Sunteți pe pagina 1din 4

{Prima topica} = constient, preconstient si inconstient. Constient = ceea ce ne este accesibil hic et nunc (aici si acum).

Scrierea acestor randuri, spre exemplu, tin de constient. Preconstientul = reprezinta un fel de depozit sau cos pentru amintiri, simtiri, sentimente, etc. de care nu suntem constienti, dar care pot fi usor si rapid aduse in constiinta prin efort voluntar sau stimuli contextuali. Inconstientul Freud foloseste termenul in trei feluri (Lemma, 2002, p. 18-19):

Descriptiv ceea ce nu este constient sau parte din constient, dar care poate fi accesibil (aceasta conceptie nu mai este controversata in cadrul comunitatii stiintifice, deoarece dupa cum arata si neurostintele cognitive multe din procesele psihice se produc inconstient. Spre exemplu, un lucru poate fi invatat involuntar, un proces de reamintire este deasemenea realizat fara input constient. De asemenea , unele decizii pe care le luam au la baza procese inconstiente (Milner et al., 1998). Procesarea experientelor afective este de asemenea realizata intr-o maniera automat.

Sistemic nu ca un indicator al gradatiei constintei, dar ca un sistem ipotetic al mintii cu proprietati particulare.

Inconstientul dinamic o sursa constanta de motivare care permite comportamentul. Incapacitatea de a aduce in constiinta continutul inconstient intr-o maniera voluntara este prin urmare vazuta drept actiune a unei forte care tine inconstientul separat de constient = reprimare. Inconstientul dinamic contine impulsuri agresive si sexuale, mecanisme defensive, amintiri si trairi care au fost reprimate.

Atat constientul cat si preconstientul sunt sisteme psihice guvernate de legile gandirii si ale logicii. Ele sunt prin urmare liniare si cauzale. (secondary process thinking) Inconstientul, pe de alta parte, este guvernat de un alt set de legi = primary process thinking. In acest compartiment al mintii informatia nu este supusa unei testari din partea realitatii, fapt ce permite coexistenta mai multor adevaruri cat si aparitia unor contradictii. Din acest motiv, inconstientul este legat de o parte infantila si primitiva a mintii umane.

In The Ego and the Id (1923), Freud formuleaza ipoteza structurala. ID-ul = rezervorul initial al energiilor psihice care se manifesta ca pulsiuni (sexuale si agresive) atunci cand ne nastem. Pulsiune = o forta biologica generata intern care necesita descarcare. O acumulare a tensiuni in perceptia subiectiva conduce la o stare de neplacere. Pulsiunile au: - O sursa in corp; - Un scop (i.e. o metoda particulara de gratificare); - O presiune (i.e. un nivel cantitativ de excitare); - Un obiect (i.e. ceva care permite realizarea scopului). ID-ul este preverbal, fiind exprimat in imagini si simboluri. El este deasemenea anterior logicii, necontinand vreun concept al timpului sau al limitarilor. El nu este amendabil ratiunii, logicii, realitatii sau moralitatii. Principiul placerii = tendinta interioara, intrinseca de a maxiza placerea si de a minimiza durerea. Freud considera ca in primul an de viata copilul este primordial narcisist, gandirea si actiunile sale fiind dominate de principiul placerii, fara a diferenta intre interior si exterior. (*OBS: conform psihologiei dezvoltarii contemporane acest fapt este infirmat, intrucat s-a observat ca de la nastere copilul doreste sa interactioneze cu altii si este constient de existenta altor persoane). ID-ul este fundamental inconstient. Continutul sau poate fi considerat oarecum echivalent cu cel al inconstientului din modelul topografic al lui Freud. Existenta ID-ului este demonstrata din produse derivate ale comportamentului id est vise si acte ratate. Energia ID-ului este impartita intre doua instincte: Instinctul de viata = libido-ul; Instinctul de moarte se afla la polul opus fata de instinctul de viata. Este discutat vag de Freud care considera ca organismul uman este instinctiv condus spre un punct in care toata tensiunea dispare = moartea. Instinctele agresive, intrucat nu se pot intoarce spre sine datorita instinctului de viata sunt directionate catre exterior. OBS: In primele sale scrieri Freud vorbea despre pulsiuni in termeni strict sexuali, toate scopurile si motivatiile fiind in final reductibile la acestea. In psihoterapia moderna, termenul de libido nu mai are sens sexual, el facand referire la energia pulsionala.

Freud considera ca pentru a ne directiona comportamentul facem o anumita investitie fata de un obiect, persoana sau idee iar aceasta investitie reprezinta in final un flux de energie psihic. Cathexis = cantitatea de energie psihica care devina atasata de o reprezentare mintala a unei persoane sau al unui obiect (e.g. amintiri, ganduri, fantezii despre o persoana sau obiect).

EGO-ul ID-ul este orb cu privire la ceea ce este corect din punct de vedere moral sau ceea ce este posibil. Pentru a realiza functia sa, Freud considera ca exista un alt compartiment al mintii care preia rolul de a se calibra la realitate: EGO-ul. EGO-ul se dezvolta la cca. 6 luni de la nastere si este responsabil de gandirea voluntara fiind in contact cu lumea externa prin intermediul simturilor. Rolul fundamental al EGO-ului este de a servi drept mediator intre realitate si ID. Ego-ul functioneaza dupa principiul realitatii. Taria ego-ului este data de capacitatea individului de a intelege si admite realitatea fara a face uz de mecanisme defensive. Ego-ul are aspecte constiente si inconstiente. Superego-ul Introiectie = procesul in care se formeaza superego-ul prin asimilarea ideilor si a atitudinilor celor din jurul nostru. Spre exemplu, in copilarie, adoptam standardele si valorile parintilor nostri, ei avand un rol important in inhibarea exceselor ID-ului. Superego-ul este impartit in doua parti: Ego-ul ideal = spre ce aspira ego-ul; Constiinta. Ca si EGO-ul, Superego-ul este partial constient (ego-ul ideal) si partial inconstient. Desi majoritatea dintre persoane au un anumit grad de constientizare al valorilor morale si al modelelor de conduita, exista si alte structuri normative / morale care guverneaza comportamentul adesea dure si neiertatoare care reprezinta forte interne de care nu suntem constienti.

Tabel 1. Asemanari si deosebiri intre cele doua modele propuse de Freud Asemanari Deosebiri Partajare in 3 a psihicului uman SE-ul (sau ID-ul) preia continutul Inconstientul nu se reduce la SE inconstientului din prima topica i.e. refulare SE-ul nu mai este atat de transant distins de celelalte instante, nici de biologic si eu. Se-ul preia caracteristicile functionarii Eul ideal =/= idealul eului. inconstientului din prima teorie = predomina Eul ideal etapa in care eul se deosebeste de procesele primare. se el fiind pana atunci doar un mijloc de exprimare a cerintelor se-ului. Idealul eului = parte din supraeu. Supraeul parte restrictiva; Idealul eului parte stimulativa (desi la Freud se confunda). Nunberg supraeul (patern); idealul eului (matern). Fortele instinctuale sunt de natura sexuala Fortele instinctuale fundamentale sunt cel al (libido) si autoconservare vietii (erosul) si cel al mortii Inconstientul se suprapune si peste EU si SUPRAEU