Actele autoritatilor adm publice

-acte juridice -fapte juridice -acte cu caracter politic -operatiuni de tehnica adm

Actul adm : Act adm-forma juridica principala de activitate a autoritatii adm publice si consta in manifestarea de vointa expresa si unilaterala emisa in vederea producerii de efecte juridice ,in regim de putere publica supus controlului de legalitate exercitat de inst de contencios adm.Din aceasta definitie rezulta trasaturile specifice actelor adm. Act adm-forma juridica principala de activitate a autoritatilor adm publice.Din aceasta trasatura reiese faptul ca actul adm nu este sg forma de activitate a autoritatilor adm publice.Asa cum arata mai sus autoritatile adm publice isi indeplinesc atributele si prin operatiuni adm acte cu caracter politic si fapte materiale. Ponderea actelor adm este mai mare la nivelul autoritatilor adm publ centrale. Acte adm este o manifestare de vointa expresa si unilaterala la orice act juridic.Actul adm este emis sau adoptat in vederea producerii de efecte juridice.Este o manifestare de vointa unilaterala deoarece,act adm contine o sg vointa si anume cea a aut emitente.In literatura de specialitate s au ridicat pb referitoare la mentinerea caracterului unilateral al act adm in urmatoarele situatii : 1.se refera la actele emise de organe colegiale (mai multe persoane)Incazul organului colegial manifestarea de vointa este unilaterala deoarece aceasta apartine aut adm publ si nu separat pt fiecare membru.Votul exprimat de membri organului colegial reprezinta o forma procedurala ceruta de lege pt adoptarea valabila a actului adm. 2.actele adoptate in comun de 2 aut ale adm publice .Putem intalni urmatoarele cazuri : -actele emise in comun de 2 aut care se situeaza pe acelasi nivel ierarhic ; -actele emise de aut intre care exista rap de subordonare -actele emise in comun de o aut a adm publ si o structura nestabila.Actul adm isi pastreaza caracterul unilateral deoarece manifestarile de vointa converg catre aceeasi vointa juridica. 3.acte adm emise la cererea prealabila . In practica pot exista cazuri in care procesul decisiv real sa fie declansat de o cerere adresata aut adm publice.Se pune astfel intrebarea daca este vb in continuare de o sg ,anifestare de vointa sau daca regasim 2 manifestari de vointa (cea a petentului cea a aut adm publice).Si in acest caz act adm isi pastreaza caracterul unilateral deoarece aut adm publ este cea competenta sa emita act adm dupa ce verifica

daca acesta indeplineste conditiile prevazute de lege.Situatia in care beneficiarul unui drept renunta la exercitiul acestuia.Manifestare de vointa expresa deoarece aut adm publice isi exercita activitatea in regim de putere publica.Un act adm trebuie sa fie clar si sa exprime in mod neechivoc vointa autoritatii. 4.Act adm sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instante de contencios adm.Potrivit legii 54/2004 privind contenciosu l adm actele adm sunt verificare sub aspectul legalitatii de intsante de specializare. Pers care se considera vatamata intr un drpet sau interes legitim printr un act adm se poate asresa instantei de contencios adm pt a obtine anulaea actului si dupa caz repararea pagubelor. 5.Act adm emis sau adoptat de o autoritate adm publice.Aut adm centrale (presedintele,guvernul,ministere)aut adm publice locale(consiliul local consiliul judetean prefect) Pot fi emise si de sb de drept privat care au primit in conditiile legii autorizatia de a presta un serviciu public. 6.Act adm sunt emise in regim de putere publica ,consta in aceea ca aut adm publice beneficiaza de prerogative exorbitante fata de celelalte sb de drept pt a prevala interesul public fata de interesele private.Din aceasta trasatura rezulta caracterul obligatoriu si caracterul executoriu al actelor adm.

Clasificarea actelor adm : a)in functie de aut de la care emana : -acte emise de aut adm publice centrale -acte emise de aut adm de stat publice centrale -acte emise de aut adm de stat in teritoriu -acte emise de aut locala -emise de structura de dr privat autorizata sa presteze un serviciu public.

b)in functie de intinderea efectelor actului juridic : -acte normative -acte individuale -acte cu caracter intern

Actele normative cuprind reguli generale si impersonale ,se aplica tuturor persoanelor care la un moment dat cad sub incidenta dispozitiilor lor. Acte individuale produc efecte juridice numai fata de anumite sb de drept determinate. Acte cu caracter intern se aplica numai functionarilor si personalului dintre o anumita autoritate adm publice (regim de organizare si functionare)

Actele individualese impart in : -acte prin care se confera un statut personal -acte adm cu caracter jurisdictional (o autoritate adm publice care este investita cu atributii jurisdictionale solutioneaza un conflict aparut in sfera adm active)

curs 1

Conditiile de validitate ale actelor adm

Reg juridic al org adm desemneaza conditiile de fond pe care trebuie sa le indeplineasca actele adm.

Conditiile de fond : Legalitatea-principala conditie pe care trebuie sa o indeplineasca actele adm.Prin legalitate intelegem conformitatea actului cu dispozitiile constitutionale ,legilor si cu orice alt act care are o forta juridica superioara. Oportunitatea-strans legata de puterea de apreciere de care dispun aut adm publ.Oportunitatea presupune ca aut adm ca aut adm au ales dintre mai multe cai posibile de urmat pe cea mai potrivita pt atingerea scopului urmarit.Cu privire la legalitate si oportunitate in literatura de specialitate sau conturat 2 opinii : Comf I opinii sustinuta de specialisti universitatii din Bucuresti,oportunitatea nu este o conditie separata de legalitate ci este inclusa in notiunea de legalitate. Comform II opinie promovate de specialistii universitatii din Cluj legalitatea si oportunitatea sunt 2 conditii distincte pe care trebuie sa le indeplineasca orice act adm.Instanta de judecata poate verifica legalitatea si oportunitatea unui act administrativ.In situatia in care o autoritate adm publ emite un act neoportun incalca dispozitiile legale prin care a fost investita sa decida intr un domeniu de activitate. Legalitatea impune urmatoarele conditii :

1.Actul adoptat trebuie sa fie comform dispozitiilor actelor juridice care au oferta juridica superioara(const,lege,ordonanta,hot guvernului).Forta juridica a unui act este data de locul pe care il ocupa aut interna in dtructurile statului. 2.Actul tr sa fie emis de aut competenta in limitele competentei sale.Incalcarea dispozitiilor privind competenta reprezinta un exces de putere din partea aut adm publice. 3.Actul tr sa fie emis respectand forma si procedura impusa de lege. Oportunitatea unui act adm trebuie analizata in functie de mai multe aspecte :momentul emiterii actului adm ;locul in care acesta urmeaza sa fie aplicat ;pers care intra sub incidenta dispozitiilor sale.Legalitatea include si oportunitatea actului adm.

