Sunteți pe pagina 1din 55

6 efecte ale sedentarismului

Mai mult decat atat, in cazul in care mergi cu masina personala, iar cand ajungi acasa te asezi din nou pe canapea, in fata televizorului, lucrurile sunt cu atat mai grave. Din pacate, in aceasta situatie se afla o mare parte din populatia lumii. Tuturor, ne place sa stam cat mai linistiti, fara sa depunem vreun efort oricat de mic. De cele mai multe ori, cei mai multi prefera sa ia liftul, desi nu au poate decat un etaj de urcat, merg cu masina pana la piata care se afla la o statie de casa sau aleg sa stea in fata televizorului in loc sa iasa intr-un parc, sa se plimbe ori sa alerge. Iata cateva dintre cele mai nocive efecte ale sedentarismului.

Ingrasarea

Daca ai un organism cu tendinte de ingrasare, sedentarismul v-a accentua aceasta stare. Sunt foarte multe persoane care s-au plans de faptul ca din cauza muncii de birou au luat mai mult si mai repede in greutate, chiar daca regimul alimentar a fost unul obisnuit. Acest lucru este cauzat de modificarile metabolice care diminueaza arderea grasimilor si fac ca organismul sa depoziteze surplusul de energie sub forma de grasimi. Sedentarismul duce adesea la supraponderabilitate si chiar obezitate, afectiuni care, de multe ori, degenereaza in boli cardiovasculare, infarcturi, accidente cerebrale, vasculare etc.

Imbatranirea prematura

Viata sedentara grabeste imbatranirea celulelor organismului din cauza faptului ca tonusul corpului scade tocmai pentru ca lipseste lipsa miscarii fizice. Din acest motiv, persoanele care fac sport se mentin tinere pentru mai multa vreme si arata mai bine decat cele sedentare. Asadar, daca nu gandul ca trebuie sa iti mentii silueta nu te stimuleaza prea tare, poate o face gandul ca poti imbatrani inainte de termen.

Risc de diabet

Medicii si oamenii de stiinta sustin faptul ca sedentarismul determina ca genele care regleaza cantitatea de grasimi si glucoza din organism sa isi inceteze activitatea. Aceasta situatie tulbura functionarea normala si corecta a metabolismului, provocand diverse boli cum ar fi diabetul zaharat de tip II.

Aparitia varicelor

Din cauza faptului ca sedentarismul poate duce la impiedicarea circulatiei adecvate a sangelui in vene, mai ales in zona picioarelor, pot aparea varice. De asemenea, odata cu trecerea timpului se pot instala trombi la nivelul vaselor de sange care intr-un final se pot misca si pot bloca diverse vase de sange , ajungandu-se astfel la infarct si chiar deces.

Lipsa eliberarii stresului

Prin miscare, creierul elibereaza endorfine (hormonul fericirii), ceea ce ajuta corpul sa se relaxeze si implicit ajuta la instalarea starii de bine. Sedentarismul favorizeaza retinerea stresului, lucru care poate duce la dezechilibre psihice, dar si boli cardiace , metabolice sau chiar cancer.

Dureri de spate

Daca efortul fizic prelungit provoaca dureri, acelasi lucru se intampla si in cazul sedentarismului. Lipsa miscarii fizice si mentinerea aceleiasi pozitii pentru un timp indelungat poate da dureri de spate, gat si umeri. Mai mult decat atat, in timp, din cauza pozitiei defectuoase se pot instala afectiuni grave ale coloanei vertebrale.

Citeste mai mult pe: http://sanatate.acasa.ro/boli-7/6-efecte-ale-sedentarismului-12601.html#ixzz2BBklWdiI

Sedentarismul si efortul fizic : avantaje si dezavantaje

Traim intr-o lume in care tehnologia ne acapareaza cu totul. Privitul la televizor, jocul sau navigarea pe internet, deplasarea cu masina personala, munca la birou in fata calculatorului... toate acestea sunt sinonime cu sedentarismul. In termeni medicali, sedentarismul defineste un stil de viata fara activitate fizica regulata. La polul opus, activitatea fizica se caracterizeaza printrun efort regulat si are efecte benefice asupra sanatatii fizice si mentale.
Cum putem scapa de sedentarism si sa profitam de un minim de efort fizic
Lipsa de activitate fizica este una dintre principalele cauze de deces din lume. Aceasta determina atrofierea muschilor, dezvoltarea de afectiuni cardio-vasculare, anxietate, depresie, diabet, cancer de colon, hipertensiune arteriala, obezitate, osteoporoza si multe altele. Din pacate, in prezent, inactivitatea fizica alaturi de fumat si o dieta nesanatoasa se regasesc la majoritatea oamenilor, si cel mai dureros in randul adolescentilor si chiar al copiilor care sunt din ce in ce mai dependenti de lumea virtuala si de televizor. Din acest motiv Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata 5 zile pe saptamana sau 20 de minute de efort fizic viguros 3 zile pe saptamana sau o combinatie echivalenta a celor 2 tipuri de activitati si 8-10 exercitii de rezistenta (8-12 repetitii) de cel putin 2 ori pe saptamana. Iata cateva trucuri prin care poti scapa de sedentarism cu efort minim : Nu folositi masina, ci mergeti cu bicicleta sau preferabil pe jos Folositi scarile si nu liftul Faceti multe plimbari prin parc Faceti exercitii acasa (jucati-va cu copilul sau cu un animal de companie) Mergeti la piscina Adoptati un animal de companie pe care sa-l scoateti la plimbare Consumati multa apa si mai putina mancare

Efortul fizic, pe langa faptul ca este o modalitate de a-ti mentine silueta, este si o sursa sigura prin care riscul de a dezvolta o boala coronariana, un accident vascular cerebral, o hipertensiune arteriala, un diabet zaharat tip 2 sau n cancer de colon este cu 30-50% mai mic. De asemenea, ajuta la obtinerea si mentinerea kilogramelor ideale, reduce valorile tensiunii arteriale, scade nivelul de trigliceride si creste HDL colesterolului (colesterolul "bun"), reduce riscul de osteoporoza, diminuaeza depresia, anxietatea si stresul cotidian. In categoria efortului fizic moderat sunt incluse mersul cu bicicleta, mersul pe jos rapid, gradinaritul, activitati fizice casnice (aspirator, spalat geamuri, podele), sporturi ca badmintonul, tenisul, inotul lejer, voleiul sau dansul. Activitatile fizice intense include joggingul, ciclismul, sporturi ca fotbal, rugby, baschet, inot viteza, judo, gimnastica aerobica, tae-bo, box.

Sedentarismul la fel de periculos ca tabagismul


Lipsa de exerciii fizice cauzeaz unui numr la fel de mare de decese, la nivel mondial, comparativ cu tabagismul, informeaz BBC Mundo. Un raport publicat n revista The Lancet arat c aproximativ o treime din aduli nu fac suficient sport, fapt care provoac 5,3 milioane de mori anual. Autor: Anca Murgoci Unul din zece decese este cauzat de un stil de via sedentar. Este

acelai impact negativ pe care l are tabagismul, afirm cercettorii. Autorii studiului afirm c lipsa exerciiilor fizice afecteaz n primul rnd locuitorii din rile dezvoltate. Ei recomand ca autoritile sanitare s informeze cetenii cu privirile la riscurile la care se expun dac nu fac suficient sport n loc s le prezinte beneficiile unei viei active. Noul studiu arat c lipsa de activitate fizic conduce la moarte din cauza bolilor cardiovasculare, diabet, cancer de colon. n plus, 33% dintre aduli i patru din cinci adolesceni din ntreaga lume au un risc ridicat de a avea aceste boli din cauza faptului c nu fac exerciii fizice suficiente. Specialitii recomand ca adulii s fac aproximativ 150 de minute de exerciiu moderat pe sptmn (mers energic, plimbatul cu bicicleta sau grdinritul). Raportul a fost publicat n contextul organizrii la Londra a Jocurilor Olimpice, ocazie cu care este promovat intens un stil de via sntos.

Sedentarismul ucide un om din 10


de Gabriela Dumba

Monden Taguri: sedentatism, Sport,cancer, statistici ShareShare on facebookShare on emailShare on twitterShare on favoritesMore Sharing Services

Dup ce ai stat opt ore pe scaun, la birou, n faacalculatorului te urci direct n main, apoi n lift,chiar dac locuieti la eta jul doi i i petreci searape canapea, cu telecomanda ntr-o mn i popcornn cealalt? Ai impresia c asta nseamn relaxare iodihn dup o zi obositoare? Nu teai putea nelamai tare de-att pentru c sedentarismul nunseamn relaxare, ci un pas spre boli grave! Un studiu fcut la Universitatea din Sydney arat c statulpe scaun 11 ore sau mai mult pe zi crete riscul de deces ntrei ani, chiar dac persoana este activ psihic sau nu. Perso anele sedentare pentrujumtate de zi au avut un risc cu 40 la sut mai mare, greutatea i activitatea psihic fiindluate n calcul. Dr. Hidde van der Ploeg, conductorul studiului, a declarat: Plimbarea dediminea sau mersul la sal sunt n continuare necesare, dar este de asemenea i mportants se evite ederea prelungit. Rezultatele noastre sugereaz c timpul petrecut de oamenistnd acas, la serviciu i n trafic ar trebui s fie redus stnd n picioare sau mergnd maimult. Tony Thirlwell, CEO al Heart Foundation, a spus c inactivitatea este un factor derisc major pentru boli cardiovasculare care sunt responsabile de peste 17 milioane decesentr-un an la nivel internaional. O diet care s menin greutatea corporal la standardeideale este extrem de important pentru snta tea inimii, dar micarea i absenafumatului o ntrein, sunt de prere specialitii n cardiologie. Dac la 20 de ani airezisten sczut la efort, nseamn c la 40 de ani muchiul cardiac va fi nepregtitpentru provocrile care apar odat cu naintarea n vrst, iar asoc ierea sedentarismuluicu fumatul crete cu peste 50 la sut riscul de infarct sau de AVC. Pentru a preveni risculunui accident cardiovascular, circumferina taliei femeilor ar trebui s nu depeasc 70 cm, n timp ce la brbai este riscant ca aceasta s fie mai mare de 80 cm, arat un studiuefectuat de cercettori americani. Lipsa activitii fizice este cauza unui deces din zece peplan mondial, aproape la fel ca n cazul tutunului sau al obezitii, potrivit unui studiupublicat miercuri n cadrul unui numr special al revistei medicale britanice Lancet. Motive antisedentarism

Stresul: sportul regleaz nivelul de cortizol. Cortizolul este un hormon produs de ctrecortexul glandei suprarenale i care este implicat n rspunsul la stres. Acesta determincreterea tensiunii arteriale, a glicemiei i poate cauza infertilitate la femei. mbtrnirea prematur: micarea ajut la eliminarea substanelor cu efectenegative asupra organis mului, menine sntatea celular, crete imunitatea organismului,detoxific i, nu n ultimul rnd, prin sport sunt eliminai radicalii liberi. Obezitatea: centimetrii n plus n zona taliei sunt des ntlnii n cazul persoanelor carei petrec major itatea timpului stnd la birou, dar nu numai. Lipsa activitii duce lapierderea tonusului muscular, iar energia rezultat n urma alimentaiei ajunge s fiestocat sub form de esut adipos, deoarece organismul ajunge s consume tot mai puinecalorii (prin scderea metabolismului). Dureri de cap: persoanele care nu fac sport sunt predispuse la dureri de cap, deoarecenu elimin stresul, nu elimin tensiunile i, n acelai timp, acumuleaz grsimi pe pereiivaselor de snge (ceea ce duce la o ngreunare a circulaiei i implicit a oxigenriiorganismului i a creierului). Diabet zaharat: boala este n strns legtur cu coeficientul de grsimi din organism.Obezitatea este cu att mai periculoas pentru copii i btrni. Obezitatea infantilreprezint un factor de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat de tip II. Osteoporoza: sedentarismul scade tonusul muscular al organismului, inclusiv pe cel almuchilor intervertebrali i pe cei care ajut articulaiile corpului. Astfel articulaiile icoloana vertebral sunt din ce n ce mai solicitate, deoarece acelai efort este suportatnumai de oase i cartilaje nu i de muchi. Oasele sunt mai puin hrnite din cauza fluxuluisanguin mai mic i de aceea ele se taseaz mai uor. Insomnie: micarea ajut la realizarea unui metabolism corect n organism i laorganizarea biologic a perioadelor de odihn i a celor de activitate. n general, efortul pecare l realizeaz organismul trebuie ur mat de o perioad de odihn, aa c somnul estebinevenit. Cancer: sportul este considerat ca fiind una dintre metodele de prevenire pentru maimulte tipuri de cancer, sedentarismul crend predispoziie pentru cancerul la sn, de colon, de prostat, digestiv i pulmonar. Statistici Inactivitii fizice i se atribuie 6% din cazurile de boli cardiovasculare, 7% din cazurile dediabet de tip 2 (cel mai obinuit) i 10% din cancerele de sn i de colon. Numai n cazulbolilor cardiovasculare, 400.000 de decese (dintre care 121.000 n Europa) ar fi putut fievitate din cele 7,25 milioane provocate de aceste boli pe plan mondial n 2008. n MareaBritanie, mai mult de 90.000 de oameni mor anual din cazua unor afeciuni asociate unuistil de via sedentar, precum afeciuni ale ini mii, cancer mamar i intestinal sau diabet.

