Sunteți pe pagina 1din 16

Asist. Drd.

orcaru Iulian STUDENT Bujor Nicoleta CUPRINS


1

Capitolul I : Repere geografice generale.........................................................3


1.1 1.2 1.3 poziia geografic a statului.........................................................................3 suprafaa.......................................................................................................3 ansamblul regional.......................................................................................3

Capitolul II : ncadrarea n tipologia statal....................................................5


2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 relieful..........................................................................................................5 clima.............................................................................................................5 hidrografia....................................................................................................5 organizarea administrativ-teritorial............................................................6 nivelul pib-ului.............................................................................................6 regimul politic..............................................................................................7 valoare IDU..................................................................................................9

Capitolul III : Analiza resurselor..........9


3.1 3.2 resursele naturale.....................9 resursele umane....9

Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul..11


4.1 4.2 4.3 4.4 industria .....................................................................................................11 agricultura..................................................................................................12 turismul......................................................................................................13 transporturile..............................................................................................14

Analiza swot..................................................................................................15 Bibliografie....................................................................................................16


2

Capitolul I : Repere geografice generale


n Europa Sudic, o peninsul care se extinde nspre centrul Mrii Mediterane, n nord-estul Tunisiei. Populatia: 60.770.000 locuitori Limba oficiala: Italiana PNB: 1.140.484 milioane $ PIB/loc: 20.290 $ Coordonate geografice - 4250N 1250E Not: include Sardinia i Sicilia Granie terestre Total: 1,932.2 km Vecini: Austria 430 km, Frana 488 km, Vatican 3,2 km, San Marino 39 km, Slovenia 232 km i Elveia 740 km. rm 7,600 km 1.1 Poziia geografic a statului

Italia, oficial Republica Italian este un stat suveran european, situat n cea mai mare parte pe Peninsula Italic i cuprinznd i cteva insule la Marea Mediteran, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia. Se nvecineaz cu Frana la nord-vest, Elveia i Austria la nord i Slovenia la nord-est. De asemenea nconjoar dou enclave independente: San Marino i Vatican, i are i o exclav nconjurat de Elveia numit Campione d'Italia. Capitala Italiei este Roma. Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km) 1.2 Suprafata

Suprafa - Total: 301,230 km din care Terestr: 294,020 km Marin: 7,210 km 1.3 Ansamblul regional

Italia este membra a Uniunii Europene, Organizatiei Mondiale a Comertului, Organizatiei Natiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, Fondului Monetar International, Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, Grupului celor opt tari industrializate (G8).Italia const 3

n principal dintr-o peninsul (porecl Stivale) care se extinde n Marea Medtiteran, unde mpreun cu dou mari insule, Sicilia i Sardinia (Sardegna), creeaz diferite compartimente ale mrii: Marea Adriatic la nord-est, Marea Ionic la sud-est, MareaTirenian la sud-vest i n final Marea Linguric la nord-vest. Munii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaz un arc, nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o lagun aluvionar mare, Laguna Pad-Veneia , strbtut de Rul Pad i de muli aflueni ai si, care curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomii.Alte ruri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige i Arno. Harta administrativ a Italiei

Capitolul II : ncadrarea n tipologia statal


2.1 Relieful

Relieful este determinat de cele doua lanturi muntoase majore: Apeninii si Alpii.Alpii, care sunt situati in N, au o forma curbata caracteristica si se impart, dupa pozitie, in trei grupe: in vest Alpii Occidentali, care culmineaza cu vf. Mont Blanc (se afla pe granita cu Franta) (4.807 m); in nord Alpii Centrali; in est Alpii Orientali. Acestia au fost acoperiti de ghetari in era glaciara.Intre Alpi si Apenini se intinde Campia Padului, strabatuta in partea centrala, de la vest la est, de raul Pad (P), care aduna apele din regiunile montane vecine.Muntii Apenini formeaza structura principala a Peninsulei Italice, prelungindu-se peste stramtoarea Messina, in nordul Insulei Sicilia. In partea centrala a Apeninilor, denumiti Abruzzi, cele mai mari altitudini se apropie de 3.000 m (Gran Sasso 2.914 m).Regiunile colinare (dealuri, podisuri, depresiuni) marginesc muntii si lasa, spre regiunile de coasta, locul unor mici campii litorale.Vulcanii reprezinta un fenomen deosebit al Italiei. Cei mai cunoscuti sunt: Vezuviu (1.277 m, langa Napoli) si Etna (3.323 m, in Sicilia). 2.2 Clima

