Sunteți pe pagina 1din 8

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.

NUME: Alina - Gabriela DUMITRACHE

EXAMEN: Examinarea cu Ultrasunete a produselor metalice


Cerinte:
Sa se prezinte oscilogramele in modurile A si C pentru punerea in evidenta a unui defect la investigarea piesei LO-0083, construita prin sudarea a doua placi metalice sub strat automat de flux, in conditii normale de lucru.
120

y z
30 15 75

Placa 1

50

85

Placa 2

Figura 1: Reprezentarea piesei LO-0083

Materialul: din care sunt confectionate cele doua placi este OL60. Procedeul de sudare : folosit este sudarea sub strat automat de flux. Etapele necesare realiarii examinarii cu ultrasunete sunt : Se analizeaz configuraia geometric a piesei i starea suprafeei de examinat. Dac se constat c suprafaa piesei prezint rugozitate mare, fapt ce perturb msurrea se realizeaz o prelucrare mecanica (respectnd condiiile tehnice impuse). Se verific sistemul de control care este alctuit din: din defectoscop, palpator i cablu de legatur. n cazul n care se constat existena unor probleme de natur tehnic privind sistemul de control, se consemneaza eventualele nereguli. Se aleg diametrul palpatorului i frecvena nominal a acestuia n funcie de grosimea, densitatea materialului i starea suprafeei de controlat. Se stabilete domeniul de calibrare n functie de grosimea materialului de controlat. Iniial se scaneaz produsul cu ajutorul unui palpator avnd o frecven joas pentru a detecta dac exist zone care prezint defecte. Ulterior n zonele respective se revine cu un palpator avnd o frecvena mare cu scopul de a detecta mrimea, forma i poziia defectului n cadrul poriunii examinate. Se stabilete un pas de examinare n funcie de dimensiunile i grosimea piesei. Detectarea prezenei reflectorilor se nregistreaz n raportul de examinare, iar reflectorii care depesc limita de acceptabilitate vor fi prezentai n fie de neconformitate fiind ulterior nregistrai n raportul de produs neconform. Se consider discontinuitate orice indicaie continu, care determin apariia pe ecranul defectoscopului a unui ecou de defect cuprins ntre ecoul inial i ecoul de fund. Seciunea suprafeei unde s-a detectat prezena defectului este marcat, iar defectul se nregistreaz. Pag: 1/21 Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P In urma examinarii piesei LO-0083 au fost obtinute urmatoarele oscilograme in modul A :
1
2

30 15

75

75

Figura 2 : Palpatorul in pozitia 1 in vederea etalonarii (domeniul 75 mm)


Ei

Figura 3: Palpatorul in pozitia 2 (inceputul defectului)


Ei

Ed Es

Es

15

75

75

Figura 3 : Oscilograma de referinta corespunzatoare pozitiei 1 a palpatorului Observatii : Distanta dintre Ei si Ef reprezinta grosimea totala a piesei 75 mm. In acest caz oscilograma este caracterizata prin doua ecouri : initial si final, iar distanta dintre ele caracterizeaza grosimea piesei (considerand ca sudura pieselor a fost realizata corect fara alte defecte)
3

Figura 4 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 2 a palpatorului Observatii : Daca palpatorul este pozitionat partial deasupra defectului, ecoul de fund scade la jumatate si apare pe ecran de asemenea ecoul de defect la adancimea de 15mm.

30 15 75
15

30 75

Figura 5: Palpatorul in pozitia 3 (deasupra defectului)


Ei

Figura 7: Palpatorul in pozitia 4 (sfarsitul defectului)


Ei Ed Ef

Ed

15

15 75

Figura 6 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 3 a palpatorului Observatii : Palpatorul este pozitionat complet deasupra defectului ecoul de fund dispare, iar ecoul de defect creste ca amplitudine (fiind situat la adancimea de 15mm).

Figura 8 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 4 a palpatorului Observatii : Daca palpatorul este pozitionat partial deasupra defectului, ecoul de fund scade la jumatate si apare pe ecran de asemenea ecoul de defect la adancimea de 15mm.

Pag: 2/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P


6

75

75

Figura 9: Palpatorul in pozitia 5 (sfarsitul defectului)


Ei

Figura 11: Palpatorul in pozitia 6 (fara defect)

Ei

Ef

Ef

75

Figura 10 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 5 a palpatorului Observatii : Distanta dintre Ei si Ef reprezinta grosimea totala a piesei 75 mm.
7

75

Figura 12 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 6 a palpatorului Observatii : Distanta dintre Ei si Ef reprezinta grosimea totala a piesei 75 mm. Piesa a fost rotita cu 180o.
8

75

75

Figura 13: Palpatorul in pozitia 7 (partial deasupra defectului)


Ei Ed Ef

Figura 15: Palpatorul in pozitia 8 (complet deasupra defectului)


Ei Ed

45 75

45

Figura 14 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 7 a palpatorului Observatii : Daca palpatorul este pozitionat partial deasupra defectului, ecoul de fund scade la jumatate si apare pe ecran de asemenea ecoul de defect la adancimea de 45 mm.

Figura 16 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 8 a palpatorului Observatii : Palpatorul este pozitionat complet deasupra defectului ecoul de fund dispare, iar ecoul de defect creste ca amplitudine (fiind situat la adancimea de 45mm).