Rata mortalitii este marginal mai mic dect cea datorat fumatului, responsabil pentruaproximativ 100 .000 de decese anual, iar la nivel mondial, unul din 10 oameni moare dincauza sedentarismului.

Viaa modern e nsoit de numeroase avantaje, dar tocmai aceste avantaje se pot manifesta ca un bumerang, afectnd sntatea. Prin diminuarea efortului, omul i diminueaz capacitile fizico-motrice. Dac muchii, articulaiile i alte organe nu sunt solicitate, n timp apar tulburri funcionale. Lipsa micrii afecteaz n primul rnd aparatul locomotor, iar indirect i planul afectiv i psihic. Aceast tulburare poart numele de sedentarism. n general, sedentarismul afecteaz ntregul organism, att funciile organice ct i cele psihice, avnd consecine precum: constipaia cronic, afectarea inimii prin creterea colesterolului, lipsa oxigenului n esuturi, celule i organe, atrofiere muscular, tulburri cardiace, cerebrale, hepatice i renale, obezitate sau chiar tulburri ale metabolismului celular ce pot produce o degenerare canceroas a celulelor. Pentru a evita toate aceste neplceri ale sedentarismului care se pot transforma chiar n afeciuni grave, se recomand ct mai mult micare. Sedentarismul duce i la creterea nivelului de colesterol n snge. Sursele de colesterol sunt alimentele de provenien animal, oricum organismul uman produce colesterol, iar cnd meniul conine grsimi de origine animal, ficatul va fi stimulat s produc mai mult colesterol. Femeile predispuse la sedentarism au un risc crescut de osteoporoz deoarece exerciiile fizice stimuleaz fixarea calciului n oase. Majoritatea sedentarilor se confrunt cu tendina de ngrare, kilogramele n plus fiind un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, unele tipuri de cancer etc. De asemenea, frecvena aterosclerozei, a infarctului miocardic i a accidentului vascular cerebral este de dou ori mai mare la persoanele sedentare, dect la persoanele cu o via activ. Ultimele cercetri arat faptul c sedentarismul poate avea efecte chiar mai periculoase asupra organismului dect fumatul din cauza c mortalitatea provocat de sedentarism a fost mai mare decat cea provocat de tutun, iar inactivitatea la adolesceni poate duce la apariia unor probleme comportamentale. Cum s evitm sedentarismul? Pe lng o alimentaie echilibrat i un consum optim de lichide, legume i fructe, exerciiul fizic sistematic (30 de minute, de minim 3 ori pe sptmn) este cel care crete calitatea vieii i combate cel mai eficient sedentarismul prin faptul c:reduce riscul de mortalitate prin infarct miocardic i accident vascular cerebral, amelioreaz hipertensiunea arterial, reduce riscul de apariie i complicaiile diabetului zaharat, reduce riscul de apariie al obezitii, ajut la prevenirea i ameliorarea osteoporozei,

scade incidena anumitor forme de cancer, n special de colon, activeaz sistemul imunitar, reduce din obiceiurile duntoare (fumat, consum de alcool) etc. Ultima mas trebuie luat cu cel puin 2 ore nainte de nceperea activitii fizice pentru a nu suprasolicita organismul. Lipsa activitii fizice este una dintre principalele cauze de deces din lume, sedentarismul putnd cauza aproximativ 2 milioane de decese la nivel global, considerat a fi printre primele 10 cauze de deces din lume, studiile OMS artnd c 60% dintre locuitorii planetei duc o viasedentar.

Iacovescu Emilia tefania Sedentarismul Viata omului modern este tot mai mult dependenta de tehnologizare, rezultatul fiind inlocuirea efortului fizic aproape in totalitate. Astazi, aproape nimeni nu mai circula pe jos, chiar si atunci cand distantele de parcurs sunt foarte mici, iar urcatul scarilor fara folosirea ascensorului este aproape de neconceput. Plimbarile pe jos, practicarea fotbalului in curtea scolii, mersul pe bicicleta prin parc, tot ceea ce inseamna miscare in general sunt inlocuite treptat de computer, privitul la televizor si navigarea pe internet. Asemenea activitati stimuleaza mintea, dar ignora corpul, iar implicatiile pe termen lung nu sint tocmai benefice. Prin diminuarea efortului, omul isi diminueaza si din capacitatile sale fizicomotrice. Corpul uman are nevoie de miscare si de munca; cand corpul este activ alimentele sunt bine mistuite si singele circula prin tot corpul. Bolile de inima, artrita, durerile de spate, fragilizarea oaselor - toate acestea si altele apar in lipsa exercitiului fizic. Fara exercitiu muschii se micsoreaza si cer mai putin oxigen de la inima si plamini. Exista de asemenea o tendinta de ingrasare, ceea ce incetineste metabolismul. In timpul unei plimbari respiratia se imbunatateste, inima lucreaza mai bine, sistemul nervos se calmeaza, creste rezistenta la oboseala. Sedentarismul predispune la obezitate, constipatie, staza venoasa si alte tulburari functionale. Frecventa aterosclerozei, a infarctului miocardic si a accidentului vascular cerebral este de doua ori mai mare la persoanele sedentare, decit la cele care

depun o activitate fizica. Un adult, cu o conditie fizica slaba, va pierde la fiecare 10 ani aproximativ 10% din capacitatea sa cardiopulmonara. Sanatatea trupurilor noastre este cea care ne asigura un viitor mai bun. Reteta pentru un mod sanatos de viata: exercitiul fizic constant, alimentatie corecta, odihna activa. Aplicati aceasta reteta chiar de acum si veti avea numai de castigat. 1 Cercetatorii trag un semnal de alarma in privinta adoptarii tot mai dese a sedentarismului drept stil de viata. In acest sens, oamenii de stiinta atentioneaza asupra multitudinii de afectiuni relationate cu lipsa activitatii fizice. Dintre acestea, amintim: diverse forme de cancer, diabet de tip II, boli cardiovasculare, osteoporoza si, bineinteles, obezitate. Asadar, este bine sa stii ca miscarea, asociata cu o alimentatie satisfacatoare (macar 5 fructe si legume pe zi) asigura o viata mai lunga si mai sanatoasa. Efectul activitatii fizice sustinute este probat si certificat de statisticile medicale. Astfel, exista cu 60% mai putine sanse sa va confruntati cu cancerul de colon, cu 50% sa va fracturati femurul (in cazul in care sunteti femeie), si tot cu 50% sa suferiti de boli cardiovasculare. Dar, cel mai important aspect in contextul de fata este acela ca miscarea nu presupune eforturi mari, fiind suficienta o jumatate de ora de mers rapid pe zi. Din pacate insa, tot statisticile arata ca omul modern nu agreeaza foarte mult plimbarile in scopul mentinerii formei fizice. Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat incidenta maladiilor cardiovasculare si a obezitatii creste, indiferent de varsta sau sex. La nivel global, doar o persoana din trei este constienta de binefacerile celor 30 de minute de mers pe zi. Odata cu varsta, oamenii tind sa se obisnuiasca mai usor cu sedentarismul, mai ales atunci cand acuza diverse motive pentru lipsa de activitate fizica. In cazul femeilor, incidenta este mai mare, in special dupa atingerea varstei de 45 de ani. In conditiile in care activitatile noastre cotidiene graviteaza in jurul televizorului (aproximativ 130 de minute pe zi), computerului, jocurilor video, in masina, in lifturi si pe scari, efortul de a nu ne transforma in sedentari creste exponential. Iata cum poti petrece o jumatate de ora in aer liber, dedicandu-te miscarii: Alege mersul pe jos in defavoarea masinii personale; coboara cu o statie mai devreme, indiferent ca mergi cu autobuzul, ori cu metroul! Astfel, vei castiga 10 minute de miscare.

Renunta la lift si urca scarile, eventual oprindu-te din cand in cand, in cazul in care nu esti intr-o forma fizica foarte buna! Mergi la cumparaturi cu bicicleta, nu cu masina personala! Vei castiga 10 minute de miscare. 2 Scoate cainele afara mai des, plimba-l mai mult! Nu cronometra timpul petrecut in aer liber si nu refuza nicio plimbare care ti se propune, pentru ca niciodata nu e prea mult atunci cand vorbim despre activitate fizica.Insoteste copiii la scoala, bineinteles pe jos! Seara, profita de ultimele raze de soare pentru a te plimba un pic! Dupa ce ai luat pranzul, ia o pauza de 15 minute destinata unei plimbari scurte! Ajuta la digestie si permite arderea caloriilor in acelasi timp. Mergi la piscina dimineata, insa ai grija sa nu te extenuezi, pentru ca ziua abia incepe. Inscrie-te la club sportiv sau mergi la sala! Clasificarea activitatilor fizice in functie de nivelul lor de intensitate Principala forma de miscare este mersul in pas grabit - destinat oricarei persoane, indiferent de varsta si de starea de sanatate pe care o are. Restul activitatilor fizice se muleaza pe specificul medical al fiecaruia, diferentiindu-se in functie de varsta. Intensitate foarte redusa: formele de miscare cotidiene (curatenie, dat cu aspiratorul, maturat, dereticat, gatit), cantatul la diverse instrumente, mersul la piata etc. Intensitate redusa: mersul normal (4 km/h), plimbarile, tenisul de masa, golful, competitiile sub cerul liber. Intensitate moderata: mersul rapid (6 km/h), gradinaritul, caratul de greutati, dansul de societate, mersul pe bicicleta, natatia etc. Intensitate crescuta: alergarea usoara (10 km/h), saritul corzii, fotbalul, baschetul, sporturile cu combatanti (box, judo etc). Intensitate mare: mersul la sala, competitiile sportive, tae-bo, gimnastica, aerobicul, culturismul, etc. Indiferent de maniera in care alegi sa faci miscare, trebuie sa intelegi ca activitatea fizica joaca un rol vital in mentinerea sanatatii sistemului circulator si cardiorespirator, lupta impotriva obezitatii si asigura confort fizic si mental.

Sedentarismul afecteaz mai mult femeile dect brbaii


Femeile care stau n faa calculatorului mai mult de apte ore pe zi sunt mult mai expuse riscului de a dezvolta diabet.
O echip de cercettori de la Universitatea Leicester a efectuat un studiu pe un eantion egal de 505 femei i tot atia brbai, de pn la 59 de ani. n cazul brbailor, nu s-a nregistrat nicio legtur ntre sedentarism i diabet, n timp ce femeile sunt mult mai expuse la aceast boal. Milioane de oameni din ntreaga lume sufer de forme incipiente de diabet, fr ca mcar s fie contieni de acest lucru. Principalele simptome ale diabetului sunt cele de oboseal, sete, urinare frecvent i rni care se vindec mai greu. Netratat, diabetul mrete riscul de atacuri de inim, pierderea vederii i amputare. Principalii factori de risc pentru diabet sunt obezitatea, kilogramele n plus, sedentarismul i dieta nesntoas.

Cum poi combate amorelile provocate de sedentarism


Print Marime Font

Munca la birou te-a transformat ntr-o persoan sedentar, cu dureri de articulaii i chiar de oase. Circulaia improprie la nivelul minilor i picioarelor este principala responsabil de amorelile resimite, micile nepturi n zona minilor i picioarelor sau chiar durerile de care nu scapi nici mcar dup cteva minute de micare.
Oboseala avansat este i ea o cauz a circulaiei periferice deficitare. Exista cteva metode simple de mbuntire a circulaiei n zona minilor i picioarelor, care pot fi realizate zilnic, fie n pauza de mas de la prnz, fie seara, nainte de culcare. Plimbrile scurte sunt ideale pentru mbuntirea circulaiei sanguine. O mic plimbare de zece minute la prnz poate face minuni pentru sistemul tu circulator i chiar pentru tonus.