Clima Italiei este determinata de pozitia sa geografica in mijlocul bazinului Marii Mediterane, de prezenta Muntilor Alpi si de desfasurarea in latitudine (de la nord la sud). Elementele cele mai vizibile sunt predominarea climatului mediteranean si scaderea accentuata a temperaturii medii anuale de la sud la nord.Pe o suprafata restransa Italia are mai multe tipuri de clima: climat alpin, caracteristic Muntilor Alpi la altidudini de peste 3.000 m, cu ierni lungi, reci si precipitatii bogate, dintre care o mare parte sub forma de zapada; climat continental, submediteranean, in Campia Padului, regiunile colinare si pe pantele Apeninilor; climat mediteranean, cald si relativ umed (deoarece marea este aproape); climat semiarid, in interiorul Siciliei (datorita obstacolelor montane). 2.3 Hidrografia

Raurile Pad si Adige, care se varsa printr-o delta comuna in Marea Adriatica, strabat Italia continentala. Datorita aflentilor care coboara din Alpi, acestea au un debit ridicat tot timpul anului.Italia insulara si peninsulara este strabatuta de rauri mai scurte, cu debite variabile, cele mai cunoscute fiind Tibru si Arno.Aceasta tara se remarca prin existenta unor lacuri glaciare (Como, Garda, Maggiore), lacuri vulcanice (Bolsena, Trasimeno) si lagune (laguna Venetiei)

2.4

Organizarea administrativ-teritorial

Italia este divizat n 20 de regiuni (regioni, singular regione), dintre care cinci se bucur de o stare autonom special, marcat de *:

Abruzzo Basilicata Calabria Campania Emilia-Romagna Friuli-Venezia Giulia * Lazio Liguria Lombardia Marche

Molise Piemont Puglia Sardinia * Sicilia * Toscana Trentino-Tirolul de Sud * Umbria Valle d'Aosta * Veneto

O regiune se subdivizeaz n provincii iar provinciile la rndul lor n comune. Centrele comunale fiind de regul localitile cu acelai nume (numele comunei respective). Regiunile Italiei au un grad de autonomie regional conform constituiei din 1948. Totui, cinci (din cele 20) regiuni, i anume: Friuli-Venezia Giulia, Sardinia, Sicilia, Trentino-Tirolul de Sud i Valle d'Aosta, au statut special care le confer o autonomie i posibiliti culturale mai mari.Fiecare regiune are un consiliu ales i o Giunta Regionale (comitet executiv) condus de un preedinte. Giunta este responsabil n faa consiliului i i este cerut s conduc regiunea n cazul n care nu reuete s pstreze ncrederea consiliului. Forma de guvernmnt este de aceea analoag structurii guvernrii naionale. Scopul principal al regiunilor este de a descentraliza instituiile statului, iar n urma unei reforme din 2001 competenele regiunilor au fost lrgite.Guvernele provinciale i comunale urmeaz aceleai principii - consilii i giunta conduse de preedini (sau de primari, n cazul comunelor). 2.5 Nivelul PIB-ului:

In anul 2010 P.I.B.ul Italiei s-a cifrat la valoarea de 1.548.816 milioane euro, ceea ce a insemnat o crestere de 1,9% fata de nivelul inregistrat in anul 2009. Cresterea PIB s-a bazat in anul 2010 pe cresterea consumului intern de 0,8%, cresterea cu 2,5% a investitiilor si cu 9,1% a exporturilor de bunuri si servicii; in prezent se remarca o crestere destul e redusa a PIB-ului italian de doar 0,1%. PIB/loc: 20.290 $

2.6

Regimul politic:

Constituia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistnd din Camera Deputailor (Camera dei Deputati) i Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciar i una executiv (condus de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Preedintele republicii este ales pe 7 ani de ctre parlamentul reunit cu un contingent mic de delegai regionali. Preedintele nominalizez prim ministrul, care propune ceilali minitri (care nainte erau alei de preedinte). Consiliul de Minitri (n mod general, dar nu necesar, este compus din membri ai parlamentului) trebuie s pstreze secretele ambelor camere (Fiducia). Camerele parlamentului sunt populare i sunt alese n mod direct printr-un sistem mixt majoritar i proporional. Camera Deputailor are 630 de membri. n plus fa de cei 315 mebri alei, Senatul i include i pe fotii preedini i alte diverse persoane, conform prevederilor constituionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate nainte de expirarea termenului normal.Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic i prin ultimele schimbri. O curte constituional, Corte Costituzionale, care poate trece peste constituionalitatea legilor, este o inovaie post-Al Doilea Rzboi Mondial. Presedinte: - Nume: Giorgio NAPOLITANO- Data urmatoarelor alegeri (prezidentiale): 2013

