Sunteți pe pagina 1din 13

PROIECT M3 MIJLOACE DE MASURARE A TENSIUNI ELECTRICE

REALIZATOR:MOCANU MARIAN Cls.a XI-a F

CUPRINS

Argument2 1.Masurarea tensiunilor electrice..3


1.1 Masurarea directa in circuitul de c.c....3 A. Montarea voltmetrelor in circuit..4 B. Extinderea domeniului de masurare.....................................................5 C. Voltmetre cu mai multe domenii de masurare ....................................................6 1.2 Masurarea direcata in circuitul de c.a ............................................................7 A. Transformatorul de masurat................................................................................7 B. Erori , clase de precizie. 9 C. Tipuri constructive ............................................................................................11

Bibliografie.....................................................................................12

Argument
tiinta este un ansamblu de cunotine abstracte i generale,fixate ntr-un sistem coerent obinut cu ajutorul unor metode adecvate i avand menirea de a explica , prevedea i controla un domeniu determinat al realitaii obiective. Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n urm cu un secol si jumatate,au deschis o er nou civilizaiei omeneti. Problema mecanizarii n procesul de producie a aparut odat cu primele mijloace tehnice (obiecte,materiale) care adoptau eforturile fizice ale omului la cerinele interveniei asupra proceselor n sensul minimizarii acestor eforturi.n aceast etap omul este nemijlocit legat de procesul de producie , iar interveniile sale fizice si intelectuale sunt absolut necesare producerii de bunuri materiale .Conceptul de mecanizare a cunoscut o continu evoluie in strns corelaie cu evoluia proceselor de producie i cu evoluia tehnologic. Utilizarea unor manipulatoare , sisteme complexe de alimentare i transport, scule i materiale in procesul de producie , n cadrul unor fluxuri tehnologice bine definite reprezentnd etapa important in asigurarea produciei de bunuri materiale si n acelai timp cerina primar n vederea trecerii la etapa automatizrii. Prin automatizarea proceselor de producie se urmarete asigurarea tuturor condiiilor de desfaurare a acestora far intervenia nemijlocit a operatorului uman.Aceast etap presupune crearea a acelor mijloace tehnice capabile s asigure evolutia proceselor ntr-un sens prestabilit asigurndu-se producia de bunuri materiale la parametrii dorii. Lucrarea de faa realizat la sfaritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului, consider c se incadreaz in contextul celor afirmate mai sus. Doresc s fac dovada gradului de pregatire in meseriaTehnician in instalatii electrice avand cunotine dobandite in cadrul disciplinelor de invtmnt: Masinii electrice , Sisteme de reglare automata si Tehnici de masurare in domeniu Lucrarea cuprinde 2 capitole conform tematicii primite.

1 Masurarea tensiunilor electrice


1.1 Masurarea directa in circuitul de c.c
Tensiunea electrica este definite ca diferenta de potential electric dintre doua puncte.Unitatea de masura pentru tensiuni in sistemul S1 este voltul, avand ca sinbol V. In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire directa, cu

aparate gradate in volti, numite voltmeter. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie. La trecerea curentului electric printr-un aparat conform legii lui Ohm, la bornele acestuia apare o tensiune : U=Ira (1) Din relatia (1) se deduce :
I= U ra

( 2 )

Daca in caracteristica statica de functionare se exprima I prin U/ra se obtine:


U = f = f 1 (U ) r a

( 3 )

Din aceasta relatie se observa ca indicatia este o functie si de tensiunea de la bornele aparatului, deci acesta poate functiona si ca voltmetru. Daca prin aparat trece un curent egal cu curentul sau nominal atunci indicatia sa va fi maxima si tensiunea la bornele sale va reprezenta tensiunea nominala a aparatului : Ua =Iarr ( 4 ) Deci, orice aparat de masurat se caracterizeaza, pe langa curentul sau nomonal Ia si rezistenta sa proprie ra, si prin tensiunea sa nominala Ua .

A. Montarea voltmetrelor in circuit Pentru ca voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit, el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte,astfel in cat tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la bornele sale. Ca si cazul ampermetrelor, la mutarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin. In circuitul din figura 1,a,inainte de montare voltmetrului tensiunea intre punctele a,b este :
U= RE = R + ri 1 r 1+ i R E

Dupa montarea voltmetrului (figurei 1.b), tensiunea intre punctele a, b devine:


Rrv R + rv E Um = E= Rrv r R + rv ri + 1+ i R + rv R rv R = rv Pentru ca U = Um este necesar ca raportul r sa fie aproximativ egal v cu 1. Acest lucru este posibil numai daca rv R (in suma R+rv, R sa poata fi

neglijat fata de rv). Concluzie ! Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea acestuia din urma sa se modifice cat mai putin, este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie ct mai mare decat rezistenta in paralel pe care se monteaza. Important ! La montarea gresita a voltmetrului, in serie cu circuitul, datorita rezistentei foarte mari a acestuia curentul in circuit scade foarte mult.