Conditiile de forma : Actul adm tr sa imbrace forma scrisa.Necesitatea intocmirii actului in forma scrisa rezulta din faptul ca actul adm tr sa fie aduse la cunostinta pers carora li se aplica.Actele adm normative se aduc la cunostinta prin publicarea actului adm cu caracter individual se comunica numai pers interesate.Utilitatea formei scrise consta in aceea ca se poate dovedi continutul actului adm in caz de litigiu , se poate verifica aut emitenta, daca aceasta era competenta sau nu sa emita actul adm.Forma exterioara a actelor adm tr sa cuprinda antetul aut emitente ,stampila si semnatura conducatorului aut emitente ,data emiterii actului ,data la care incepe sa produce ef juridice.Daca este o data ulterioara celui la care a fost emis actul,nr de inregistrare.Incalcarea cond de forma poate atrage nulitatea act adm.De la regula comform careia actele adm tr sa imbrace forma scrisa exista o exceptie ,avertismentul cea mai usoara sanctiune contraventionala care se poate aplica si oral.Reprezinta atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului cu privire la pericolul social al faptelor sale insotita de recomandarea de a respecta despozitiile legale.

Procedura de trimitere sau adoptare a actelor adm : Formele procedurale de emitere sau adoptare actelor adm pot fi anterioare ,concomitente si posterioare in functie de momentul emiterii actului adm.

Formele procedurale anterioare : Trebuie indeplinite inainte de emiterea sau adoptarea actului adm.Acestea nu produc efecte juridice dar conditioneaza valabilitatea actului adm emis in baza lor.Cele mai importante forme procedurale anterioare sunt avizele si acordurile. Avizele-opiniile sau pc de vedere pe care o aut adm publice o solicita unei alte autoritati adm publ in vederea emiterii unui act adm.Avizele pot fi facultative,consultative si conforme. Avizul facultativ pe care o autoritate a adm publice nu este obligatorie sa-l solicite si nici sa-l respecte in cazul in care l a solicitat.Avizul consultativ trebuie in mod obligatoriu solicitat dar nu este obligatoriu sa fie respectat.Avizul care r in mod pbligatoriu solicitat si respectat.

Acordul consimtamantul dat de o autoritate adm publice pt emiterea unui act adm de catre o alta autoritate adm publice. Formele procedurale anterioare : -statisticile studiile anchetele in vederea emiterii unui act adm. Formele procedurale concomitente: Cvorumul majoritatea ceruta de lege si motivarea.La acestea unii autori adauga si semnare si consemnarea actelor adm. Cvorumul-nr membrilor org colegial care tr sa fie prezent la dezbateri in vederea adoptarii unui act adm conditia cvorumului se aplica in cazul pers nu si in vcazul org colegiale (formate din mai multe pers).Nr membriilor care tr sa fie prezenti in sedinta se determina in fc de nr total al membrilor org colegial. Majoritatea ceruta de lege reprezinta nr de voturi in care tr sa fie exprimate in vederea adoptarii unui act adm>Intalnim 3 tipuri de majoritate : simpla/relativa ;majoritatea absoluta ;majoritatea calificata. Majoritatea relativa simpla maj (jumatate plus unu) din nr membrilor prezenti la sedinta. Majoritatea absoluta-(jumatate plus unu) din numarul total al membrilor arg colegiale. Majoritatea calificata 2/3 ;3/4 sau alt procent prevazut de lege

Exista si alte forme de adoptare a actului adm : Ex : consensul care reprezinta acordul tuturor membrilor organului colegial in vederea adoptarii unui act .Guvernul adopta acte prin consens ,in cazul in care nu se inteleg decide primul ministru.Motivarea desemneaza aratare motivelor de fapt si de drept care au dus la emiterea sau adoptarea unui act adm.In sistemul nostru de drept motivarea nu este obligatorie in toate cazurile.In cazul actelor adm care au un caracter jurisdictional deoarece prin acestea se solutioneaza un litigiu din sfera adm active.Forme procedurale ulterioare adoptate in comunicarea forma procedurala prin care un act adm cu caracter individual este adus la cunostinta pers interesate. Publicarea aceasta forma procedurala prin care este adus la cunostinta un act adm care are caracter normativ.Aprobarea este acordul dat de autoritatea ierarhic superioara cu privire la un act emis de aut ierarhic inferioara . Ratificarea-operatiunea prin care Parlamentul aproba incheerea unui tratat international.La mom ratificarii tratatul devine parte a dreptului intern.Tratatele internationale se negociaza de guvern si se incheie de presedinte.

Efectele actelor adm :

Act adm sunt acte juridice si din acest motiv sunt emise in vederea producerii de efecte juridice adica pt a naste ,a modifica sau a stinge rap jur.Mom de la care actele adm incep sa produca efecte jur. Pt celelalte sub de dr mom este diferit in fc de caracterul actului.Actele normative incep sa produca efecte juridice de la data publicarii lor sau de la o alta data ulterioara expres prevazuta in continutul lor.Legile intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in mon of sau in alta data. Ordonantele guvernului produc ef jur de la data publicarii dar numai daca au fost depuse aprobare la una dintre cele 2 camere ale parlamentului. Ordonantele simple la trei zile de la data publicarii.Actele individuale incep sa produca efecte juridice de la data comunicarii catre pers interesate

Curs 2

In acest caz exista o exceptie anume:decretele presedintelui chiar daca au caracter individual trebuie publicate in mon of sub sanctiunea inexistentei. Actele adm se bucurau de 3 prezumtii: 1.Prezumtia legalitate 2.Prezumtia autenticitate 3.Prezumtia delidicitate

Prezumtia de legalitate poate fi absoluta sau relativa.Prin aceasta actele adm sunt considerate a fi legale pana la data anulari lor.In cazul actelor adm prezumtia de legalitate este relativa,ceea ce inseamna ca aceasta poate fi rasturnata prin proba contrara.In cazul prezumtiei absolute actele adm nu ar putea fi atacate in vederea dovedirii nelegalitatilor. Prezumtia de autenticitate presupune ca actul adm provine de la autoritatea mentionata in continutul sau.Si aceasta prezumtie este una relativfa intrucat se poate dovedi ca actul nu provine d ela o autoritate care apare in forma exterioara a actului adm. Prezumtia de delidicitate-actul adm corespunde adevarului.Intrarea in vigoare a unui act adm da nastere obligatiei de executare si la obligatia de respectare.Obligatia de executare revine tuturor sb de drept care intra sub incidenta dispozitiilor actului adm.Actul adm are un caracter normativ.Obligatia de executare revine tuturor sb de drept pe care actul adm le vizeaza la un mom dat.Cazul actelor individuale obligatia de executare revine acelor sb de drept determinate in continutul actelor adm.

Pierderea ef juridice ale actelor adm Actele adm produc ef juridice atat timp cat sunt in vigoare.Aceasta se aplica pt viitor adica nu retroactiveaza.Sunt mai multe categorii de acte adm care produc ef si pt trecut : -actele adm dare au character delcrativ (situatii juridice preexistente ) -actele normative care au un caracter interpretativ se interpreteaza disp unui al act) -actele revocate pot produce efecte juridice si pt trecut -efectele adm cu caracter jurisdictional deoarece acestea dispun pt situatii juridice preexistente in interior Intinderea ef juridice este diferita in functie de caracterul actului.Caracterul este normativ :intinderea ef juridice este mai mare deoarece vizeaza un numar nedeterminat de sb de drept.

Modalitati de iesire din vigoare a actelor adm : 1.Suspendarea actelor adm : Suspendarea reprezinta o operatine juridica prin care se intrerup temporar efecte juridice ale unui act adm .Suspendarea este o masura de exeptie care poate fi dispusa numai atunci cand asupra unui act adm planeaza un dubiu de nelegalitate.Suspendarea este diferita de revocare si de anulare deoarece in cazul susupendarii nu avem certitudinea ca actul adm este nelegal.Totodata suspendarea determina o incetare temporara a efectelor unui act adm pe cand anularea si revocarea determina desfiintarea definitive a unui act adm. Suspendarea este o sanctiune care se poate aplica actelor adm dar aceasta este prevazuta ca sanctiune si pt unele categorii de personae .De exemplu in cazul raspunderii disciplinare a presedintelui.