O alt metod pentru revigorarea circulaiei este masajul. Se recomand consultarea unui specialist pentru aceste proceduri, pentru c masajul poate fi i o bun metod de detoxifiere i detensionare muscular. Dac nu ai timp nici de o plimbare i nici de o edin sptmnal de masaj, ncearc un exerciiu la birou, pentru mbuntirea circulaiei sngelui. Aezat pe scaun, ntinde picioarele i rotete-le pe rnd n sensul acelor de ceasornic, de zece ori pe fiecare.

Te ridici n picioare i cu talpa atinge ezutul. Menine aceast poziie cu mna cteva secunde, dup care poi ridica genunchiul la piept, acolo unde din nou menii poziia cteva secunde. Dup doar cinci minute eti gata pentru o alt or n faa biroului, dar nu uita de pauza urmtoare, absolut esenial pentru a-i revigora circulaia la nivelul picioarelor. Dac ai probleme cu minile, fiind amorite pentru c ntreaga zi stau ntr-o singur poziie, iat cteva ponturi utile care i pot fi de folos pentru mbuntirea circulaiei i evitarea amorelilor si mncrimilor de palme. ncepe mai nti cu degetul mare, pe care i-l roteti n sensul acelor de ceasornic, cu micri lente, care s nu foreze n nici un fel structura osoas. ntinde pe rnd fiecare deget ct poi de mult i menine aceast poziie cteva secunde. La fel i minile, pe care le ntinzi att n fa ct i n lateral ct poi de mult. Poi face cteva rotiri ale braelor, ncepnd de la un ritm sczut pn la unul susinut, dar s controlezi articulaiile continuu, pentru a evita accidentrile. Dup aceast miniedin de micare, poi aplica o loiune pe mini, ntr-o cantitate potrivit care s i permit un masaj al minilor de cteva minute. Nu uita c hidratarea este esenial pentru circulaia sngelui, deci nu te opri la un litru de ap pe zi, pentru c nu este suficient. Mai mult, consumul de ap face minuni pentru sistemul imunitar, regleaz digestia i alung oboseala de peste zi, dar te ferete i de bacterii sau virui. O alt metod de mbuntire a circulaiei periferice este alternarea bilor fierbini cu cele reci n fiecare sear. ncearc s reduci consumul de cafea i alcool dac nu vrei s ai probleme circulatorii i s mnnci alimente cu un coninut bogat de vitamina C i E. Usturoiul este ideal pentru mbuntirea circulaiei, dac se consum proaspt i zilnic. Toate aceste mici exerciii sau recomandri pentru stilul de via i alimentaie mbuntesc circulaia sngelui i pe termen lung te feresc de afeciuni care pot fi foarte grave. Nu trebuie dect puin voin de a le aplica n fiecare zi i dorina de a scpa de amorelile lucrului la birou.

http://www.timpul.md/articol/cum-poti-combate-amortelile-provocate-desedentarism-10493.html

SEDENTARISMUL un inamic al omului contemporan


miercuri, 15 mai 2002

30 de minute de activitate fizica practicata zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la mbunatatirea starii de sanatate si la diminuarea riscurilor de mbolnavire, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii. "Ar trebui sa intre n constiinta colectiva faptul ca activitatea fizica este cheia unui mod de viata sanatos si ca aceasta este o parte esentiala a existentei", sustin reprezentantii organismului international preocupat de sanatatea populatiei globului.

30 de minute de activitate fizica practicata zilnic de fiecare individ ar ajuta enorm la mbunatatirea starii de sanatate si la diminuarea riscurilor de mbolnavire, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii. "Ar trebui sa intre n constiinta colectiva faptul ca activitatea fizica este cheia unui mod de viata sanatos si ca aceasta este o parte esentiala a existentei", sustin reprezentantii organismului international preocupat de sanatatea populatiei globului. Nu ntmplator, Ziua Mondiala a Sanatatii din acest an si-a ales ca deviza "Sanatate prin miscare". Ar fi suficient ca miscarea zilnica sa se concretizeze macar prin 30 de minute de mers pe jos sau pe bicicleta, prin urcatul scarilor ctorva etaje, prin practicarea unui sport usor, a unor exercitii de gimnastica fie ele si n fata televizorului, cnd urmarim cine stie ce emisiuni de divertisment, mai precizeaza OMS. Din nefericire, acest mod simplu si la ndemna oricui de a-si apara sau consolida sanatatea nu face parte din obisnuinta zilnica a celor mai multi dintre semenii nostri care considera ca programul lor este prea mpovarat de numeroase alte obligatii prioritare. Uita nsa ca sedentarismul si comoditatea, mpinse la extreme, au devenit cel mai de temut inamic al omului contemporan. Studiile cercetatorilor demonstreaza ca 30 de minute de activitate fizica reprezinta un consum mediu de 150 de kilocalorii, ceea ce conteaza cnd e vorba de mentinerea unei conditii fizice ct mai aproape de limitele normalului si ajuta la formarea unui scut mpotriva mbolnavirilor. Mersul cu liftul a ctorva etaje, de exemplu, consuma cu 15 calorii mai putin dect daca am parcurge aceeasi distanta pe scari si, daca ne gndim ca acest lucru se ntmpla de cteva ori pe zi, consumul de energie cheltuit n favoarea sanatatii noastre (sau economisit n detrimentul ei) conteaza. Or, datele problemei s-ar schimba esential daca am face un minim de efort fizic cotidian care, la scara unui an, s-ar traduce astfel: consumul de energie zilnica ar arde 1,5 kg de tesut gras ntr-o luna, ceea ce ar nsemna peste 15 kg ntr-un an. Desi pare nesemnificativ, chiar si atunci cnd se ard cu 100 de calorii mai mult pe zi, ntr-un an se ajunge la echivalentul a 5 kg de tesut adipos mai putin. Cu alte cuvinte, rezultatul n timp se poate concretiza fie ntr-o mentinere a greutatii corporale normale, fie printr-o scadere a numarului kilogramelor suplimentare. Si asta fara un "lux" financiar sau de timp alocat exercitiilor ntr-o sala de ntretinere, ci numai prin practicarea miscarii la modul cel mai... popular, pe gratis. Tocmai n acest spirit, specialistii ndeamna populatia, indiferent de vrsta, sa evite acumularea kilogramelor suplimentare, sa-si mentina ntr-o forma buna articulatiile si tonusul muscular, sa-si consolideze structura osoasa, prin practicarea unor exercitii fizice aparent nepretentioase, chiar puerile, cum ar fi miscarile de "dezmortire" de dimineata, din fata ferestrei deschise, mersul pe jos 2-3 statii de tramvai, urcatul si cobortul scarilor acasa sau la serviciu, practicarea de sporturi lejere, n joaca, la sfrsitul saptamnii. Cercetatorii, medicii sustin cu argumente imbatabile ca inima, ca de altfel oricare alt muschi din organismul uman, si pierde, din lipsa de antrenament, puterea de contractie. n consecinta, inima lipsita de forta pulseaza mai putin snge "curatat" n organism si, implicit, mai putin oxigen vital n muschi si in celelalte organe. Ca sa faca fata, miocardul se chinuie sasi mentina ritmul marind ritmul contractiilor, ceea ce duce la o dereglare majora a functiei sale, resimtita de toate celelalte organe si, n ultima instanta, de tot organismul. Rezultatul: instalarea unei oboseli generale si a epuizarii. Care sunt ravagiile sedentarismului? n fiecare an, sedentarismul este cauza a peste doua milioane de victime din ntreaga lume. Doua milioane de decese se datoreaza bolilor cardiovasculare, diabetului sau obezitatii si complicatiilor acestei boli, toate fiind favorizate de lipsa de activitate fizica. Flagelul sedentarismului constatat la sfrsitul secolului trecut si la nceputul mileniului actual este comparabil ca pericol cu cel al bolilor transmisibile ca pesta sau variola, care, lund amploarea epidemiilor, faceau cndva milioane de victime. n Statele Unite, sedentarismul este considerat una dintre principalele cauze ale mortalitatii n rndul adultilor. Potrivit statisticilor OMS, n Europa 30% dintre adulti nu practica nici un fel de activitate fizica n cursul saptamnii de lucru, fapt care a dus,

ncepnd din anii '90, la cresterea obezitatii cu procente alarmante (ntre 10 si 40%) n tarile comunitatii europene. Absenta antrenamentului fizic regulat al inimii duce la de trei ori mai multe decese prin boli cardiovasculare dect n mod normal.

http://www.revistamagazin.ro/content/view/1956/31/

LIPSA DE MISCARE - SEDENTARISMUL

Sedentarismul, pastrarea timp indelungat a aceeasi pozitii, saracia si monotonia miscarilor din procesul muncii, sunt un dusman periculos al organismului. In unele cazuri conditiile de mediu civilizat in care muncim si traim, au redus miscarea si efortul fizic dar ne-au marit confortul si ne-au facut viata mai comoda, mai frumoasa. Acolo unde altadata munca fizica era epuizanta masinileau venit in ajutorul omului usurandu-i considerabil munca. Ce este de facut insa cu exagerarile care tind sa elimine si cel mai mic efort fizic, necesar mentinerii vigorii, sanatatii si echilibrului fiziologic? Progresul spiritual al omului poate fi franat, plafonat, daca se pierde echilibrul normal dintre munca intelectuala si cea fizica, dintre efortul mintal si miscare. Organismul uman este astfel alcatuit si adaptat vietii, incat muschii au de indeplinit un rol fiziologic foarte important; miscarile influenteaza nu numai respiratia si circulatia, ci si activitatea nervoasa, producerea hormonilor, metabolismului.

Activitatea musculara conditioneaza forta, rezistenta si insusirea organismului de a se adapta la mediu.Activitatea organelor interne se modifica corespunzator cu felul miscarilor efectuate de om. Unui organism obligat sa stea imobilizat mult timp ii scade gradul de coordonare a activitatii. Primii pasi dupa o astfel de imobilizare sunt nesiguri. Un convalescent la cel mai mic efort ameteste, oboseste. Viata sedentara provoaca treptat aceleasi modificari functionale si organice, de aceasta data oamenilor sanatosi. In plus predispune la obezitate, constipatie si a altor tulburari functionale pentru a vedea influenta exercitiilor fizice asupra organismului.

GIMNASTICA PENTRU OBEZI


Pentru obezi este foarte folositor sa faca gimnastica. Prin gimnastica se intensifica oxidarea substantelor nutritive din muschi, metabolismul devine mai intens in toate tesuturile. Multumita gimnasticii sunt inlaturate depunerile suplimentare de grasime, scade surplusul de greutate si se corecteaza tinuta corpului. In afara de aceasta, gimnastica intareste sistemul nervos, creste capacitatea de munca. Exercitiile bine alese si corect dozate favorizeaza imbunatatirea muncii inimii, plamanilor, stomacului, intestinului, ficatului, rinichilor si regleaza activitatea glandelor cu secretie interna. Inainte de a se incepe orele de gimnastica este este de dorit sa se ceara sfatul medicului. Deosebit de necesare sunt aceste exercitii atunci cand exista dispnee, palpitatii sau alte tulburari ale activitatii sistemului cardio-vascular. Cel mai bine este sa se faca gimnastica de doua ori pe zi: dimineata, dupa somnul de noapte si in mijlocul zilei, la 2-3 ore dupa masa de pranz. Inainte de gimnastica camera trebuie bine aerisita; pe timp calduros cel mai bine este sa se faca gimnastica in aer liber. Imbracamintea trebuie sa fie lejera (pantaloni scurti, maieu, pijama etc.) sa nu impiedice miscarile. Pentru exercitiile care se fac in pozitie culcata, trebuie pregatit un covor curat sau o patura. Dimineata se face gimnastica timp de 20-25 minute, iar in cursul zilei de la 15 la 20 de minute. Exercitiile se termina cu o procedura hidrica (frictionare sau dus). Adesea depunerea de grasime, indeosebi la femei, nu este uniforma; grasimea se depune in regiunea abdominala, pe picioare, gat si centura humerala. De aceea trebuie facute exercitii pentru grupele musculare din locurile de depunere maxima a grasimii, marind treptat volumul lor dupa indicatia medicului, de 2-3 ori.

Exemplu de exercitii fizice pentru femeile obeze

1. Intinderea bratelor in sus. Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, mainile pe sol, degetele stranse in pumni. Se intind pe rand bratele in sus; corpul se tine drept, privirea inainte pe tot parcursul exercitiului. Ritm de executie moderat, respiratia de voie. Se executa cate 10-20 de repetari pentru fiecare mana.

