Sunteți pe pagina 1din 13

Facultatea de Litere Masterat : Tipuri de modernitate in spatiile anglofon si francofon AN II

ADOLESCENTII SI FAMILIA

Student : ADI(PETRIS) Andreea Adriana

Pt.prof. FILIMON Letitia

Oradea, 22.01.2011

CUPRINS

I. ASPECTE GENERALE ALE ADOLESCENTEI.3 1.Definitii ale adolescentei..3 2.Adolescenta: probleme si manifestari..3 3.Etapele adolescentei 4 II.RELATIILE DINTRE PARINTI SI ADOLESCENTI..6 1.Aspecte generale privind familia..6 2.Relatia parinti- adolescenti..7 3.Dialogul familial, factor important n dezvoltarea personalitatii adolescentului....9

III.CONCLUZII 12

BIBILIOGRAFIE

I. ASPECTE GENERALE ALE ADOLESCENTEI 1.Definitii ale adolescentei


Despre adolescenta s-a scris foarte mult, fara a se gasi insa explicatii satisfacatoare pentru toate intrebarile si problemele caracteristice acestei varste. Adolescenta este cu siguranta o etapa a schimbarilor, iar parcurgerea multitudinii de lucrari care abordeaza aceasta problematica ne arata ca nici o alta varsta nu a fost caracterizata prin atatea atribute, epitete si metafore. J.J. Rousseau numeste aceasta etapa varsta ratiunii dar si revolutie furtunoasa, a doua nastere. Pentru Stanley Hall este furtuna si stres, pentru Schopenhauer este vremea nelinistii , iar pentru Mihai Ralea este timpul in care luam Universul prea in serios. In alte texte vom gasi metafore precum : varste de aur , varsta ingrata , varsta marilor elanuri , varsta dramei , varsta crizelor , a anxietatii , a nesigurantei , a insatisfactiei , varsta integrarii sociale , varsta contestatiei , varsta marginalitatii , a subculturii , etc. Aceste caracterizari plastice dovedesc ca adolescenta poate fi privita din unghiuri extrem de diverse si mai mult de atat, ne ofera o interpretare a conditionarilor si transformarilor care intervin in aceasta perioada. Se afirma adesea ca adolescenta este o perioada a vietii foarte dificila in care adolescentii sunt puternic stresatisi, instabili afectiv, atat pe plan biologic, cat si pe plan psihologic si social. Adolescenta este o etapa esentiala a vietii, care-i permite fiintei umane sa-si cucereasca independenta, sa-si modeleze caracterul in tot felul de incercari, sa-si afirme personalitatea.

2.Adolescenta: probleme si manifestari


Perioada adolescentei este destul de dificila atat pentru parinti cat si pentru cei care trec prin aceasta perioada. Adolescentul se afla acum in plin proces de constientizare

a identitatii si a personalitatii sale si odata cu aceasta constientizare apare si o serie de probleme si manifestari. Problemele cu care se confrunta adolescentul sunt legate atat de familie cat si de societate, in relatia cu prietenii, cu colegii de scoala sau chiar cu profesorii. Una din cele mai intalnite probleme in perioada de adolescenta este incercarea de a se identifica cu adultii: dorinta de a fuma, de a bea, de a conduce automobile, de a avea relatii sexuale. Problemele adolescentei intervin odata cu aparitia acelor manifestari variate precum: tristete, bucurie, efuziune, anxietate, mutism, agresivitate, gelozie, invidie, manie, nesiguranta etc. Adolescenta este nu numai o varsta a dramei, ci si a marilor elanuri sau a integrarii sociale. Acum se consolideaza structura gandirii logice si formale, a capacitatii de interpretare si evaluare, a spiritului critic si autocritic. Pe langa problemele si manifestarile uzuale, apare si gustul pentru rationament si atitudinea critica pentru valori. Adolescentul se rupe de autoritatea familiei si incearca sa se integreze intrun grup care ii aseamana.