2.7 An 2011 2010 2009 2008 2007 2006

Valoarea IDU Italia 0.874 na 0.870 0.871 0.869 0.866 Foarte ridicat de dezvoltare uman 0.889 na 0.885 0.885 0.882 0.879 OCDE 0.873 0.872 0.869 0.869 0.866 0.863 Lume 0.682 0.679 0.676 0.674 0.670 0.664

Indicele Dezvoltrii Umane: Tendine 1980 - prezent

Capitolul III Analiza Resurse


3.1 Resurse naturale:

Italia are resurse putine. Resursele traditionale (minereuri de fier si minereuri neferoase) au fost depasite de necesitatile industriei constructiilor de masini. Resursele de carbuni sunt foarte mici . Exploatarea zacamintelor de sulf, marmura si mercur satisfac economia proprie. Printre resursele mai putem aminti, mercur, zinc, marmura, azbest, pirita, peste, terenuri arabile , m ulte dintre aceste depozite sunt pe insulele Sicilia i Sardinia. Are importante rezerve de gaze naturale, situate n Valea Po i n largul coastei sale, n Marea Adriatic. 3.2

Resurse umane Numar de locuitori: 60.770.000 milioane Densitate: 197 locuitori / km Distributie: 67% urban / 33% rural Rata anuala de crestere: 0.1% Speranta de viata: Femei 84 ani / Barbati 78 ani Religie: romano-catolica Limbi vorbite: italiana (limba oficiala), germana, franceza, ladina, slovena Rata a analfabetismului: 2%

Italia ocup locul 5 n Europa n ceea ce privete densitatea populaiei, aproximativ 196 de persoane pe km. Dintr-o ar cu emigrani n mas, n ultimii 20 de ani, Italia a devenit o mare primitoare de imigrani, 7,5% din populaia naiunii fiind din strinatate. Chiar dac populaia Italiei este n cretere, acest fapt se datoreaz n mare parte valului de migraii. Naiunea deine o rat sczut a fertilitii, de 1,41 copii pe familie i o speran de via ce ocup locul 19 n lume, dup Noua Zeeland i Insulele Bermude i ntrecnd pe Gibraltar i Monaco. La sfritul anului 2008, populaia Italiei a depit 60 milioane de persoane. Italia deine o populaie mare, ce ocup locul 4 n Uniunea European ca numr de locuitori i locul 23 n lume. Densitatea populaiei de 199,2 persoane pe km, deine locul 5 n Uninunea European. Cea mai mare densitate a populaiei se nregistreaz n nordul Italiei, care ocup o treime din teritoriul rii i aproximativ jumtate din populaia total a rii. Dup al-II-lea Rzboi Mondial,Italia a nregistrat o cretere economic prelungit, ce a cauzat un masiv exod rural spre orae i n acelai timp a transformat naiunea dintr-una cu muli emigrani, ntr-una primitoare de imigrani. Fertilitatea crescut a persistat pn n anul 1970, cnd a deczut sub ratele normale, aa nct n anul 2008, unul din 5 italieni avea peste 65 de ani. n ciuda acestui fapt,n anul 2000, Italia a nregistrat o cretere a natalitii (n special n regiunile nordice), pentru prima dat n muli ani, mulumitn special imigraiei masive din

ultimele dou decenii.Rata total a fertilitii a nregistrat de asemenea o cretere semnificativ n ultimii ani, mulumit creterii natalitii,att printre nscuii strini, ct i printre nscuii femeilor italiene, ce a crescut de la 1,32 copii pe femeie n anul 2005 la 1,41 copii pe femeie n anul 2008.