Anularea poate interveni de drept sau la solicitarea unei persoane sau unei autoritati.Suspendarea de drept a unui act adm intervine atunci cand o dispozitie legala ca aceasta sanctiune se aplica fara vreo alta formalitate intr o anumita situatie.De ex potrivit art 123 al 5 din Const. prefectul poate ataca in fata instantei de contencuios adm actele consiliuliu judetean ,consiliilor locale sau ale primariilor pe care le considera nelegale.Actul astfel atacat este suspendat de drept.Suspendarea la cerere poate fi dispusa in baza unei solicitari formulate in acest sens.Legea Contenciosului adm nr 554/2004 prevede ca o persoana care considera ca un act adm nu este legal poate solicita instantei de judecata atat anularea actului cat suspendarea acestuia pana la data solutionarii definitive a cauzelor.Pers care se considera vatamata intr un drept intr un drept sau interes legitim pt un act adm poate solicita instantei de contencios suspendarea actului in mai multe momente procesuale.Legea contenciosului prevede posibilitatea introducerii cererii de suspendare odata cu depunerea

procedurii prealabile la autoritatea emitenta a actului adm .Si odata cu depunerea principale care vizeaza anularea actului. Suspendarea mai poate fi solicitata si ulterior printr o cerere separata.Suspendarea la cerere se dispune in cazuri temeinic justificate sau pt prevenirea producerii unor pagube iminente. Legiuitorul nu precizeaza in mod expres situatiile care sunt considerate cazuri temeinic justificate ceea ce inseamna ca ramane la aprecierea judecatorului stabilirea in fiecare caz concret daca se impune sau nu suspendarea actului atacat,Suspendarea persista atata timp cat planeaza dubiul de nelegalitate.Suspendarea inceteza daca actul se dovedeste a fi legal.Suspendarea inceteaza daca actul se dovedeste a fi legal.Suspendarea inceteaza in momentul in care apare anularea actului adm.

Revocarea actelor adm : Revocarea-operatiunea juridica prin care este desfiintat un act adm de autoritatea emitenta sau de autoritatea ierarhic superioara. 2 form de revocare :-revocarea propriu zisa -retractarea Retractarea desfiintarea actului de aut emitenta.Revocarea situatia in care actul adm este desfiintat de autoritate ierarhic superioara . Revocarea un caz practic al anularii deoarece prin revocare actul adm este desfiintat definitiv si ulterior nu mai produce nici un efect juridic.Revocarea se dispune pt motive de nelegalitate incluzand si motivele de nmeoportunitate.In principiu actele adm sunt oricand revocabile.In ceea ce priveste actele normative mentionam ca acestea sunt oricand revocabile.Si actele individuale sunt in principiu revocabile dar in cazul acesta intalnim si exceptii. Exceptii :-actele declarative irevocabile pt dispozitia expresa a legii. -actele adm care au caracter jurisdictional -actele prin care se aplica sanctiuni corespunzatoare formelor de raspundere adm -actele adm careau dat nastere la contracte civile -actele adm care au intrat in circuitul juridic cvil si au produs efecte juridice -actele care au fost executate material deoarece desfiintarea acestora nu are efect asupra executarii materiale deja efectuate. -actele adm care privesc punerea in executare actelor procedurale penale -actele adm care au fost emise sau adoptate in baza unui contract civil -actele administrative care au dat nastere a dr subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii lor. -acte adm care au dat nastere la contractile civile.intalnim 2 ipoteze:

Prima ipoteza se refera la contractele civile incheiate intre 2 particulari sau intre un particular si o autoritate publica in baza unui act adm prealabil. A doua ipoteza are in vedere situatia in care contractul a fost incheiatr de 2 aut publice. Inceea ce priveste prima ipoteza actul adm nu poate fi revocat de autoritatea emitenta.Acesta putand fi atacat in fata instantei in vederea anularii.In cea de a doua ipoteza actul adm poate fi revocat numai daca autoritatea contractante au aceeasi aut ierarhoc superioara.Actele care au fost emise in baza unui contract civil nu pot fir evocate soarta lor depinzand de valabilitatea contractului civil anterior incheiat.Actele adm prin care au luat nastere dr subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii lor.In acest caz facem diferenta intre drepturile subiective care apar in rap de dr civil.In prima situatie daca beneficiarul actului savarsit nelegalitati in vederea obtinerii dreptului subiectiv ,autoritatea emitenta il poate revoca.In ceea ce priveste dr subiective civile autoritatea emitenta nu are posibilitatea de a revoca actul adm.

Anularea si inexistenta actelor administrative: In centrul regimului juridic al actelor adm se afla principiul legalitatii.Acest principiu impune aut adm publ resp dispozitiile constitutionale legale si a celorlalte acte juridice care au fosrta superioara.Incalcarea conditiilor de legalitate poate atrage anularea sau inexistenta actului adm. Anularea-desfiintarea a unui act adm care a fost emis sau adoptat cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege.In dreptul adm referitor la anulare au fost ridicare mai multe pb : 1.Posibilitatea admiterii teoriei comform careia sunt nule actele adm emise cu incalcarea conditiilor esentiale de valabilitate si sunt anulabile actele emise cu nerespectarea unor conditii de mai mica insemnatate. Posibilitatea admiterii teoriei inexistentei .In dr adm specialisti au sustinut faptul ca inexistenta este o sanctiune distincta aceasta nefiind un caz particular al nulitatii absolute. Rap dintre revocare anulare.Unii autori sustin ca revocarea este un caz particular al anularii.Alti auroti sustin ca revocarea este sanctiune distincta.Intre nulitatea din dr civil si nulitatea dr adm exista unele deosebiri.In cazul dr adm nulitatea nu tr prevazuta expres de lege ca sanctiune pt nerespectarea conditiilor de valabilitate pe cand in dr civil legea prevede sanctiunea aplicabila .In dr adm actele pot fi anulate si pt motive de oportunitate.Dr civil imparte nulitatea in relativa si absoluta.In ceea ce pr dr adm distinctia intre nulitatea absoluta si relativa nu are importanta.Totusi se admite ca incalcarea conditiilor de fon d atrage nulitatea absoluta iar incalcarea conditiilor de forma atrage nul relativa.Sunt situatii in care incalcarea conditiilor de forma atrage nulitatea absoluta a actului adm .De ex ordonanta guvernului 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede ca procesul verbal cu constatare si sanctionare a conventiei trebuie sa cuprinda anumite mentiuni sub sanctiunea nulitatii absolute.Este vb ds numele prenumele si calitatea agentului constatator,nume prenume contravenient denumirea si sediul in caz pers juridice,fapta savarsita ,data savarsirii sale si semnatura agentului constatator.Lipsa altor mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda procesul verbal atrag nulitatea relativa.Anularea poate fi dispusa de instanta de judecata in baza dispozitiilor legii nr 554/2004 privind contenciosul adm.Anularea poate fi dispusa si de