3.Etapele adolescentei
Deseori, adolescena a fost divizat n trei perioade care se suprapun, n parte. Preadolescena, numit i pubescena sau adolescena timpurie, ncepe n jurul vrstei de 10 ani i continu pn la 12-14 ani. Adolescena medie ar fi cuprins ntre 14 i 18 ani, perioada liceului i postadolescena sau adolescena trzie, perioada iniial a tinereii. Preadolescena este caracterizat, n primul rnd, de schimbri biologice care provoac simminte de anxietate, dar i de ncntare. n aceast perioad, apar caracterele sexuale primare i secundare, schimbri n proporiile corporale i dezvoltarea organelor genitale. Toate acestea presupun adaptri emoionale; apar menarha i primele poluii. De asemenea, apar preocuprile sexuale. n aceast perioad, muli adolesceni devin contieni de valoarea lor ns frecvent nu sunt mulumii de ei nii. Ei trebuie s fac fa dificultii de a rezista impulsurilor sexuale, adesea, simindu-se jenai de aceste caracteristici noi. Presiunile anturajului, influena colegilor de aceeai vrst, sentimentul de insecuritate, prieteniile din ce n ce mai strnse, imaginile eroilor, relaia cu sexul opus, toate acestea indic efortul de adaptare social, caracteristic acestei perioade. Apare, din ce n ce mai pregnant, un spirit de independen fa de prini, uneori

acompaniat de un conflict crescnd n familie. Dezvoltarea gndirii ctre forme mai abstracte, autocritice i reflective conduce la probarea valorilor prinilor i la creterea capacitii de a face fa anxietii. Adolescena medie este caracterizat de schimbri biologice ceva mai reduse, ns adolescentul trebuie s se adapteze noii sale identiti, ca persoan care are un organism aproape adult. Impulsurile sexuale sunt mai intense, n special la biei, controlul este dificil, mai ales din cauza atitudinii anturajului, crescnd nevoia de intimitate. De asemenea, ispitele, care provin dintr-o societate hedonistic ce nu apreciaz controlul de sine, i supun unor tensiuni suplimentare. n consecin, muli adolesceni devin activi din punct de vedere sexual, dei aceasta atrage dup sine nenumrate complicaii, att psihologice, precum sentimentul de vinovie moral, ct i spiritual. Anturajul devine din ce n ce mai semnificativ n ceea ce privete efortul adolescenilor de a se elibera de influenele, valorile i controlul prinilor. Totui, ei sunt nc dependeni din punct de vedere financiar de prinii lor, au nevoie de hran, mbrcminte, locuin i cheltuieli de transport, dorind s mearg mpreun cu colegii n vacan, la distracie sau la biseric. Comunicarea n familie poate ajunge uneori la limita minimal, apar reveriile. ncep s petreac mult timp n conversaii telefonice cu prietenii. Exist o dorin intens de a fi acceptai i de a se identifica cu anturajul de aceeai vrst, adoptnd limbajul, eroii, muzica, stilul vestimentar i alte forme de distracie, ce convin dorinelor lor revoluionare". ntlnirile cu caracter sentimental devin extrem de semnificative, iar decepiile sunt extrem de dureroase. n aceast perioad, se manifest trei influene importante, i anume: preocuparea fa de sex, fa de droguri i fa de vehicule cu motor, atunci cnd preocuprile financiare sunt peste o anumit limit. Nevoia de dragoste i de acceptare, influenat de hormonii sexuali i de presiunea exercitat de mass-media, ca i uurina cu care se stabilesc raporturi n societatea modern, pot conduce la greeli de natur sexual. Adesea acestea nasc, autocritic, sentimente de vinovie, complicaii ca boli venerice i sarcin. De asemenea, imaturitatea poate conduce la utilizarea toxicelor uzuale, ca alcoolul, tutunul sau chiar drogurile. Deseori, doar curiozitatea i dorina de a experimenta necunoscutul, de a scpa de anxietate i de plicitiseal, sau simpla dorin de