2. Indoirea picioarelor. Din stand cu picioarele departate mai mult decat nivelul umerilor, mainile pe sold. Se executa indoirea pe rand a picioarelor, mutand greutatea corpului de pe un picior pe celalalt, corpul si capul se tin drept pe tot parcursul exercitiului. Respiratia de voie. Ritm moderat. 510 repetari pentru fiecare picior.

3. Rasucirea corpului. Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, talpile paralele. Se rasuceste corpul intr-o parte, inclinandu-l putin inainte si ducand bratele de partea catre care se rasuceste corpul. Exercitiul imita miscarile cosasului. Picioarele sunt intinse, talpile nu se misca din loc pe tot parcursul exercitiului. Ritm moderat de executie. Respiratia de voie. Se executa 5-10 repetari de fiecare parte.

4. Intinderea picioarelor inainte. Din stand cu picioarele apropiate, calcaiele lipite si varfurile usor departate. Bratele tinute intinse inainte cu palmele in jos. Se ridica pe rand picioarele intinse inainte incercand sa se atinga cu varful palma mainii. Respiratia este regulata, neretinuta. Ritm de executie moderat. 4-10 repetari pe fiecare picior.

5. Rasucirea trunchiului. Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, bratele ridicate in sus, degetele inclestate. Se executa inclinari ale trunchiului succesiv la stanga, inainte, la dreapta, inapoi. Picioarele nu se indoaie, corpul nu se incovoaie, se tine drept, respiratia nu este intrerupta. Ritm de executie moderat. 2-5 repetari de fiecare parte.

6. Bicicleta. Din culcat pe spate, picioarele indoite, mainile tinute sub cap. Se executa miscari cu picioarele ca la pedalarea pe bicicleta. Ritm moderat. 10-15 secunde.

7. Respiratie profunda. Din stand cu picioarele departate la nivelul umerilor, palmele asezate pe partea inferioara a pieptului. Respiratie profunda completa. Ritm moderat. 5-8 repetari.

8. Alergare pe loc. Din stand cu picioarele departate mai putin decat nivelul umerilor, se alearga pe loc ridicand sus genunchii si efectuand miscari energice cu bratele. Se respira in voie fara sa se opreasca respiratia. Ritm de executie moderat, care se intensifica treptat. Durata alergarii 15- 45 secunde.

9. Mersul. Dupa fuga imediat se trece la mersul in ritm moderat, care se incetineste treptat, timp de 1-2 minute.

Exercitii pentru barbatii obezi

10. Inclinarea trunchiului inapoi. Din sezand pe scaun cu varful picioarelor prinse de un obiect imobil. Se ridica mainile in sus si se inclina corpul inapoi, incovoind spatele pana cand mainile ating dusumeaua. Respiratia nu este retinuta. Se executa intr-un ritm moderat. 3-10 repetari.

11. Incovoierea spatelui. Din culcat pe scaun (pe burta), varfurile picioarelor prinse de un obiect imobil, bratele se sprijina pe podea. Se incovoaie spatele, ridicand bratele in sus si ducand capul inapoi. Respiratia este libera, nu trebuie retinuta. Ritm de executie moderat. 3-6 repetari.

12. Lasarea pe maini. Din culcat, sprijinit cu manile pe podea. Se executa indoirea bratelor apropiindu-se pieptul de podea si ducand coatele lateral (inspiratie). Se revine la pozitia de plecare (expiratie). Corpul este intins, ritm moderat de executie. 5-10 repetari.

13. Fandari inainte. Din stand cu picioarele apropiate, se sare inainte cand pe un picior cand pe altul, ridicand o mana in sus si ducand pe cealalta inapoi. Ritm moderat. Respiratia in voie. 3-6 repetari.

14. Fandari intr-o parte cu inclinare. Din stand cu picioarele apropiate se fac fandari la dreapta si la stanga, inclinand corpul si ducand mainile lateral. Se respira liber. Ritm moderat de executie. 3-6 repetari de fiecare parte.

15. Aplecare pe vine cu ridicarea piciorului inainte. Din stand cu picioarele apropiate se executa lasarea(semigenuflexiunea) pe piciorul drept ridicand piciorul stang si mana inainte. Respiratia libera. Miscarea se executa si pe celalalt picior. Ritm moderat. 2-5 repetari.

Nota: Recomandam ca fiecare ora de gimnastica sa fie inceputa prin mers cu ridicarea in sus a genunchilor si miscari energice, largi ale mainilor. Respiratia trebuie sa fie regulata. Barbatilor obezi cu o buna conditie fizica si cu o inima perfect sanatoasa li se recomanda ca

dupa exercitii de gimnastica mai usoara sa treaca la exercitii mai grele cum sunt de exemplu exercitiile 10 si 15 de mai sus.

E foarte usor sa ai un stil de viata sedentar. Uneori, ajungi in aceasta situatie fara sa-ti dai seama... Schimba ceva si ai sa vezi rezultate reale! Petreci multe ore la birou, vii acasa si te uiti la televizor sau te urci in masina si iesi in oras cu prietenii. Stii ca lipsa de miscare nu este sanatoasa, dar ti se pare complicat sa-ti schimbi programul. Conform studiilor, in tarile europene, in mediul urban, in jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. Exceptie fac tarile nordice, unde miscarea in aer liber este un obicei de baza. Lipsa de miscare fizica duce la depresie, anxietate, insomnii, obezitate, boli de inima, osteoporoza etc. Peste sapte milioane de oameni mor in fiecare an din cauza bolilor de inima agravate sau declansate de sedentarism si alimentatie necorespunzatoare. De altfel, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat sedentarismul ca fiind inamicul numarul unu al umanitatii! Lipsa de miscare ne imbatraneste Sedentarismul presupune perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre activitati de birou, privit la televizor sau munca la computer. Daca esti o persoana sedentara, inseamna ca pe lista preocuparilor tale aproape nu exista activitati fizice. Miscarea fizica regulata presupune cel putin o ora de activitate de doua-trei ori pe saptamana. Ideal ar fi sa faci zilnic miscare, sau cel putin sa mergi pe jos intr-un ritm alert, minimum o jumatate de ora. Ca sa-ti fie mai usor, gaseste un sport care sa-ti placa sau un tip de exercitii care sa te motiveze. Poate fi vorba de inot, mers cu bicicleta, jogging sau orice altceva care reuseste sa-ti capteze interesul. Efectele pozitive se fac simtite destul de repede, atat fizic cat si psihic. Potrivit studiilor, sedentarismul este responsabil de multe probleme, printre care se numara si accelerarea imbatranirii. Telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, cu rol de protectie. Pe masura ce imbatranim, telomerii devin mai scurti si deteriorarea lor este insotita de semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau cea inaintata. In cazul persoanelor sedentare, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, astfel ca procesul imbatranirii se accelereaza. Cercetarile oamenilor de stiinta arata ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Sedentarismul creste si riscul aparitiei tumorilor maligne, in special cancer de san sau de colon. Riscul de a dezvolta cancer din cauza lipsei de miscare este de 28% la femei si 45% la barbati. Conform unor studii, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul. Mai putine dureri de cap Lipsa miscarii poate fi si cauza migrenelor sau a insomniilor. Cercetatorii spun ca persoanele care nu fac exercitii fizice regulat risca cu pana la 14% mai mult sa dezvolte migrene.

In plus, sedentarismul poate sa duca la cresterea riscului de osteoporoza si reducerea tonusului muscular. Inactivitatea prelungita poate sa aiba ca urmare scaderea densitatii osoase. Muschii sunt si ei afectati de lipsa miscarii. Daca nu au o activitate regulata, e greu sa functioneze la capacitatea normala. Stilul de viata sedentar are un efect negativ asupra posturii si a sanatatii coloanei vertebrale. Statul pe scaun ore in sir are efecte negative si asupra soldurilor si a genunchilor. Dar, cele mai frecvente efecte ale sedentarismului sunt obezitatea si bolile de inima. Caloriile care se consuma si nu se ard se asimileaza sub forma de grasimi in exces. In cazurile grave, lipsa miscarii poate sa duca la incetinirea circulatiei sangelui, fapt care ingreuneaza functionarea corecta a inimii. Miscarea inseamna sanatate

Potrivit unor studii, lipsa de activitate fizica la varsta mijlocie creste riscul decesului din cauza bolilor cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. Parerea specialistului : Cum sa iti imbunatatesti ziua de lucru Incepe ziua in forta: ca sa te incarci cu energie, acorda cateva minute exercitiilor fizice.Ia micul dejun: este esential pentru a face fata oboselii la job. Ce poti manca? Carbohidrati complecsi, cum ar fi fulgi de ovaz sau cereale integrale; lactate degresate; proteine slabe, cum e untul de arahide, si fructe proaspete. Lumina puternica: te va ajuta sa te simti mai treaza inca de la primele ore ale diminetii, dar si pe parcursul intregii zile. Stimuleaza-ti simturile: un miros puternic te poate energiza! Drept urmare, nu te sfii sa te rasfeti cu lotiunea cu parfum pregnant pe care tocmai ai achizitionat-o sau sa mananci o portocala aromata la birou. CAMELIA PETRE - Kinetoterapeut - CLINICA POLISANO, BUCURESTI

Exercitiile fizice impotriva sedentarismului


Exercitiile fizice ne ajuta sa traim mai mult si mai bine. Iata cateva dintre cele mai importante beneficii ale exercitiului regulat:

Te ajuta sa te simti mai bine. Viata devine mai amuzanta, iar culmea de buna dispozitie pe care o ajungi prin exercitiul fizic nu se continua cu o prapastie, ca in cazul drogurilor. Mai mult, hormonii responsabili de aceasta stare de buna dispozitie ce urmeaza exercitiului fizic s-au dovedit a fi promotori puternici ai santatii.

Intareste inima. Lucrul acesta este important intr-o cultura in care fiecare a doua persoana moare ca urmare a unei boli de inima sau vasculare.

Scade tensiunea arteriala si pulsul de repaus, pretejand astfel inima si vasele sanguine.

Scade nivelul LDLcolesterolului sangvin (compus care transporta colesterolul si care este daunator) si deseori creste nivelul HDL-colesterolului (benefic), reducand si pe aceasta cale riscul cardiac si vascular.

Intareste oasele, ajutand la fixarea calciului si a altor minerale. Persoanele sedentare trecute de 50 de ani pierd din ce in ce mai mult calciu si masa osoasa.

Combate depresia. Exercitiul in aer liber este unul dintre instrumentele cele mai valoroase, capabile sa inlature aceasta maladie obisnuita (comuna) si adeseori invalidanta.

Inlatura anxietatea si stresul. In conditiile presante ale societatii grabite in care traim, activitatea fizica sporita se dovedeste a fi unul dintre cele mai eficiente antidoturi.

Sporeste vigoarea si eficienta in toate domeniile vietii.

Ajuta la mentinerea unei greutati corporale ideale prin dezvoltarea musculaturii si arderea grasimii. Exercitiul fizic moderat scade pofta de mancare prin cresterea temporara a nivelului zaharului sangvin.

Imbunatateste circulatia, ajutand astfel la vindecarea zonelor lezate ale organismului, si limpezeste mintea. Este, de asemenea, unul dintre cele mai bune somnifere.

Tipuri de exercitii fizice Nu oricine poate alerga la un maraton, dar aproape toti putem beneficia de fiecare aceste efecte, practicand simplul, aparent banalul mers pe jos. Acesta este exercitiul fizic ideal

pentru oamenii obisnuiti. Este ieftin, sigur si apoape oricine il poate practica. Si pe deasupra este si placut. Va puteti alege viteza dorita si va puteti opri oricand doriti. Pe masura ce forma va creste, puteti creste treptat si viteza, si durata mersului.

Alte variante bune de exercitiul fizic sunt inotul, ciclismul, gradinaritul si activitatea in jurul casei. La fel de utile sunt si jocurile cu mingea, cu conditia sa nu se cultive excesiv spiritul de competitie. Pentru cei mai tari, jogging-ul (alergatul), urcatul scarilor, escaladarea muntilor, schiul alpin si chiar saritul cu coarda pot constitui variante foarte potrivite.

Atunci cand conditiile meteo nu permit exercitiul in aer liber, acesta poate fi facut si in camera (alergatul pe loc este o alternativa foarte buna) sau in sali de sport, in care se pot executa exercitii variate. Pentru cei care au posibilitatea, investitia in aparatele speciale pentru exercitii fizice este o alegere inteleapta.