organul ierarhic superior in baza prerogativelor care decurg din rap cu subordonare.Ministerul public poate anula actele adm emise de organele de detinere.Nulitatea poate fi totala sau partiala. Nulitatea totala-desfiintarea in intregime a actului.Cea partiala determina numai desfiintarea unor dipozitii ale actului adm celelalte ramanand valabile. Legea contenciosului adm prevede ca instantele de judecata pot dispune anularea in tot sau in parte a actului atacat.In cazul actelor normative nulitatea partiala este mai des intalnita decat in cazul actelor individuale deoarece in cazul celor individuale este mai greu de mentinut doar unele dispozitii.Nulitatea partiala poate exista at cand dispozitiile ce raman in vigoare au o existenta de sine statatoare si nu sunt legate de cele anulate. Inexistenta o sanctiune care se aplica actelor adm care sunt lovitede vicii atat de evidente incat nimeni nu poate solicita respectarea lor.In dr adm inexistenta prezinta o mare insemnatate datorita faptului ca actele adm se bucura de prezumtia de legalitate.Autotii de drept civil au sustinut ca inexistenta este de fapt un caz particular al nulitatii absolute si nu o sanctiune distincta.In prezent inexistenta este o institutie de rang constitutional deoarece dupa revizi\uirea din 2003 s a prevazut expres ca anumite categorii de acte sunt inexistente.Este vb ds decretele presedintelui care nu au fost publicate in mon of. Art 100 si ds actele guvernului nepublicate in mon of are 108.Inexistenta are o mare insemnatate practica deoarece in acte adm emis sau adoptat de o aut publica se bucura de prezumtia de legalitate.Din aceste motive produce efecte juridice pana la data anularii lui.In cazul actului inexistent mentionam ca acesta nu se bucura de prezumtia de legalitate si din acest motiv nu produce nici un ef juridic.

Curs 3,4

CONTRACTELE ADMINISTRATIVE
Activitatea autoritilor administraiei publice nu se desfoar doar prin emiterea unor acte unilaterale ci i prin ncheierea unor acorduri cu alte subiecte de drept. Contractele pe care le ncheie autoritile administraiei publice pot fi supuse dreptului privat sau pot fi supuse normelor dreptului public. n cazu n care vorbim de contracte crora li se aplic normele dreptului privat manionm c autoritile administraiei publice se comport ca orice alt subiect de drept. Regimul juridic al acestor contracte este guvernat de normele Codului Civil. Contractele care se supun unui regim de drept public sunt contracte administrative care pot fi ncheiate de autoriti i de alte subiecte de drept (contractul de concesiune, de nchiriere public). Aceste contracte au un regim juridic specific i sunt controlate sub aspectul legaliii de

instanele de contencios administrativ potrivit regulilor prevzute de L 554/2004. Definiie: Contractul administrativ reprezint un acord de voin dintre 2 pri dintre care una este ntotdeauna o autoritate a administraiei publice, aflat pe o poziie superioar fa de cealalt parte. Acordul de voin are ca obiect prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrri de interes public sau punerea n valoare a unui bun proprietate public. Contractele administrative prezint trsturi specifice diferite fa de contractele de drept privat: a) Este un acord de voin ntre 2 pri dintre care una este o aqutoritate a administraiei publice. b) Conin o parte reglementat de lege i numai o mic parte a clauzelor contractuale poate fi negociat de pri. Prin aceasta nelegem c legea impune contractului anumite clauze care nu pot face obiectul negocierii ntre prile contractante, astfel c cellalt subiect dee drept va fi obligat s e accepte. c) Au un obiect specific acesta putndu se referi la: punerea n valoare a unui bun proprietate public, efectuarea unor lucrri de interes public sau prestarea unui serviciu public. d) n contractele de drept administrativ autoritile administraiei publice nu i pot ceda drepturile i obligaiile ce le revin conform contractului dect unei alte autoriti a adiminstraiei publice, iar cellalt subiect de drept parte a contractului nu i poate ceda drepturile i obligaiile dect cu acordul autoritii administraiei publice. e) n situaia n care particularul nu i-a ndeplinit n mod culpabil obligaiile care i revin sau cnd interesul public o cere, autoritatea administratiei publice are posibilitatea s rezilieze3 unilateral contractul (denunarea unilateral a contractului de ctre autoritatea administraiei publice) f) Prile contractuale au acceptat faptul c normele care se aplic contractului sunt normele de drept public. g) Litigiile care se rerfer la contractele administrative intr n competena de soluionare a instanelor de contencios administrativ deoarece L 554/2004 prevede c sunt asimilate actelor administrative i contractele administrative. Instana de contencios administrativ soluionnd cauza poate dispune urmtoarele: anularea n tot sau n parte a contractului administrativ, obligarea 0prii care nu i-a ndeplinit obligaiile la executarea acestora, repararea prejudiciului cauzat prin nexecutarea obligaiilor contractuale sau prin executarea necorespunztoare a acestora ori cu ntziere, rezilierea contractului.

REGIMUL JURIDIC AL CONTRACTELOR ADMINISTRATIVE n ceea ce privete regimul juridic al contractelor administrative menionm c acesta mprumut unele trsturi din dreptul privat cum ar fi: condiiile de validitate ale contractului dar se distinge de acestea prin 2 elemente: contractul administrativ se bazeaz pe inegalitatea juridic a prilor i prile contractante nu dispun de aceai libertate de voin pe care o au prile ntr-un contract privat. Competena autoritilor administraiei publice este determinat de lege i limitat de realizarea interesului public. Autoritile administraiei publice ncheie contracte administrative urmrind realizarea interesului public i asigurarea prestrii serviciilor publice. Datorit faptului c un contract adminstrativ conine o parte reglementar, elaborarea clauzelor contractuale nu repreznit obictul negocierii ntre prile contractante, acestea fiind predeterminate de legislaia aplicat n materia respectiv. Contractele pe care le ncheie administraia sunt: - Contracte de concesiune - Contracte de achiziii publice - Contracte de nchiriere public n literatura de specialitate contractele administrative au fost identificate de unii autori cu aqctele de gestiune ale administraiei publice care sunt analizate separat de actele de autoritate ale administraiei publice Potrivit unei teze fundamentale n perioada interbelic, actele juridice pe care organele administraiei publice le ncheie n exercitarea drepturilor lor de administrare a proprietii publice sunt acte de gestiune. Potrivit doctrinei actuale unii autori consider c actul administrativ de gestiune este actul juridic ncheiat pe de-o parte de autoritatea public i pe de-alt parte de un particular (persoan fizic sau juridic romn sau strin ce are ca obiect achiziionarea unor produse, efectuarea unor lucrri, concesiunea unor bunuri mobile sau imobile aparinnd statului sau UAT urilor). Conform unui alt autor actele administrative de gestiune sunt emise de autoritile administraiei publice n calitatea lor de subiecte de drept privat, acestea putnd fi numite i acte de gestiune privat (supuse normelor de drept privat i doar n mic msur normelor de drept public) iar actele pe care le ncheie administraia n calitatea sa de subiect de drept public sunt supuse preponderent unui regim de drept public i ntr-o mai mic msur normelor de drept privat.