a fi acceptai n societatea celor care practic astfel de lucruri i determin pe adolesceni s fac acest pas regretabil. Totui, n spatele interesului pentru sex, pentru droguri sau pentru vehicule, adolescenii trebuie s fac fa unor provocri mult mai importante, legate de viitor, cum ar fi pregtirea lor intelectual i profesional, prsirea familiei printeti, adoptarea i nsuirea responsabilitii, capacitatea de a face fa tendinelor subtile, dar reale ale prinilor de a-i pstra lng ei i de a nu le acorda o independen real. Postadolescena ncepe la sfritul liceului, cand tinerii se pregatesc pentru a trai ca adulti Aceasta presupune asumarea unor responsabiliti de adult, a unui statut i a unui stil de via distinct. Planificarea viitorului, completarea educaiei, alegerea unui partener de via, nsuirea unei cariere, toate acestea sunt sarcini care necesit timp i efort. Grupul larg de prieteni din perioada anterioara este inlocuit cu unul mai restrans. Relatiile cu parintii nu mai sunt atat de furtunoase. Sfaturile adultilor nu le mai ameninta independenta. Sunt satisfacuti ca in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali

II.RELATIILE DINTRE PARINTI SI ADOLESCENTI 1.Aspecte generale privind familia


Constituind cea mai veche dintre institutiile create de om de-a lungul existentei sale social-istorice, familia reprezinta o forma de comunicare umana ale carei relatii ntre membrii sai, de esenta natural-biologica, spiritual-afectiva si moral-juridica, permit continuitatea speciei umane si evolutia societatii. Familia este considerata elementul natural si fundamental al societatii, principiu care apare att n cadrul actelor noastre legislative, ct si n actele internationale privind drepturile omului. ntreaga dezvoltare a umanitatii este indisolubil legata de constituirea si evolutia formelor de colectivitatea umana, dintre care familia reprezinta una dintre verigile sociale cele mai vechi si mai specifice n asigurarea continuitatii si afirmarii depline a fiintei umane. Desi relativ independenta n raport cu societatea n interiorul careia se formeaza, familia este determinata n ultima instanta si conditionata, n organizarea si evolutia sa, de modul de organizare a societatii pe care o reflecta. 6

Studiul familiei s-a impus ca necesitate n epoca moderna, desi preocuparile n acest sens sunt foarte vechi, iar multiplele definitii date pna acum familiei au ncercat sa evidentieze o serie de aspecte att de ordin structural ct si functional. Dupa Levi- Strauss, familia este un grup care si are originea n casatorie, fiind alcatuit din sot, sotie si copiii nascuti din unirea lor pe care-i unesc drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale. Vincent defineste familia ca fiind un grup nzestrat cu caracteristici proprii, cu anumite obiceiuri, care respecta anumite traditii, chiar inconstient, care aplica anumite reguli de educatie. Berge afirma ca familia este un fel de personalitate colectiva a carei armonie generala influenteaza armonia fiecareia dintre parti. Familia este unitate de interactiuni si intercomunicari personale, cuprinznd rolurile sociale de sot si sotie, mama si tata, fiu si fiica, frate si sora. Att pentru Le Play ct si pentru Proudhon, familia este ,,celula de baza a societatii,, de la care emana ntreaga ordine sau dezordine sociala. Familia constituie deci temelia pe care se edifica celelalte forme de organizare a vietii sociale si care, la rndul lor influenteaza familia, facnd-o sa se transforme si sa evolueze n permanenta.

2.Relatia parinti- adolescenti


Adolescenta este definita ca fiind acea perioada de tranzitie psihologica, biologica si sociala de la pubertate la maturitate si reprezinta una dintre cele mai provocatoare, intense si decisive perioade ale vietii unei persoane. Acum apar diferite probleme si manifestari, mai ales in relatia cu parintii. Lansat in cucerirea propriei independente, adolescentul isi afirma personalitatea prin doua atitudini esentiale: contrazicerea si identificare. Contrazicerea este dirijata in primul rand impotriva familiei: pentru a-si dovedi independenta, adolescentul are intotdeauna opinii contradictorii fata de cele ale parintilor. El refuza sa se lase ghidat in alegerea prietenilor, a lecturilor, a distractiilor, a opiniilor politice.Adolescentul nu mai este multumit de iesirile impreuna cu parintii, comenteaza