Pentru a fi eficient, exercitiul fizic activ (aerobic) trebuie sa fie executat intr-un ritm vioi si sa dureze cel putin 15-20 de minute fara intrerupere. Aceasta este o tinta pe care cei mai multi oameni o pot atinge. Beneficii maxime se obtin insa adoptand un program zilnic de exercitii fizice active, care sa dureze 30-40 de minute. Pentru cei care au probleme cu excesul ponderal, durata exercitiilor trebuie crescuta la o ora pe zi.

Exista programe speciale de exercitii fizice pentru scopuri speciale. Conceptul pulsului de antrenament este util in special pentru metodele de reabilitare cardiaca, prin care se urmareste intarirea inimii. Insa chiar si activitatea fizica moderata, cum ar fi mersul pe jos in pas vioi, imbunatateste forma fizica si scade riscul de atac de cord cu pana la 30 %. Fiecare pas conteaza.

Daca considerati ca este plictisitor, considerati si exercitiul fizic ca inca o activitate regulata, de rutina, ca spalatul pe dinti sau curatirea casei. Atunci beneficiile obtinute vor dura o viata intreaga.

Vinul rosu tine sanatosi sedentarii

Oricat de ciudat ar parea, o cercetare recent publicata in FASEB Journal sugereaza ca singurul in stare sa impiedice sedentarismul sa-si arate coltii si sa deterioreze sanatatea este resveratrolul continut de vinul rosu. Plecand de la teoria ca din diferite motive (rani, bolisau un job de birou) unii oameni nu se pot misca, stare care este asemanatoare impoderabilitatii resimtite de astronauti in misiuni, cercetatorii au administrat, in cadrul unui experiment, unui grup de soareci pusi intr-un mediu care imita conditiile de imponderabilitate resveratrol. Unui alt grup, aflat in situatii similare, nu i s-a administrat doza orala zilnica, relateaza ScienceDaily. La finalul experimentului s-a observat ca soarecii din primul grup au beneficiat de pe urma resveratrolului, in cazul lor neaparand rezistenta lainsulina si nici nu li s-a diminuat densitatea osoasa, asa cum se intamplase in cazul celorlalti cobai. Practic, resveratrolul, care se gaseste din plin in vinul rosu, prevenise efectele sedentarismului. Din pacate insa pentru cei tentati sa inlocuiasca permanent sportul cu vinul, efectele sunt doar temporare, pana cand cel in cauza ajunge sa faca miscare. Resveratrol este o solutie de criza si nu un substitut pentru exercitiul fizic, dupa cum remarca cercetatorii.

SEDENTARISMUL I EXERCIIUL FIZIC


Postat in data August 4, 2011

Exerciiul fizic a fost considerat nc din cele mai vechi timpuri unul din mijloacele eseniale pentru pstrarea i mbuntirea strii de sntate i a calitii vieii. Cu toate acestea, n rile industrializate, tehnologia avansat a nlocuit n mare parte efortul fizic de la locul de munc, din transporturi sau de la domiciliu, fcnd din sedentarism un atribut al stilului de via modern, dar i un temut factor de risc al aterosclerozei. S-a observat c ntre inactivitatea fizic i aterogenez exist o relaie de direct proporionalitate, ceea ce explic n parte creterea prevalenei i incidenei mortalitii i morbiditii prin organopatii aterosclerotice n rndul populaiei sedentare. Astfel, la muncitorii agricoli s-a observat o scdere cu 10% a cardiopatiei ischemice i a mortalitii generale, comparativ cu cei care prestau de 2 ori mai puin munc fizic. Studiile efectuate la noi n ar pe 100 de cazuri de infarcturi de miocard au artat c sedentarismul era prezent n proporie de 46% din cazurile investigate, cu o pondere ceva mai mic la femei. Cercetrile pe plan mondial privind relaia dintre micarea fizic i aterogeneza coronarian s-au oprit nu numai asupra profesiunilor care necesitau prin natura lor prestarea unui efort muscular crescut ci i asupra practicrii activitilor cu caracter fizic n cadrul timpului liber. Astfel, studiile din Anglia privind efectuarea n afara orelor de program a activitilor fizice (plimbrile, joggingul, escaladrile nlimilor, muncile grele de pe lng cas i grdin) au artat c mortalitatea prin boal cardiac ischemic la practicanii acestora este doar de 1/3 n comparaie cu sedentarii. Mai mult, s-a observat c_ incidena aterosclerozei coronariene i rata mortalitii cresc n mod semnificativ cu vrsta, doar la persoanele inactive din punct de vedere fizic. Modificrile electrocardiografice

n repaus snt n relaie de direct proporionalitate cu gradul de inactivitate fizic, fiind de 2 ori mai frecvente la sedentari. Riscul aterogenetic crete i mai mult dac alturi de sedentarism se asociaz i ali factori de risc ca : fumatul, HTA, diabetul, obezitatea, dislipidemiile, hiperuricemiile sau antecedentele heredocolaterale aterosclerotice. Astfel, numai simpla asociere dintre inactivitatea fizic i cel puin 2 ali factori de risc mrete ansa de mbolnvire de 6,6 ori. De asemenea, s-a observat c fotii absolveni de universiti care fuseser atlei n perioada colarizrii i care nu au mai continuat dup aceea s practice exerciiile fizice prezentau un risc cardiovascular excesiv de crescut, comparativ cu fotii absolveni neatlei care desfurau ns, n mod curent, activitile fizice. De aici s-a tras concluzia c numai micarea fizic susinut reduce riscul apariiei cardiopatiei ischemice, chiar dac subiectul a practicat anterior sportul de performan. Un studiu efectuat n Olanda arat c efectuarea activitilor fizice de intensitate moderat reduce riscul cardiovascular, dac realizarea lor are loc aproape zilnic. Astfel, s-a observat existena unei relaii de invers proporionalitate ntre accidentele coronariene acute i practicarea perseverent, timp de 8 luni pe an, a plimbrilor pe jos, a mersului pe biciclet sau a grdinritului. Dac durata efecturii acestora se ntinde pe o perioad mai mic de 8 luni, efectundu-se ocazional, atunci rolul protector al micrii active dispare. Pe de alt parte, s-a observat c exerciiile fizice de intensitate crescut nu par s ofere o mai mare protecie vaselor inimii dect o fac cele de intensitate moderat. Un experiment efectuat la New York pe 55 000 de oameni de vrste cuprinse ntre 24 i 64 ani, a cutat s cuprind n evalurile acestuia i activitatea fizic realizat att n timpul orelor de serviciu, ct i n afara acestora. n urma observaiilor culese, s-a constatat c incidena infarctului de miocard la subiecii cu nivel de activitate fizic intens sau medie era pe jumtate fa de aceea a celor la care activitatea fizic

desfurat era relativ redus. Subiecii mai puin activi dezvolt o mortalitate secundar infarctului de miocard de 4,5 ori mai mare, n comparaie cu cei mai activi. n alte studii se arat c riscul instalrii stopului cardiac este cu 5565% mai redus la sportivi fa de sedentari. De asemenea, se subliniaz c persoanele n vrst de peste 50 de ani, care practic zilnic exerciii, inclusiv plimbrile pe jos, au o frecven a bolilor cardiovasculare mai sczut dect acelea care le practic ocazional. Nivelul sczut de activitate fizic n perioada orelor de serviciu erau asociate cu creterea riscului infarctului de miocard i a mortalitii generale. Dup ajustrile fcute vrstei, greutii corporale, colesterolemiei, presiunii arteriale diastolice i fumatului, riscul relativ al apariiei afeciunilor cardiovasculare se ridic la 1,5 pentru brbai i la 2,4 pentru femei cu nivel sczut de activitate fizic. Procentul poate fi mult mai ridicat atunci cnd alturi de inactivitatea fizic din perioada orelor de serviciu se adaug i cea din timpul liber. Programul de exerciii fizice efectuat zilnic reduce simitor de mult gradul de severitate al aterosclerozei coronariene. Practicanii de exerciii fizice susinute au un lumen coronarian mult mai larg comparativ cu cei care desfoar eforturi fizice uoare, iar obstrucia coronarian total se ntlnete foarte rar la persoanele active n ciuda posibilitii existenei unei ateromatoze avansate. Este cunoscut exemplul celebrului maratonist Clarence Demar, care de la vrsta de 21 ani, timp de 50 ani, a practicat continuu alergatul participnd anual la diferite concursuri. Decedat printr-un cancer de rect, la necropsie s-a observat c arterele coronare erau de 3 ori mai largi ca la normali, cu rare ateroame i ngustri ale lumenului doar de pn la 30%. Anumii autori limiteaz rolul protector al efortului fizic asupra apariiei cardiopatiei ischemice, susinndui valabilitatea doar n condiiile n care persoana respectiv este nefumtoare, normotonic, nediabetic numeroase rnduri c exerciiile fizice au efecte pozitive, limitnd

influenele factorilor de risc ai ateromatozei coronariene (obezitate, HTA, dislipidemiile, diabetul zaharat, alimentaia neraional, stresul). Per global, efectele benefice ale antrenamentului fizic asupra sedentarismului snt urmtoarele : reducerea greutii corporale, stimularea reglrii vegetative a cordului prin inhibiia componentei adrenergice, realizarea unui tonus psihic i hormonal, scderea lipidelor sangvine, a glicemiei (util n diabetul zaharat), a tendinei la trombogenez (prin reducerea agregrii plachetare i creterea efectului fibrinolitic), creterea rezistenei la fibrilaia ventricular (prin mbuntirea circulaiei coronariene i a scderii tonusului simpatic), formarea i dezvoltarea circulaiei coronariene colaterale, scderea activitii cardiace de repaus sau la efort, creterea coninutului miocardic n potasiu, glicogen i scderea sodiului intracelular, creterea tensiunii arteriale dup eforturi brute, dar i micorarea ei dup antrenamente prelungite, creterea debitului pe btaie n repaus de la 65 ml la 80 ml, iar la efort de la 120 ml la 200 ml. Contientizarea rolului pozitiv pe care l au exerciile fizice asupra sntii face ca n prezent, n anumite ri, aproximativ 6 din 10 ceteni s-i utilizeze o parte din timpul lor liber pentru practicarea exerciiilor fizice. De remarcat c numrul practicanilor s-a dublat n momentul de fa n comparaie cu cel de acum 20 ani. n concluzie, datorit efectelor benefice ale micrii, sedentarismul trebuie combtut. nainte de a trece la aceast etap trebuie realizat evaluarea gradului de sedentarism pe care-1 avem de nfruntat. Acest lucru se face prin aprecierea energiei cheltuite n timpul liber i n timpul activitii profesionale, cu ajutorul unitilor de msur adecvate : Kcal/unitate de timp, consumul maxim de oxigen, ct i prin msurarea frecvenei cardiace. Din analiza atent a datelor se poate desprinde gradul de intensitate i dificultate al efortului fizic cerut pentru a reduce riscul apariiei ateromatozei coronariene. Eforturile brute, intense i intermitente efectuate n timpul orelor de serviciu, de genul ascensiunilor pe jos,

cratul sau ridicatul de greuti, aa cu.m se ntmpl n anumite profesii, ofer suficient protecie mpotriva proceselor degenerative ale vaselor inimii. Efectuarea a cel puin 30 minute pe zi, n cadrul timpului liber, a unor eforturi, la o intensitate egal sau mai mare de 7,5 Kcal/ min snt suficiente pentru profilaxia cardiopatiei ischemice. Acelai rol cardioprotector l realizeaz ns i efectuarea exerciiilor de intensitate moderat ca mersul vioi, urcatul scrilor, ciclismul, grdinritul, cu condiia ca acestea s fie efectuate tot timpul anului. Cheltuirea a cel puin 500 Kcal pe sptmn pentru astfel de activiti pare a fi necesar pentru reducerea ateromatozei coronariene. Consumurile energetice ale eforturilor fizice ce ajung la 2000 Kcal pe sptmn mresc la maximum efectul cardioprotector, depirile acestor cheltuieli calorice neaducnd n plus, nici un beneficiu antiaterogen. Pentru un adult de 70 kg, consumul a 2000 Kcal pe sptmn, prin exerciii fizice, echivaleaz cu 32 kilometri de plimbare, nivelul de efort fizic prestat fiind suficient pentru corectarea i prevenirea obezitii, ct i pentru creterea HDL colesterolului. Totodat, s-a demonstrat c parcurgerea a 16 km pe sptmn prin jogging, timp de peste 9 luni, se nsoete ntotdeauna de mrirea HDL colesterolului. Pentru mbuntirea capacitii de munc ca i pentru obinerea celorlalte beneficii cardiorespiratorii, exerciiile dinamice de rezisten, ca mersul vioi, ciclismul, notul, joggingul, trebuie executate de 35 ori pe sptmn, timp de 2060 minute, pe edin, cu o frecven de cel puin 70% din posibilitile maxime individuale. Rezultatele obinute necesit, pentru consolidarea lor n timp, repetarea antrenamentelor de 2 ori pe sptmn. Dac aceste exerciii se fac discontinuu, n cel mult 5 sptmni achiziiile obinute, n ce privete starea de sntate, dispar. Programul de msuri pentru combaterea sedentarismului este mult mai uor de realizat la nivelul individual i implic ndeosebi modelarea timpului liber. O atenie deosebit trebuie acordat mediului nconjurtor n care se execut micarea, fiind preferabile

spaiile largi, fr obstacole, cu locuri de odihn. In cele ce urmeaz se prezint una din multiplele modaliti de realizare a acestui program.