Pag: 3/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P


10
9

75

75

Figura 17: Palpatorul in pozitia 9 (partial deasupra defectului)


Ei Ed Ef

Figura 19: Palpatorul in pozitia 10 (fara defect)


Ei

Ef

45 75

75

Figura 18 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 9 a palpatorului Observatii : Daca palpatorul este pozitionat partial deasupra defectului, ecoul de fund scade la jumatate si apare pe ecran de asemenea ecoul de defect la adancimea de 45 mm.
10

Figura 18 : Oscilograma corespunzatoare pozitiei 10 a palpatorului Observatii : Distanta dintre Ei si Ef reprezinta grosimea totala a piesei 75 mm.

11

120

120

75

75

Ei

Ei
Ef

Ed Ef

120

35 120

Pag: 4/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P

12

13

120

120

75

75

Ei Ed Ef

Ei Ed

35 120
35

Se roteste piesa cu 180o. Se vor obtine aceleasi oscilograme


14

120

75

Ei

Ef

120

Pag: 5/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P

Determinarea pozitiei defectului pe axa OX: Pentru determinarea pozitiei defectului pe axa OX se procedeaza astfel: se calibreaza aparatul in functie de grosimea piesei (punand palpatorul pe o zona fara defect) oscilograma de referinta (Vezi figurile 1 si 2); se deplaseaza palpatorul pornind din local unde s-a stabilit sistemul de coordonate spre dreapta pana in momentul in care va aparea un ecou interpus intre cele doua ale oscilogramei de referinta ( initial si final ), iar ecoul final va scadea la jumatate (Vezi figurile 3 si 4); Cunoscand pozitia initiala a palpatorului si insemnand pozitia unde a fost detectat defectul, se poate determina pozitia defectului pe axa OX prin masurarea distantei dintre cele doua puncte P 1 si P2.
P1 P2

Asadar raportat la sistemul de coordnate, putem deduce prin masurare coordonata punctului de inceput al defectului: Px(35,0,0).

Determinarea marimii defectului : x - lungimea defectului raportata la axa OX Pentru a stabili marimea defectului raportata la axa OX se continua deplasarea palpatorului spre dreapta pornind din punctul P2 (unde s-a detectat aparitia unui defect prin interpunerea unui ecou intre cel initial si final). Se observa ca la continuarea palparii spre dreapta, deoarece palpatorul este pozitionat complet deasupra defectului, ecoul final dispare complet, iar ecoul de defect se mentine constant ca amplitudine (vezi figurile 5 si 6 ). Se deplaseaza palpatorul spre dreapta pana cand ecoul de defect incepe sa scada iar ecoul final creste pana la jumatate . Se noteaza acest punct cu P3 Se observa ca amplitudinea defectului este constanta, asadar defectul este uniform ca forma; Pentru a stabili marimea defectului raportata la axa OX este necesar sa se roteasca piesa cu 180; Se incepe palparea piesei din partea stanga sus;

Pag: 6/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P Pentru a stabili marimea defectului raportata la axa OX (dupa ce piesa a fost rotita cu 180 ) se repeta aceleasi instructiuni pentru a verifica daca defectul identificat este uniform (vezi Figurile 6,7,8,9). Se constata ca defectul este uniform iar lungimea sa este aceeasi (ca la examinarea piesei in pozitia initiala ). Asadar lungimea defectului raportata la axa OX este data de diferenta dintre punctele P3 si P2: x=P3-P2

Determinarea pozitiei defectului pe axa OY: Pentru determinarea pozitiei defectului pe axa OY se procedeaza astfel: se deplaseaza palpatorul pornind din locul unde s-a stabilit sistemul de coordonate spre dreapta pana in momentul in care va aparea un ecou interpus intre cele doua ale oscilogramei de referinta ( initial si final ), iar ecoul final va scadea la jumatate (Vezi figurile 3 si 4); Se deplaseaza palpatorul pana cand este pozitionat complet deasupra defecului (vezi figurile 5 si 6). Din oscilograma (figura 6) se observa ca adancimea la care se afla defectul este: 15mm. Notam acest punct P4 avand coordnatele (35,-15,0).

Determinarea marimii defectului: y - lungimea defectului raportata la axa OY Pentru a stabili marimea defectului raportata la axa OY se roteste piesa cu 180; Se incepe palparea piesei din partea stanga sus pana cand palpatorul este pozitionat complet deasupra defectului (cunoscand ca acesta are o forma uniforma); Se citesc indicatiile oscilogramei 8 si se constata ca de aceasta data defectul ar avea coordonatele P5(35,-45,0).
P4

P5

Se obtine marimea defectului pe axa OY: y =75 - 15 - 45 =15mm

Pag: 7/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE

Disciplina: Examinarea cu U.S. Master: E.C.M.P Oscilograme in modul C: Se utilizeaza schema urmatoare pentru realizarea examinarii cu ultrasunete in modul C.

Se constata din oscilograme ca defectul este constant de-a lungul intregii piese avand latimea de 30 mm si adancimea de 15 mm. Defectul este unul creat artificial prin frezarea unui canal dispus simetric pe centrul piesei. Zona moarta a palpatorului nu permite punerea in evidenta a inceputului/ defectului in modul C. Asadar dimensiunile caracteristice ale defectului sunt: x= 30 mm y= 15 mm z= 120 - 2Zm

Legenda : EiEcou initial EfEcou de fund EdEcou de defect

Pag: 8/21

Alina-Gabriela DUMITRACHE