de sange,iar la vederea acesteia pacientul poate ramane cu anumite traume emotionale postoperatorii.Un rol foarte importnat in recuperarea postoperatorie il are in special medicul curant si mai ales familia.Pacientul trebuie sa fie inconjurat cu atentie,ingrijire,rabdare si daca este cazul cu consiliere psihologica.In primele zile de la operatiei fie ca pacientul este adult sau copil,nu va putea sa vorbeasca timp de cateva zile,iar acest lucru nu este foarte uor pentru persoana in cauza. III.PROFILAXIA Datorita existentei unei varietati largi de bacterii si virusi implicati in etiologia amigdalitelor,metoda cea mai eficienta de prevenire a imbolnavirii este urmarea normelor de igiena si de sanatate. Este importanta sa se evite contactul apropiat cu persoana infectata.Este recomandata respectarea normelor de igiena,in special in preajma,persoanelor infectate,spalatul mainilor si pastrrea obiectelor de igiena (periuta de dinti),numai pentru uz personal.De asemnea este recomandat si necesar spalarea si dezinfectarea suparfetelor si a obiectelor care vin in contact.Copii trebuie educati sa foloseasca servetelul. In cazul in care stranuta sau tusesc sau pentru stergerea nasului.In locurile publice este recomandata folosirea servetelelor dezinfectante pentru curatirea obiectelor care vin in contact cu pielea.Este intersis fumatul in preajma copiilor. a) Profilaxia-infectiei de focar- se face prin; -campanii antiadenoidiene,control si asistenta larga stomatologica,tratament la timpul infectiilor inflamatorii,rino-sinuzite-otice; -se vor evita,in afara de cazurile speciale,vaccinurile dupa starile angioase; -se vor tine sub supravehere,in special copiii care au facut angine,pentru a surprinde din timp primele simptome reumatice,renale; -se va urmari modificarea reactivitatii organimsului,schimband unele conditii existente si creand altele noi; -amigdalaectomia precoce se impune in toate cazurile de complicatii generale cu punct de pleacre faringian; b) Profilaxia amigdalitei cronice :

22

-alimentatia are un rol foarte important in apararea mucoaselor,mai ales la copii,pentru acest motiv se recomanda ca sugarii sa fie alimentati cu lapte de la mama,care in afara de proteine ,glucide si lipide contine toti factorii necesarii pentru o crestere armonioasa precum:sarurile minerale:Na,S,Cl,Ca ,K,P,Mg. Nu numai sugarul ci adultul ncesita o alimentatie adecvata(se stie ca alimentele bogate in grasimi animale scad rezistenta mucoaselor la infectii ). - evitarea bauturilor foarte reci sau foarte calde,excesele de alcool,nicotina si condimente; -evitarea mediului ambiant prea uscat sia prafului deoarece produc cataruri cronice; IV.CONCLUZII Amigdalita reprezinta inflamarea amigdalelor care poate fi de natura infectioasa sau nu; Se poate vindeca fara tratament atunci cand imbraca o forma virala; Se manifesta prin marirea in volum,inrosirea si aparitia de pete albe la nivelul amigdalelor,dureri in gat(simptome generale); Este o boala mai frecventa la copii decat la adulti; Cea mai frecventa si eficienta metoda de diagnosticare este exudatul faringian si pe baza acestuia se hotaraste si tratamanetul: medicamentos sau chirurgical; Atunci cand amigdalita este cronica, se recurge in multe cazuri la amigdalectomie; Amigdalita infectioasa netratata poate duce la afectarea unor organe foarte importante precum rinichiul, inima si articulatiile; Cea mai buna metoda de preventie este respectarea regulilor de sanatate si igiena;

Bibliografie: 1.www.wikipedia.com(22.11.2012-ora 09:45) 2.www.scribd.com(22.11.2012-ora 11:34) 3.www.sfatulmedicului.ro(25.11.2012-ora 13:21) 4.Dictionar de medicina,Editia a VI-a ,Editura All 5.Stefan Surtea-Otro-rino-Laringologie,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980; 6.D.Sarafoleanu.,C.Sarafoleanu-Compediu O.R.L.-Editura National 1997 7.www.alertaorl.blogspot.ro (05.12.2012,ora14:30) 8.Eugen Ciofu,Carmen Ciofu sential in pediatrie,Editia a II-a,Editura Medicala Amaltea,2002,Bucuresti;