Natalitatea 9,8 Mortalitatea 9,6 Populaia urban fiind de 69%. Orae principale dup numrul de locuitori: 1. Roma -capitala 2 791 000 2. Milano 1 432 000 3. Napoli 1 206 000 4. Torino 992 000 5. Palermo 734 000 6. Geneva 701 000 7. Bologna 412 000 8. Florena 408 000 9. Catania 364 000 10.Bari 353 000 11.Venezia 318 000 Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt ceteni ai altor ri. Populaia este concentrat n mare parte n jumtatea nordic i n deosebi n CmpiaVaduzului i n zona apropiat (cu focarele Milano, Torino,Bolognia, Venezia). n Sudul (Mezzogiorno), principala concentraie de populaie este cea din jurul oraului Napoli. Cele mai puin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia i sectorul peninsular la S de Napoli.

10

Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul


4.1 Industria

Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor. Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob.Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio. Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei. Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona. Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.

11

Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii. Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata. Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. 4.2 Agricultura

Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud.Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anula intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari)

12

4.3

Turismul

In 1997 au existat 31 mil turisti (1994 51.814.000), veniturile incasate din turism fiind de 50.847,0 mld lire italiene ( circa 28 mil $). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste 80 mld $. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi de pe glob.Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni. SICILIA se afla la sud de uscatul Italiei, este cea mai mare insula a Marii Mediteraniene fiind si una dintre cele mai cunoscute destinatii de vacanta, lucru datorit in primul rand litoralului sau precum si a frumoasei naturi ce o acopera. Insula este inconjurata de mai multe insule mici precum grupul Insulilor Liparice in partea de nord est, Insulile Egadice pe partea de vest si Insulele Pelagrice in partea de sud vest. Pe Sicilia se gasesc multe locuri de atractie precum orasul Palermo - capitala regiunii, posesoarul unuia din cele mai complecte muzee arheologice precum si frumoase piete pline de monumente si biserici din evul mediu. Alte locuri de vizitat: templul grecesc din Agrigento, Siracuza -orasul natal al Sfantei Lucia precum si localitatile Segesta, Selinunte si Piazza Armerina. In jurul Siciliei se afla insula paradis Stromboli Aici se poate ajunge cu feriboturile care circula des. A nu se uita vulcanul Etna - unul dintre cei mai inalti si activii in lume. ROMA nu trebuie sa ratezi acest oras pentru ca Roma este insasi istoria Italiei. Este plin de marturii: morminte etrusce, temple imperiale, biserici din perioada timpurie a crestinismului, clopotnite medievale, palate din epoca Renasterii si basilici baroce. Orasul este un adevarat 'concentrat' de istorie, legendele si monumentele coexistand cu fenomenala concentrare de populatie de aici. Este foarte greu sa te decizi care este locul sau monumentul sau obiectul care te-a lasat fara respiratie, care te-a uimit cel mai mult aroganta opulenta a Vaticanului, Forumul fara varsta sau vijeliosul ultim tip de Fiat sau nota de plata pentru cafeaua cu lapte de la cafeneaua X. FLORENTA in timp ce Roma este unul dintre punctele fierbinti ale istoriei, Florenta pare ca se ascunde in perioada renascentista plina de Fiat-uri si Vespa: magazinele de la Ponte Vechi, emblematicul Duomo, Galeriile Uffizi care isi expun pietrele pretioase, Piazza della Signora si Capela Medici. VENETIA este un oras unic in felul sau pe care va trebui sa il vizitezi cu orice pret. Pentru inceput, trebuie sa stii ca este un oras al pietonilor, masinile aproape ca nu exista aici. Arhitectura care degaja atata armonie pare sa descinda direct de undeva din secolele al XII-lea si al XVI-lea. Zidurile si balcoanele superb ornamentate alterneaza cu scanteierile apei si ale ferestrelor. Ici si colo, gasesti cate o veche biserica si pretutindeni exista numeroase poduri, mai mici si mai mari, fiecare dintre ele fiind un monument arhitectonic si de arta dar si un mod de a trece dintr-o parte in alta a canalelor. Atmosfera pe care o degaja intregul ansamblu al orasului are in ea ceva magic si sarbatoresc. Podul Academiei te duce din Venetia, direct in Galeria Academiei care