6 efecte deosebit de nocive ale sedentarismului


Yahoo!Twitter Un comentariu

Publicat pe 8 Februarie 2010 Stilul de viata modern indeamna atat adultii cat si copiii spre o viata sedentara. Munca la birou, comunicarea lectronica, masina personala indeamna adultii la sedentarism, iar in cazul copiilor, televizorul si jocurile pe computer le acapareaza timpul si-i indeamna la sedentarism.
E bine sa te gandesti din timp la viitorul copilului tau! Fa-i cadou un plan financiar de la ING!

Stilul de viata modern indeamna atat adultii cat si copiii spre o viata sedentara. Munca la birou, comunicarea electronica, masina personala indeamna adultii la sedentarism, iar in cazul copiilor, televizorul si jocurile pe computer le acapareaza timpul si-i indeamna la sedentarism. Insa viata sedentara are numeroase repercursiuni nocive asupra sanatatii, unele putand fi chiar letale mai ales pentru persoanele care mai au si alte patologii cronice.

6 efecte nocive ale sedentarismului Luarea in greutate. Modificarile metabolice precum si diminuarea arderilor determina organismul sa depoziteze sub forma de grasimi surplusul energetic pe care il detine. Astfel treptat, persoana sedentara incepe sa ia in greutate, ajungand la supraponderabilitate sau chiar obezitate. Obezitatea reprezinta totodata o boala cu multe implicatii metabolice, avand risc de ateroscleroza, boli cardio-vasculare, infarcte, accidente cerebrale, accidente vasculare, gonartroza etc. Efecte genetice. Specialistii au demonstrat ca repausul a 4 ore pe zi pe scaun (nu este vorba de repausul din timpul somnului, ci cel din starea de veghe) determina ca genele care regleaza cantitatea de grasimi si glucoza din organism sa isi inceteze activitatea. Acest fapt are efecte negative asupra sanatatii, perturband metabolismul si putand culmina cu diverse boli, spre exemplu diabetul zaharat de tip II. Diminuarea oxigenarii organismului. In sedentarism sangele circulant este in cantitati mai mic, fluxul tisular sanguin deasemenea scade si odata cu acesta si cantitatea de oxigen care ajunge la tesuturi. Astfel in timp, sedentarismul duce la o scadere a oxigenarii tesuturilor organismului, ceea ce evolueaza prin aparitia diverselor disfunctii si a bolilor. Imbatranirea. Viata sedentara accelereaza imbatranirea celulelor organismului, caci tonusul functional al corpului scade mult in lipsa solicitarii fizice. In felul aceste persoanele sedentare imbatranesc mai repede decat cele care practica sport cu regularitate. Riscuri letale. Sedentarismul favorizeaza stagnarea sangelui in vene, mai ales la nivelul picioarelor, ceea ce se traduce prin aparitia varicelor de diverse grade. In timp, pot sa apara trombi la nivelul venelor varicoase (cheaguri de sange) care ulterior pot migra din zonele respective si pot obstrua diverse vase ale altor organe, ducand la infarcte.

Perturbarea echilibrului hormonal. Echilibrul hormonal, in special cel al hormonilor de stres, este strans legat de miscare. In conditiile in care activitatea fizica aproape ca lipseste din vietile noastre, hormonii de stres nu pot fi consumati, acestia favorizand ulterior aparitia tuturor bolilor care au printre cauzele principale stresul, ca bolile cardiace, metabolice, cancerele, disfunctiile genitale, dezechilibrele psihice etc. Ce este recomandat? Specialistii au demonstrat ca sportul la finalul zilei este util, insa nu elimina total riscurile sedentarismului. Aceasta pentru ca dupa 4 ore de stat pe scaun la birou de exemplu corpul sufera anumite modificari care nu sunt total compensate de miscarea de la finalul zilei. Astfel specialistii recomanda ca din ora in ora sa faceti o mica pauza, de cateva minute, in care sa va ridicati de pe scaun si sa faceti putin miscare, sa mergeti, sa urcati scarile, cu alte cuvinte sa va mobilizati sangele. Deasemenea incercati sa adoptati un regim de hrana sanatos cu mese regulate.

Cum va poate afecta viata sedentarismul?


Sus

De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele: obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta este doar inceputul problemelor. risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. risc crescut de diabet zaharat - exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice, duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2. risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer, este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei. risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar. scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor. tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave. dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care fac exercitii fizice in mod constant. accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim, telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Desigur, daca pana acum ati urmat un stil de viata sedentar, poate parea destul de descurajant sa incepeti brusc sa faceti activitati fizice. Totusi, prin repetarea gradata a exercitiilor fizice de mica intensitate (ca spalatul rufelor, calcat, mers pe jos, etc.) iar apoi continuati cu alergare, ciclism, etc. adaptarea va fi mult mai usoara si veti avea un stil de viata sanato

Iacovescu Emilia tefania

Sedentarismul

Viata omului modern este tot mai mult dependenta de tehnologizare, rezultatul fiind inlocuirea efortului fizic aproape in totalitate. Astazi, aproape nimeni nu mai circula pe jos, chiar si atunci cand distantele de parcurs sunt foarte mici, iar urcatul scarilor fara folosirea ascensorului este aproape de neconceput. Plimbarile pe jos, practicarea fotbalului in curtea scolii, mersul pe bicicleta prin parc, tot ceea ce inseamna miscare in general sunt inlocuite treptat de computer, privitul la televizor si navigarea pe internet. Asemenea activitati stimuleaza mintea, dar ignora corpul, iar implicatiile pe termen lung nu sint tocmai benefice. Prin diminuarea efortului, omul isi diminueaza si din capacitatile sale fizicomotrice. Corpul uman are nevoie de miscare si de munca; cand corpul este activ alimentele sunt bine mistuite si singele circula prin tot corpul. Bolile de inima, artrita, durerile de spate, fragilizarea oaselor - toate acestea si altele apar in lipsa exercitiului fizic. Fara exercitiu muschii se micsoreaza si cer mai putin oxigen de la inima si plamini. Exista de asemenea o tendinta de ingrasare, ceea ce incetineste metabolismul. In timpul unei plimbari respiratia se imbunatateste, inima lucreaza mai bine, sistemul nervos se calmeaza, creste rezistenta la oboseala. Sedentarismul predispune la obezitate, constipatie, staza venoasa si alte tulburari functionale. Frecventa aterosclerozei, a infarctului miocardic si a accidentului vascular cerebral este de doua ori mai mare la persoanele sedentare, decit la cele care depun o activitate fizica. Un adult, cu o conditie fizica slaba, va pierde la fiecare 10 ani aproximativ 10% din capacitatea sa cardiopulmonara. Sanatatea trupurilor noastre este cea care ne asigura un viitor mai bun. Reteta pentru un mod sanatos de viata: exercitiul fizic constant, alimentatie

corecta, odihna activa. Aplicati aceasta reteta chiar de acum si veti avea numai de castigat. Cercetatorii trag un semnal de alarma in privinta adoptarii tot mai dese a sedentarismului drept stil de viata. In acest sens, oamenii de stiinta atentioneaza asupra multitudinii de afectiuni relationate cu lipsa activitatii fizice. Dintre acestea, amintim: diverse forme de cancer, diabet de tip II, boli cardiovasculare, osteoporoza si, bineinteles, obezitate. Asadar, este bine sa stii ca miscarea, asociata cu o alimentatie satisfacatoare (macar 5 fructe si legume pe zi) asigura o viata mai lunga si mai sanatoasa. Efectul activitatii fizice sustinute este probat si certificat de statisticile medicale. Astfel, exista cu 60% mai putine sanse sa va confruntati cu cancerul de colon, cu 50% sa va fracturati femurul (in cazul in care sunteti femeie), si tot cu 50% sa suferiti de boli cardiovasculare. Dar, cel mai important aspect in contextul de fata este acela ca miscarea nu presupune eforturi mari, fiind suficienta o jumatate de ora de mers rapid pe zi. Din pacate insa, tot statisticile arata ca omul modern nu agreeaza foarte mult plimbarile in scopul mentinerii formei fizice. Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat incidenta maladiilor cardiovasculare si a obezitatii creste, indiferent de varsta sau sex. La nivel global, doar o persoana din trei este constienta de binefacerile celor 30 de minute de mers pe zi. Odata cu varsta, oamenii tind sa se obisnuiasca mai usor cu sedentarismul, mai ales atunci cand acuza diverse motive pentru lipsa de activitate fizica. In cazul femeilor, incidenta este mai mare, in special dupa atingerea varstei de 45 de ani. In conditiile in care activitatile noastre cotidiene graviteaza in jurul televizorului (aproximativ 130 de minute pe zi), computerului, jocurilor video, in masina, in lifturi si pe scari, efortul de a nu ne transforma in sedentari creste exponential. Iata cum poti petrece o jumatate de ora in aer liber, dedicandu-te miscarii: Alege mersul pe jos in defavoarea masinii personale; coboara cu o statie mai devreme, indiferent ca mergi cu autobuzul, ori cu metroul! Astfel, vei castiga 10 minute de miscare.

Renunta la lift si urca scarile, eventual oprindu-te din cand in cand, in cazul in care nu esti intr-o forma fizica foarte buna! Mergi la cumparaturi cu bicicleta, nu cu masina personala! Vei castiga 10 minute de miscare. Scoate cainele afara mai des, plimba-l mai mult! Nu cronometra timpul petrecut in aer liber si nu refuza nicio plimbare care ti se propune, pentru ca niciodata nu e prea mult atunci cand vorbim despre activitate fizica. Insoteste copiii la scoala, bineinteles pe jos! Seara, profita de ultimele raze de soare pentru a te plimba un pic! Dupa ce ai luat pranzul, ia o pauza de 15 minute destinata unei plimbari scurte! Ajuta la digestie si permite arderea caloriilor in acelasi timp. Mergi la piscina dimineata, insa ai grija sa nu te extenuezi, pentru ca ziua abia incepe. Inscrie-te la club sportiv sau mergi la sala! Clasificarea activitatilor fizice in functie de nivelul lor de intensitate Principala forma de miscare este mersul in pas grabit - destinat oricarei persoane, indiferent de varsta si de starea de sanatate pe care o are. Restul activitatilor fizice se muleaza pe specificul medical al fiecaruia, diferentiindu-se in functie de varsta. Intensitate foarte redusa: formele de miscare cotidiene (curatenie, dat cu aspiratorul, maturat, dereticat, gatit), cantatul la diverse instrumente, mersul la piata etc. Intensitate redusa: mersul normal (4 km/h), plimbarile, tenisul de masa, golful, competitiile sub cerul liber. Intensitate moderata: mersul rapid (6 km/h), gradinaritul, caratul de greutati, dansul de societate, mersul pe bicicleta, natatia etc. Intensitate crescuta: alergarea usoara (10 km/h), saritul corzii, fotbalul, baschetul, sporturile cu combatanti (box, judo etc). Intensitate mare: mersul la sala, competitiile sportive, tae-bo, gimnastica, aerobicul, culturismul, etc.

Indiferent de maniera in care alegi sa faci miscare, trebuie sa intelegi ca activitatea fizica joaca un rol vital in mentinerea sanatatii sistemului circulator si cardiorespirator, lupta impotriva obezitatii si asigura confort fizic si mental.