Actele administrative de autoritate sunt considerate a fi actele tipice ale administraiei prin care acestea i realizeaz atribuiile n regim de3 putere public. Teoria actelor administrative de gestiune a fost consacrat n L 29/1990 n prezent abrogat. Dispoziiile acestei legi prevedeau c pot fi atacate n faa instanei de contencios administrativ actele de gestiune i actele prin care autoritile administraiei publice i administreaz patrimoniul. Actuala lege a contenciosului administrativ prevedew c, contractele administrative sunt supuse controlului de legalitate executat de instanele de contencios administrativ. Procedura n faa instanei de contencios presupune urmarea procedurii prealabile care n dreptul public are acelai neles ca i procedura concilierii prevzut pentru contractele comerciale.

CURS VI DOMENIUL PUBLIC

Din toate timpurile s-a remarcat c sunt anumite categorii de bunuri, folosite de ntreaga colectivitate, neaparinnd nimnui. Privire la regimul juridic al acestor bunuri destinate folosinei tuturor, au fost elaborate mai multe teorii.

Teoriile dezvoltate n doctrina interbelic cu privire la noiune de domeniu public Au fost dezvoltate 4 teorii care erau susinute de specialitii n drept civil sau de specialitii n drept administrativ. Prima teorie a fost dezvoltat de autorii de drept civil i poart denumirea de Teoria folosinei generale i a inexistenei unui drept de proprietate. Criteriul folosit pentru determinarea bunurilor care fceau parte din domeniul public era criteriul folosinei generale. Astfel fceau parte din domeniul public acele bunuri destinate folosinei tuturor. Asupra acestor bunui administraia nu avea un drept de proprietate. Acest teorie a fost criticat din cauza faptului c era restirictiv, deoarece prin aplicarea criteriului folosinei generale erau excluse bunurile cum ar fi: armamentul militar, cazrmile. Teoria a fost criticat i din cauz c nu recunotea existena unui drept de proprietate asupra bunurilor care formeaz domeniul public. n ceea ce privete dreptul statului asupra bunurilor ce formeaz domeniul public, susintorii teoriei au precizat c statul nu are dect paza i supravegherea acerstora. A doua teorie a fost dezvoltat de specialitii n drept civil i conform acesteia administraia are un drept de proprietate asupra bunurilor din domeniul public. Aceast teorie poart denumirea de : Teoria dreptului de proprietate. Conform teoriei domeniul public era alctuit din bunurile destinate folosinei tuturor bunuri inalienabile i imprescriptibile spre deosebire de bunurile ce formeaz domeniul privat al statului i al UATurilor. A treia teorie dezvoltat de sppecialitii n drept public: Teoria seviciului public. Conform acestei teorii aparin domeniului publlic toate bunurile mobile i imobile afectate unui serviciu public. Datorit acestei afectri ele sunt inalienabile i imprescriptibile. Prin aceast teorie s-a introdus un nou criteriu de delimitare a bunurilor care alctuiesc domeniul public. Utilizarea doar a acestui criteriu al afectrii bunurilor unui serviciu public nu era suficient pentru determinarea coninutului domeniului public. A treia teorie completeaz teoria anterioar i susine c putem reuni 2 criterii cu ajutorul cruia s determinm coninutul domeniului public. Se introduce i noiunea de ineteres general susinnd c fac parte din domeniul public toate bunurile ce servesc interesului general dac prin natura sau prin destinaia legii sunt de uz sau de interes public. Delimitatrea domeniului public de domeniul privat Domeniul privat al statului sau al UAT urilor este format din acele bunuri supra crora i particularii pot avea un drept de proprietate. Domeniul public este format din acele bunuri care sunt considerate ca

avnd o mai mare importan pentru societate, bunuri care sunt supuse unor restricii menite s asigure satisfacerea interesului general.. n doctrina administrativ interbelic s-a considerat c domeniul public i privat alctuies domeniul administrativ, format din totalitatea bunurilor mobile sau imobile posedate de stat sau UAT uri. Domeniul civil totalitatea bunurilor care aparineau particularilor i se aflau n circuitul civil general. n prezent delimitarea dintre bunurile care apain statului sau UAT urilor se face avnd n vedere noiunile de domeniu public i domeniu privat. Domeniul public- totalitatea bunurilor aparinnd statului sau UAT urilor care prin natura lor sau prin destinaia legii sunt de uz sau de interes public. Domeniul privat totalitatea bunurilor asupra crora statul sau UAT urile au un drept de proprietate privat. Corelaia dintre domeniul public i proprietatea public Determinarea noiunii de proprietate public Constituia Romniei prevede c proprietatea poate fi public sau privat. Titularul dreptului de proprietate este statul sau UAT . Proprietatea public desemneaz acele bunuri care sunt de uz sau de interes public i din acest motiv sunt supuse unui regim juridic diferit. Constituia prevede c proprietatea public este garantat i ocrotit de lege. Caracterele bunului proprietate public sunt: inalienabilitatea, imprescriptibilitatea i insesizabilitatea. Acestea nu pot fi nstrinate dar pot fi date n administrare, regiilor autonome, concesionate, nchiriate sau pot fi date n folosin gratuit instituiilor de utilitate public. Proprietatea public este reprezentat de acele bunuri care sunt de uz sau de interes public. Constituia prevede o categorie de bunuri care fac obiectul exclusiv al dreptului de proprietate public : Art. 136 alin 3 (3) Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice. NCC. reglementeaz dreptul de proprietate public i de asemenea drepturile reale corespunztoare dreptului de proprietate public. Potrivit NCC acestea sunt: dreptul de administrare, de concesionare, de folosin cu titlu gratuit. Cu privire la corelaia dintre domeniul public i proprietatea public au existat mai multe puncte de vedere. Astfel a fost dezvoltat o teorie

care a susinut c noiuniunile sunt echivalente, astfel c toate bunurile care fceau obiectul dreptului de proprietate public erau incluse n domeniul public, iar domeniul public era format numai din bunurile proprietate public. Alt teorie a susinut c ntre cele dou noiuni exist o relaie de la ntreg la parte n sensul c noiunea de domeniu public este mai larg dect noiunea de proprietate public deoarece pe lng bunurile proprietate public, n domeniul public intr i bunurile proprietate privat. Alt teorie a susinut c exist un raport de la ntreg la parte ntre cel dou noiuni doar c spre deosebire de teoria anterioar reprezentarea era invers considerndu-se c noiunea de proprietate public este mai larg dect noiunea de domeniu public deoarece ea include i domeniul privat. Domeniul public poate aparine statului sau UAT urilor. Din acest motiv exist noiunea de domeniu public naional format din totalitatea bunurilor care sunt de uz sau de interes naional. Domeniul public local este format din bunurile care sunt de uz sau de interes local. Legislaia n vigoare reglementeaz i modalitile de trecere a unui bun din domeniul public naional n domeniul public local i invers. Regimul juridic al domeniului public. Conform reglementrilo0r actuale domeniul public este format din totalitatea bunurilor proprietate public dar i din bunuri proprietate privat care prin natura lor sau prin dispoziiile legii trebuie pstrate i transmise generaiilor viitoare, acestea reprezentnd valori care sunt destinate a fi folosite n interes public direct sau indirect. Aceste bunuri sunt supuse unui regim juridic mixt n care regimul de putere public este dominant. n sens restrns domeniul public reprezint acele bunuri care fac obiectul dreptului de proprietate public.