13

adaposteste renumita colectie a maestrilor venetieni. Alaturi, doar la cateva minute de mers, se afla Galeria peggy Guggenheim care iti ofera adevarate lectii de istorie si de arta cu ajutorul colectiei sale de arta a secolului XX. MILANO este unul dintre orasele vizitate de catre turisti pentru moda, bucatarie, opera, biserica (aici aflandu-se una dintre primele patru biserici ca marime din lume), castelul care dateaza din perioada Renasterii si fresca 'Cina cea de taina' a lui Leonardo da Vinci. Milano este un oras in care se lucreaza foarte mult, este capitala afacerilor si finantelor. Comertul este urias in Milano, mancarea este de acum legendara, iar viata de noapte din diferitele cluburi este extraordinara. Orasul se intinde pe o suprafata foarte mare, dar principalele puncte de atractie istorica sunt doar doua: imensul Duomo, a carui constructie a inceput in anul 1386, dar care - nici pana in zilele noastre - nu a fost terminata si castelul Sforza. Plazza del Duomo este strajuita de cel mai frumos supermarket din tara: Galeria Vittorio Emanuele II, un alt izvor sacru: opera La Scala. NEAPOLE si POMPEI Neapole un oras plin viata si capitala provinciei Campania este situat in splendidul golf care a dat numele orasului si este 'supravegheat' de sus de muntele Vezuviu. Este unul dintre orasele europene cu cea mai densa populatie, cu strazi aglomerate. Centrul istoric al orasului este marcat de Plazza del Gesu Nuovo, Duomo, Platul Regal si Opera San Carlo. Castelul Nuovo, construit in secolul al XIII-lea se afla deasupra portului, iar mai departe, vei descoperi Castelul Norman, inconjurat de satul de pescari Borgo Marinaro. Muzeul National de Arheologie contine o colectie superba de obiecte de arta greco-romana si nepretuitul tezaur descoperit la Herculaneum si Pompeii.De la Neapole este foarte usor sa ajungi in enigmaticul oras Pompeii, orasul atat de cunoscut in intreaga lume datorita sfarsitului tragic pe care l-a avut in anul 79, cand a erupt vulcanul Vezuviu. Ruinele sunt o adevarata comoara, pentru ca ele povestesc multe, care a fost viata locuitorilor orasului, cum traiau vechii romani. Tempelele, forumul si unul dintre cele mai mari amfiteatre, vilele luxoase cu mozaicurile si frescele lor ce par atat de proaspete toate acestea pot fi admirate daca te incumeti sa vizitezi orasul. SIENA zidul fortificat - doar unul dintre multele vestigii ale vechiului oras medieval care a fost initial construit aici - inca se afla in varful dealului care inconjoara Siena. Multele cladiri de culoare maron-roscat, i-au dat denumirea cunoscuta in toata lumea de 'sienna arsa', iar infloritoarea scena culturala a fost dublata, in secolele al XIII_lea si al XIV-lea de Scoala din Siena. 4.4 Transporturile

Reteaua de transport a Italiei este diversificata , dezvoltata si modernizata. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si penetratie turistica spre statiunile din Sud. Caile rutiere 290.000km, din care 6.800km autostrazi. Ele sunt mai dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si vaiducte. 14

Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei.O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari.

Analiza Swot
Puncte tari -turismul este o ramura a economiei extrem de dezvoltata; - industria de prelucrare a pielei si textila foarte dezvoltata avand o veche traditie ; -clima mediteraniana ce permite cultivarea plantelor mediteraniene ( mirodenii ) si a citricelor ; - centrul al modei ; - datorita pozitiei tari constituie o tara de tanzit pentru avioanele si navele care transporta marfuri , oameni catre Africa ; Oportunitati - cadrul natural favorabil dar care nu este foarte exploatat in partea de nord a tarii , asa ca ar trebui sa se faca investii in acea parte a tarii ; Puncte slabe -lipsa resurselor economiei ; de subsol dauneaza

-preturi mari practicate in toate orasele ; -teren nefavorabil agriculturi ;

Amenintari - populatia tari este pe cale de imbatranire accentuata , gradul de imbatranire este scazut din cauza valurilor de emigranti veniti in tara ; .

15

BIBLIOGRAFIE

Editura Aquila ( 2011 ) , Ghid complet Italia , colectia Ghiduri complete Editura Michelin ( 2004 ) , Italia (1 cm: 10 km) http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia http://www.scribd.com/doc/47041046/italia-3 http://www.ghidturism.ro/statistici/italia/ http://travel.descopera.ro/t88223-italia-date-generale

16

S-ar putea să vă placă și