intotdeauna locul de desfasurare a vacantelor, doreste sa-si petreaca timpul impreuna cu colegii si prietenii sai. Adolescenii snt intransigeni, emit judeci despre prini i profesori, idolatrizeaz vedete ale vieii sportive i muzicale, crora ar dori s le reediteze succesul. Afirmarea cu orice pre n faa grupului constituie o preocupare de seam a adolescentului. Adolescentul duce in aceasta perioada o lupta dubla: de debarasare de carapacea de copil si de intrare in pielea unui adult, incercand sa stabileasca alte relatii nu doar cu colegii sai, dar si cu adultii, in special cu parintii, adolescentul doreste sa-si traiasca propria sa viata, dispensandu-se de experienta altora. De aceea, incearca sa se indeparteze treptat de familia sa, tinand ascunse fata de parinti informatii elementare precum unde se duce sau ce face, creandu-si propria viata secreta prin discutiile directe si telefonice, prin corespondenta cu prietenii si colegii . Copilul se desparte psihologic de familie i i stabilete propria identitate, prefernd compania colegilor i prietenilor n locul familiei. Aceast nstrinare a adolescentului de familie i determin pe prini s intre n alert. ntr-un numr de cazuri apar conflicte care au ca tem principal problema vestimentar, a coafurii sau scderii interesului pentru pregtirea colar, n alternan cu preocuprile extracolare. n multe familii este evident o indiferen a tnrului (tinerei) pentru studii, dar, n special, n familiile de intelectuali, aceast situaie este perceput ca intolerabil, generatoare de conflict. ntreaga familie se mobilizeaz pentru a fora adolescentul s obin aceste norme de calitate, fr de care ncadrarea social ulterioar este estimat ca dificil.Unii tineri se manifest rebel la aceste tentative, lipsesc ostentativ de la coal, nu recunosc colii nici un fel de merite i par a nu fi atrai de ea. coala asigur elevului nu numai cunotine, ci i socializarea acestuia. Copilul necolarizat nu este numai lipsit de cunotine, dar este i un invalid, n viaa social fiind necompetitiv. Adolescenii needucai ajung n final la periferia societii. Trauma permanent a familiei apare din cauza sexualitii adolescentului. Tnrul sesizeaz imediat ezitrile prinilor n abordarea acestui subiect. Impulsurile sexuale pot fi controlate la aceast vrst, dar angajarea n activitatea sexual, n special, pentru biei, este important pentru autostim. Educaia sexual trebuie nceput de la aceast

vrst, att la coal, ct i n familie. Adolescentul trebuie s fie nvat c activitatea sexual presupune mult responsabilitate avnd consecine att pentru el, ct i pentru "cellalt". Nu trebuie neglijat faptul ca esentiale raman: discutia sincera, deschisa, cu toate aspectele ei spinoase, increderea pe care parintii trebuie sa le-o ofere adolescentilor si mai ales trebuie sa tina cont de faptul ca acesti copii deveniti adolescenti isi cauta indentitatea. Gasirea unei identitati pozitive si constructive este cea mai importanta responsabilitate a adolescentei. Ca sa isi poata forma o identitate pozitiva, adolescentii trebuie ajutati sa gaseasca singuri raspunsuri si oportunitati. Drumul catre o identitate pozitiva este consolidat de incredere. Pe acest drum al adolescentei, parintii nu au comanda dubla, precum masinile instructorilor de conducere. Parintii trebuie sa ofere sfaturi care sa ii ajute pe adolescenti sa se orienteze in calatoria lor in mod pozitiv si sa ii alimenteze astfel incat ei sa aiba energie pentru a merge mai departe. Iubirea si aprecierea reprezinta o alternativa pentru stres, tensiuni si dispute care se regasesc des in prea multe familii. Sentimentele de iubire exprimate prin recunoasterea a ceea ce ei fac bine este o parte esentiala a vietii lor. De aceea, bunastarea emotionala si spirituala a adolescentilor este determinanta pentru identitatea lor. Atunci cand un adolescent creste intr-un mediu stabil si sanatos, tocmai acest echilibru pe plan emotional si spirtual ii alimenteaza capacitatea de a oferi ceva in schimbul universului, rezultatul fiind ca toti au ceva de castigat. Este nevoie din partea parintilor de iubire, deschidere si stabilirea unor limite foarte clare. Acestea nu se refera la restrictii, cat mai ales la atentie, orientare si stabilirea unor granite. Atitudinile care le iau parintii si copiii in ceea ce priveste fixarea obiectivelor si rezolvarea problemelor ii ajuta pe adolescenti sa pastreze drumul cel bun.