Contractele de concesiune:
In legislatia din tara noastra : 3 tipuri de contracte de concesiune: 1.contractele de concesiune de lucrari 2.concesiunea de servicii 3.concesiunea de bunuri Contractul de concesiune de lucrari-acel contratct care are aceleasi caracteristici ca

si contractul de lucrari cu deosebirea ca in contra partida contractelor executate,contractantul in calitate de concesionant primeste din partea autoritatilor contractante dreptul de a exploata lucrarile pt o anumita perioada determinata sau dr de a exploata lucrarile si o suma de bani prestabilita. Concesiunea de servicii -contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii cu deosebirea ca contractantul cu calitate de concesionar primeste dr de a exploata serviciul respectiv pt anumita perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite. Concesiunea de bunuri-acel contract care se incheie in forma scrisa prin care o autoritate publica denumita concendent transmite pt o perioada de timp detrminata unei alte persoane (conceionar) dr si obl de a exploata un bun proprietate publica in schimbul unei sue de bani care se numeste detendenta. Atribuirea contractelor de concesiune se face cu respectarea urmatoarelor principii:nediscriminarea,tratament legal,transparenta,recunoasterea reciproca,proportionalitatea ,eficienta utilizarii fondurilor publice. Partile contractului de concesiune: -concendent si concesionar. concendentul-apartine autoritatii care reprezinta concendentul,statul sau unitatile adm teritoriale ,ministrele,si celelate autoritati ale adm centrale pt bunuri care fac parte din domeniul public al statului si consiliile judetene locale consiliul general al municipiului Bucuresti precum si instanta publica de interes local pt bunuri care apartin domeniului public al judetului , orase sau comune. -contractantul ,concesionar- poate fi orice persoana fizica sau juridica romana sau straina. Durata contractului de concesiune: Contractul de concesiune si incheie pt o perioada de timp determinata iar durata acesteia nu va putea depasi 49 de ani incepand cu data semnarii sale ,putand fi reinoit pt o perioada egala cu cel mult jumatate din durata initiala. Incheierea contractului de concesiune se realizeaza din initiativa autoritatii contractante sau ca urmare a unei propuneri fundamentale din pc de vedere economic social si financiar.Aprobarea concesiunii se face in baza unei structuri de oportunitate prin hotararile guvernului,consiliului judetean,consiliului local sau consiliului general municipiului bucuresti. Procedura concesorala: Incheierea contractului de concesiune se face prin atribuirea acesteia unei persoane fizice sau juridice,licitatii publice.Licitatia reprezinta o procedura de atribuire a unui contract prin care orice persoana fizica sau juridica interesata poate depune o oferta.Sunt situatii in care contractul de concesiune poate fi atribuit si ca urmare a concesiunii directe.Negocierea directa este procedura prin care o autoritate contractanta negociaza fraudele contractuale inclusiv revedenta cu unu sau mai multi participanti la procedura de atribuire a contractului de concesiune.Concedentul are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta ,criterii sau informatii necesare ptintocmirea de catre persoane interesate a ofertei . Prezinta posibilitatea ca persoana interesate sa solicite clarificari cu privire la unele aspecte cuprinse in documentatia de atribuire :caz in care autoritatea contractanta va trebuii sa raspunda solicitarii primite. Procedura data de atribuire prin licitatii si initiaza prin publicarea analizei de

licitatii.Licitatia se va desfasura daca au fost depuse cel putin 3 oferte valabile.In cazul in care nu au fost depuse 3,majoritatea contractanta va trebuii sa anuleze procedura si sa organizeze o noua licitatie. Concendentul va putea urma calea de concesiune directa daca forma anuntului de licitatie...nu au fost depuse 3 oferte valabile dupa respectarea procedurilor. Incheierea contractului de concesiune: -contractul de concesiune se incheie in forma scrisa intre un termen 20 zile de la data informarii de catre concendent printr \o comunicare adresata ofertantilor care se refera la deciziile luate cu privire la incheerea contractului de concesiune. Datorita faptului ca un contract de concesiune cuprinde o parte reglementara si o parte negociata acesta este contract adm care se supune normelor de drept public.Contractele de concesiune prevad si subconcesionarea. Incetarea contractului de concesiune: -poate inceta in mod firesc in situatia tipica prin ajugerea la termen si in alte situatii considerate atipice prevazute de lege: -ajungerea la termen (expirarea termenului ,aduratei la incheierea contractului de concesiune) -at cand interesul national sau cel local o impune prin denuntarea unilaterala de catre concendent cu plata unei despagubiri de catre concesionar pt prejudiciul cauzat (justa si prealabila despagubire) In cazul in care concesionarul nu isi respecta obligatiile care ii revin conform contractului acesta inceteaza prin rezilierea de catre concendent concesionarul avand obligatia sa plateasca o despagubire pt prejudiciul cauzat. In cazul nerespectarii cauzelor contractual de catre concendent contractul inceteaza prin reziliere solicitate de concesionar,concendentul are obligatia de a plati despagubiri pt neexecutarea concesionarului.Prin pieirea fortuita care face bunul contractului de concesiune.In caz de imposibilitate obiectiva concesionarului de a exploata bunuri contractul inceteaza fara plata unei despagubiri. Formele raspunderii adm: Incalcarea formelor juridice atrage antrenarea noii forme de raspundere.In functie de normele incalcate putem vb ds rasp civila,rasp penala,si raspundere legislativa . In dr adm sunt consacrate urm forme de raspundere adm disciplinara ,rasp adm patrimoniala ,rasp contraventionala. Rasp adm disciplinara - intervine in cazul in care este o fapta potrivit legii este abatere disciplinara . Raspunderea adm disciplinara -reglementata pt functionarii publici si pt personalul contractual al autoritatii adm publice. Potrivit legii 188/1999 privind statului functionarilor pblici constituie abatere disciplinara incalcarea cu vinovatie a indatoririlor de servicii care le revin functionarilor potrivit statului. In cazul raspunderii disciplinare fapta savarsita poate consta fie intr o actiune fie inactiune.Incalcarea indatoririlor de servicii trebuie sa fie facuta cu vinovatie.Vinovatia poate imbraca forma culpei ,forme ale rasp penale sunt prevazute si pt unele autoritati ale adm publice -presedinte-.Potrivit constitutiei exista reglementate de raspundere ale presedintelui -penala - politica

Rasp. politica -forma a raspunderii disciplinare care intervine in cazul in care presedintele incalca indatoririle Const.si poate atrage suspendarea din functie a acestuia. Procedura aplicarii sanctiunii disciplinare este ampla regl de actele normative incidente in aceste materie.Procedura aplicarii sanctiunii disciplinare presupune garantarea dr de aparare al functiei publice care este acuzat de savarsirea unui abateri.Functionarul are posibilitatea de a da explicatii cu privire la faptele adresate si au posibilitatea de a fi asistat de un aparator pe parcursul ,derularii procedurilor in fata comisiilor de disciplina. Aplicarea sanctiunii ar trebuii sa tine cont de mai multe criterii de individualizare : -fapta savarsita -forma de vinovatie -consecintele produse sau care s ar fi putut produce prin savarsirea faptei ,conduita anterioara a celui care a savarsit abaterea disciplinara. Curs 7