Fig 1

B. Extinderea domeniului de masurare De obicei, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica, sub un volt. Cand tensiunea de masurat U este mai mare decat tensiunea nominala a aparatului, se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive numite rezistente aditionale. Rezistenta aditionala este o rezistenta de valuare mare, care se monteaza in serie cu aparatul magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masurat . Pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din figura 2 . Se observa ca atat prin instrumentul de masurat, cat si prin rezistenta aditionala, trece acelasi curent, Ia :

Fig 2
Ia = Ua Ua = ra ra + rad

(3.16)

Din aceasta relatie se poate deduce:


r +r r U = a ad = 1 + ad = n, Ua ra ra

(3.17) in care n indica de cate ori tensiunea de masurate este mai mare decat tensiunea nominala si se numeste coeficient de multiplicare. Din relatia:
n = 1+ rad ra

se obtine :
6

rad = ra (n 1)

Rezistenta in ohmi pe volt. Aparatel utilizate ca voltmetre sunt caracterizate adesea prin rezistenta necesara pentru a extinde domeniul de masurare cu un volt, cunoscuta sub denumirea de "rezistenta in / V In relatia (3.19), daca se considera U = 1V, se obtine:
R[ / V ] = 1 Ia

Relatia (3.20) arata ca rezistenta in ohmi pe volt ce caracterizeaza un aparat este inversul curentului sau nominal. Rezistenta aditionala pentru un anumit domeniu de masurare se va obtine inmultind rezistenta in ohm pe volt cu tensiunea corespunzatoare intervalului respectiv :
rad = U 1 U = Ia Ia

(3.21)

Avand in vedere ca voltmetrele trebuie sa indeplineasca conditia rv > R, cu cat voltmetrul are rezistenta in ohm pe volt mai mare, cu atat el este mai bun. Cele mai bune voltmetre care se construiesc in prezent folosesc aparate magnetoelectrice avand curentul nominal de 10 A , adica o rezistenta de 100 000 /V.

C. Voltmetre cu mai multe domenii de masurare Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai multe domenii de masurare, ce se schimba cu ajutorul unui comutator. Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cate una pentru fiecare interval de masurare, sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie (fig. 3, a si b). Pentru cel de-al doilea caz
rad 1 = R1 ; rad 2 = R1+ R2 ; ........................ radk = R 1 + R2 + ... + Rh

Figura 3

VOLMETRU CU MAI MULTE INTERVALLE DE MASURARE


a- cu cate o rezistenta aditionala pentru fiecare interval ; b- cu rezistenta in serie

1.2 Masurarea Directa a tensiunilor in circuitul de c.a A. Transformatorul de masurat Transformatoarele de masurat sunt transformatoare electrice, speciale, larg utilizate in tehnica masurarilor datorita urmatoarelor avantaje : permit extinderea intervalelor de masurare ale aparatelor de masurat utilizate in curent alternativ (ampermetre, voltmetre, wattmetre, varmetre, contoare etc.) ; asigura protectia personalului de deservire, prin izolarea aparateior de masurat fata de circuitele de inalta tensiune; permit standardizarea aparatelor de masurat pentru anumite valori adoptate la fabricarea in serie a acestora : 5 A sau 1 A pentra ampermetre si 100 V sau 110 V pentru voltmetre. | Dupa marimea pe care o reduc, transformatoarele de masurat se | impart in transformatoare de curent si transformatoare de tensiune. Uneori ele sunt numite reducatoare" de curent sau de tensiune. | Principiul de functionare al acestor transformatoare este asemanator cu cel al transformatoarelor de forfa si consta in transferul de energie
8

electromagnetica de la o infasurare primara la o infasurare secundara, prin fenomenul de inductie electromagnetica. Constructia. Un transformator este un ausamblu de bobina (infasurari) cuplate magnetic. Pentru a se realiza un cuplaj magnetic strans, cele doua infasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun astfel incat aproape tot fluxul magnetic crcat_de. o infasurare sa treaca si prin cealalta. In figura 7.1 este reprezentat scheatic un transformator. Pe miezul magnetic sint infasurate N1 spire_reprezentand infasurarea primara si N2 spire reprezentand infasurarea secundara. La bornele infasurarii primare se aplica o tensiune U1, iar la bornele infasurarii secundare se ob|ine o tensiune U2. Prin infasurarea primara trece un curent de intensitate Ilt iar prin infasurarea secundara un curent de intensitate I2. Rolul transformatorului este de a transmite energia electromagnetica din circuitul primar in circuital secundar, modificand parametrii care caracterizeaza aceasta energie (tensiunea si intensitatea curentului de la .iesire au valori diferite de cele ale tensiunii si ale intensitatii curentului de la intrare).

Figura 7.1. Transformatorul


a-principiul ;b-reprezentare.