3.Dialogul familial, factor important n dezvoltarea personalitatii adolescentului


Cercetarea problemelor implicate n dialogul familial vizeaza ameliorarea raporturilor dintre membrii unor familii, evidentierea efectelor negative ale unora dintre masurile si metodele pedagogice folosite de parinti, si recomanda noi atitudini parintesti. 9

Raportarea adolescentului la familie urmareste precizarea att a locului pe care adolescentul l ocupa n viata grupului familial, ct si a functiilor normale ale acestui grup prin care acesta devine factor de securitate, de educare a sentimentelor, de initiere n viata sociala si spirituala. Tulburarile de adaptare de origine familiala care se datoreaza carentelor manifestate n actiune educativa a unor familii, impun gasirea unor raspunsuri adecvate la o serie de ntrebari referitoare la exercitarea autoritatii parintesti, la consecintele pe care actele si atitudinile parintilor le pot avea asupra personalitatii n formare a adolescentului. Severitatea excesiva, de exemplu, la care recurg n mod frecvent unii parinti n raporturile lor cu adolescentii, are drept consecinta cresterea unor adolescenti fie apatici, indiferenti, lipsiti de initiativa, fie impulsivi, recalcitranti, revoltati. Acesti parinti care nu reusesc sa rezolve probleme curente ale educatiei adolescentilor lor altfel dect prin aplicarea unor aspre pedepse si masuri de interdictie, se afla de fapt n fata esecului propriei lor autoritati. Parintii indiferenti sunt dezamagiti atunci cnd vad cum proprii adolescenti se nstraineaza de ei cautnd n alta parte satisfactii si mpliniri, de aceea este deosebit de important ca parintii sa fie n pas cu dezvoltarea psihica actuala a adolescentilor lor, sa mentina un dialog intelectual si afectiv mereu deschis. Parintii tematori sau chiar anxiosi, depresivi sau cei egocentrici, nu reusesc sa ntretina acest dialog deoarece nu vor sau nu sunt capabili de empatie vis-a-vis de proprii adolescenti, pentru a adopta la nevoie punctul de vedere al acestora, pentru a ntelege trairile si preocuparile specifice vrstei si firii lor. De felul n care se desfasoara dialogul familial depinde, n mare masura, constituirea sentimentului de siguranta al adolescentului att de important pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii sale, pentru formarea unor raporturi echilibrate ale acestuia cu lumea. n conditiile unui mediu familial excesiv de autoritar sau de indulgent, echilibrul psihic al adolescentului se zdruncina ivindu-se pericolul dezvoltarii unor nevroze. Astfel, ,,supraprotectia autoritara, prin frecvente interdictii impuse adolescentului, primejduieste dezvoltarea spiritului de independenta si de responsabilitate ale acestuia, transformndu-l ntr-o personalitate anxioasa, dominata de sentimentul fricii si al inferioritatii personale. Adolescentul trebuie sa se simta acceptat n familie, iar a se