Rspunderea administrativ-disciplinar; Rspunderea administrativ-disciplinar intervine atunci cnd este svrit o fapt ce constituie abatere disciplinar. Rspunderea administrativ-disciplinar este reglementat pentru funcionarii publici i pentru personalul contractual al autoritilor administraiei publice. Potrivit L 188/99 privind statutul funcionarului public, constituie abatere disciplinar nclcarea cu vinovie a ndatoririlor de serviciu care le revin funcionarilor. n cazul rspunderii disciplinare fapta svrit poate consta ntr-o aciune sau inaciune. nclcarea ndatoririlor de serviciu trebuie svrit cu vinovie. Vinovia poate mbrca 2 forme: intenia i culpa. Formele de rspundere disciplinar sunt prevzute i pentru unele autoriti ale administraiei publice: preedintele. Potrivit Constituiei exist 2 forme de rspundere: rspunderea penal i rspunderea politic. Rspunderea politic este o form de rspundere disciplinar care intervine n cazul n care Preedintele i ncalc atribuiile constituionale, atrgnd suspendarea din funcie. Procedura aplicrii sanciunilor disciplinare este reglementat de actele normative incidente n aceast materie. Procedura aplicrii sanciunilor presupune garantarea dreptului la aprare al funcionarului public care este acuzat de svrirea unei abateri. Funcionarul are dreptul de a da explicaii cu privire la acuzaii i are posibilitatea de a fi asistat de un aprtor pe parcusul derulrii procedurii n faa comisiei de disciplin. Aplicarea sanciunii- va trebui sa se in cont de anumite criterii de individualizare: fapta svrit, forma de vinovie, consecinele produse sau care s-ar fi putut produce prin svrirea faptei, conduita anterioar a celui care a svrit fapta.

RSPUNDEREA ADMINISTRATIV-PATRIMONIAL Rspunderea administrativ-patrimonial se angajeaz n situaiile n care se produce un prejudiciu unei autoriti a administraiei publice prin fapte ilicite. Prejudiciul cauzat trebuie s fie reparat de persoana care se face vinovat de producerea acestuia. n legislaia noastr sunt consacrate i forme ale rspunderii statului pentru prejudiciile cauzate: rspunderea statului pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare, rspunderea patrimonial a administraiei publice pentru pagubele cauzate prin acte administrative sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri cu posibilitatea introducerii n cauz i a funcionarului care se face vinovat de emiterea actului administrativ, rspunderea patrimonial solidar a autoritilor administraiei publice i a funcionarilor publici pentru pagubele cauzate domeniului public sau ca urmare a funcionrii defectuase a serviciilor publice, rspunderea partimonial exclusiv a autoritilor administraiei publice pentru limitarea serviciului public. RSPUNDEREA CONTRAVENIONAL Definiia i trsturile contraveniei; Regimul juridic al contraveniilor reglementat de O.G. 2/2001. Art. 1 din O.G. 2/2001 prevede c legea contravenional apr valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penal. Constituie contravenie fapta svrit cu vinovie, stabilit i sancionat ca atare prin legi, OG, HG,HCJ, H C G al Mun. Bucureti, HCL. Din aceast definiie rezult trsturile contraveniei: 1. Este o fapt svrit cu vinovie. Iniial contravenia era definit ca fiind o fapt care avea un pericol social mai redus dect infraciunea. n prezent s-a renunat la aceast formulare i s-a ales reglementarea referitoare la actele normative prin care sunt stabilite i sancionate contraveniile. Fapta trebuie svrit cu vimovie deoarece n acest mod are un caracter ilicit. Vinovia are 2 forme: intenia i culpa. Intenia poate fi : direct sau indirect. Culpa poate fi simpl sau cu prevedere. Intenia direct- fptuitorul prevede rezultaul faptei sale, rezultat pe care l i urmrete. Intenia indirect- fptuitorul prevede rezultatul, nu l urmrete dar accept producerera lui. Culpa cu prevedere- fptuitorul prevede rezultatul dar sper c nu se va produce. Culpa simpl- fptuitorul nu prevede rezulatatul dei putea i trebuia s l prevad. 2. Contravenia este fapta ilicit stabilit i sancionat ca atare prin acte normative. Pot fi stabilite prin lege, ordonan, hotrre de

guvern, n orice domeniu de activitate, fiind vorba de o competen material general. n principiu Parlamentul stabilete contraveniile n legile prin care se reglementeaz activiti economico-sociale. Guvernul dispune de asemenea de competene pentru stabilirea i sancionarea contraveniilor prin O.G., O.U.G.i H.G. Nu au posibilitatea de a reglementa n materie contravenional ministerele sau celelalte autoe riti ale administraiei publice centrale. Potrivit Art. 2 al O.G. 2/2001pot fi reglementate contravenional prin hotrri ale administraiei publice locale sau judeene n domeniul de activitate n care aceste autoriti au atribuii stabilite prin lege i n msura n care acele domenii nu sunt stabilite contravenii prin lege, ordonan, hotrri. Trebuie s inem cont de principiul teritorialitii. Actele normative adoptate de autoritile administraiei publice locale se aplic n UAT n care acioneaz autoritatea emitent. Prin ordonan se dispune faptul c CL ale sectoarelor Mun. Bucureti pot stabili i sanciuni contravenionale n anumite domenii expres prevzute: salubritatea, activitatea din piee, parcurile i spaiile verzi. SANCIUNEA CONTRAVENIONAL O. 2/2001 prevede c svrirea unei fapte care constituie contravenie atrage rspunderea contravenional a celui care a svrito. Sanciunile contravenionale se mpart n : principale i complementare. Sanciunile contravenionale sunt o grupare de sanciuni juridice care se aplic persoanelor fizice i persoanelor juridice care au svrit contravenia. Sanciunile Contravenionale Principale: avertismentul, amenda contravenional, prestarea de activiti n folosul comunitii. n trecut era reglementat i sanciunea nchisorii contravenional dar a fost desfiinat ca urmare a revizuirii Constituiei din 2003. Sanciunile Contravenionale Complementare: confiscarea bunurilor care au fost folosite, destinate sau care au rezultat din svrirea unei contravenii; suspendarea sau anularea avizului, acordului sau autorizaiei de exercitare a unei activiti; blocarea fondului bancar; nchiderea unitii agentului economic; suspendarea activitii agentului economic; retragerea avizului sau licenei pentru desfurarea unei anumite activiti. AVERTISMENTUL Cea mai uoar sanciune contravenional care const n atenionarea scris sau verbal a contravenientului prin care i se atrage

atenia cu privire la pericolul social al faptei svrite i i se recomand s respecte normele legale. Avertismentul este o sanciune cu caracter moral i se aplic atunci cnd agentul constatator consider c fptuitorul se poate ndrepta i fr aplicarea unei sanciuni mai aspre. Avertismentul se aplic pentru fapte de o gravitate redus, poate fi aplicat chiar dac actul normativ care stabilete i sanciomeaz contravenia nu l prevede. AMENDA CONTRAVENIONAL Sanciune contravenional principal cu caracter pecuniar care const n obligarea contravenientului la plata unei sume de bani n contul statului. Amenda contravenional se difereniaz de amenda penal prevzut de Codul Penal. Actele normative prin care se stabilesc i se sancioneaz contraveniile prevd i limita minim i maxim a amenzii care poate fi aplicat pentru svrirea unei contravenii. Legiuitorul stabilete i limita minim i maxim general pentru amenda contravenional. Limita minim este de 25 de ron, limita maxim difer n funcie de autoritatea de la care eman actul prin care se stabilete contravenia. Astfel limita maxim este: - 100.000 lei pentru contraveniile stabilite prin lege sau ordonan - 50.000 lei pentru contraveniile stabilite prin hotrri de Guvern - 5.000 lei pentru contraveniile stabilite prin hotrrea Consiliului Judeean sau Consiliului General al Mun. Bucureti - 2500 lei pentru contraveniile stabilite prin hotrri ale Cosiliilor Locale ale comunelor, oraelor, sectoarelor.
Daca pt o contraventie legea noua prevede prevede o sanctiune mai usoara decat cea prevazuta anterior se va aplica sanctiunea mai usoara.Legea contraventionala mai favorabila.