PROIECT DE CERCETARE :

SEDENTARISMUL I INFLUENA SA ASUPRA ORGANISMULUI

RELIZAT DE ELEVII: -GODEANU FELICIA-CARMEN -LIOIU DORINA -POPA DIANA MARIA -URTU FLORINA -GRUIA GEORGETA

Motto:

Fixeaz-i n minte chiar de acum o regul i un ideal de purtare crora s te conformezi att n singurtate ct i ntre oameni, cci nelepciuna e a ta numai cnd o dai altuia, astfel ea este numai n tine.
Nicolae Iorga

PLANUL PROIECTULUI :

INTRODUCERE : - SEDENTARISMUL Boala erei tehnologizate - OBEZITATEA

- BULIMIA - Semne i simptome. Complicaii. Diagnostic de nursing CUPRINS :

SEDENTARISMUL: Definiie Generaliti Sedentarismul n Romnia Ce face Romnia? Sedentarismul- efecte asupra sntii Ce este stilul de via sedentar? Cum v poate afecta viae sedentarismul? Copiii sedentari Sedentarismul, o boal naional OBEZITATEA Definiie Cum putei ti dac suferii de obezitate? Cauzele obezitii Efecte adverse ale obezitii Sfaturi importante pentru a reduce obezitatea BULIMIA Bulimia i obezitatea- tulburri de alimentaie i greutate Bulimia- o obsesie letal (mrturii) Bulimia nervoas hiperfagie Generaliti Cauze Simptome Factori de risc Profilaxie

- Cauzele obezitii la romni: alimentaia nesntoas,sedentarismul - Sedentarismul ne fur sntatea - Lenei i bolnavi - Dumanul din farfurie

- Gena anti-obezitate STUDIU DE CAZ obezitatea cu multiple semnificaii psihologice. - Plan de intervenie. - Rezultate ANALIZE STATISTICE I STUDIU DE CAZ PRIVIND OBEZITATEA CHESTIONAR PENTRU SEDENTARI concluziile interviului

CONCLUZII - Date din literatura de specialitate o Caz de obezitate infantil extrem semnalat n China o Sedentarismul copiilor a atins un nivel epidemic o Tabel indicnd riscul asociat u obezitatea i avantajele scderii ponderale o Tabel cu limitele variaiei normale ale greutii corporale o Piramida alimentar o consecinele obezitii o Statistici ngrijortoare ANEXA

BIBLIOGRAFIE

SEDENTARISMUL
Sedentarismul: se admite ca lipsa activitii fizice si a miscrii contribuie la apariia aterosclerozei, avantajele si comodittile vieii moderne (autoturisme, televiziunea, automatizarea) au dus la o reducere marcat a efortului fizic; n prezena unor obiceiuri curente ale modului de via contemporan, cum ar fi cafeaua, fumatul si alcoolul, lipsa de miscare si de efort fizic favorizeaz instalarea supraponderabilitii si a aterosclerozei.

Generalitati Daca, in trecut, aproape orice mama isi dorea copilul grasut si eventual cu gropite in obrajori, astazi, mai mult ca oricand, suntem constienti de importanta nocivitatea excedentului ponderal la copii, adevarata trambulina spre bolile civilizatiei. Da, grasutii de azi sunt candidati seriosi la statutul de adult diabetic, dislipidemic sau hipertensiv. In cadrul programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei, depistez, alaturi de colegii medici de familie, copii supraponderali cu un stil de viata ce include o alimentatie predominant rafinata de tip fast-food, bogata in dulciuri concentrate, bauturi carbogazoase si in grasimi animale, cu un excedent caloric important. De obicei, acestea se asociaza in adolescenta cu consumul de alcool, cu fumatul activ sau pasiv, chiar si cu depresia, ce conduce de multe ori la inactivitate, antrenand aparitia, in viitorul apropiat sau indepartat, a multor temute afectiuni.

Sedentarismul n Romnia

n Romnia, peste 50% din populaie are probleme de sntate, din cauza supra-alimentrii i a lipsei de activitate fizic. Tehnologia a evoluat i am fost constrni s inem pasul. Numrul mainilor s-a nmulit, telefoanele mobile i internetul au redus drastic drumul pn la oficiul potal, iar televizorul cu telecomand i televiziunile PayPerView au eliminat pn i tentaia de a merge la cinematograf. Sntatea noastr are de suferit i odat cu ea se duce i forma fizic.

Specialitii n domeniu i cercettorii afirm c trebuie s se contientizeze c exerciiile fizice, chiar dac sunt practicate ocazional, reduc riscurile bolilor. Cercetrile arat c n rile europene, cu excepia celor nordice, unde exist un adevrat cult pentru micarea n aer liber, n mediul urban, n jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. i aproape jumatate din persoanele sedentare nu realizeaz faptul c au un mod de via nesntos. Aceast lips continu de micare duce la ngraare excesiv, apatie, cauzeaz stri de anxietate, provoac boli de inim i depresii greu recuperabile. Acesta este i motivul pentru care Organizaia Mondial a Sntii a declarat sedentarismul inamicul numrul unu al umanitii. Ce face Romnia? Fr s in cont de recomandrile Uniunii Europene (UE), guvernanii romni s-au gndit s reduc numrul orelor de educaie fizic din scoli. ntr-un exces de zel, pentru a reduce numrul de ore din curricula colar, Ministerul Educaiei a decis s taie orele de sport chiar dac Parlamentul European a declarat sportul unul dintre punctele sensibile n curricul. UE a cerut rilor membre s-i confere acestei discipline un caracter obligatoriu n coli i licee, astfel nct elevii s beneficieze sptmnal de cel puin trei ore de educaie fizic. Fie c este vorba de elevii din ciclul primar, gimnazial sau liceal, preferina pentru calculatoare este unanim, copiii ajungnd s petreac ore n ir n faa monitorului. Abandonarea activitilor sportive n favoarea oricror alte preocupri are cu siguran efecte negative pentru dezvoltarea armonioas a tinerilor. Primele efecte ale sedentarismului se fac simite de la cele mai fragede vrste. Obezitatea i anumite deformri ale coloanei vertebrale sunt doar cteva exemple de anomalii aprute la copiii de vrst colar.

Sntatea elevilor, n strns legtur cu activitatea fizic, este n Romnia o prioritate naional. Cel puin aa reiese din textul Legii Educaiei Fizice i Sportului, unde se precizeaz c: "educaia fizic i sportul sunt activiti de interes naional sprijinite de stat". Cu toate astea, numrul orelor de sport poate fi redus.

Sedentarismul - efecte asupra sanatatii

Stim ca toti ar trebui sa facem exercitii fizice si sa urmam o dieta adecvata pentru a ne mentine sanatosi. Cu toate acestea, rareori facem aceste lucruri. Preferam stilul de viata sedentar

deoarece nu ne obliga sa facem prea multe lucruri. Este mai placut sa petrecem timpul in fata televizorului sau a computerului si, de parca nu era suficient, rontaim si servim fel si fel de gustari, care numai sanatoase nu sunt.

Tehnologia moderna ne-a usurat viata: nu trebuie sa ne deplasam prea mult ca sa discutam cu o persoana, trebuie doar sa o contactam, nu trebuie sa muncim prea mult, pentru ca utilajele sau computerele o fac in locul nostru. Nici macar nu trebuie sa obtinem mancarea prin modalitati naturale, pentru ca putem comanda sau putem consuma hrana deja procesata. Aceasta este o problema a societatii moderne, intalnita nu doar la adulti ci si la copii.

Ce este stilul de viata sedentar? Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor emisiuni, tv, computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice. Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai periculos pentru sanatate chiar decat fumatul.

Cum va poate afecta viata sedentarismul?


De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu privire la stilul de viata sedentar al unei persoane. Concluziile acestor cercetari ar fi urmatoarele: obezitatea - este principalul efect al unui stil de viata sedentar. Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar acesta este doar inceputul problemelor. risc crescut de boli de inima - inima dvs. trebuie sa fie irigata corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de activitate fizica

la varsta de mijloc creste riscul decesului de boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei. risc crescut de diabet zaharat- exercitiile fizice regulate contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice, duce la cresterea volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de instalare a diabetului de tip 2.

risc crescut de cancer - lipsa activitatii fizice creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san, cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a deceda de cancer, este in acest caz de 45% la barbati si 28% la femei. risc crescut de osteoporoza - inactivitatea prelungita poate duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt favorizate de un stil de viata sedentar. scaderea tonusului muscular - muschii dvs. sunt precum bateriile auto. Ei au nevoie de actiune regulata pentru a functiona in mod normal. Daca aveti un mod de viata sedentar, muschii dvs. nu vor fi prea dezvoltati. Greutatea va avea un efect negativ asupra posturii dvs. si a coloanei vertebrale. Statul pe scaun rigidizeaza si slabeste muschii care sustin coloana vertebrala si are efecte negative asupra soldurilor si genunchilor. tulburari de somn - stilul de viata sedentar nu tensioneaza in nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave. dureri de cap - cercetatorii au constatat ca persoanele care nu au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele care fac exercitii fizice in mod constant. accelerarea procesului de imbatranire - telomerii sunt secvente repetate de ADN, situate la capetele cromozomilor, care au rol de a-i proteja de degradare. Pe masura ce imbatranim,

telomerii sunt mai scurti si deteriorarea lor este asociata cu semnele fizice care apar la varsta mijlocie sau la cea inaintata. La persoanele inactive, telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active, in concluzie, procesul imbatranirii se accelereaza, iar rata mortalitatii creste. Cercetatorii au descoperit ca stresul influenteaza lungimea telomerilor, iar activitatea fizica reduce nivelul de stres. Desigur, daca pana acum ati urmat un stil de viata sedentar, poate parea destul de descurajant sa incepeti brusc sa faceti activitati fizice. Totusi, prin repetarea gradata a exercitiilor fizice de mica intensitate (ca spalatul rufelor, calcat, mers pe jos, etc.) iar apoi continuati cu alergare, ciclism, etc. adaptarea va fi mult mai usoara si veti avea un stil de viata sanatos.

O treime din copiii din intreaga lume sunt sedentari

Copiii sunt, de obicei, extrem de activi. Se joaca, alearga, sar, danseaza si, de multe ori, ni se pare ca nu se opresc niciodata din miscare. Lucrurile nu stau insa chiar asa. Un studiu efectuat de Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca, la nivel global, copiii petrec mai mult de trei ore in fata televizorului sau calculatorului, relateaza Reuters. La cercetare au participat peste 70.000 de copii, din 34 de state ale lumii. Coordonatorul studiului, Regina Guthold, a aratat ca, in general, copiii nu fac suficienta miscare, indiferent daca locuiesc in state dezvoltate sau nu. In ceea ce priveste activitatea fizica, nu am gasit diferente semnificative intre statele bogate si cele sarace, a declarat Regina Guthold. Copilaria intr-o tara saraca nu inseamna neaparat ca micutii au mai multa activitate fizica. La cercetare au participat 72.845 de copii din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud si Orientul Mijlociu, monitorizati in perioada 20032007. Realizatorii studiului considera adecvat ca tinerii de aceasta varsta sa faca cel putin o ora de exercitii fizice pe zi, cinci zile pe saptamana. Copiii care petrec trei sau mai multe ore pe zi uitandu-se la televizor sau stand in fata calculatorului, in afara orelor de scoala sau a perioadei dedicate temelor, au fost considerati sedentari.
Daca ne iubim copiii, sa le formam un stil de viata rational, bazat pe o alimentatie echilibrata, in care sa predomine consumul de cereale integrale, seminte, fructe si legume proaspete,

impreuna cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat, pentru a preveni aceste boli aducatoare de suferinta si chiar de moarte. Atentie, parinti, si la consumul de grasimi, patiserii, bauturi carbogazoase si dulciuri rafinate in perioada sarbatorilor de iarna!

Sedentarismul, o boal naional

Pe locul 3 n Europa Conform unor studii, Romnia este pe locul al treilea n Europa n privina obezitii la femei i pe locul al patrulea la brbai. Obezitatea este cauzat, n principal, de comportamentul alimentar. Tendina de a sri peste micul dejun i sedentarismul sunt ali doi dintre factorii favorizani pentru problemele de greutate. Persoanele obeze sunt mai predispuse la riscuri pentru sntate, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterial i creterea colesterolului n snge. Iat cteva riscuri la care se expun persoanele sedentare:

- Sedentarismul accelereaz mbtrnirea Specialitii spun c, dup o anumit vrst, lipsa micrii produce fracturi osoase care pot evolua rapid spre osteoporoz. Pentru prevenirea acestor boli, medicii ne recomand ca mcar de dou ori pe sptmn s mergem pe jos, ntr-un ritm alert, timp de 30 de minute. Cercettorii sunt de prere c exerciiile fizice uoare, de cinci ori pe sptmna, pot contribui la meninerea sntii organismului i pot prevenii mbtrnirea. - Sedentarismul face peste apte milioane de victime anual Cercettorii spun c o alimentaie necorespunztoare i lipsa de micare au dus la creterea cazurilor de boli de inim: peste apte milioane de oameni mor n fiecare an din cauza sedentarismului. - Sedentarismul tmpete Medicii specialiti avertizeaz c persoanele sedentare i pot periclita activitatea creierului. Specialitii au atenionat, de-a lungul timpului, c lipsa activitii fizice are efecte distructive majore asupra sntii noastre, ns medicii sunt de prere c oamenii nu sunt contieni de acest lucru. Mai mult, spun ei, sedentarismul poate declana anumite boli i le poate chiar agrava.