23

TERMINOLOGIE 1. Amidon = Substanta organica reprezentand forma de stocare a hidrocarburilor in majoritatea plantelor si un constituent major al dietei; 2. Amielinic= Lipsit de teaca de mielina (cu referire la fibrele nervoase); 3. Amigdala = Formatiune n form de migdala,situata in fundul gurii de o parte alta si de alta a omusorului; 4. Amigdalita = Stare patologica caracterizata prin inflamarea amigdalelor; 5. Amigdalotom = Instrument folosit pentru extirparea amigdalelor; 6. Amilaceu = Care contine sau este constituit din amidon; 7. Amilazurie = Eliminarea amilazei prin urina; 8. Amiloidoza =Fenomen patologic care const n formarea si depozitarea in anumite organe a unei substante proteice amorfe; 9. Amilolitic=Care hidrolizeaza amidonul; 10. Amiloree=Continut mare de amidon in fecale; 11. Amiloza =Component solubil al amidonului; 12.Aminoacid=Acid organic ,constituient principal al amteriei vii,intra in compozitia proteinelor; 13. Aminoacidurie=Prezenta aminoacizilor in urina; 14.Amiostenie = Scadere a fortei musculare; 15. Amiotonie =Pierdere sau scadere foarte pronuntata a tonusului muscular; 16. Amiotrofic = Atrofie a unui grup de muschi; 17. Amiotrofie = Atrofie a unui grup de muschi, frecventa in unele boli ale sistemului nervos, articulare, musculare, etc; 18.Amitoza=Diviziune directa a celuleor animale si vegetale,la care nu apar cromozomi; 19.Amnestic=Care provoac amnezie; 20. Amnezie=Boala care consta in pierderea partiala sau totala a memoriei;

24

21. Amniocenteza=Prezinta punctionarea membranelor ovulare pe cale transabdominala (utilizata mai curent) sau pe cale vaginala, in scopul recoltarii de lichid amniotic; 22. Amniocit = Celula de origine fetala regasita in lichidul amniotic; 23. Amniografie = Radiografie a amniosului cu ajutorul unei substane de contrast; 24. Amnios = Membrana limitanta a oului fecundat, pe fata interna a placentei si a cordonului ombilical; 25. Amnioscopie =Examen endoscopic al lichidului si spatiului amniotic; 26. Amniotic = Lichid care se afla in amnios si care este eliminat inainte de nastere; 27. Amoniac = Gaz incolor,sufocant,inecacios,combinatie a hidrogenului cu azotul; 28. Amoniemie = Prezenta amoniacului in sange; 29. Amoniurie = Prezenta amoniacului in urina; 30. Amorf =Ceva ce nu prezinta structura cristalina,este dezorganizat; 31. Amorfognozie =Imposibilitatea de a recunoaste tactil obiectele; 32. Amorsa =A face sa se produca ceva printr-o actiune exterioara; 33. Amp =Acid adenozinomonofosfatic; 34. Ampicilina =Antibiotic cu spectru larg; 35. Ampliatie =Cresterea dimensiunii cutiei toracice in timpul inspiratiei in toate directiile; 36. Amplificare genica =Producerea in interiorul corpuluui uman de copii de secvente de ADN; 37. Amplificator =Aparat folosit in medicina cu scopul de a reproduce un semnal,de obicei unul electric cu intesnitate marita; 38. Amplificator de luminanta =Aparat care are capacitatea dea tranforma o imagine optica in una electrica; 39. Amplimer = Fragment de ADN produs in cursul reactiei in lant a polimerazei; 40. Ampliometru toracic =Aparat pentru masurarea amplitudinii miscarilor respiratorii,fie in inspiratie,fie in expiratie; 41. Amprenta =Semne care reproduc neregularitatile pielii de pe buricele degetelor; 42. Amprenta dentara =Mulajul unui dinte sau a mai multor cu scopul producerii de proteze dentare sau replica a formatiuni copiate; 43. Ampula (tubullara)=Portiune dilatata situata la extremitatea trompei uterine; 44. Amputatie = Sectioanrea sau retezarea unui membru sau a unei parti proeminente a corpului ; 45. Amsacrine =Medicament citotoxic folosit pentru tratarea leucemiei miloide acute; 46. Amuzie =Pierderea functiilor de intelegere,elaborare si exprimare muzicala,ignoranta in ceea ce priveste muzica; 47. Anabioza=Revenirea la viata a unor organisme dupa o intrerupere a semneleor vitale; 48. Anabolism=Faza a metabolismului in care organismul sintetizeaza substante proprii provenite din nutrimentele ingerate; 49. Anabolizant=Medicament/supliment care activeaza anabolismul; 50. Anaclitic= In asociere cu,bazat pe,dependent de;

25