10

simti acceptat nseamna a se sti iubit, fapt ce presupune nu numai dovezile de tandrete din partea parintilor, dar mai ales acea tonalitate generala afectuoasa si binevoitoare care trebuie sa impregneze toate raporturile dintre adolescent si anturajul sau familial. Alaturi de scoala, familia reprezinta un principal instrument de reglare a legaturilor adolescentului cu mediul, ea urmnd sa contribuie la formarea sentimentului solidaritatii sociale, n vederea unei corespunzatoare integrari viitoare n mediul profesional si n ntreaga viata sociala n general. Pentru a ne insoti copiii pe drumul dificil pe care il au de parcurs si a deveni adulti, a da dovada de inteligenta emotionala inseamna: sa devenim constienti de sentimentele noastre si ale celor din jurul nostru; sa ne implicam si sa incercam sa intelegem punctele de vedere ale celorlalti; sa ramanem calmi, sa gandim pozitiv, sa ne stabilim obiective si sa urmarim atingerea lor; sa ne folosim cele mai bune aptitudini pentru a lucra cu copiii in relatiile noastre. Incepute din perspectiva sociometrica, studiile privind reactiile adolescentului in procesul de intercomunicare cu adultul, cu parintii, cu familia s-au diversificat. Cercetarile lui Glueck si E.T.Glueck (1950), H.G.Elder (1962), T.Smith (1983), Riskin J. & E.Faunce (1976), F.F.Schachter (1983),Blok J. & Morrison A. (1981), Freedman, J. (1978) etc., capata contur in zone diferite de pe glob, in culturi si grupuri socioeconomice variat structurate. Se degaja cateva idei principale pentru stilul in comunicare parinti/copii, pentru intelegerea profunda a perioadei adolescentei: Pentru adolescent este apreciata ca benefica supravegherea democratica. Este de preferat o abordare permisiva, egalitara a adolescentului fata de una autoritara, de respingere; in alte conditii minorii nu ezita sa spuna ca parintii uita ca au fost si ei tineri si nu isi cunosc limitele. Comportamentul parintilor caracterizat prin caldura afectiva, rasplata acordata pentru merite are consecinte favorabile in achizitionarea de catre adolescent a unor itemi structurali ai personalitatii lui, a independentei de a avea o identitate, auto-evaluarii etc. In familiile cu dezvoltare normala adolescentii sunt mult mai cooperanti, sunt veseli, invata sa spuna glume, sa rada si sa se bucure. S-a constatat ca acesti adolescenti invata cu mai multa usurinta sa stocheze si sa distribuie informatia, fata de adolescentii cu

11

tulburari de comportament la al caror viraj parintii si grupul asista de multe ori fara sa stie cum si de ce sa intervina

III.CONCLUZII
Fundamentul vietii de familie il constituie relatiile afectuoase. Atunci cand intr-o familie exista emotii pozitive, adolescentii au parte de o dezvoltare sanatoasa. Majoritatea parintilor uita insa ca ei privesc problemele din adolescenta avand experienta varstei adulte, pentru ca adolescentii trec pentru prima oara prin ele neavand experienta pe care o au adultii. In prezent, parintii sunt intr-o competitie foarte severa pentru a castiga atentia copiilor lor si incercarile de a-i influenta pe adolescenti sunt in mod constant alterate de numeroasele mesaje care ii incurajeaza sa actioneze si sa gandeasca altfel decat ar vrea parintii. Viata agitata si timpul limitat de care parintii dispun fac si mai dificil accesul la aceasta lume a adolescentilor. Majoritatea se afla sub influenta colegilor, a internetului si a altor mijloace de informare pe care noi, ca parinti, nu le putem filtra. In acest proces care este adolescenta copiii trec in mare viteza. Nu este usor sa exercitam ca parinti o influenta asupra copiilor ajunsi la varsta adolescentei daca nu avem deja o relatie foarte apropiata cu ei. Este nevoie din partea parintilor de iubire, deschidere si stabilirea unor limite foarte clare. Acestea nu se refera la restrictii, cat mai ales la atentie, orientare si stabilirea unor granite. Aptitudinile care le iau parintii si copiii in ceea ce priveste fixarea obiectivelor si rezolvarea problemelor ii ajuta pe adolescenti sa pastreze drumul cel bun.

12

BIBLIOGRAFIE

Bandiu ,A Dan, Radulescu Sorin M., , Voicu-Marin, Adolescentii si familia, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti , 2000 Ciofu Carmen, Interactiunea parinti-copii, Editura Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti, 2000 Germain Duclos, Laporte Dnielle, Ross Jaques, ncrederea n sine a adolescentului, Editura House of Guides, 2006 Irving B. Weiner, editor-in-chief, Handbook of psychology , John Wiley & Sons, Inc., New Jersey, 2003 Petrut Ilut, Sociopsihologia si antropologia familiei, Editura Polirom, Bucuresti, 2005 Rudica Tiberiu, Dialogul familial, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000

13