Stresul si sedentarismul ridica tensiunea romanilor

Potrivit unui studiu inceput in 2005 la nivel national, peste 40% dintre romani sufera de hipertensiune arteriala. Boala este una extrem de serioasa, avand in vedere faptul ca aceasta poate conduce la accidente vascular-cerebrale si la infarcturi. Specialistii in cardiologie au semnalat ca patru din 10 romani sunt hipertensivi. Grav este insa faptul ca doar 51,6% dintre acestia stiu ca sufera de o asemenea maladie si numai 7% dintre ei isi urmeaza corect tratamentul. Vinovati pentru incorectitudinea sau chiar intreruperea tratamentului se fac atat medicii de familie, cat si bolnavii. Circa 14% dintre doctori nu sunt convinsi de dezastrele pe care le produce hipertensiunea si ca tratamentul trebuie urmat toata viata, fara intrerupere. Totodata, tratamentul medical trebuie asociat cu renuntarea la sedentarism, la fumat, la excesul de sare din alimente, precum si la consumul de alcool, a afirmat prof.dr. Eduard Apetrei. Medicii au avertizat asupra pericolului pe care il reprezinta aceasta boala, mai ales ca ea a inceput sa faca victime si printre tineri cu varste de peste 25 de ani si chiar si sub 25 de ani. Parlamentarii traiesc bine Vom avea o populatie din ce in ce mai bolnava, din cauza stresului, a greutatii corporale excesive, dar si a fumatului. O tensiune normala este cea de 140 cu 90 milimetri coloana de mercur, insa in cazul diabeticilor aceasta trebuie sa fie 130 cu 50. O mare greseala este practicarea automedicatiei. Bolnavii trebuie sa mearga la doctor pentru a li se prescrie un tratament adecvat, a declarat prof.dr. Maria Dorobantu.

1 Factorii
Hipertensiunea

de risc ce pot fi controlai i prevenii:

arterial (HTA) Hipertensiunea arterial constituie o cauz major de pierdere a capacitii funcionale a inimii i de progresare a aterosclerozei. Att inima ct i alte organe vital importante creierul, rinichii, ochii, - devin predispuse accidentelor vasculare care rezult prin apariia infarctului miocardic, a ictusului cerebral, a insuficienei cardiace insuficienei renale, pierderii vzului. Riscul afacerilor vasculare i apariia complicaiilor enumerate mai sus crete progresiv n cazul asocierii tensiunii arteriale majorate cu ali factori de risc fumatul, obezitatea, majorarea nivelului colesterolului n snge, diabetul zaharat etc. Hipertensiunea arterial are tendina de a crete o dat cu vrsta. HTA nu se definete de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "uciga tcut". Dac se suspecteaz hipertensiune arterial, trebuie de acordat mai mult atenie sntii. Este necesar de urmat o diet hipocaloric, de practicat regulat un sport, de a evita consumul srii, de abandonat fumatul i de a monitoriza sistematic presiunea sngelui - diminund agravarea strii de sntate. Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importani factori de risc privind bolile cardiovasculare. Cercettorii au demonstrat, c fumtorii snt predispui atacurilor de inim de dou ori mai mult, comparativ cu nefumtorii. Nicotina i monoxidul de carbon din igar reduc cantitatea de oxigen din snge prin ngroarea pereilor vaselor sanguine i prin formarea cheagurilor de snge, astfel fiind unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulaiei periferice. De fapt, acest aspect este ntlnit aproape exclusiv n cazul fumtorilor. Acetea, dac se confrunt cu simptomele unei circulaii periferice precare snt predispui dezvoltrii gangrenelor Persoanele care fumeaz prezint riscuri mari n privina bolilor arterelor coronare i a infarctelor, dect cei nefumtori.

Hipercolesterolemia (nivelul crescut al colesterolului sanguin) - riscul bolilor coronariene crete cu ct colesterolul atinge un nivel ridicat. Cnd snt prezeni i ali factori de risc, precum hipertensiunea arterial i fumatul, gradul de expunere fa de bolile cardiovasculare este mai mare. Colesterolul se gsete mai mult n grsimile animale. Fructele i legumele nu conin colesterol, de aceea sunt recomandate n orice tip de diet. Hipodinamia sau sedentarismul - un stil de via caracteristic prin micare insuficient i este un factor de risc pentru bolile arterelor coronare. Cnd inactivitatea fizic este asociata cu o alimentaie nesntoas, hipercolesterolemia. Toi aceti factori reunii - mresc riscurile bolilor cardiovasculare crete. Exerciiile regulate i moderate impiedic declanarea hipertensiunii arteriale i a altor afeciuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, obezitatea i tensiunea arterial. Pentru a avea rezultate pozitive, trebuie de practicat sportul cel putin timp de 30-60 de minute pe zi. Activitile moderate, precum plimbrile, dansul, gradinritul, munca n gospodrie pot ajuta de asemenea la o buna funcionare a inimii. Persoanele inactive pot ncepe cu 10 minute de micare pe zi, urmrind creterea minutelor de la o zi la alta. nainte de a ncepe un program riguros de exerciii este bine de consultat medicul.
2

Obezitatea i greutatea supraponderal - oamenii care au un exces de grsimi n organism snt predispui multor probleme de sntate, precum: hipertensiunea arterial, hipercolesterolemia, diabetul, cancerul, etc. Multe dintre aceste persoane se confrunt cu nenumrate dificulti n lupta mpotriva kilogramelor n plus. De menionat, nsa, c pn i o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativ reduce hipertensiunea arterial i nivelul colesterolului total. Diabetul zaharat - diabetul este o boal n care organismul nu mai rspunde corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a tranforma zahrul, amidonul i alte alimente n energie. Diabetul (boala ce se caracterizeaz prin creterea cantitii de zahr n snge i n urin) se intlnete sub dou forme principale: 1. Diabetul juvenil - apare nc din primii ani de via. Persoanele care se confrunt cu aceast form de diabet, prezint o deficien insular primar i trebuie s-i introduc insulina pentru a rmne n via.

2. A doua form de diabet - este cea mai frecvent ntlnit form i apare de obicei n cazul adulilor de vrst mijlocie. Obezitatea i activitatea fizic insuficien snt principalii factori de risc ai acestei boli. ntr-o form uoar, diabetul poate rmne nedepistat pentru mai muli ani. Diabetul netratat creaz probleme medicale serioase, inclusiv i bolile cardiovasculare. Diabetul mrete riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale i ale hipertensiunii arteriale inclusiv, dac[ nivelul de glucoz este corectat. Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie meninut la nivelul 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii decedeaz din cauza uneia dintre afeciunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confrunt cu diabetul este foarte important s consulte medicul i s mearg periodic la control. Controlul greutii, exerciiile fizice moderate - snt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a reduce factorii de risc la care snt expui. 2.Factorii de risc ce nu pot fi controlai: naintarea n vrst - atacurile de inim se pot declana la orice vrsta. Cu toate acestea, o dat cu trecerea anilor - crete riscul confruntrii cu una dintre afeciunile cardiovasculare. Ereditatea - Unele familii sunt condiionate genetic privind creterea nivelului de colesterol sau a trigliceridelor. Diabetul ca i hipertensiunea arterial se pot transmite de la o generaie la alta. Bineneles, este adevrat c i stilul de via caracteristic fiecrei familii poate accentua sau diminua factorii de risc. De exemplu, membri unei familii pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimentatie bogat n grsimi i colesterol. De aceea, pentru c este greu de a controla motenirea ereditar, este cu att mai important s se previn din timp toi factorii de risc pentru a evita afeciunile cardiovasculare.

3.Ali factori de risc ai bolilor cardiovasculare:


Reacia

n faa stresului - toat lumea se confrunt cu stresul, ns, fiecare persoan are stilul su specific de a reaciona n faa lui. Stresul acumulat ntr-o msur sporit pe o durata lung de timp i reacia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Este necesar a se gsi modaliti sntoase pentru a depi stresului. Alcoolul consumat n exces marete tensiunea arterial, conducnd la insuficiena cardiac sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o doz alcoolic pe zi (140 ml vin sau bere). Brbaii pot beneficia de dou doze alcoolice pe zi (300 ml vin sau bere) n scopuri profilactice. Pentru a preveni malformaiile nou-nascuilor, femeile nsrcinate nu trebuie s consume buturi alcoolice sub nici o form. Consumul de droguri - drogurile cauzeaz endocardita i atacul de cord. Consumul de orice tip de droguri determin producerea accidentelor vasculare cerebrale i a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatal chiar de la prima ncercare. Dup cum s-a menionat, printre lucrurile sau obiceiurile pe care noi le putem evita sau pe care le putem ine sub control, cu scopul reducerii riscului producerii bolilor de inim se numr: obezitatea, valorile crescute ale colesterolului n snge, hipertensiunea arteriala, obiceiul fumatului, obiceiurile alimentare nesntoase, excese alimentare i consumul abuziv de alcool, sedentarismul. Este foarte important promovarea unor obiceiuri sntoase din prima zi de via, obiceiuri care s previn riscurile instalrii unor afeciuni cardiovasculare grave cteva decenii mai trziu. i nu n ultimul rnd, efectuarea controalelor medicale periodice la medicul de familie, pentru a verifica greutatea, tensiunea arterial, pentru a face un examen electrocardiografic i un bilan lipidic anual.
4

Recomandri pentru populaie SFATURI UTILE PENTRU PREVENIREA BOLILOR CARDIOVASCULARE 1. Fii sigur c tensiunea ta arterial e sub 140/90mm Hg. Dac presiunea sistolic (primul numar) este mai mare de 140, ntreab-i medicul de familie ce poi s faci ca s o cobori. 2. Practic sportul. Minimumul zilnic constituie 30 de minute de activitate fizic moderat, ca de exemplu, mersul rapid pe jos. Cele 30 de minute pot fi mprite n segmente de cte 10 minute. m2 3. ncearc s ai o greutate normal dup formula:IMC = kg/ Un mod de a afla dac trebuie s reduci din greutate este s-i calculezi indicele de mas corporala (IMC). Dac ai IMC peste rata normala (25 sau mai mult) adreseaz-te la medicul tu, ca sa afli dac ai un risc crescut de hipertensiune arterial i dac e nevoie s slbeti. 4. Reduce aportului alimentar de grsimi. Evitai alimentele bogate n grsimi cum snt maioneza, brnza gras, untul, carnea gras, ouale, smntna, produse de patiserie i brutrie. Alegei alternativa cea mai srac n grsimi: pui, pete alb, lapte degresat i derivatele sale. 5. Consumai din belug fructe i legume alegeti o larg varietate i de asemenea, consumai pine integral i cereale. 6. Reducei consumul de sare. O persoan sntoas ar trebui s consume nu mai mult de 2,4 grame de sare pe zi. Pentru o persoan cu hipertensiune arterial, medicul recomand mai puin sare. 7. Folosete condimente i ierburi aromate pentru a condimenta alimentele pe care le prepari acas. Alegei tipurile de alimente cu coninut redus de sare. Evitai legumele i carnea conservate, carnea i petele afumate i srate. 8. Abandonai fumatul. Pentru fumtori, renunarea la acest obicei este cea mai important msur de reducere a riscurilor. Dupa un an de abstinen tabagic, riscul de boli de inim este redus la jumtate. n medie, fumtorii nrii, care renun la obiceiul de a fuma i prelungesc sperana de via cu 4 ani. 9. Efectuai sistematic controale medicale. Persoanele cu vrsta peste 40 de ani, trebuie cel puin 1 dat pe an se viziteze medicul pentru ai controla inima, chiar dac se simt perfect sntoi. 10. Reducei consumul d alcool. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o butur alcoolica pe zi (200 ml vin sau bere). Brbailor le este permis consumarea a dou buturi alcoolice pe zi (400 ml vin sau bere).

S-ar putea să vă placă și