In cazul unui transformator ideal, la care se neglijeaza pierderile, notind cu P1 puterea in circuitul pritnar si cu Pz puterea in circuitul secundar, se poate scrie :
P1 = P2

Sau de unde :

I 1U 1 = I 2U 2

U 2 I1 = U1 I 2

\Stiind ca ambele infasurari sint strabatute de acelasi flux magnetic si considerind lungimea tuturor spirelor egala, se poate afirma ca in fiecare spira se induce aceeasi tensiune Usp. lnfasurarea primara, care are Nl spire, va avea la bornele sale o tensiune Ul ==;N1Usp iar infaurarea secundara, care are N2 spire, va avea la bornele sale o tensiune U2 = N2Usp. Reluind relatia (7.3), se poate scrie :
I 1 U 2 N 2U sp N 2 = = = I 2 U 1 N 1U sp N1

De aici rezulta ca raportul intensitatiior curentilor este invers proportional cu raportul tensiunilor si ca raportul tensiunilor este proportional cu raportul numarului de spire. La un transformator real aceste proprietati se pastreaza, cu o anuinita aproximatie, datorita unor fenomene care vor fi aratate in continuare. D . Erori, Clase de precizie La utilizarea transformatoarelor de curent in masurari, intervin unele erori specifice, cunoscute sub numele de eroare de curent si eroare de unghi. Eroarea de curent intervine ca urmare a diferentelor ce apar intre valoarea intensitatii curentului I1 masurata prin intermediul transformatorului si valoarea reala a intensitatii aceluiasi curent.

Figura 7.3 Montarea transformatoarelor de masurat


a,b-transformatoare de curent ; c-transformator de tensiune

10

Pentru determinarea valoari intensitati curentului masurat prin intermediul unui transformator de curent, se utilizeaza raportul nominalde transformare intre valorile nominale ale intensitatilor curentilor I n1 si I 2 n
K 1n = I 1n I 2n

Raportul nominal este determinat 'prin constructie si este inscris pe carcasa transformatorului. Valoarea intensitati curentului masurat se va calcula cu relatia : I1m=I2 * K1n unde I2 este intensitatea curentului citita la ampermetrul montat in secundarul transformatorului. j Trebuie definit insa si raportul real de transformare, adica raportul valorilor efective ale intensitatilor curentilor I1 si I2 din primaru si respectiv secundarul transformatorului de curent. El se noteaza cu K1
K1 = I1 I2

Acest raport nu este constant, el putind fi influentat de valoarea intensitatii curentului I1 si de conditiile de functionare a transformatorului. Eroarea de curent este rezultatul inegalitatii raportului de transformare nominal cu raportul de transformare real. Ea reprezmta eroarea relativa cu care se masoara intensitatea curentului din pri-marul transformatorului:
=
I 1m I 1 K 1m I 2 K 1 I 2 K 1n K 1 = = I1 K1 I 2 K1

Eroarea de unghi se defineste ca fiind egala cu unghiul de defazaj mtre\ curentul II si\ curentul I2, luat cu semn schimbat (fig. 7.4, a) Prezenta erorii de unghi arata ca in cazurile reale defazajul intre curentii I1 si I2 nu este de 180, ca in cazul ideal. Eroarea de unghi nu afecteaza indicatiile ampermetrelor,dar introduce erori in indicatiile wattmetrelor, contoarelor si ale altor aparate, la care indicatia depinde de defazajul curentilor din cir-cuitele lor. Clase de preeizie. ln,functie de erorile de curent si de unghi se definesc de precizie ale tansformatoarelor de curent, conform

11

Figura 7.4 Erori de unghi


a-Transformatoare de curent ;b-la transformatoare de tensiune

C . Tipuri constructive Exista un numar foarte mare de tipuri si forme constructive de transformatoare de curent. Ele se construiesc fie ca transformatoare industriale, fie ca transformatoare de laborator, In tara noastra, la uzina Blectroputere din Craiova, se construiesc transformatoare de curent pentru tensiuni de la 0,5 la 400 kV si pentru intensitati ale curentilor primari nominali de la 5 la 5 000 A. Transformatoarele industriale se realizeaza ca transformatoare portative de tip cleste (fig. 7.5, c) sau ca transformatoare fixe tip suport (fig. 7.5, a) cind se monteaza pe console, si de tip bara (numite si transformatoare de trecere fig. 7.5, b) cind infasurarea primara este realizata chiar de bara prin care trece curentul de masurat. Transformatoarele destinate functionarii la tensiuni de peste 10 kV au de regula doua sau trei infasurari secundare, una de masurare, iar celelalte pentru protectie.

Figura 7.5 Tipuri constructive de transformatoare de curent


a-tip support ;b-tip bara ;c-tip cleste ;d-de laborator 12

Bibliografie

1. Masurari electronice Anca Georghiu Ion Spanulescu Editura Victor, Bucuresti 2002 2. Masurari electrice si electronice Ing. Eugenia Isac Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1993 3. Manualul inginerului electronist dr. doc. ing. Edmond Nicolau dr. ing. Vasile Catuneanu ing. M. Dragulinescu Editura Tehnica, 1987, vol. I 4. Manualul montatorului de aparatura electronica ing. E. Abrankion ing. A. Coliu ing. M. Dumitrescu Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1971

13