Prescriptia : Legea contraventionala regle-restrictia aplicarii sanctiunii contraventionale si si prescriptia executarii sanctiunii. In primul caz ordonanta guvernului 2/2001 prevede ca prescriptia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale intervine in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei. In cazul contraventiilor contin un termen de 6 luni se calculeaza de la data constatarii faptei.Daca fapta savarsita a fost urmarita initial ca infractiune si ulterior sa stabilit ca constituie contraventie termenul de prescriptie nu curge pe tot timpul in care cauza s a aflat in fata organelor de cercetare sau de urmarire penala ori in fata instantei de

judecata.Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata in termen de un an de la data savarsirii faptei sau de la data constatarii in cazul contraventiilor continue.

Prescriptia executarii sanctiunii amenzii contraventionale Ordonanta guvernului 2/2001 prescriptia intervine daca procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nu este comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii. Initial ordonanta guvernului 2/2001 prevedea un termen de 2 ani de la data aplicarii sanctiuniipt prescriptia executarii.Ulterior termenul de prescriptie pt executarea sanctiunii amenzii a fost modificat in prezent fiind vorba despre un termen de 5 ani.

Procedura contraventionala : Procedura contraventionala cuprinde urmatoarele etape : 1.constatarea contraventiei 2.aplicarea sanctiunii 3.exercitarea cailor de atac 4.executarea sanctiunii contraventionale

1.constatarea contraventiei contraventia se constata printr un proces verbal incheiat de persoane anume prevazute de actul normativ din care este stabilita contraventia savarsita.Comform legislatiei in vigoare pot fi agenti constatatori primarii,ofiterii si agentii de politie din cadrul ministerelor de interne precum si pers insarcinate de ministri sau de alti conducatori ai aut adm publice centrale de prefecti de presedintele consiliului judetean de primarii sau de alte persoane prevazute in llegi speciale. Procesul verbal este de stabilire si sanctionare a contraventiei este un act adm .In literatura de specialitate au existat mai multe opinii cu privire la natura juridica a procesului verbal de constatare a contraventiei.Comform unei opinii procesul verbal a fost calificat ca un act adm cu caracter jurisdictional.Alti autori au calificat procesul verbal ca fiind un act adm pregatitor sau altii ca un act adm de autoritate. Procesul verbal trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni :data ,locul incherii ,numele ,prenumele ,calitatea si institutia din care face parte agentul constatator .Nume prenume sediu denumirea-pers juridica,domiciliu datele de identificare codul numeric personal al contravenientului ,ocupatie si locul de munca ,descrierea faptei savarsite ,imprejurarile care pot servi la aprecierea gravitatii faptei ,termenul de exercitare a carii de atac impotriva procesului verbal.Indicarea actului normativ care reglementeaza contraventia savarsita.Posibilitatea achitarii in 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de lege pt contraventia savarsita ,semnatura acestor constatatori.In situatia in care contravenientul

este minor in procesul verbal se va mentiona nume prenume si domiciliul parintilor sau altor reprezentanti legali ai minorului. Contravenientul-persoana fara cetatenie ,un cetatean strain sau un cetatean roman cu domiciliul in strainatate.Procesul verbal va cuprinde si serie nr pasaport sau ale altui document de trecere a frontierei de stat ,data eliberarii acestuia si statul emitent.Procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul contsatator si de contravenient.In cazul in care contravenientul nu este de fata refuza sau nu poate sa semneze,agentul constatator va mentiona aceste imprejurari care trebuie sa fie comfirmate si de un martor. In proceul verbal trebuie sa fie cuprinse si datele de identificare ale martorului si semnatura acestuia.Nu pot acea calitate de martori asistenti pers care fac parte din aceeasi institutie de care apartine si agentul constatator.Contravenientul are posibilitatea de a face mentiuni in rubrica denumita obiectiuni.Agentul constatator trebuie sa aduca la cunostinta contravenientului faptul ca are posibilitatea de a formula obiectiuni cu privire la mentiunile inserate in procesul verbal.In doctrina a fost stabilita regula comform careia se poate incheia proceul verbal si in lipsa unui martor.,agentul constatator avand obligatia de a arata motivele pt care nu a putut fi nici o pers martor la incheerea procesului verbal.Simpla mentiune lipsa martor nu este suficienta in astfel de situatii. Lipsa unor mentiuni din procesul verbal poate atrage nulitatea absoluta sau relativa a a cestuia.

2.Aplicarea sanctiunii contraventionale-sanctiunea contraventionala se aplica de agentul constatator al contraventiei in afara cazului in care actul normativ nu prevede altfel.In prezent majoritatea actelor normative prevad regula aplicarii sanctiunii de catre agentul constatator fiind in mod expres fie prin trimitere la normele dr comun din aceasta materie.Daca prin actul normativ se prevad asltfel agentul constatator nu are dreptul sa aplice sanctiunea si procesul verbal de constatare trebuie transmis persoanei sau aut competente.In aceste cazuri sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul verbal.Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ trebuie sa fie proportionalka cu gradul de pericol social al faptei tinandu se seama de imprejurarile savarsirii ,modalitatea de savarsire ,consecintele produse sau care s ar fi putut produce ,pers contravenienta. In cazul in care contravenientului i se aplica sanctiunea avertismentului sau sanctiunea amenzii contraventionale agentul constatator trebuie sa inmaneze contravenientului o copie a procesului verbal sau daca acesta nu este de fata sau refuza sa vina la peocesul verbal ,agentul constatator va trebuii sa il comunice.In situatia in care exista si o persoana vatamata sau daca au fost confiscate bunuri proprietatea altor persoane agentul constatator va trebuii sa inmaneze o copie a procesului verbal si acestor persoane.Daca contravenientul a fost sanctionat cu amenda i se va comunica acestuia si instiintare de plata aratandu se institutiile. In actul normativ care stabileste contraventia aceasta posibilitate tr sa fie mentionata in mod expres. 3.Caile de atac-impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contravenientilor.Ordonanta 3/2001 prevede ca procesele verbale pot fi atacate cu plangere care va i solutionata de judecatoria in raza careia a fosta savarsita contraventia.Initial ord

guv 3/2001 prevede ca plangerea insotita de copia procesului verbal se depune la organul din care face parte agentul constatator urmand ca acesta sa inainteze actele instantei de judecata.Comform reglementarii actuale plangerea insotita de copia procesului verbal se depun direct de petent la instanta in raza careia a fost savarsita contravenienta.instanta astfel sesizata fixeaza un termen de judecata dispunand citarea partilor pt acel termen. Termenul de introducere a plangerii este de 15 zile de la data inmanarii sau dupa caz comunicarii procesului verbal.Procedura plangerii este scutita de taxe.Instanta competenta sa solutioneze plangerea verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii despagubirilor sau confiscarii daca este cazul.